Charles Haanel

Cheia Universal
CUVNT NAINTE.
Unii oameni par sa atrag succesul, puterea, bogia, mplinirea de sine
cu un efort foarte mic, alii cu mare dicultate, iar alii eueaz complet s-i
ating ambitile, dorinele i idealurile. De ce se ntmpl asa? De ce unii
oameni i realizeaz ambiiile uor, alii cu dicultate, iar alii deloc? Cauza
nu poate zica, caci daca ar asa, cel mai perfect om din punct de vedere
zic, ar i cel mai de succes. Diferena deci, trebuie sa e mentala. Mintea
trebuie sa e fora creativa; ea constituie singura diferen intre oameni.
Mintea este cea care depete orice obstacol aprut n calea
oamenilor.
Cnd puterea creativa a gndului este complet neleas, efectele sale
vor magnice. Dar asemenea rezultate nu pot obinute fara o aplicare
corecta, efort constant i concentrare. Studentul acestui curs va aa ca legile
care guverneaz lumea mentala i spirituala sunt xe i absolute ca i cele
din lumea materiala. Pentru a asigura rezultatul dorit este necesara
cunoaterea legii i aplicarea ei. Aplicarea corecta a legii va produce cu
exactitate invariabila rezultatul dorit. Studentul care nva ca puterea vine
din interior, ca el este slab doar pentru ca depinde de ajutor din afara i care
se va arunca fara ezitare n gndurile proprii, instantaneu i va pune viaa n
ordine, va sta drept, va avea o atitudine dominanta i va realiza ceea ce
numim miracole.
Este evident, de altfel, ca cel care va eua sa investigheze complet
aceasta din urma tiina i va refuza sa prote de avantaje oferite de
progresul ei din ultimul timp, va n curnd depit, ca un om care ar refuza
sa cunoasc i sa accepte beneciile pe care le are omenirea prin nelegerea
legii electricitii.
Bineneles, mintea creeaz att condiii negative ca i pozitive, iar
cnd noi, contient sau incontient vizualizam limita, lipsa sau dezacord, noi
cream aceste condiii; acesta se ntmpl incontient, tot timpul, cu cei mai
multi dintre oameni.
Aceasta lege, ca oricare alta, nu se aplica n funcie de persoana ci
opereaz constant, aduce fara ncetare ecrui individ exact ceea ce el a
creat; cu alte cuvinte, culegi ceea ce ai semnat.
Astfel, abundenta depinde de recunoaterea legilor Abundentei i de
faptul ca mintea nu este numai creatorul ci chiar singurul creator a tot ceea
ce exista. Cu siguran nimic nu poate creat nainte ca noi sa tim ca poate

 creat, dup care vine fcnd efortul necesar creaiei. Nu exista acum n
lume mai multa electricitate dect era acum o mie de ani, dar pana cnd
cineva a descoperit legea, nu puteam avea nici un beneciu. Acum ca legea
este cunoscuta, practic interaga lume beneciaz de ea. aa este i legea
Abundentei. Numai cei care cunosc legea i se plaseaz n armonie cu ea vor
mpri beneciile ei.
Spiritul tiinic domina acum eacre camp de activitate. Relaiile de
cauza i efect nu mai sunt necunoscute i ignorate.
Descoperirea acestui nou domeniu marcheaz o noua epoca n
progresul uman. Elimina elementul de incertitudine i capriciu din vieile
oamenilor, substituindu-le cu lege, raiune i certitudine.
Oamneii neleg acum ca pentru ecare efect exista o cauza adecvata
i denita, astfel, cnd un anumit rezultat este dorit, cutam condiiile prin
care acesta poate atins.
Procedeul prin care au fost descoperite toate legile de baza se numete
gndire inductiva, care consita n compararea unor momente separate, unele
cu altele, pana cnd factorul comun este gsit.
Aceasta este metoda de studiu creia naiunile civilizate ii datoreaz
cea mai mare parte a prosperitii lor precum i cea mai valoroasa parte a
cunotinelor acumulate; a lungit viaa, a alinat durerea, a unit ruri, a
luminat noaptea cu splendoarea zilei, a extins raza vizuala, a accelerat
micarea, a anihilat distanta, a facilitat interaciunea, a ajutat oamneii sa
coboare n adncul marilor i sa cltoreasc prin aer. Ce minune ca omul
poate sa extind binecuvntrile acestui sistem de studiu asupra metodei de
gndire, astfel nct, atunci cnd devine evident ca anumite rezultate sunt
rezultatul unei metode particulare de gndire, nu ne ramane dect sa
clasicam aceste rezultate.
Aceasta metoda este tiinic i este singura prin care ne va permis
sa posedam acel grad de libertate la care am fost obinuii sa ne uitam ca la
un drept inalienabil; pentru ca oamenii sunt n siguran acas la ei i n lume
numai daca stabilitatea i bogia la nivel national conduc la o cretere a
sntii, o acumulare ecienta n afacerile publice i private de orice fel, o
evoluie continua a tiinei i artei de a aciona mpreun, o ncercare 5
neobosita de a face toate aceste aspecte ale dezvoltrii naionale sa orbiteze
n jurul vieii, a individului i a colectivului, pentru care tiina, arta i etica
ofer cluzire i controleaz motivaia.
Cheia Universala este un studiu bazat pe un adevr tiinic absolut i
va dezvlui posibilitile care zac latente n individ, va arata cum pot ele
transformate n aciune, crescnd capacitatea efectiva a individului,
adugnd energie, discernmnt, vigoare i elasticitate mentala. Studentul
care atinge nelegerea legilor mentale ce vor dezvluite n acest studiu, va
intra n posesia abilitii de a-i asigura rezultate nesperate pana acum i i
va gsi cu greu cuvintele de recunotin.
Studiul explica folosirea corecta a ambelor elemente de natura
mentala, receptive i active, i instruiete studentul sa recunoasc
oportunitile; ntrete voin i puterea de a raiona, instuieste metoda de

cultivare i folosire a imaginaiei, dorinei, emoiilor i a facultilor

intuitionale. Aduce iniiativa, tenacitate n atingerea telurilor, nelepciune n
alegeri, simpatie inteligenta i o bucuria de a trai.
Cheia Universala il nvaa pe student s-i foloseasc puterea mintii,
adevrata putere a Mintii, nu orice substitut sau perversiune. Nu are nimic de
a face cu hipnotismul, magia sau oricare decepie mai mult sau mai putin
fascinanta care ii face pe multi sa cread ca pot sa obin ceva pe nimic.
Cheia Universala cultiva i dezvolta nelegerea care aduce puterea de
a controla propriul corp i de aici, sntatea. mbuntete i ntrete
memoria. Dezvolta partea Interioara, acea parte care este att de rara, care
este caracteristica distinctiva a ecrui om de afaceri de succes, care ii ajuta
pe acetia sa vad posibilitile ca i dicultile n ecare situaie, sa
discearn oportunitile care sunt la ndemn, acolo unde alii, mii, au euat
sa le vad, continund sa lucreaze cu situaii care nu pot sa le aduc nici un
beneciu.
Cheia Universala i dezvolta Puterea Mentala, ceea ce nseamn ca
ceilali vor recunoate ca tu eti o persoana de for, de caracter iar vor
vrea sa fac ceea ce vrei tu ca ei sa fac; nseamn ca tu atragi oamenii i
obiectele spre tine; eti ceea ce alii numesc norocos; lucrurile vin
singure n calea ta; ai ajuns sa nelegi legile fundamentale ale naturii i te-ai
pus n armonie cu ele; eti n acord cu Universul; nelegi legea Atraciei,
legea naturala a Creterii i legile Psihologice n care rezida toate avantajele
lumii sntate, afaceri, poziie sociala.
Puterea Mentala este o putere creativa, i da posibiliatea sa creezi
pentru tine; asta nu nseamn abilitatea de a lua ceva de la alii. Natura nu
lucreeaza niciodat n acest sens. Natura face ca iarba cosita sa creasc unde
a mai crescut. Puterea Mentala te ajuta sa faci i tu acelai lucru.
Master Key dezvolta partea interioara i nelepciunea, creste
independenta, abilitatea i disponibilitatea de a de ajutor. Distruge
nencrederea, depresia, frica, melancolia i orice forma de lipsa, limitare,
inclusiv durere sau boala. Trezete talente ascunse, mrete iniiativa, fora,
energia i vitalitatea. Trezete puterea de apreciere i nelegere a frumosului
n Arta, Literatura i tiin.
A schimbat viaa a mii de brbai i femei, substituind principiul denit
al incertitudinii i confuziei cu principiul fondat pe ceea ce orice sistem
ecient ar trebui fondat.
Elbert Gary, preedintele United States Steel corporation a spus:
Serviciile consilierilor, instructorilor, experilor n managementul de success
sunt indispensabile celor mai multe companii de mare magnitudine dar cred
ca recunoastera i adoptarea adevratelor principii sunt mult mai
importante. Cheia Universala arata care sunt adevratele principii i
sugereaz metodele de aplicare a acestor principii; prin aceasta difer de
orice alt curs sau studiu. Demonstreaz ca singura valoare care poate
extrasa din cunoaterea oricrui principiu consta n aplicarea lui. Multi citesc
cri, studiaz acas, merg la cursuri toat viaa lor fara sa fac nici un
progres n demonstrarea principiului pe care il susin. Cheia Universala

sugereaz metode prin care valoarea principiului nvat poate

demonstrata i pusa n practica n experientele de ecare zi.
Exista o schimbare n modul de gndire al omenirii. Aceasta schimbare
are loc n tcere n mijlocul nostru i este mai importanta dect orice alt
eveniment al omenirii de la cderea pgnismului ncoace.
Revoluia prezenta n opiniile oamenilor din toate clasele sociale, de la
cei mai nali i mai culi pna la cei din clasele de jos, nu i gsete paralela
n istoria omenirii.
n ultimul timp tiina a fcut vaste descoperiri, a dezvluit enorme
posibiliti i forte nebnuite nct oamenii de tiin ezita sa arme cu
certitudine ca anumite teorii sunt clare i indubitabile sau sa numeasc alte
teorii absurde sau imposibile; i astfel o noua generaie s-a nscut. Obiceiuri,
credine i cruzimi ale istoriei au trecut, sunt depite. Viziunea, credin, 7
serviabilitatea le iau locul. Restrngerile impuse de tradiie se topesc,
resturile materialismului sunt consumate, gndul este eliberat iar adevrul
iese la suprafa n fata mulimilor nmrmurite.
ntrega lume este la nceputul unei noi contiine, a unei noi puteri de
a-i da seama de resursele care exista n ea. In ultimul secol s-au vzut cele
mai magnice progrese materiale din istoria omenirii. Secolul actual va
produce cele mai mari progrese n plan mental i spiritual.
Chimia a separat materia n molecule, moleculele n atomi, atomii n
energie, dar i-a rmas lui Sir Ambrose Fleming, n adresarea sa n fata Royal
Institution sa transforme aceasta enegie n minte. El a spus: In esen sa,
energia poate de neneles pentru noi, excepie poate, doar ca o
reprezentare a ceea ce numim Minte sau Voin.
Acum sa vedem care sunt cele ai puternice forte n Natura. Regnul
mineral este solid i x. Cel vegetal este n stare de transformare, mereu
schimbndu-se, mereu ind creat i recreat. In atmosfera gsim cldur,
lumina i energie, ecare domeniu devine mai ranat i mai spiritual pe
msur ce trece de la vizibil la invizibil, de la grosolan la n, de la potenial
mic la potenial nalt. Cnd atingem invizibilul gsim energia n starea cea
mai pura i mai volatila.
Si cum cele mai mai puternice forte ale Naturii sunt cele invizibile, tot
aa cele mai puternice forte ale omului sunt cele invizibile, forele sale
spirituale, i singura cale de manifestare a acestora este procesul de gndire.
Gndirea este singura activitate pe care o poseda spiritul, iar gndul este
unicul produs al gndirii.
Adunarea i scderea sunt deci tranzacii spirituale; a raiona este un
proces spiritual; ideile sunt concepte spirituale; ntrebrile sunt sunt cutri
spirituale, iar logica, argumentarea i losoa sunt unelte spirituale.
Fiecare gnd acioneaz un anumit esut zic, parte a creierului, un
nerv sau un muchi. Produce o schimbare zica n construcia esutului; este
deci necesar de a avea un anumit numr de gnduri despre un subiect
anume pentru a aduce o schimbare completa n organizarea zica a omului.
Acesta este procesul prin care eecul este transforat n succes.

