Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


SPECIALIZAREA: AAIIIMM

PROSPECTAREA PIETEI CANADIENE A CONSTRUCTIILOR.


DECIZIA DE PATRUNDERE PE O PIATA CANADIANA

Disciplina: Negociere si contractare in comertul internaional


Studenti: Marincas Claudia
Miclau Bianca
Moga Roxana
Tommasi Francesco
An II, semestrul I

DOMENIUL: CONSTRUCTII INDUSTRIALE


ZONA TINTA: MONCTON, NEW BRUNSWICK

Am ales piata constructiilor industriale deoarece situatia demografica inregistreaza cresteri


bazate pe imigratia populatiei si nu pe o cresterea sporului natural.
Rata natalitatii a inregistrat o crestere lenta, Canada confruntandu-se cu fenomenul de
imbatranire a populatiei.
Peste 65% dintre canadieni sunt proprietarii unei locuine. => Astfel putem explica nevoia
mai redusa pentru construirea unor noi zone rezidentiale de case sau blocuri cu apartamente.
---EXPLICATIE: tinerii nu mai sint dispusi sa faca investitii de acest gen si nici chiar pentru a
urma o forma de invataminnt superior platita, ei dorind sa inchirieze un apartament ieftin si sa isi
faca viata fara grija datoriilor, fara a se gindi la investitii de perspectiva, iar pe de alta parte,
batrinii incep sa plece de la casele mari si sa se mute la blocuri sau case mult mai mici.
O cifra demna de retinut, pentru a avea o imagine a dezastrului care poate veni in Canada curind,
este faptul ca in Toronto sint actalmente in constructie, un numar de 147 de zgarie nori, cu mult
mai mult chiar decit in New York City, dupa cum releva un raport al Emporis. Acest lucru ar
insemna un plus de 56.336 de apartamente in oras, ceea ce este cu mult peste cererea de
apartamente.
Aici trebuie sa spunem ca 27% din PIB-ul Canadei, este legat de piata locuintelor, un numar
extremede disproportionat, daca comparam cu alte state, ceea ce ne face sa creedme ca situatia
nu este deloc favorabila economic si cu posibilitatea unui colaps de proportii.
Scaderea vinzarilor la case in Canada, creaza un haos economic si in conditiile in care
descoperirile de gaze de sist din Dakota de Nord, vor furniza gaz ieftin pentru americani, ei
nemaiavind nevoie de gazul canadian, deci situatia economica devine din ce in ce mai dificila si
sint necesare masuri dure, la care vor rezista din ce in ce mai putini.---

Rata omajului s-a meninut constant n ultimii doi ani, la cca. 7,3%, dup ce, ca efect al crizei
economice globale, n anul 2009 somajul atingea valoarea de 8,3 %. La 30 august 2013, rata
somajului a fost de 7,2%.
Din totalul forei de munc, cca. 3% lucreaz n agricultur, 15% n industria
manufacturier, 5% n construcii, 74 % n sfera serviciilor i 3% n alte sectoare. => astfel
am identificat necesitatea permanenta care apare pentru segmentul constructiilor industriale:
parcuri industriale, care sa cuprinda hale de productie, de depozitare sau constructii dedicate
operatiunilor logistice.
Datorit dimensiunilor sale continentale, Canada i-a dezvoltat un sistem impresionant de
transport maritim, fluvial, aerian i terestru. Legaturile comericale dintre pietele interne si
Europa se desfasoara prin transportul maritim. => Avand in vedere aceste aspecte, pentru
investitia in constructii industriale alegem orasul Moncton, provincia New Brunswick. Unul din
cele mai importante porturi canadiene si cel mai apropiat de orasul portuar Moncton este portul
Saint John, aflat la aproximativ 150 km distanta.

Canada dispune de peste 24 porturi mari, amplasate inclusiv pe fluviul St. Lawrence care leag
pieele interne din America de Nord cu Oceanul Atlantic. Principalele porturi canadiene sunt:
Vancouver (pe coasta de vest), Toronto, Montreal i Thunder Bay (legate de calea maritim St.
Lawrence), Halifax (Nova Scotia) i Saint John (New Brunswick) de pe coasta de est. Principala
poart de intrare a mrfurilor romneti n Canada este Portul Montreal.