Gndurile de curaj, putere, inspiraie, armonie vor substitui gndurile

de eec, disperare, lipsa, limitare i disconfort. Pe msur ce cele dinti prind
rdcini, esutul zic se schimba iar individul vede viaa ntr-o lumina noua,
lucrurile vechi au trecut, toate lucrurile au devenit noi, el se nate din nou, 8
de acesta data nscut n spirit, viaa are noi nelesuri pentru el. Gndurile de
succes cu care a fost impregnat ii vor lumina pe cei din jurul lor, iar acetia la
randul lor il ajuta sa ating o poziie mai nalt, sa peasc nainte; atrage
spre el asociai noi i de succes, ntregul mediu n care se triete se va
schimba; toate acestea printr-un singur exerciiu de gndire; omul se poate
schimba nu numai pe el nsui, dar poate schimba i mediul sau de via,
circumstanele i condiiile.
Vei vedea, trebuie sa vezi, ca sunte n zorii unei noi ere; ca posibilitile
sunt att de minunate, de facinante, fara limite nct sunt de-a dreptul
tulburtoare. Un secol n urma, un om cu un avion sau numai cu cu o arma
Galtling ar anihilat de o intreag armata echipata cu cele mai moderne arme
ale vremii. aa este i n prezent. Orice om care cunoate posibilitile
coninute n acest studiu are un avantaj de neconceput asupra celor multi.
INTRODUCERE PATREA I.
Este placera mea sa va nmnez Prima Parte a Cheii Universale. Ea va
aduce n viaa voastr mai multa putere, va aduce contientizarea puterii,
mai multa sntate, contientizarea sntii, mai multa fericire,
contientizarea fericirii. Triete spiritul acestor lucruri pana cnd devin ale
tale de drept. Va atunci imposibil sa se ndeprteze de la tine. Lucrurile din
aceasta lume se supun, ca un curent, unei puteri interioare a omului, prin
care el le poate controla.
Nu ai nevoie sa capei aceasta putere. O ai deja. Trebuie doar sa o
nelegi; vrei sa o foloseti, vrei sa o controlezi, vrei sa te impregnezi cu ea
astfel nct sa poi merge nainte i sa duci lumea cu tine.
Zi de zi, pe msur ce naintezi, pe msur ce ctigi momentul,
inspiraia se adncete, planurile ti se cristalizeaz, ctigi nelegere i
realizezi ca lumea de fapt nu este o grmad moarta de pietre i lemne ci
este o in vie. Este alctuit din btile inimilor omenirii. Este viaa i
frumusee.
Este evident ca este necesara o buna nelegere pentru a capabil sa
lucrezi cu materialele descrise aici, dar cei care ajung la aceasta nelegere
vor inspirai de o noua lumina, o for noua, vor ctiga ncredere i putere
9 pe zi ce trece, vor realiza ca visurile i speranele devin realitate, viaa are
un neles mai adnc, mai plin i mai clar pentru ei
Si acum, Partea nti
PARTEA I
1. Ban la ban trage i pduche la pduche este este adevrat n orice
plan al existentei.
2. Mintea este creativa, iar condiiile, mediul i toate experientele din
viaa sunt rezultatul obinuinelor atitudinii noastre mentale.

3. Atitudinea mentala depinde n ntregime de ceea ce gndim. Astfel,

secretul tuturor puterilor, realizrilor i posesiilor depinde de metoda de
gndire.
4. Aceasta trebuie sa e adevrat, caci trebuie sa i nainte de a
face i putem face numai ca urmare a ceea ce suntem, iar suntem
depinde de ceea ce gndim.
5. Nu putem exprima putere daca nu o posedam. Singurul mod prin
care ne putem asigura posesia puterii este prin a devei contieni de putere
i nu putem niciodat devein contieni de putere pana cnd nu nvm ca
puterea se aa n interior.
6. Exista o lume interioara o lume a gndului, a sentimentului i a
puterii. O lume a luminii, a vieii, care desi invizibila, este atotputernica.
7. Lumea interioara este guvernata de minte. Cnd descoperim aceasta
lume, gsim rezolvarea oricrei probleme, cauza ecrui efect; i cum lumea
interioara este subiectul controlului nostru, toate legile puterii i posesiilor
sunt sub controlul nostru.
8. Lumea exterioara este o reectare a lumii interioare. Ceea ce apare
n exterior este ceea se gsete n interior. In lumea interioara se poate gsi
nelepciune innita, Putere innita, Resurse innite care ateapt sa e
descoperite, dezvoltate i folosite. Daca recunoatem aceste potenialuri ale
lumii interioare, ele vor lua forma n lumea exterioara.
9. Armonia din lumea interioara se va reecta n lumea mea exterioara
prin condiii armonioase, mprejurimi agreabile, ce-i mai bun n toate. Aceasta
este fundaia sntii i necesarul tuturor lucrurilor mree, a puterii, a
realizrilor i a succesului.
10. Armonia din lumea interioara nseamn abilitatea de a ne controla
gndurile i de a determina pentru noi nine cum ar trebui sa ne afecteze
ecare experienta.
11. Armonia din lumea interioara rezulta n optimism i abundenta;
abundenta interioara rezulta n abundenta exterioara.
12. Lumea exterioara reecta circumstanele i condiiile lumii
interioare i contientizarea acesteia.
13. Daca gsim nelepciunea din lumea interioara vom nva sa
discernem posibilitile minunate care sunt latente n ea i vom avea puterea
sa facem aceste posibiliti sa se manifeste n lumea exterioara.
14. Cnd devenim contieni de nelepciunea din lumea interioara,
intram mental n posesia acestei nelepciuni, iar aceasta posesie aduce
puterea i nelepciunea necesara manifestrii a ceea ce este esenial pentru
creterea i dezvoltarea noastr armonioasa.
15. Lumea interioara este practic lumea din care femeile i brbaii
puternici genereaz curaj, speran, entuziasm, ncredere i credina, care le
aduce inteligenta ranata de a crea viziunea i abilitile practice de a face
aceasta viziune realitate.
16. Viaa este o desfasuarare continua, nu o adugare a mai multor
momente. Ceea ce avem n lumea exterioara este ceea ce posedam deja n
lumea interioara.

17. Toate posesiile sunt bazate pe contientizarea lor. Toate ctigurile

sunt rezultatul unei contientizri acumulative. Toate pierderile sunt
rezultatul lipsei contientizrii.
18. Ecienta mentala este condiionat de armonie; disonanta nsemna
confuzie; deci cel care va obine puterea trebuie sa e n armonie cu Legea
Naturala.
19. Suntem legai de lumea exterioara prin mintea obiectiva. Creierul
este organul acestei mini, iar sistemul nervos central ne pune n 11
comunicare contient cu ecare parte a corpului. Acest sistem nervos
raspunde senzaiilor de lumina, cldur, miros, sunet i gust.
20. Cnd aceasta minte gndete corect, cnd nelege adevrul, cnd
gndurile trimise spre sistemul nervos central sunt constructive senzaiile
sunt plcute, armonioase.
21. Rezultaul este construirea puterii, vitalitii i a tuturor forelor
constructive din corpul nostru. Dar prin aceeai minte obiectiva intra n viaa
noastr suprarea, boala, lipsa, limitarea i toate formele de disonanta i
inarmonie. Prin mintea obiectiva, printr-o gndire greit suntem conectai cu
toate forele distructive.
22. Suntem conectai cu lumea interioara prin mintea subcontient.
Plexul solar este organul acestei mini; sistemul nervos simpatic
controleaz senzaiile subiective cum ar bucuria, teama, dragostea, emoia,
respiraia, imaginaia i toate celelalte fenomene subcontiente. Prin
subcontient suntem conectai le Mintea Universala i suntem pusi n relaie
cu forele constructive Innite ale Universului.
23. In coordonarea acestor doi centri ai inei noastre i nelegerea
funciilor lor consta secretul vieii. Cu aceste cunotine putem aduce mintea
obiectiva i cea subiectiva ntr-o cooperare contient, conectnd astfel nitul
cu innitul. Viitorul nostru se aa n ntregime sub controlul nostru. Nu este la
mila nici unei puteri exterioare i capricioase.
24. Toi suntem de acord ca exista un Principiu sau o Contiin care
cuprinde ntregul Univers, ocupa tot spaiul i este n esen aceasi n toate
punctlele sale. Aceasta Contiin este atotputernica, atatcunoscatoare i
ntotdeauna prezenta. Toate gndurile i lucrurile sunt n Ea. Este Totul.
25. Exista o singura contiina n Univers capabila sa gndeasc; cnd
gndete, gndurile sale devin pentru noi lucruri obiective. Cum aceasta
Contiin este omniprezenta nseamn ca exista n ecare individ; ecare
individ este o manifestare a acestei Contiine Omnipotente, Omnistiente i
Omniprezente.
26. Daca exista doar o Contiin n Univers care este capabila sa
gndeasc rezulta ca i Contiina ta este identica cu Contiina 12
Universala, sau cu alte cuvinte toate minile sunt de fapt o singura
minte. Nu exista mod de a te eschiva de la aceasta concluzie.
Contiina concentrata n celulele creierului tau este aceeai contiin
care se gsete n celulele creirului oricrui alt individ.
Fiecare individ este de fapt individualizarea Universului, a Mintii
Cosmice.

28. Mintea Universala este energie statica sau potenial; pur i simplu
exista; se poate manifesta numai prin mintea individuala, iar mintea
individuala se poate manifesta numai prin cea Universala. Sunt una i
aceeai.
29. Abilitatea individului de a gndi este abilitatea sa de a aciona n
Universal i a-l aduce n manifestare. Contiina umana consista n abilitatea
omului de a gndi. Se crede ca mintea n sine este o forma subtila de energie
statica din care iau natere activitile numite gnduri, care reprezint faza
dinamica a mintii. Mintea este energie statica, gndul este energie dinamica
doua faze ale aceluiai lucru. Gndul este deci fora vibratorie formata prin
convertirea mintii statice n minte dinamica.
30. Cum suma tuturor atributelor este coninut n Mintea Universala,
care este Omnipotenta, Omniscienta i Omniprezenta, aceste atribute trebuie
ca sunt prezente tot timpul n forma lor potenial n ecare individ. Deci,
atunci cnd individul gndete, gndul este forat de natura sa ia forma
materiala n realitatea exterioara ca obiect sau situaie corespunztoare
originii sale.
31. Fiecare gnd este o cauza i ecare condiie exterioara este un
efect; din acest motiv este absolut necesar s-i controlezi gndurile astfel
nct sa dobndeti numai situaiile pe care le doreti.
Toat puterea vine din interior i este sub controlul tau absolut; totul se
obine prin cunoaterea exacta i exerciiul voluntar al acestui principiu.
Trebuie sa e clar ca atunci cnd obii nelegerea completa a legii i
eti capabil s-i controlezi procesul de gndire, poi s-l aplici oricrei
situaii; cu alte cuvinte vei avea o cooperare contient cu legea
Omnipotenta, care reprezint baza fundamentala a tuturor lucrurilor.
Mintea Universala este principiul de via a ecrui atom care exista;
ecare atom se lupta sa manifeste viaa; toi sunt inteligeni i toi cauta sa
ating scopul pentru care au fost creai.
35. Majoritatea oamenilor triete n lumea exterioara; doar civa au
gsit lumea interioara i totui acesata din urma o creeaz pe cea dinti;
lumea interioara este creativa, tot ceea ce gseti n lumea exterioara a fost
creat de tine n lumea interioara.
Acest sistem te ajuta sa nelegi ce putere vei dobndi odat cu
nelegerea relaiei dintre lumea interioara i cea exterioara. Lumea interioara
este cauza, lumea exterioara este efectul; ca sa schimbi efectul, trebuie sa
schimbi cauza.
Vei vedea dintr-o data ca aceasta este o idee noua, diferita i radicala;
majoritatea oamenilor ncearc sa schimbe efectul, lucrnd cu efectele. Ei nu
neleg ca de fapt nlocuiesc o forma de necaz cu alta. Pentru a nltura
necazul, trebuie sa nlturm cauza, iar cauza poate gsit numai n lumea
interioara.
Evoluia vine din interior. Este evident peste tot n natura.
Fiecare planta, animal, ecare om este o dovada vie a acestei legi, iar
greeala fcut de-a lungul timpului este cutarea puterii n lumea
exterioara.

39. Lumea interioara este izvorul, sursa Universala, iar lumea

exterioara reprezint vrsarea uviului. Abilitatea noastr de a primi depinde
de capabilitatea noastr de a recunoate aceasta Fntn Universala,
aceasta Energie Innita pentru care ecare individ reprezinata un punct
ieire, de vrsare a ei.
40. Recunoaterea este un proces mental, aciunea mentala este deci
interaciunea indiviului cu Mintea Universala; cum Mintea Universala este de
fapt inteligenta care cuprinde ntreg spaiul i care animeaz totate inele
vii, tot aa aciunea i reaciunea mentala reprezint legea cauzalitii; dar
principiul cauzalitii nu este n posesia individului ci a Mintii Universale. Nu
este o abilitate materiala ci un proces subiectiv, iar rezultatul se poate
observa intro varietate innita de situaii i experiente.
Pentru a exprima viaa trebuie sa existe minte; nimic nu poate exista
fara minte. Tot ceea ce exista este o forma de manifestare a 14 acestei
substane de baza din care i prin care toate lucrurile au fost create i
continua sa e recreate.
42. Trim ntr-o mare innita de substan plastica: mintea. Aceasta
substan este mereu vie i activa. Este sensibila n cel mai nalt grad. Ia
forma conform cererii metale. Gndurile formeaz forma sau matricea prin
care substana se exprima.
43. Amintete-i ca valoarea consista numai n aplicarea practica a
principiului, iar nelegerea practica a acestei legi va nlocui srcia cu
abundenta, ignoranta cu nelepciunea, dezacordul cu armonia, tirania cu
libertata, i cu siguran nu exista alte binecuvntri mai mari dect acestea
din punct de vedere material i social.
44. Cum aplicam: alege o camera unde poi sa i singur, sa nu te
deranjeze nimeni. Aeaz-te confortabil, cu spatele drept, nu tolnit.
Las-i gndurile sa zboare libere dar ramai perfect nemicat timp de
cincisprezece minute, o jumtate de ora. Continua acest exerciiu trei patru
zile pe sptmn pana cnd obii controlul absolut asupra corpului tau zic.
Multi vor gsi acest exerciiu extrem de dicil. Alii il vor atinge cu
uurin, dar este absolut necesar s-i asiguri controlul asupre corpului
pentru a pregtit pentru un alt pas. Sptmna viitoare vei primi
instruciuni pentru urmtorul pas; intre timp trebui s-l practici pe acesta.
PARTEA I NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este lumea exterioara n raport cu cea interioara? Lumea
exterioara este o reexie a lumii interioare.
2. De ce depind toate posesiile noastre? Toate posesiile sunt bazate pe
contiin.
3. Cum este individualul legat de lumea exterioara, obiectiva?
Individualul este legat de lumea exterioara prin mintea obiectiva,
organul acestei mini ind creierul.
4. Cum este el legat de Mintea Universala? Este legat de Mintea
Universala prin mintea subcontient. Organul acestei mini este Plexul Solar.
5. Ce este Mintea Universala? Mintea Universala este Principuil de Via
al ecrui atom care exista.

6. Cum poate Individul aciona asupra Universalului? Abilitatea

individului de a gndi reprezint abilitatea de a aciona asupra Universalului
i da a-l aduce n manifestare.
7. Care este rezultatul acestei aciuni i interaciuni? Rezultatul acestei
aciuni i interaciuni este cauza i efectul; ecare gnd este cauza i ecare
situaie este efectul.
8. Cum se asigura situaiile armonioase i plcute? Situaiile
armonioase i plcute sunt obinute prin gndire corecta.
9. Care este cauza tuturor suprrilor, inarmoniei, lipsurilor i
restriciilor? Suprrile, inarmonia, lipsurile i restriciile sunt rezultatul unei
gndiri greite.
Care este sursa tuturor puterilor? Sursa tuturor puterilor este lumea
interioara, Sursa Universala, Energia Innita pentru care ecare individ este
o ieire, un canal de exprimare.
INTRODUCERE PARTEA II.
Dicultile se datoreaz n cea mai mare parte ideilor confuze i
ignorantei n ceea ce privete adevratele noastre interese. Cea mai
importanta sarcina a noastr este sa descoperim legile naturii la care trebuie
sa ne adaptam. Gndirea clara i moralitatea sunt de o valoare inestimabila.
Toate procesele, chiar i cel al gndirii, au nevoie de fundaii solide.
Cu cat simurile sunt mai sensibile, judecile mai acute, gustul mai
delicat, sentimentele mai ranate, inteligenta mai subtila, aspiraiile mai
nalte, cun att mai pure i mai intense sunt graticrile vieii. De aici
concluzia ca studiul celor mai bune lucruri care au fost gndite placerea
suprema.
Puterea, utilizrile i posibilitile mintii sub noile interpretri sunt
incomparabil mai minunate dect cea mai extravaganta realizare sau vis al
progresului material. Gndul este energie. Gndul activ este energie activa;
gndul concentrat este energie concentrata. Gndul concentrat pe un scop
denit devine putere. Aceasta este puterea care este folosita de cei care nu
cred n virtutiile srciei sau n frumuseea negrii. Ei considera ca aceasta
constituie calea celor slabi.
Abilitatea de a primi i manifesta aceasta putere depinde de abilitatea
de a recunoate Energia Innita care exista dintotdeauna n om, care
constant creeaz i recreeaz corpul i mintea lui i care este gata n orice
moment sa se manifeste prin el ntr-o maniera folositoare. In proporie directa
cu recunoaterea acestui adevr aceata energie se va manifesta n lumea
exterioara a individului.
Partea a doua explica metodele prin care se poate obine aceasta.
PARTEA II
1. Activitile mintii sunt produse de doua moduri de activitate paralele,
una contient i alta subcontient. Profesorul Davidson spunea: cel care
crede ca poate lumina intraga activitate mentala folosind gndirea contient
este ca cel care ncearc sa lumineze Universul cu o lanterna. 2. Procesele
logice ale subcontientului se desfoar cu o certitudine i regularitate care
ar imposibile daca ar exista ansa unei erori.

Mintea noastr este astfel conceputa nct ne prepara pentru cele mai
importante fundamente ale cunoaterii, n timp ce noi nu avem nici cea mai
mica idee de modul ei de operare.
3. Suetul subcontient, ca un strain binefctor, lucreeaza i face
provizii n beneciul nostru, adugnd numai fructele copate n poala;
ultimele analize ale procesului de gndire arata ca subcontientul este scena
celor mai importante fenomene mentale.
4. Prin subcontient Shakespeare a zrit, fara mare efort, marile
adevruri care sunt ascunse mintii contiente ale studentului; Phidias i-a
modelat marmura i bronzul; Raphael a pictat Madona, iar Beethoven a
compus simfoniile.
5. Uurin i perfeciunea depind n ntregime de gradul n care am
ncetat sa depindem de lumea circumstanelor; cntatul la pian, schiatul,
dactilograatul, toate depind n executarea lor perfecta de procesul mintii
subcontiente. Minunea de a canta la pian i n acelai timp de a purta o
conversaie arata mreia puterilor subcontientului.
6. Cu toii tim cat suntem de dependeni de subcontient; cu cat
gndurile noastre sunt mai mree, mai nobile, cu att este mai evident ca
originea lor se ntinde dincolo de capacitatea noastr de nelegere. Ne gsim
nzestrai cu tact, instrinct, simt al frumosului n arta, muzica etc, dar originea
acestora, slaul lor ne ramane complet necunoscut.
7. Valoarea subcontientului este enorma; ne inspira; ne avertizeaz;
ne furnizeaz nume, fapte, scene din depozitul memoriei. Ne contrleaza
gndurile, gusturile i ndeplinete sarcini att de complexe nct nici o minte
contient, chiar daca ar deine puterea sa o fac, nu ar avea capacitatea.
8. Putem sa mergem dup cum dorim; putem sa ridicam mana cnd
vrem noi; putem sa ne concentram atenia cu ajutorul ochilor sau urechilor
oricrui subiect, dup cum ne place. Pe de alta parte, nu putem opri btile
inimii sau circulaia sngelui sau stabili dimensiunea staturii noastre,
construcia osoasa sau orice alt proces vital.
9. Daca comparam aceste doua seturi de aciuni, una supunndu-se
dorinei de moment, celalalta manifestndu-se maiestuos, ritmic, fara nici o
uctuaie, constanta n ecare moment, vom ramane uimii de cea din urma
i vom dori sa dezlegam misterul. tim ca acestea sunt procese vitale ale
vieii zice i nu putem evita concluzia ca toate aceste funcii importante au
fost intenionat retrase din domeniul dorinei noastre exterioare cu variaiile
i tranziiile ei i plasate sub conducerea permanenta a unei puteri care se
aa n interiorul nostru.
10. Una dintre aceste doua puteri, cea exterioara i schimbtoare, a
fost numita Mintea Contient, sau, Mintea Obiectiva (care lucreeaza cu
obiectele exterioare). Cealalt, puterea interioara este numita Subcontient
sau Minte Subiectiva; pe lng atribuiile 18 sale n plan mental, ea
controleaz i regularizeaz funciunile care fac viaa zica posibila.
11. Este necesar sa nelegem att funciunile lor n plan mental, cat i
o serie de principii de baza. Cunoascand lumea i operarand cu ajutorul celor

cinci simuri zice, mintea contient lucreeaza cu impresii i obiecte din

lumea exterioara.
12. Are capacitatea de discriminare, i responsabilitatea alegerilor. Are
puterea se a raiona e inductiv, deductiv, analitic sau silogistic iar
aceasta putere se poate dezolta pana la niveluri nalte. Este locul unde
slluiete voina, cu toat energia care decurge din ea.
Nu numai ca poate impresiona alte mini, dar paote dirija mintea
subcontient. In acest fel, mintea contient devine legislatorul i gardianul
mintii subcontiente. Este o funcie foarte mare carfe poate schimba complet
condiiile vieii tale.
14. Situaiile de frica, ngrijorare, srcie, boala, inarmonie i alte rele
de toate tipurile ne pot domina printr-o ratiunine de falsa sugestie, acceptata
de mintea noastr subcontienta nepzit. Minile contiente antrenate pot
preveni n ntregime toate acestea printr-o protecie vigilenta activa. Mintea
contient poate numita i gardianul mreului domeniu al
subcontientului.
Cineva a subliniat distincia intre cele doua faze prin urmtoarea fraza:
Mintea contient este dorina raional. Mintea subcontient este dorina
instinctiva, rezultatul fostelor dorine raionale. 16. Mintea subcontient
trage concluziile corecte i exacte conform premiselor furnizate de sursele
exterioare. Cnd premisele sunt adevrate, mintea subcontient ajunge la o
concluzie corecta, dar daca premisele sau sugestille sunt eronate, ntreaga
structura se prbuete. Subcontientul nu se angajeaz n aciunea de a
demonstra. Se bazeaz pe mintea contient, pe pzitorul porii pentru
nlturarea impresiilor greite.
17. Acceptnd sugestia ca adevrat, subcontientul ncepe sa
acioneze n interiorul ntregului domeniu al campului sau de activitate.
Mintea contient poate sa sugereze adevrat sau eronat. In cazul din urma,
ntreaga in pltete pentru pericolul care decurge.
18. Contientul trebuie sa e la datorie n ecare minut n care omul
este treaz. Cnd pzitorul porii nu este atent, sau cnd judecata calma
este suspendata din diverse motive, atunci subcontientul este nepzit i
lsat deschis sugestiilor din toate sursele. In timpul momentelor de panica,
sau de furie, sau n timpul impusurilor iresponsabile ale maselor, sau n orice
alt moment de pasiune necontrolata, subcontientul este deschis celor mai
periculoase circumstane, este deschis sugestillor de frica, ura, egoism,
lcomie, autodepreciere i altor forte negative derivate din persoanele sau
situaiile nconjurtoare. Rezultatul este de obicei extrem de duntor, cu
efecte care pot aduce durere pentru un timp foarte lung; de aici rezulta
importanta pzirii subcontientului de false impresii.
19. Subcontientul discerne prin intuiie. Procesele sale sunt rapide. Nu
trebuie sa atepte metodele lente de raiune ale contientului. De fapt nici nu
poate sa le foloseasc.
Subcontientul nu doarme niciodat, nu se odihnete niciodat aa cum
nici inima sau sngele nu se odihnesc. S-a observat ca declarnd cu
certitudine subcontientului anumite lucruri ca ind ndeplinite, forele sale

se pun n micare pentru a ajunge la rezultatul dorit. Aici se aa, deci, sursa
puterii care ne plaseaz n legtur directa cu Omnipotenta. Aici se aa
principiul de baza, care merita un studiu att de serios ca cel de fata.
21. Operarea acestei legi este foarte interesanta. Cei care o pun n
aplicare observa ca atunci cnd merg sa ntlneasc o peroana cu care
anticipeaz un dialog dicil, ceva a fost acolo naintea lor i a dizolvat toate
presupusele diferende. Totul este schimbat, armonios; ei mai observa ca
atunci cnd apare o problema dicila i pot permite sa o amne i cteodat
chiar gsesc o soluie; totul este bine aranjat; de fapt, cei care au nvat sa
cread n subcontient observa ca au resurse innite sub comanda lor.
22. Subcontientul este locul unde se gsesc principiile i aspiraiile
noastre. Este izvorul idealurilor noastre artistice i altruistice. Aceste instincte
pot distruse insa de ctre un proces gradual de subminare a principiilor
nnscute.
23. Subcontientul nu poate argumenta n controversa. Astfel, daca a
acceptat o sugestie greit, o metoda sigura de a o depi este 20 folosirea
unei contra sugestii foarte puternice, repetata frecvent, pe care mintea
trebuie s-o accepte, formnd astfel un obicei de gndire nou i sntos i o
via noua subcontientul ind locul unde stau Obiceiurile. Ceea ce facem
iari i iari devine fenomen mecanic; nu mai este un act de gndire, ci ia ntins canalele spre subcontient. Acest fapt ne este favorabil atunci cnd
noul obicei este sntos i bun. Daca este duntor i rau remediul consta n
recunoaterea omnipotentei subcontientului i sugerarea eliberrii n
prezent. Subcontientul, ind creativ i una cu sursa divina, va crea imediat
libertatea sugerata.
24. Pentru a rezuma: functille normale ale subcontientului n lumea
zica sunt legate de procesele vitale i de regularizare, cu scopul de a
prezerva via i de a restaura sntatea, de a avea n grija ftul, ceea ce
include dorina instinctiva de a conserva via i de a-i mbuntii condiiile
generale.
25. In lumea mentala, subcontientul servete ca depozit pentru
memorie, adpostete mesagerii gndului care lucreeaza, nestnjenii de
timp sau spatiu; este fntna iniiativei practice i a forelor constructive ale
vieii: este locul obinuinei.
26. In lumea spirituala, subcontientul reprezint sursa idealurilor,
aspiraiilor, imaginaiei, canalul prin care recunoatem Sursa Divina; n
msur ce recunoatem aceasta divinitate, ajungem sa nelegem sursa
puterii.
27. S-ar putea pune ntrebarea: Cum poate subcontientul sa schimbe
situaiile?. Rspunsul este, pentru ca subcontientul este parte a Mintii
Universale iar partea trebuie sa e de acelai tip i calitate ca ntregul;
singura diferena este de grad. ntregul, dup cum tim, este creativ, de fapt,
este unicul creator; n consecin, mintea este creativa, iar cum gndul este
singura activitate pe care o poseda mintea, atunci gndul trebuie sa e, cu
necesitate, creativ.

28. Dar vom observa ca este o mare diferen intre un simplu a gndi i
a dirija contient gndurile noastre, sistematic i constructiv; cnd ajungem
sa nfptuim aceasta, ne plasam mintea n armonie cu Mintea Universala,
intram pe aceeai unda cu Innitul, aducem n aciune cea mai puternica
for, puterea creativa a Mintii Universale. Aceasta, ca tot ceea ce exista,
este guvernata de legea naturala, numita Legea Atraciei; cum aceasta
Minte Universala 21 este creativa, ea coreleaz automat gndul cu obiectul
sau i il aduce n manifestare.
29. Sptmna trecuta i-am dat un exerciiu cu scopul de a-i asigura
controlul asupra corpului zic. Daca ai reuit eti gata sa avansezi.
De aceasta data ncepi sa i contolezi gndul. Du-te n aceeai camera,
pe acelai scaun, n aceeai poziie, daca este posibil. In caz contrar, ncearc
sa gseti soluia cea mai buna, date ind condiiile. Ramai perfect nemicat,
ca n primul exerciiu dar inhibeaza-i toate gndurile; aceasta te va ajuta si contolezi gandurie de grija, ngrijorare i teama i te va ajuta sa reueti sa
ntreii numai gndurile pe care le doreti. Continua exerciiul pana cnd
reueti.
30. Nu vei capabil sa faci acest exerciiu mai mult dect cteva
momente o data, dar exerciiul are o mare valoare ind o demonstraie
practica a numrului mare de gnduri care ncearc constant sa ctige
acces n lumea noastr mentala.
Sptmna viitoare vei primi instruciuni pentru un exerciiu care poate
un pic mai interesant, dar este necesar s-l stpneti pe acesta mai nti.
Cauza i efectul sunt absolut i fara nici o excepie att n trmul
ascuns al gndului cat i n lumea vizibila i materiala a lucrurilor.
Mintea este maestul estor, att pentru hainele caracterului cat i
pentru hainele care mbraca situaiile James Allen.
PARTEA II NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care sunt cele doua moduri de activitate mentala? Contient i
subcontient.
2. De ce anume depinde uurin i perfeciunea? Uurin i
perfeciunea depind n ntregime de gradul n care ncetm sa depindem de
mintea contient.
3. Care este valoarea subcontientului? Este enorma; ne ghideaz, ne
avertizeaz, ne controleaz procesele vitale i este locul de depozit al
memoriei.
4. Care sunt cteva dintre functille contientului? Are abilitatea de
discriminare; are puterea de a raiona; este locul unde se aa voin; poate
sa impresioneze subcontientul.
5. Cum a fost exprimata diferena dintre contient i subcontient?
Mintea contient este dorina raional. Mintea subcontient este
dorina instinctiva, rezultatul fostelor dorine raionale. 6. Care este metoda
necesara inuenrii subcontientului? Obtinera strii mentale a ceea ce se
dorete.
7. Care va rezultatul? Daca dorina este n armonie cu micarea
ntregului, forele se vor pune n micare pentru a aduce rezultatul.