Ponderi in structura PIB in anul 2013:

finane, asigurari i alte servicii 19,4 %


educaie, sntate, servicii 12,2 %
comer 10,8 %
industria prelucrtoare 10,4 %
industria extractiv petrol si gaze 8,2 %
construcii 7,0 %
stiin, cultur, informaii 5,2 %
transporturi 4,2 %
turism 2,0 %
agricultur, silvicultur, pescuit 1,8 %

Principalele activitai industriale:

industria de autovehicule i componente, industria aerospaial,


celuloza i hrtie,
prelucrarea metalelor,
producia de maini i echipamente,
industria minier,
extracia combustibililor fosili (petrol i gaze naturale),
silvicultura i industria lemnului,
industria aluminiului,
construciile civile i industriale.

Principalele produse la export: maini i echipamente de transport, maini i echipamente de


producie, celuloz i hrtie, combustibili, lemn, produse minerale, aluminiu, maini i
echipamente electrice, medicamente, produse alimentare, cereale. => Produse prelucrare,
produse finite care necesita depozitare in anumite conditii, hale.
---EXPLICATIE: Pe linga criza caselor, Canada se confrunta si cu criza rezervelor naturale, care
este un blestem similar cu cel din Romania, in acest moment Canada neputind exporta bogatiile
subsolului, in primul rind datorita unei cereri mult reduse in plan mondial, iar in al doilea rind,
pentru ca aceasta globalizare a adus un mare deserviciu Canadei, exploatarea resurselor fiind
foarte dificila si ele fiind situatie in locuri greu accesibile, ceea ce incuba cheltuieli foarte mari,
ce fac pe inmvestitori sa se gindeasca de doua ori, daca este eficient sa importe din Canada sau
din Africa si America de Sud, unde exploaterea lor este mult mai ieftina si unde nu exista
sindicate care sa puna o presiune enorma pe conducerile exploatarilor miniere, in vedere obtinerii
unor avantaje enorme pentru angajati, care au niste salarii si beneficii medicale incredibil de
mari.---

Econimia orasului Moncton se bazeaza intens pe comertul cu amanuntul, servicii de transport si


distributie. Moncton a atras atenia la nivel naional din cauza puterii economiei sale. Rata medie
a omajului se invarte n jurul valorii de 6%, ceea ce este sub media naional. n 2004 canadian
Business Magazine a numit-o "cel mai bun ora pentru afaceri n Canada". iar n 2007 revista
ISD l-au numit al cincilea cel mai afaceri prietenos ora de dimensiuni mici n America de Nord.

Datorita faptului ca a doua industrie a Canadei este prelucrare lemnului si producerea de


celuloza, am analizat acest segment si am ajuns la urmatoarele concluzii:
Este industria cu cea mai mare dezvoltare
Exista centre de pregatire pentru personal specializat
Investitii din partea statului si din partea organizatiilor de profil pentru cercetare si

dezvoltare
Deficituri in depozitare si pregatire pentru prelucrare
Veniturile sectorului forestier : 57.8 miliarde $
PIB-ul sectorului forestier : 19.2 miliarde $
Pondere n PIB : 1,2 %
Produse din lemn,celuloz i hrtie PIB : 15.5 miliarde $
Salariile medii pe angajat( 2012 ) : 68.575 dolari ( 26% peste media naional )

Exporturile totale de produse


Celuloz : 6.9 miliarde$
Hrtie : 8.8 miliarde $
Lemn : 12.7 miliarde $
Exporturile totale : 28.5 miliarde $
Din 2000 pnn 2012, industria produselor forestiere a crescut cu o rat anual de 2,5%
comparativ cu sectorul de afaceri din Canada , care este de 0,7% .
In urma acestor concluzii ne-am decis sa investim in spatii invovative pentru depozitare
si preprocesare a lemnului. Halele pentru depozitare a lemnului brut vor fi concepute cu
ventilatie naturala si controlul umiditatii pentru a pastra calitatile acestuia in vederea prelucrarii.
Pentru partea de pre-procesare , care inseamna pregatirea materiei prime brute in diferite
materii prime pregatite pentru procesare in functie de utilizarea acestuia :cherestea ,pregatirea
unor parti din lemn pentru asamblare, pentru sustineri din parti lamelare, pentru acestea se vor
construi hale moderne de depozitare in care se folosesc tehnologii de ultima generatie pentru
pastrarea lemnui si derivate cum ar fi: microventilatia,controlul umiditatii,controlul temperaturii.

Toate acestea se vor concentra in jurul porturilor Saint John, Sydney si Moncton acestea
fiind in expansiune si lipsa unei concurente puternice pentru acest sector de constructii.