8. Care este rezultatul operrii acestei legi? Mediul nostru reecta

condiiile corespunztoare atitudinii noaste mentale predominante pe care o
ntreinem.
9. Ce nume i s-a dat acestei legi? Legea Atraciei.
Ce spune acesta lege? Gndul este enrgie creativa i se coreleaz
automat cu obiectul sau, pe care il aduce n manifestare.
INTRODUCERE PARTEA III.
Ai vzut ca Individualul poate aciona asupra Universalului iar rezultatul
acestei aciuni i interaciuni este cauza i efectul. Gndul este cauza iar
experientele cu care ne ntlnim n via sunt efectul.
Elimina deci orice tendin de a te plnge de situaiile ntlnite n via
sau de cele prezente pentru ca depinde de tine sa le schimbi i sa le faci aa
cum vrei tu sa e.
Dirijeaz-i eforturile spre utilizarea resurselor tale mentale,
ntotdeauna aate sub comanda ta, din care vin toate puterile reale i
durabile.
Persista n aceasta practica pana cnd realizezi faptul ca nu exista eec
n ndeplinirea unui obiectiv n via; daca i nelegi puterea i persiti n
obiectivul tau, forele mintii care sunt mereu pregtite, se lasa mprumutate
de ctre o voin hotrt, n efortul de a cristaliza gndul i dorina n
aciuni, evenimente i situaii.
n timp ce la nceput ecare funcie a vieii i ecare aciune este
rezultatul unui gnd contient, aciunile devenite habitudini devin
automatisme iar gndul care le contoleaza trece n trmul subcontientului;
dar ramane la fel de inteligent ca nainte. Este obligatoriu sa devina
automatism sau subcontient pentru ca mintea contient sa se poat
concentra aupra unor alte lucruri. Noile aciuni, la randul lor, devin
obinuine, apoi automatisme, apoi actinuni subcontiente, iar mintea
contient devine din nou libera sa avanseze spre alte activiti.
Cnd realizezi acest lucru vei gsi sursa puterii care te ajuta sa rezolvi
orice situaie care poate aprea n viaa ta.
PARTEA III
1. Interatiunea intre contient i subcontient implica o interaciune
similara intre sistemele nervoase corespondente. Judectorul Troward explica
modul minunat n care aceasta interaciune are loc.
El spune: sistemul cerebrospinal (sistemul nervos central) este organul
mintii contiente, iar sistemul simpatic (sistemul nervos periferic) este
organul subcontientului. Sistemul cerebro-spinal este canalul prin care
primim percepiile contiente prin intermediul simurilor zice i care
contoleaza micrile corpului. Centrul acestui sistem nervos este creierul.
2. Sistemul simpatic i are centrul n masa ganglionara aata n
spatele stomacului, cunoscuta ca Plex Solar care este canalul prin care se
susin funciile vitale ale corpului.
3. Conexiunea dintre cele doua sisteme se realizeaz prin nervul vag,
nerv cranian pornit din bulbul rahidian, care inerveaz inima, bronhiile,
aparatul digestiv i rinichii, trece prin diafragma i i pierde terminatille n

partea inferioara a trunchiului, identicndu-se 24 cu nervii sistemului nervos

simpatic, formnd astfel legtura dintre cele doua i fcnd din om o
entitate singulara.
4. Am vzut ca ecare gnd este perceptat de ctre creier, care este
organul contientului; este supus puterii noastre de a raiona. Cnd mintea
obiectiva este satisfcut de gnd ca ind adevrat, il trimite ctre Plexul
Solar, creierul mintii obiective pentru a adus n carne i oase, pentru a
adus n lume ca realitate. Aici nu mai este supus nici unui argument de
oricare natura ar acesta.
Subcontientul nu poate argumenta; doar acioneaz. El accepta
concluziile mintii obicetive ca ind nale.
5. Plexul Solar a fost situat n centrul corpului pentru ca este punctul
central de distribuie a energiei pe care corpul o genereaz constant. Aceasta
energie este cat se poate de reala, iar soarele sau este un soare foarte real;
energia sa este distribuita prin nervi reali n toate prile corpului i n
atmosfera, nvluind corpul n exterior.
6. Daca radiaia este destul de puternica, persoana este magnetica; se
spune ce este plina de magnetism. Aceasta persoana are o imensa putere de
a face bine. Simpla sa prezenta comforteaza i face bine persoanelor cu care
intra n contact.
7. Cnd Plexul Solar este activ i radiaz viaa, energie i vitalitate
ctre ecare parte a corpului i ctre ecare persoana pe care o intelneste,
senzaiile sunt plcute, corpul este sntos, iar cei cu care omul vine n
contact experimenteaz o senzaie plcut.
8. Daca exista o ntrerupere a acestei radiaii, senzaiile sunt neplcute,
uxul de via i energie este oprit pentru anumite parti ale corpului, aceasta
ind cauza oricrei boli a rasei umane, e ea zica, mentala sau de mediu.
9. Fizica, indc soarele corpului nu mai genereaz sucienta energie
astfel nct sa vitalizeze anumite parti ale corpului; mentala indc mintea
contient este dependenta de subcontient pentru a avea vitalitatea
necesara susinerii gndurilor i de mediu, indc este ntrerupt legtura
dintre subcontient i Mintea Universala.
10. Plexul Solar este locul unde partea ntlnete ntregul, unde nitul
devine Innit, unde ne-creatul devine creat, Universalul se individualizeaz,
Invizibilul devine vizibil. Este locul unde apare 25 viaa, unde nu exista limita
a cantitii de energie pe care individul o poate genera.
Acest centru de energie este Omnipotent indc este punctul de
contact cu via i inteligenta nsi. Poate deci ndeplini orice este dirijat sa
ndeplineasc, aici gsindu-se puterea mintii contiente; subcontientul poate
i va ndeplini proiectele i ideile sugerate de ctre mintea contient.
12. Gndul contient este deci stpnul acestui soare central din care
izvorte ntreaga via i energie, iar calitatea gndului pe cere il ntreinem
determina calitatea gndului care va radiata de acest soare, iar caracterul
gndului pe care mintea contient il ntreine va determina caracterul
gndului pe care acest soare il va radia, natura gndului ntreinut de

contient va determina natura gndului pe care soarele il va radia i n

consecin va determina natura experientelor care vor rezulta.
13. Este evident ca tot ceea ce avem de fcut este sa lsm lumina
noastr sa strluceasc; cu cat vom radia mai multa energie cu att mai
rapid vom capabili sa transmutam condiiile nedorite n surse de placere i
prot. ntrebarea importanta este cum sa facem acesta lumina sa
strluceasc; cum sa generam aceasta energie.
14. Gndurile non-rezistente expandeaz Plexul Solar; gndurile
rezistente il contracta. Gndurile plcute il expandeaz; gndurile neplcute
il contracta. Gndurile de curaj, putere, ncredere i sperana vor produce o
stare corespondenta, dar cel mai siret inamic al Plexului Solar care trebuie
absolut distrus, care nu da nici o posibilitate luminii sa strluceasc, este
frica. Acest inamic trebuie distrus complet; trebuie eliminat; trebuie expulzat
pentru totdeauna; el este norul care acoper soarele, care cauzeaz negura
permanenta.
15. Acesta este diavolul personal care face ca oamenilor sa le e frica
de trecut, prezent i viitor; frica de ei nii, de prieteni i de inamici; frica de
orice i oricine. Cnd frica este efectiv distrusa complet, lumina ta va strluci,
norii se vor risipi, iar tu vei gsi sursa puterii, energiei i vieii.
16. Cnd i dai seama ca tu eti una cu puterea Innita i cnd poi
realiza contient acesata putere printr-o demonstraie practica a 26
abilitailor tale de a depi orice situaie adversa doar prin puterea gndurilor
tale, nu mai ai nimic de ce sa te temi. Frica va distrusa iar tu vei intra n
posesia drepturilor care sunt ale tale prin natere.
17. Atitudinea noastr mentala fata de via determina experientele cu
care ne intelnim. Daca nu ne asteptem la nimic, vom avea nimic.
Daca cerem mult, vom primi cea mai mare porie. Lumea este dura
numai n condiiile n care nu reuim sa ne armam. Critica lumii este amara
numai pentru cei care nu reuesc sa fac loc ideilor lor.
Este frica de a criticat care face ca cele mai multe idei sa nu ajung
sa vad lumina zilei.
18. Cel care tie ca poseda un Plex Solar nu va avea teama de critica
sau de nimic altceva. El va att de preocupat sa radieze curaj, ncredere i
putere; va anticipa succesul prin atitudinea sa mentala; va sfrma barierele
n mii de buci i va sari peste prpastia fara fund a ndoielii i ezitrii, n
care frica i aterne calea.
19. Realizarea faptului ca putem contient radia sntate, putere i
armonie ne va ajuta sa nelegem ca nu exista nimic de care sa ne e frica
pentru ca suntem conectai cu Puterea Innita.
20. Aceasta cunoatere poate obinut numai printr-o aplicare
practica a acestei informaii. nvm fcnd; prin practica, atletul devine
puternic.
21. Pentru ca acesta armaie este de o importanta considerabila am
sa o explic n mai multe moduri astfel nct sa nelegi ntreaga ei
semnicaie. Daca eti inclinat spre religie, as spune ca trebuie s-i lai
lumina sa strluceasc. Daca mintea ta este inclinata spre tiinele biologice

as spune ca trebuie s-i trezeti Plexul Solar, iar daca preferi o interpretare
strict tiinic as spune ca trebuie s-i inuenezi subcontientul.
22. i-am spus deja care va rezultatul acestei inuenri. Aceasta
este metoda de care eti tu interesat acum. Ai nvat ca subcontientul este
inteligent i creativ i ca raspunde la voina mintii contiente.
Care este deci metoda cea mai naturala de a inuenta subcontientul?
Concentrarea mentala asupra obiectului dorinei tale; cnd te concentrezi,
impresionezi subcontientul.
23. Aceasta nu este singura cale, dar este o cale simpla i ecienta, cea
mai directa, n consecin, cea mai sigura n a-i aduce rezultate.
Este metoda care aduce rezultate att de extraordinare nct unii pot
spune ca sunt miracole.
24. Aceasta este metoda prin care toi marii inventatori, marii naniti,
oameni de stat au fost capabili sa converteasc for invizibila i subtila a
dorinei, credinei i ncrederii n fapte concrete, tangibile ale lumii obiective.
25. Subcontientul este parte a mintii Universale. Mintrea Universala
este principiul creativ al Universului; partea trebuie sa e de acelai tip i
calitate cu ntregul. Aceasta nseamn ca puterea sa creativa este absolut
nelimitata; nu este legata de trecut sub nici o forma i n consecin nu exista
nici o matrice pre-existenta care sa se aplice acestui principiu constructiv.
26. Am vzut ca subcontientul raspunde voinei noastre contiente
ceea ce nseamn ca puterea creativa nelimitata a Mintii Universale se aa
sub controlul mintii contiente a individului.
27. Cnd vei aplica practic acest principiu, n conformitate cu exerciiile
date n leciile anterioare, este bine s-i aminteti ca nu este necesar sa
conturezi metoda prin care subcontientul va produce rezultatele pe care le
doreti. Finitul nu poate informa Innitul.
Trebuie doar sa spui ce doreti, nu cum o sa obii acel lucru.
28. Tu eti canalul prin care nedifereniatul devine difereniat, iar
aceasta difereniere se realizeaz prin dobndire. Este nevoie doar de
recunastere pentru a pune cauzele n aciune, pentru a obine rezultate n
conformitate cu dorina ta, iar aceasta se poate realiza pentru ca Universalul
poate aciona prin Individ i Individul poate aciona numai prin Universal;
sunt una i aceeai.
29. Pentru exerciiul din aceasta sptmn am s-i cer sa mergi cu un
pas mai departe. Vreau nu numai sa stai perfect nemicat i s-i inhibi toate
gndurile pe cat posibil dar sa te i relaxezi, las-i muchii sa e n condiia
lor normala; aceasta va nltura presiunea de pe nervi i va elimina tensiunea
care produce frecvent epuizare zica.
30. Relaxarea zica este un exerciiu voluntar i are o mare valoare,
ajuta sngele sa circule liber de la creier la corp.
31. Tensiunile conduc la nelinite mentala i activitate anormala a
mintii; produc ngrijorare, teama, grija i anxietate. Relaxarea este deci o
necesitate absoluta pentru a permite facultilor mentale sa se bucure de cea
mai mare libertate.

Practica acest exerciiu cat mai complet posibil, determina metal ca vei
relaxa ecare muchi i nerv pana cnd te vei simi linitit i odihnit i n pace
cu tine i cu lumea.
33. Plexul Solar va atunci pregtit sa funcioneze, iar tu vei surprins
de rezultat.
PARTEA III NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este sistemul nervos considerat organul Mintii Contiente?
Sistemul cerebro-spinal.
2. Care este sistemul nervos considerat organul Mintii Subcontiente?
Sistemul Simpatic.
3. Care este punctul central de distribuie a energiei pe care corpul o
genereaz constant? Plexul Solar.
4. Cum se ntrerupe aceasta distribuie? Prin gnduri discordante,
critice i rezistente, i mai ales prin frica.
5. Care este rezultatul unei asemenea ntreruperi? Fiecare boala care a
afectata rasa umana.
6. Cum poate controlata i direcionat aceasta energie? Prin gnd
contient.
7. Cum poate eliminata complet frica? Prin nelegerea i
recunoaterea adevratei surse a tuturor puterilor.
8. Ce anume determina experientele cu care ne ntlnim n via?
Atitudinea mentala predominanta.
9. Cum putem trezi Plexul Solar? Concentrndu-ne mental asupra
condiiilor pe care dorim sa le vedem manifestate n vieile noastre.
Ce este principiul creativ al Universului? Mintea Universala.
INTRODUCERE PARTEA IV.
i nmnez aici partea a patra a studiului. Aceasta parte i va arata de
ce ceea ce gndeti sau faci sau simi este un indiciu a ceea ce eti.
Gndul este energie, iar energia este putere; din cauza ca toate
religiile, tiinele i losoile cu care lumea a fost familiara pana acum au fost
bazate pe manifestrile acestei energii i nu pe enegie, lumea a fost limitata
la efecte, n timp ce cauzele au fost ignorate sau prost nelese.
Din acest motiv avem Dumnezeu i Diavol n religie, pozitiv i negativ
n tiin, bun i rau n losoe.
Cheia Universala inverseaz procesul. Noi suntem interesai numai de
cauza; scrisorile primite de la studeni spun povesti minunate, artnd ca
acetia gsesc cauza care le poate aduce sntatea, armonia, abundenta sau
orice altceva ar putea necesar pentru bunstarea i fericirea lor.
Viaa este expresiva i este obligaia ta sa te exprimi armonios i
constructiv. Mhnirea, mizeria, nefericirea, boala i srcia nu sunt necesiti
i le eliminam constant.
Dar acest proces de eliminare consista n a te ridica deasupra i n
afara limitelor de orice fel. Acela care i va ntri i purica gndurile nu va
avea nevoie sa se ngrijoreze despre microbi, iar cel care va nelege legea
abundentei va merge dintr-o data la sursa tuturor lucrurilor. Astfel soarta,

norocul i destinul vor sub contolul tau, aa cum un capitan contoleaza

vasul sau sau un mecanic de locomotiva, trenul.
PARTEA IV
1. EU-ul tau nu este corpul tau. Corpul este doar un instrument prin
care EU-ul il folosete n atingerea scopurilor. EU-ul tau nu poate sa e
mintea ta, pentru ca mintea este doar un alt instrument 30 pe care EU-ul il
folosete ca sa raioneze, sa gndeasc, sa plnuiasc.
2. EU-ul trebuie sa e ceva care contoleaza i dirijeaz att mintea
cat i corpul; ceva care determina ce ar trebui fcut i cum ar trebui acionat.
Cnd ajungi sa realizezi adevrata natura a acestui EU, te vei bucura de o
putere care nu i-a fost niciodat cunoscuta pana acum.
3. Personalitatea ta este alctuit dintr-un numr nelimitat de
caracterisitici individuale, speciciti, obiceiuri i trsturi de caracter.
Aceste sunt rezultatul fostului tau mod de gndire, dar toate acestea nu au
nimic n comun cu adevratul tau EU.
4. Cnd spui Eu cred, EU-ul tau ii spune mintii ce ar trebui sa
gndeasc; cnd spui Eu ma duc, EU-ul tau ii spune corpului zic unde
trebuie sa de duca; adevrata natura a acestui EU este spirituala i este
sursa puterii reale care este atinsa de brbaii i femeile care realizeaz
adevrata natura a EU-lui lor.
5. Cea mai are i mai minunata putere pe care o da acest EU este
puterea de a gndi, dar putin sunt aceia care stiu cum sa gndeasc
constructiv sau corect i n consecin oamenii ating numai rezultate
indiferente. Cei mai multi permit gndurilor lor sa se opreasc numai asupra
unor interese egoiste rezultatul inevitabil al unei mini infantile. Cnd o
minte devine matura, aceasta nelege ca germenele nfrngerii triete n
ecare gnd egoist.
6. Mintea antrenata tie ca de pe ecare tranzacie trebuie sa
benecieze ecare persoana care este implicata n acesta tranzacie, iar orice
ncercare a unuia de a prota de slbiciunea, ignoranta sau nevoia celuilalt
va opera inevitabil n dezavntajul sau.
7. Aceasta se ntmpl indc individul este parte a Universalului. O
parte nu poate antagoniza nici o alta parte a aceluiai ntreg, dimpotriv,
starea de bine a ecrei parti depinde i este recunoscuta ca ind interesul
ntregului.
8. Cei care recunosc acest principiu au un mare avantaj n via. Ei nu
se consuma, nu se epuizeaz. Pot sa elimine cu uurin gndurile nedorite.
Pot sa se concentreze la un nivel nalt pe orice subiect. Nu 31 pierd timp i
bani pe obiecte de la care nu pot avea nici un beneciu.
9. Daca nu poi sa faci aceste lucruri este pentru ca nu ai fcut efortul
necesar pana acum. Acum este momentul sa faci acest efort.
Rezultatul va n exacta proporie cu efortul depus. Una dintre cele mai
puternice armaii pe care poi sa le foloseti cu scopul de a-i ntri voin i
de a realiza puterea de a-i atinge scopurile este: Pot sa u ceea ce vreau sa
u. 10. De ecare data cnd repei acesta fraza, realizezi cine i ce este
EU-ul. ncearc sa ajungi la o completa nelegere a adevratei naturi a

EU-lui. Daca ajungi sa realizezi aceasta, vei deveni invincibil; aceasta

numai daca obiectivele i scopurile tale sunt constructive, n armonie cu
principoiul creativ al Universului.
11. Daca foloseti acesata armaie, folosete-o continuu, noapte i zi,
cat de des poi i continua astfel pana cnd devine o parte din tine;
formeaz-i astfel o obinuin.
12. Daca nu vei face asa, mai bine sa nu ncepi deloc. Psihologii
moderni susin ca atunci cnd ncepem ceva i nu ducem la bun sfrit, sau
ne propunem ceva i nu ne inem de promisiune, ne formam obiceiul
eecului; eec absolut i umilitor. Daca nu intenionezi sa faci un lucru, nu
ncepe s-l faci; daca l-ai nceput du-l pana la capt chiar daca se prbuesc
cerurile; daca i propui sa faci ceva, fa! Nu lsa nimic i pe nimeni sa
interfereze. EU-ul tau este determinat, lucrul este stabilit, decizia a fost
luata, nu mai exista nici un argument pro sau contra pe aceasta tema.
13. Daca accepi aceasta idee, ncepe cu lucruri mici pe care tii ca le
poi contola i crete-i gradual efortul, dar n nici o circumstan nu lsa ca
EU-ul tau sa e contolat sau inuenat; vei realiza ca de fapt tu deii
contolul asupra ta; de-a lungul istoriei multi brbai i femei au aat cu
tristee ca este mai uor sa contolezi un regat dect sa te contolezi pe tine
nsui.
14. Cnd ai nvat sa te contolezi nseamn ca ai gsit Lumea
Interioara care contoleaza lumea dinafara; ai devenit irezistibil; oamenii i
lucurile vor raspunde ecrei dorine ale tale fara nici un efort aparent din
partea ta.
15. Aceasta nu este att de ciudat sau imposibil precum pare daca i
aminteti ca Lumea Interioara este contolata de EU i ca acest EU este
o parte i una cu EU-ul Innit care este de fapt Energia Universala sau
Spiritul, de obicei numit Dumnezeu.
Aceasta nu este doar o armaie sau o teorie fcut cu scopul de a
conrma sau stabili o idee, ci este un fapt care a fost acceptat att de religie
cat i de tiin.
17. Herbert Spender zice: In mijlocul tuturor misterelor de care suntem
nconjurai, nimic nu este mai cert dect faptul ca suntem mereu n prezenta
Innitului, Energiei Eterne din care toate inele iau natere.
Lyman Abbott, n adresarea sa la Seminarul Teologic din Bangor spune:
Ajungem la concluzia ca Dumnezeu slluiete mai degrab n om dect ca
il contoleaza pe om de undeva din afara.
19. tiina merge un pic pe aceasta cale i apoi se oprete. tiina
gsete ca Energia Eterna este omniprezenta, dar Religia merge mai departe
i gsete Puterea din spatele acestei energii i o localizeaz n om. Dar de
fapt aceasta nu este o noua descoperire.
Biblia spune exact acelai lucru, iar limbajul utilizat este explicit i
convingtor. Nui tii ca tu eti templul Dumezeului cel viu?. Aci, n aceasta
fraza sta secretul puterii creative, minune a numita Lumea Interioara.
20. Acesta este secretul puterii, al autoritii. Sa depeti dicultile
nu nseamn sa mergi mai departe renunnd la anumite lucruri.

Negarea de sine nu este un succes. Nu putem sa druim daca nu

primim; nu putem sa m de ajutor daca nu suntem puternici.
Innitul nu este falit, iar noi, ca reprezentani ai puterii Innitului nu ar
trebui sa m falii nici noi, iar daca vrem sa m n serviciul altora trebie sa
avem putere, din ce n ce mai multa putere, ca sa avem ce sa druim, ca sa
m de folos altora.
21. Cu cat druim mai mult, cu att mai mult primim; trebuie sa
devenim un canal prin care Universalul i exprima creativitatea.
Universalul este n continua cutare de canale de exprimare, cauta sa
e n serviciul altora i cauta canale prin care poate avea o mai mare
activitate, prin care poate face cel mai mult bine, prin care poate de folos
umanitii.
22. Universalul nu se poate exprima prin tine att timp cat tu eti
ocupat cu planurile tale, cu scopurile tale personale. Linitete-i simurile,
caut inspiraie, concentreaz-te asupra activitii mentale din interior,
triete contient ca eti una cu Omnipotenta.
Apele linitite sapa adnc. Contempleaz multitudinea oportunitilor
la care ai acces spiritual, prin puterea Omniprezentei.
23. Vizualizeaz evenimentele, circumstanele, condiiile prin care
aceste conexiuni spirituale pot sa te ajute n manifestare.
Realizeaz faptul ca esena, suetul tuturor lucrurilor este spirituala, iar
spiritualul este real, este viaa a tot ceea ce exista. Cnd spiritul s-a dus,
viaa s-a dus. Ceea ce ramane este mort. nceteaz sa mai existe.
24. Activitile mentale aparin lumii interioare, lumea cauzei, a
condiiilor i a circumstanelor, al crui rezultat este efectul. Astfel tu devii
creator. Aceasta este o munca importanta i cu cat este mai greu, mai mare
efortul, iar ideile pe care le concepi mai nobile, cu att munca va deveni mai
importanta.
25. Prea multa munca, prea multa joaca sau prea multa activitate zica
produce condiii de apatie i stagnare, ceea ce face imposibila munca mai
importanta, aceea care rezulta n realizarea puterii contiente. Ar trebui de
aceea sa cutm cat mai des Tcerea.
Puterea vine prin repaus. In tcere putem sa stam nemicai, iar cnd
stam astfel putem gndi, iar gndul este secretul tuturor realizrilor.
26. Gndul este un mod de micare; este transportat de legea vibraiei
la fel ca lumina sau electricitatea. Primete vitalitate prin emoii, prin legea
dragostei; ia forma i expresie prin legea creterii; este produsul EU-lui
spiritual, de aici natura sa este Divina, spirituala i creativa.
27. De aici este evident ca pentru a exprima puterea, abundenta sau
orice alt scop constructiv, emoiile trebuie sa dea sentiment gndului pentru
ca acesta sa ia forma. Cum poate realizat aceast lucru? Acesasta este o
ntrebare vitala; cum putem sa ne dezvoltam incredera, curajul, sentimentele
care vor naliza prin a se realiza?
28. Rspunsul este: prin exerciiu. Puterea mentala se obine la fel ca i
puterea zica, prin exerciiu. Gndim ceva, poate cu dicultate 34 pentru

prima data; apoi gndim acel ceva din nou i din nou, pana devine obinuina
mentala; acum suntem siguri de ceea ce gndim.
Nu mai exista nici un dubiu legat de aceast lucru. Suntem siguri.
tim.
29. Sptmna trecuta i-am cerut sa te relaxezi, sa lai sa treac
oboseala zica. In aceasta sptmn am s-i cer sa te relaxezi mental.
Daca ai practicat exerciiul de sptmna trecuta cincisprezece sau douzeci
de minute pe zi, conform instruciunilor, poi fara ndoial sa te relaxezi zic;
cine nu poate sa fac aceasta n mod contient, repede i complet, nu este
inca stpnul sau. Nu a obinut libertatea; este inca sclavul condiiilor. Dar
presupun ca tu ai reuit sa ndeplineti acest exerciiu i eti gata sa mergi
mai departe, ctre libertatea mentala.
n aceasta sptmn, dup ce iei poziia obinuit, ndeprteaz toat
tensiunea relaxndu-te complet, apoi ndeprteaz toate condiiile adverse
cum ar ura, suprare, ngrijorare, gelozie, invidie, tristee, probleme sau
dezamgire de orice fel.
31. Nu-mi sa spune ca nu poi sa ndeprtezi aceste lucruri, eu i
spun ca poi; poi s-o faci, prin determinare mentala, prin intenii decise de
voiinta i prin persistenta.
32. Motivul pentru care unii nu pot sa o fac este pentru ca se lasa
controlai de emoii n loc de intelect. Dar cei ce se vor lsa cluzii de
intelect vor atinge victoria. Nu vei reui de prima data cnd ncerci, dar
practica ne face perfeci; n acesta ncercare ca i n toate celelalte, tu
trebuie sa reueti prin a anihila, elimina i distruge complet toate aceste
gnduri negative i distructive; ele sunt smna care germineaz toate
condiiile discordante pe care putem sa ni le imaginam i descrie.
Nu exista nimic mai adevrat dect: calitatea gndului pe care il
ntreinem coreleaz cu anumite lucruri externe, din lumea dinafara.
Aceasta este Legea la care nu exista exeptie. i aceasta lege, acesta
corelare a gndului cu obiectul sau, a condus oamenii din timpuri imemoriale
sa cread n providen.
Wilmans.
PARTEA IV NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este gndul? Gndul este energie spirituala.
2. Cum este transportat? Prin legea vibraiei.
3. Cum obine vitalitate? Prin legea dragostei.
4. Cum ia forma? Prin legea creterii.
5. Care este secretul puterii sale creative? Activitatea sa spirituala.
6. Cum putem sa ne dezvoltam ncrederea, curajul i entuziasmul care
vo ajunge sa se concretizeze? Prin recunoaterea naturii noastre spirituale.
7. Care este secretul Puterii? A-i servi pe alii.
8. De ce este acesta secretul? Pentru ca obinem ceea ce druim.
9. Ce este Tcerea? Nemicare zica.
10. Care este valoarea ei? Este primul pas ctre contolul de sine, ctre
autostapanire.
INTRODUCERE PARTEA V.

Aici se gsete Partea a Cincea. Dup ce vei studia aceasta parte cu

mare grija, vei vedea ca ecare for sau obiect sau fapt imaginabil este
rezultatul mintii n aciune.
Mintea n aciune este gndul, iar gndul este creativ. In zilele noastre
oamenii gndesc cum n-au mai gndit niciodat pana acum. Putem spune ca
acesta este o epoca creativa, iar lumea confer cele mai meritoase premii
celor care gndesc.
Materia n sine nu are putere, este pasiva, inerta. Mintea este fora,
energie, putere. Mintea contoleaza materia i ii da forma. Fiecare forma pe
care o ia materia nu este dect expresia unui gnd pre-existent.
Dar gndul nu face transformri miraculoase. El se supune legilor
naturale; pune n micare forte naturale; elibereaz energii naturale; se
manifesta n conduita i aciunile tale, iar acestea la randul lor acioneaz
asupra prietenilor i cunotinelor tale i n cele din urma asupra ntregului
mediu n care trieti.
Tu poi sa nati gndul; cum gndul este creativ, nseamn ca tu poi
crea pentru tine lucrurile pe care le doreti.
PARTEA V
1. Cel putin nouzeci la suta din viaa noastr mentala este
subcontient, deci cel care eueaz n a o utiliza, n a-i folosi puterea,
triete ntr-o limita foarte strmt.
2. Subcontientul poate rezolva i chiar rezolva orice problema pentru
noi daca tim cum s-l dirijam. Procesele subcontientului sunt ntotdeauna
active; singura ntrebare este, noi suntem fcui sa m doar siimpli recipieni
pasivi ai acestei activiti sau suntem cei care contient dirijam ntreaga
munca? Ar trebui sa avem o viziune legata de destinaia care trebuie atinsa,
de pericolele ce trebuie evitate sau ar trebui doar sa ne lsm purtai de
evenimente?
3. Am vzut ca mintea cuprinde ecare parte a corpului zic i ca este
capabila sa e dirijata sau impresionata de ctre autoritatea ce vine dinspre
partea obiectiva, de partea cea mai mare a mintii.
4. Mintea, care domina corpul, este de departe rezultatul ereditii,
care la randul sau este rezultatul tuturor mediilor corespunztoare
generaiilor trecute, mereu-miscatoarelor forte ale vieii. nelegerea acestui
fapt ne va permite sa ne folosim autoritatea atunci cnd descoperim la noi
nine o trstur de caracter nedorita.
5. Putem folosi n mod contient toate trsturile de caracter care sunt
plcute, cu care am fost nzestrai i putem sa nlturm, sa refuzam sa le
lsm sa se manifeste pe cele pe care nu le dorim.
6. Repet, mintea, care domina corpul nostru zic, nu este numai
rezultatul tendinelor ereditare, dar i rezultatul celor apte ani de acas, a
mediului n care lucram, a mediului social din care facem parte, de unde mii
de impresii, idei, prejudeci i gnduri similare au fost primite.
7. Multe dintre acestea au fost luate de la alii, rezultat al opiniilor,
sugestiilor sau armaiilor acestora; multe sunt rezultatul gndirii noastre

proprii, dar aproape toate au fost acceptate dup o foarte putina examinare
sau chiar deloc.
8. Ideea prea plauzibila, mintea contient a primit-o, a trecut-o la
nivel subcontient unde a fost preluata de ctre Sistemul Simpatetic i
trecuta mai departe sa e construita n corpul nostru zic. Cuvntul a
devanit carne. 9. Aceasta este calea prin care, consecvent, ne cream i ne
recream noi nine; suntem astzi rezultatul gndirii noastre trecute i vom
ceea ce gndim astzi, Legea Atraciei ne aduce nu lucrurile care ne-ar
plcea sau cele pe care le-am dori, sau lucrurile pe care altcineva le are ci ne
aduce pe ale noastre, lucrurile pe care le-am creat prin procesul nostru de
gndire, e contient sau incontient. Din nefericire cei mai muti dintre noi
creeaz aceste lucruri incontient.
10. Daca ne-am construi o casa pentru noi cat de ateni am n
legtur cu planul casei; cum am studia ecare detaliu; cum am mai studia
materialele i am alege numai pe cele mai bune; i totui ce neglijeni
suntem cnd ne cldim Casa Mentala, care, de fapt, este innit mai
importanta dect orice alta casa zica; indc orice lucru care ests posibil sa
intre n viaa noastr depinde de caracterul materialului care este folosit la
construirea Casei Mentale.
11. Ce este caracterul acestui material? Am vzut ca este rezultatul
impresiilor pe care le-am acumulat n trecut i le-am depozitat n Mentalitatea
subcontient. Daca aceste impresii au fost de frica, ngrijorare, grija,
anxietate, daca au fost disperate, negative, pline de ndoieli, atunci textura
materialului care ne mbrac astzi va din acelai material negativ. In loc sa
ne e de folos, se va mcina i putrezi i ne va aduce numai truda i
anxietate. Vom ntotdeauna ocupai ncercnd s-l crpim i s-l facem
mcar sa para decent.
12. Daca n schimb am depozitat numai gnduri curajoase, daca am
fost optimiti, pozitivi i am alungat imediat la rebuturi orice tip de gnd
negativ i am refuzat sa avem de-a face cu el, am refuzat sa m asociat 38
sau identicat cu acesta n orice fel, care este rezultatul? Materialul nostru
mental este de cea mai buna calitate; putem sa mbrcm orice tip de
material vrem; orice culoare dorim; tim ca textura este ferma, materialul
solid, nu se va decolora; nu avem teama sau anxietate n ceea ce privete
viitorul; nu este nimic de ascuns, nu exista petice de acoperit.
13. Toate acestea sunt dovedite ca adevrate de ctre psihologie. Nu
este doar o terorie sau o presupunere n legaura cu procesele de gndire; nu
este nici un secret legat de acestea; de fapt, sunt att de clare nct oricine
le poate nelege. Ce ramane de fcut este sa curim casa mentala, sa
facem aceasta n ecare zi ca sa pstrm casa curata.
Curenia mentala, morala i zica sunt absolut indispensabile daca
vrem sa avem un progres de orice fel.
14. Cnd acest proces mental de curire a fost ndeplinit, materialul
care a rmas o sa e potrivit pentru construirea idealurilor sau a imaginilor
mentale pe care dorim sa le realizam.

15. Exista o proprietate care ateapt un pretendent. Are pmnt mult,

grnele bogate, apa curgtoare i cherestea de buna calitate; toate acestea
se ntind cat poi cuprinde cu ochii. Este i o casa, spaioas i primitoare, cu
tablouri rare, o biblioteca completa, perdele bogate, tot luxul i comfortul pe
care il poi imagina. Ceea ce trebuie sa fac motenitorul este sa revendice
motenirea, sa intre n posesia ei i sa o foloseasc. Trebuie sa o foloseasc,
nu trebuie sa o lase sa decada, folosirea acesteia este o condiie a motenirii.
Daca neglijeaz proprietatea, o pierde.
16. In domeniul mintii i spiritului, domeniul puterii practice, tu ai o
asemenea proprietate. Tu eti motenitorul! Poi s-o revendici i sa intri n
posesia ei i s-i foloseti bogiile. Puterea PESTE circumstane este unul
dintre fructele ei; sntate, armonie i prosperitate sunt bunuri pe care le
conine. i ofer echilibru i pace. Te costa numai munca de a-i studia i a-i
culege resursele bogate. Nu cere sacricii, exceptnd pierderea limitrii pe
care o ai acum, a sclaviei n care trieti i a slbiciunilor tale.
Te mbraca n onoare i pune un sceptru n mana ta.
17. Pentru a ctiga aceasta proprietate, trei procese sunt necesare:
Trebuie s-i doreti sincer. Trebuie s-i revendici motenirea. Trebuie sa intri
n posesia ei.
18. Admite ca nu sunt condiii greu de ndeplinit!
19. Eti familiar cu subiectul motenirii. Darwin, Huxley, Haeckel i alti
oameni de tiin au o grmad de evidente, mare cat un munte, ca
ereditatea este o lege care asista creaia progresiva. Ereditatea progresiva
este cea 39 care i-a dat omului poziia erecta, puterea de micare, organele
de digestie, circulaia sngelui, fora nervilor, structura osoasa i o mulime
de alte faculti zice. Exista insa fapte mult mai impresionante n ceea ce
privete ereditatea forei mintii. Toate acestea constituie ceea ce putem numi
motenirea umana.
20. Dar exisata o motenire pe care oamenii de tiin n-au ntrezrit-o.
Ea se aa dedesubt i naintea tuturor cercettorilor. In punctul n care ei i
ridica minile spre cer n semn de disperare, spunnd ca nu se pot baza pe
ceea ce vad, aceasta ereditate divina se gsete n plina guvernare.
21. Este acea for blnd care a decis creaia primordiala. Pornete n
jos, de la Divin, direct, n ecare in creata. Da natere vieii, ceea ce
oamenii de tiin nu au putut face i nici nu o sa poat. Intre toate forele ea
este suprema i de neatins. Nici o in uamana nu o paote atinge. Nici o
in umana nu se poate msura cu ea.
22. Aceasta Via Innita curge prin tine; este chiar TU. Uile sale sunt
doar faculti care cuprind contientul tau. Pentru a menine aceste ui
deschise avem Secretul Puterii. Nu merita sa facem efortul?
23. Cel mai important este ca sursa vieii i a puterii este n interior.
Persoane, circumsatnte i evenimente pot sugera nevoi i oportuniti, dar
fora i puterea de a raspunde acestor nevoi se va gsi n interior.
24. Evita lucrurile contrafcute. Construiete fundaii ferme pentru
contientul tau, bazate pe forele care vin direct din sursa Innita, din Mintea
Universala dup chipul i asemnarea creia tu ai fost creat.

Cei care au reuit sa intre n posesia acestei moteniri nu vor mai

nicioadata cum au fost. Au intrat n posesia unui sentiment de putere
interioara la care nici nu visau. Acetia nu vor mai niciodat timizi, slabi,
ezitani sau temtori. Ei sunt conectai indisolubil cu Omnipotenta. Ceva n ei
a fost trezit la via; au descoperit dintr-o data ca posed o formidabila
abilitate latenta, de care erau pana atunci complet incontieni.
26. Aceasta putere vine din interior, dar nu o putem primi daca nu dam.
Trebuie sa o folosim acesata este condiia pe care trebuie s-o
ndeplinim ca sa intram n posesia motenirii. Fiecare dintre noi nu este dect
canalul prin care puterea Omnipotenta se difereniaz lund o forma; daca nu
druim, canalul este obstrucionat i nu mai putem primi. Aceasta este
adevrul n orice plan al existentei i n 40 orice camp de efort i n toi paii
din via. Cu cat druim mai mult, cu att primim mai mult. Atletul care
dorete sa devina puternic trebuie sa foloseasc fora pe care o are, i cu cat
o folosete mai mult, cu att devine mai mare, primete mai mult. Omul de
nane care dorete sa fac bani trebuie sa foloseasc banii pe care ii are,
numai astfel poate s-i nmuleasc.
27. Comerciantul care nu-i pune obiectele la vnzare, n curnd nu va
mai avea nimic ce sa vanda; corporaiile care nu ofer servicii de calitate, n
curnd nu vor mai avea clieni; avocatul care eueaz n a avea rezultate, n
curnd nu va mai avea clieni; i aa mai departe n orice domeniu de
activitate; puterea este dependenta de folosirea corecta a puterii care este
deja n posesia noastr; ceea ce este adevrat n orice camp de activitate, n
orice experienta din via; adevrata putere din care a rezultat orice alta
putere cunoscuta de oameni este puterea spirituala. Daca ndeprtm spiritul
ce ramane? Nimic.
28. Spiritul este tot ceea ce exista. De acceptarea acestui fapt depinde
abilitatea ecruia de a-i folosi ntreaga putere, e de natura zica, mentala
sau spirituala.
Toate posesiile sunt rezultatul atitudinii acumulative a mintii sau altfel
zis a contientizrii banilor; acesta este bagheta magica care te va ajuta sa
primeti idea, care va formula planuri pe care tu le vei pune n aplicare; vei
gsi placere att n execuia lor cat i n atingerea i ndeplinirea lor.
30. Acum, du-te n camera ta, pregtete-i acelai scaun, ia aceeai
poziie i alege mental un loc care i trezete amintiri plcute. F-i o imagine
mentala completa a acestui loc, vezi cldirile, pmntul, copacii, prietenii,
evenimente, creeaz un tablou complet. La nceput te vei gndi la toate
locurile de pe pmnt, exceptnd locul ideal asupra cruia vrei sa te
concentrezi. Dar nu te lasa descurajat.
Persistnd, vei nvinge. Persistenta necesita practica. Trebuie sa practici
acest exerciiu n ecare zi, fara excepie.
PARTEA V NTREBRI i RSPUNSURI
1. In ce proporie activitatea nostra mentala este subcontient? Cel
putin nouzeci la suta.
2. Este acest depozit mental utilizat, n general? Nu.

3. De ce nu? Putini neleg sau apreciaz ca exista o activitate mentala

pe care ei o pot controla contient.
4. De unde provin tendinele generale ale mintii contiente? Sunt
erediatare; aceasta nseamn ca sunt rezultatul condiiilor tuturor generaiilor
trecute.
5. Ce ne aduce Legea Atraciei? Pe noi nine.
6. Ce este acest Noi nine? Ceea ce suntem noi prin motenirea
noastr. Este rezultatul gndirii noastre, att contiente cat i subcontiente.
7. Care este materialul din care este construita casa noastr mentala?
Gndurile pe care le ntreinem.
8. Care este Secretul Puterii? Recunoastrea omniprezentei a
omnipotentei.
9. Unde este originea acesteia? Viaa i puterea vin din interior.
Cum putem intras n posesia puterii? Prin folosirea corecta a puterii n
posesia creia deja suntem.
INTRODUCERE PARTEA VI.
Este privilegiul meu sa va introduc partea a asea. Aceasta parte o sa
va aduc nelegerea unei piese din cel mai minunat mecanism care a fost
vreodat creat. Un mecanism prin care poi crea pentru tine Sntate, Putere,
Succes, Prosperitate sau orice alta condiie pe care i-o doreti.
Necesitile sunt cerine, cerinele creeaz aciune, iar aciunile aduc
rezultate. Procesul evoluiei ntotdeauna creeaz ziua de maine bazndu-se
pe zilele noastre de astzi. Dezvoltarea individuala, ca i cea Universala,
trebuie sa e graduala, pstrnd o cretere permanenta a capacitii i
volumului.
Recunoaterea faptului ca daca nclcm drepturile altora devenim
spini morali i ne gsim mereu n ncurctur, n orice moment al drumului
nostru, ar trebui sa e o indicaie ca succesul tine de respectarea celui mai
nalt ideal moral: Cat mai mult bine, pentru cat mai multi. Aspiraiile,
dorinele i relaiile armonioase meninute cu persistenta vor conduce la
rezultate. Cel mai mare obstacol il reprezint ideile greite i xe.
Pentru a n armonie cu adevrul etern trebuie sa avem echilibru i
armonie interioara. Pentru a primi inteligenta, receptorul trebuie sa e pe
aceeai frecventa cu emitorul.
Gndul este produsul Mintii, iar Mintea este creativa; aceasta nu
nseamn ca Universul i va schimba modus-ul operandi pentru ecare n
parte sau pentru ecare din ideile noastre. Dar noi putem n armonie cu
Universul, iar cnd am realizat aceasta, putem sa cerem absolut orice la care
avem dreptul, iar calea se va arata simpla.
PARTEA VI
1. Mintea universala este att de minunata nct este dicil sa
nelegem utilitatea sa practica, posibilitile sale i puterea nelimitata de a
produce efecte.
2. Am vzut ca aceasta Minte nu este numai inteligenta absoluta dar i
substana absoluta. Deci cum poate difereniata n forma? Cum putem sa
ne asiguram efectul pe care il dorim?

3. ntreab orice electrician care este efectul electricitii, iar el i va

raspunde ca Electricitatea este o forma de micare iar efectul sau depinde
de mecanismul la care este ataat. De acest mecanism depinde daca vom
avea cldura, lumina, putere, muzica sau orice alta demonstraie de putere
care utilizeaz aceasta energie vitala.
4. Ce efect ar putea produs de gnd? Rspunsul este ca gndul este
minte n micare (asa cum vntul este aer n micare) iar efectele sale vor
depinde n ntregime de mecanismul de care este ataat.
5. Aici este deci secretul tuturor puterilor mentale; depinde n ntregime
de mecanismul pe care noi il atam.
6. Ce este acest mecanism? tim toi cate ceva de mecanismele
inventate de ctre Edison, Bell, Marconi i alti vrjitori ai electricitii, prin
care spaiul i timpul au devenit guri de stil; dar te-ai gndit vreodat ca
mecanismul care i-a fost ie dat ca sa transformi Universul, Puterea
Potenial Omniprezenta a fost inventat de un inventator mai mare dect
Edison?
7. Suntem obinuii sa examinam tractoarele pe care le folosim pentru
a cultiva pmntul i ncercam sa nelegem mecanismul care face ca maina
cu care circulam sa funcioneze. Dar cei mai multi dintre noi suntem
mulumii sa ramnem ntr-o ignoranta absoluta n ceea ce privete piesa celui
mai mare mecanism care a existat vreodat, creierul uman.
8. Hai sa examinam minunile acestui mecanism. Poate vom obine o
mai buna nelegere a efectelor pe care le cauzeaz.
9. In primul rand, exista o lume mentala uria, n care trim, ne
micm, existam. Aceasta lume este omnipotenta, omniscienta i
omniprezenta; va raspunde dorinelor noastre direct proporional cu scopul
nostru i cu credina noastr. Scopul trebuie sa e n conformitate cu legea
existentei noastre, adic trebuie sa e creativ sau constructiv. Credina
noastr trebuie sa e destul de puternica, sa genereze un curent de for
sucient de puternic nct sa aduc scopul nostru n manifestare. Cum i-e
credin, aa eti i tu- acesta fraza conine un adevr tiinic.
10. Efectele care sunt produse n lumea exterioara sunt rezultatul
aciunii i reaciunii individualului asupra universalului. Acesta este procesul
pe care il numim gndire. Creierul este organul prin care acest proces este
ndeplinit. Gasndeste-te la acesta minune! Iubeti muzica, orile, literatura
sau ai fost inspirat de gndurile vechilor genii sau a celor moderne? Adu-i
aminte, ecare frumusee la care tu reacionezi are conturul corespunztor n
creierul tau, nainte ca tu sa o poi aprecia.
11. Nu exista nici o virtute sau principiu n natura pe care creierul sa
nu-l poat exprima. Creierul este o lume embrionara, gata sa se dezvolte n
orice moment, cnd se ivete o necesitate. Daca nelegi ca acesta este un
adevr tiinic i una dintre cele mai frumoase legi ale naturii, va mult mai
uor sa nelegi mecanismul prin care aceste rezultate extraordinare au fost
atinse.
12. Sistemul nervos a fost comparat cu un circuit electric, avnd ca
baterii celulele n care fora i are originea, iar terminaiile ind re izolante

prin care este condus curentul. Prin aceste canale ecare impuls sau dorin
este transportat de ctre acest mecanism.
13. Cordul spinal este motorul, partea senzoriala, prin care mesajele
sunt transmise ctre creier. Apoi avem sngele care curge prin vene i artere,
rennoindu-ne fora i energia o structura perfect aranjata pe care se
susine ntregul corp zic. In cele din urma, pielea na i delicata, care
mbraca ntregul mecanism ntr-o manta de frumusee.
14. Acesta este deci Templul Dumnezeului cel Viu, iar individualului
EU ii este dat controlul asupra nelegerii mecanismului, control de care
depinde obinerea rezultatelor.
15. Fiecare gnd pune celulele creierului n aciune. La nceput,
substana asupra creia gndul este direcionat nu raspunde, dar daca
gndul este sucient de ranat i concentrat, substan se produce i se
exprima perfect.
Aceasta inuenta a mintii poate exercitata asupra oricrei parti a
corpului, cauznd eliminarea oricrui efect nedorit.
17. Conceperea i nelegerea perfecta a legilor care guverneaz lumea
mentala, nu pot sa nu e de o valoare inestimabila n tranzacii de afaceri,
pentru ca dezvolta puterea de discernmnt, confer o nelegere mai clara i
o mai buna apreciere a faptelor.
18. Omul care caut n interior n loc sa cute n lumea exterioara nu
poate sa nu foloseasc forele atotputernice care vor determina n cele din
urma cursul vieii sale i il vor aduce pe aceeai vibraie cu tot ceea ce este
mai bun, mai puternic i mai de dorit.
19. Atenia sau concentrarea sunt probabil cele mai importante n
dezvoltarea unei culturi a mintii. Posibilitile ateniei, cnd este corect
dirijata, sunt att de uimitoare nct par greu de crezut pentru cei neiniiai.
Cultivarea ateniei este caracteristica distinctiva a ecrui om de succes i
este cea mai mare realizare care poate atinsa.
Puterea ateniei poate mai uor de neles daca o comparam cu o
lupa n care razele soarelui sunt concentrate. Acestea nu poseda 45 nici o
putere particulara att timp cat lupa se mic, iar razele sunt direcionate
dintr-un punct n altul. Dar daca meninem lupa perfect nemicat ntr-un
punct x i lsam razele sa e concentrate ntr-un singur loc pentru o
perioada de timp, efectul va deveni imediat vizibil.
21. La fel i cu puterea gndului. Las puterea sa se disipeze, mutnd
gndul de la un obiect la altul i nu vei obine nici un rezultat aparent;
concentreaz-i aceasta putere a ateniei pe orice scop pentru o anumit
perioada de timp i nimic nu va imposibil.
22. Un remediu foarte simplu pentru o situaie complicata, ar putea
spune unii. Perfect, ncearc i ai sa vezi. Tu, care nu ai experienta n a te
concentra pe un anumit scop sau obiect, alege orice obiect i concentreaz-i
atenia asupre lui pentru o perioada denita de timp, sa zicem zece minute.
Nu poi sa o faci. Mintea i va zbura de la acest obiect de nenumrate ori i
va trebui sa te rentorci asupra lui, iar efectul va pierdut; la sfritul celor

zece mnuite nimic nu va ctigat, pentru ca nu ai fost capabil s-i menii

gndul x pe un scop sau obiect anume.
23. i totui prin concentrare vei n nal capabil sa depeti
obstacolele de orice fel care apar n calea ta, iar singurul mijloc de achiziie a
acestei minunate puteri este practica practica aduce perfeciunea, n acest
caz specic, ca i n oricare altul.
24. Pentru a cultiva puterea ateniei sau concentrarea ia o
fotograe, aeaz-te pe acelai scaun n aceeai camera, ca de obicei, n
aceeai poziie. Examinaza fotogara cu atenie timp de zece minute.
Noteaz expresia ochilor, trsturile, hainele, felul n care este aranjat parul.
De fapt, memoreaz cu atenie ecare detaliu din fotograe. Apoi acoper-o,
nchide ochii i ncearc s-o vezi mental. Daca poi sa vezi ecare detaliu
perfect i poi crea o imagine mentala a acestei fotograi, merii sa i
felicitat. Daca nu, repeta procesul pana cnd reueti.
Acest exerciiu este doar un pas n pregtirea solului. Sptmna
viitoare vom gata sa semnm seminele.
Prin astfel de exerciii vei ajunge sa i capabil s-i controlezi strile
mentale, atitudinea i starea de contient.
27. Marii bogai ai lumii, de exemplu, nvaa sa extrag esenialul din
detalii, astfel nct sa le rmn mai mult timp pentru planicarea, gndirea
i generarea unei stri mentale bune.
28. Oamenii de succes demonstreaz constant ca este este necesar sa
i n contact cu gndurile altor oameni de succes.
O singura idee poate valora milioane de dolari, iar aceste idei pot veni
numai la cei care sunt receptivi, care sunt pregtii sa le primeasc, care sunt
ntr-un cadru mental destinat succesului.
30. Oamenii nva sa se plaseze n armonie cu Mintea Universala.
nva ca exista unitate n toate lucrurile. nva metodele i principiile
de baza ale gndirii, acestea conducnd la schimbarea condiiilor i
multiplicarea rezultatelor.
31. Ei realizeaz ca circumstanele i mediul urmresc de fapt trendul
progresului mental i spiritual. Creterea vine dup cunoatere, aciunea
dup inspiraie, oportunitatea dup percepie, ntotdeauna partea spirituala
nainte, apoi transformarea n posibiliti de realizare innite i nelimitate.
32. Cum individul este canalul prin care Universalul se difereniaz,
aceste posibiliti sunt nelimitate.
33. Gndul este procesul prin care putem absorbi Puterea Spiritului i
pastra rezultatul n contiina noastr interioara pana cnd devine parte a
contiinei ordinare. Metoda de a obine rezultate prin practicare persistenta
a ctorva principii fundamentale, aa cum sunt ele explicate n aceasta carte,
este cheia universala care deschide depozitul Adevrului Universal.
34. Cele dousa surse principale ale suferinei oamenilor, n prezent,
sunt bolile corpului i anxietatea mentala. Se poate observa cu uurin ca
acestea i au originea n abaterea de la Legile Naturii.
Acesta se datoreaz, fara ndoial, faptului ca pana acum cunotinele
au fost pariale, dar norii ntunericului care s-au acumulat de-a lungul multor

ani ncep sa se risipeasc i mpreun cu ei multe mistere care nsoesc

informaia imperfecta.
Ca un om poate sa se schimbe, sa se corecteze, sa se recreeze, sa
controleze mediul i s-i conduc destinul este concluzia ecrei 47 mini
care este contient de puterea gndului n aciune constructiva.
Larson.
PARTEA VI NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care sunt cele cteva efecte care pot produse de ctre
electricitate? Cldura, lumina, putere, muzica.
2. De ce anume depind aceste efecte att de variate? De mecanismul
care se ataeaz la electricitate.
3. Care este rezultatul aciunii i interaciunii mintii individulale asupra
Universalului? Condiiile i experientele cu care ne ntlnim.
4. Cum pot schimbate aceste condiii? Schimbnd mecanismul prin
care Universalul se difereniaz n forma.
5. Care este acest mecanism? Creierul.
6. Cum poate schimbat? Prin procesul numit gndire. Gndurile
produc celulele creierului iar aceste celule rspund gndului corespondent
din Universal.
7. Care este valoare puterii de concenterare? Este cea mai nalt
realizare care poate atinsa i care constituie caracteristica distinctiva a
ecrui om de succes.
8. Cum poate obinut? Practicnd fara ncetare exerciiile din
acesata carte.
9. De ce este puterea de concentrare att de importanta? Pentru ca te
ajuta s-i controlezi gndurile, iar cum gndurile sunt cauza, condiiile
trebuie sa e efectul; daca putem controla cauza, putem controla efectul.
Ce reprezint schimbarea condiiilor i multiplicarea rezultatelor n
lumea obiectiva? Oamenii nva metodele de baza ale gndirii constructive.
INTRODUCERE PARTEA VII.
De-a lungul timpului oamenii au crezut ntr-o putere invizibila care a
creat i prin care s-au creat toate lucrurile i care continua sa e recreate.
Putem personaliza aceasta putere i s-i spunem Dumnezeu. Sau
putem sa ne gndim la ea ca la esena, spiritul care ptrunde toate lucurile,
dar oricum am numi-o, efectul este acelai.
Pana acum, n ceea ce privete individualul obiectivul, zicul, vizibilul
acesta este personal, poate cunoscut de ctre simuri prin corp, creier i
celulele nervoase. Subiectivul insa este spiritual, invizibil, impersonal.
Personalul este contient pentru ca este o entitate personala.
Impersonalul, desi de acelai tip i calitate cu toate celelalte Lucruri, nu
este contient de sine i de aceea a fost numit subcontient. Personalul sau
contientul are puterea voinei i a liberului arbitru i deci poate exercita
discriminare n alegerea metodelor prin care gsete o soluie la dicultile
ntlnite. Impersonalul, sau spiritualul, ind parte, una i aceeai cu sursa i
ind originea tuturor puterilor, nu poate exercita asemenea alegeri, are insa
resurse Innite sub comanda sa. Poate, i chiar aduce rezultate, folosind

metode pe care mintea umana individuala nu are posibilitatea de a le

concepe.
Vei vedea ca este privilegiul tau sa alegi sa depinzi de voina umana cu
toate limitrile i ideile greite sau sa utilizezi potenialul Innitului, fcnd uz
de mintea subcontient. Aici se gsete explicaia tiinic a acestei puteri
minunate care a fost pusa sub contolul tau, trebuie doar sa o nelegi, sa o
apreciezi i sa o utilizezi.
O metoda de utilizare contient a puterii omnipotente este dezvluit
n Partea a aptea.
PARTEA VII
1. Vizualizarea este procesul de creare a imaginilor metale, care
constituie matricea sau modelul care va servi ca ablon dup care viitorul tau
va construit.
2. Creeaz acest ablon clar i f-l minunat. Nu-i e teama, f-l mre.
Amintete-i ca nici o limita nu poate plasata asupra ta, exceptnd
limitele impuse chiar de tine. Nu exsista nici o limita n ceea ce privete
costul sau materialul. Extrage din Innit resursele, construiete n imaginaia
ta; trebuie sa existe mai nti n imaginaie nainte de a aprea n alta parte.
3. Creeaz o imagine clara, pstreaz-o cu fermitate n mintea ta iar
aceasta va aduce ctre tine, gradual i constant, lucrul pe care il doreti. Tu
poi sa i ceea ce vrei sa i.
4. Acesta este un fapt psihologic foarte bine cunoscut dar din nefericire,
doar citind despre el nu aduce nici un rezultat pe care i l-ar putea cineva
dori. Nici mcar nu ajuta la crearea imaginii mentale, cu att mai putin
aducerea ei n manifestare. Este necesara munca truda, truda mentala
grea, un tip de efort pe care putini sunt doritori sa o depun.
5. Primul pas este idealizarea. Este de asemenea cel mai important pas
deoarece constituie planul constuctiei tale. Trebuie sa e solid, trebuie sa e
permanent. Arhitectul, cnd face planul pentru o cldire de 30 de etaje, are
ecare linie i detaliu gndit dinainte. Inginerul cnd construiete un pod,
determina fora necesara pentru milioanele de parti componente.
6. Ei vad nalul nainte de a ncepe primul pas. aa i tu, trebuie sa
construieti n mintea ta ceea ce vrei. Astfel, semeni smn, dar nainte de
a culege trebuie sa tii ce ai semnat. Acest procedeu se numete Idealizare.
Daca nu eti sigur de ceea ce vrei, ntoarce-te pe scaunul de exerciii n
ecare zi, pana cnd imaginea devine clara. Ti se va dezvlui treptat. La
nceput, planul general va obscur, dar va lua forma, se va contura; apoi vei
vedea detaliile i vei dezvolta gradual puterea prin care vei capabil sa
formulezi planuri care n cele din urma se vor materializa n lumea obiectiva.
Vei ajunge sa cunoti ce-i rezerva viitorul.
7. Apoi urmeaz procesul de vizualizare. Trebuie sa vezi imaginea din
ce n ce mai completa, sa vezi delaliile i pe msur ce acestea ti se 50
dezvluie, modaliti i cai de aducere a lor n manifestare se vor dezvolta.
Un lucru conduce la altul. Gndul conduce la aciune, aciunea dezvolta
metodele, metodele i aduc prieteni, prietenii i creeaz circumstane i n
nal, cel de-al treile pas, Materializarea se va produce.

8. Toi admitem ca Universul a fost gndit nainte de a deveni fapt

material. i daca suntem dornici sa urmam calea Marelui Arhitect al
Universului vom vedea cum gndurile noastre capta forma, aa cum i
Universul a cptat forma concreta. Este acceasi minte care opereaz, de
aceasta data insa la nivel individual. Nu exista nici o diferen intre tip i
calitate, singura diferena este una legata de gradul de aplicare.
9. Arhitectul vizualizeaz cldirea sa, o vede aa cum i dorete el sa
e.
Gndul sau devine modul din care cldirea se va nate, una mare sau
una mica, una frumoasa sau una modesta. Viziunea sa ia forma pe hrtie;
apoi se utilizeaz materialul necesar i n nal cldirea este completa.
10. Inventatorul vizualizeaz ideea sa n exact aceeai maniera. De
exemplu, Nikola Tesla, unul dintre cei mai mai inventatori din toate timpurile,
omul care a adus omenirii cele mai uimitoare realiti, ntotdeauna vizualiza
inveniile sale nainte de a ncerca mcar sa lucreze la ele. Nu se grbea sa le
le dea forma materiala i apoi s-i piard timpul corectnd defectele. Mai
nti construia ideea n imaginaia sa, apoi o meninea acolo ca pe o imagine
mentala care sa e reconstruita i mbuntit cu ajutorul prin gndului. In
acest fel sria el n revista Electrical Experimenter, sunt capabil sa dezvolt i
sa perfecionez cu rapiditate orice concepie, fara sa ating nimic. Cnd ajung
sa ii aduc inveniei mele toate mbuntirile pe care pot sa le imaginez i nu
vad nici o eroere, atunci abia o pun n forma concreta, produsul creierului
meu. Invariabil produsele funcioneaz cum am gndit ca ar trebui sa
funcioneze. In douzeci de ani nu a fost nici o excepie. 11. Daca poi urma
contient aceste direcii, ti se va ntri Credina, acel tip de Credin care este
Substana lucrurilor la care speram, evidenta lucrurilor pe care nu le
vedem. Ti se va dezvolta ncrederea, acel tip de ncredere care conduce la
rezistenta i curaj. Ti se va dezvolta 51 puterea de concentrare care te va
ajuta sa excluzi toate gndurile, exceptnd cele care sunt asociate cu scopul
tau.
12. Legea spune ca gndul se va manifesta n forma i numai acela
care tie sa e gnditor divin al gndurilor sale poate lua locul Maestrului i
poate vorbi cu autoritate.
13. Clariatea i acurateea sunt obinute numai avnd n mod repetat
imaginea n minte. Fiecare aciune repetata aduce imaginea mai clara i mai
acurata dect cea precedenta; n directa proporie cu claritatea i acurateea
imaginii mentale va manifestarea acesteia n lumea exterioara. Trebuie sa
o construieti cu fermitate i siguran n lumea mentala, n lumea interioara
nainte de a lua forma n lumea exterioara;i nu poi construi nimic de valoare,
nici mcar n lumea mentala, daca nu foloseti materialul potrivit. Nu poi sa
faci broderie na pe material de proasta calitate.
Acest material va adus n lumea exterioara de milioane de muncitori
mentali tcui care aduc n forma imaginea pe care o ai tu n minte.
15. Gndete-te! Ai peste cinci milioane de astfel de muncitori, gata
pregtii, activi ei sunt numii celulele creierului. Pe lng ei mai exista o
alta rezerva de for, cel putin egala cu prima, gata sa intre n aciune la cea

mai mica nevoie. Puterea ta de a gndi este deci nelimitatea i asta

nseamn ca puterea ta de a crea tipul de material, care este necesar la
cldirea mediului pe care il doreti, este practic nelimitata.
n plus de aceste milioane de muncitori mentali, ai miliarde de
muncitori mentali n corp, ecare dintre ei ind nzestrai cu sucienta
inteligenta astfel nct sa neleag i sa acioneze conform mesajului sau
sugestiei date. Aceste celule sunt mereu ocupate sa creeze i recreeze corpul
i n plus sunt nzestrate cu activitate zica prin care pot sa atrag ctre ele
substana necesara pentru o dezvoltare perfecta.
17. Celulele urmeaz aceeai lege, n aceeai maniera prin care orice
forma de via atrage ctre sine materialul necesar creterii sale.
Stejarul, trandarul, liliacul, toate necesita un anumit material pentru
exprimarea perfecta a formelor i acest necesar este asigurat, printr-o cerere
tcut, de ctre Legea Atraciei, care constituie cea mai sigura 52 cale s-i
asiguri ceea ce ai nevoie pentru creterea i dezvoltatrea ta completa.
18. Creeaz Imaginea Mentala. F-o cat mai clara, distincta, perfecta.
Pstreaz-o cu fermitate. Cile i mijloacele de atingere a acesteia vor
veni ctre tine. Resursele vor urma cererii tale. Vei condus ctre lucrul
potrivit, la timpul potrivit, ntr-un mod potrivit. Dorina Vie va conduce ctre
o Ateptare cu ncredere, care la randul sau va susinut de ctre Cerere
Ferma. Acestea trei nu pot sa nu aduc Realizarea, deoarece Dorina Vie este
sentimentul, Ateptarea cu ncredere este gndul iar Cererea Ferma este
voina i aa cum am vzut, sentimentul confer vitalitate gndului, iar
voina il menine constant pana cnd legea Creterii il va aduce n
manifestare.
19. Nu este minunat ca omul deine n el o putere att de formidabila,
abiliti transcedentale de care nu este contient? Nu este ciudat ca am fost
ntotdeauna nvai sa cutm fora i puterea n lumea exterioara? Am fost
nvai sa cutm peste tot numai n interior nu i de cate ori aceasta putere
s-a manifestat n viaa noastr, ni s-a spus ca este ceva supranatural.
20. Sunt civa care au ajuns sa neleag aceasta putere minunata i
care fac eforturi serioase i contiente sa realizeze sntatea pe care i-o
doresc, puterea sau orice alte condiii, dar care par sa nu reuseasaca.
Par sa nu e capabili sa fac Legea sa opereze. Dicultatea consta,
aproape n ecare caz, n faptul ca ei opereaz cu condiiile exterioare.
Ei vor bani, putere, sntate, abundenta dar eueaz sa realizeze ca
acestea sunt efecte care se manifesta numai cnd cauza este descoperita.
21. Cei care nu dau atenie lumii exterioare, care caut doar sa
descopere adevrul, caut doar nelepciunea, numai acetia vor vedea ca
nelepciunea va dezvlui sursa tuturor puterilor, care se va manifesta n
gnd i scop i care va creea apoi condiiile exterioare dorite. Acest adevr se
va exprima prin scopuri nobile i aciuni curajoase.
22. Creeaz numai lucruri ideale, nu te gndi la lumea exterioara, f-i
lumea interioara frumoasa i opulenta, iar lumea exterioara se va exprima i
va manifesta condiiile pe care le ai tu n interior. Vei realiza care este
puterea ta de a crea idealuri, iar acestea se vor proiecta n lumea efectelor.

23. De exemplu, un om are datorii. El va continua sa se gndeasc la

datorii, sa se concentreze asupra lor, iar cum gndurile sunt cauza, rezultatul
va acelai: nu numai ca aduce datoriile mai aproape dar i creeaz altele
noi. Incontient, el pune n aplicare Legea Atraciei cu rezultatul obinuit i
inevitabil Paguba aduce o Paguba i mai mare.
24. Care este deci principiul corect? Concentreaz-te asupra lucrurilor
pe care le vrei, nu asupra celor pe care nu le vrei. Gndete Bunstare,
abundenta; idealizeaz metodele i planurile de punere n aplicare a Legii
Atraciei. Vizualizeaz condiia pe care Legea Abundentei o creeaz; toate
acestea vor conduce la manifestare.
Daca legea funcioneaz perfect n a aduce srcie, lipsa i orice alta
forma de limitare pentru cei care continua sa ntrein gnduri de lipsuri i
teama, la fel va funciona pentru a aduce condiii de abundenta i opulenta
pentru cei care ntrein gnduri de curaj i putere.
26. Acesta este pentru multi, o problema dicila. Suntem prea anxioi.
Manifestam anxietate, teama i angoasa. Vrem sa facem ceva; vrem sa
ajutam. Suntem ca un copil care tocmai a plantat o smn i la ecare
cincisprezece minute merge i rscolete pmntul sa vad daca a crescut.
Bineneles, n asemenea condiii, smna nu va germina niciodat i totui
aceasta este ceea ce facem noi n lumea mentala.
27. Trebuie sa plantam smn i sa o nu o mai deranjam. Aceasta nici
ntr-un caz nu nseamn ca trebuie sa ne aezm i sa nu mai face nimic.
Vom face o treaba mai buna ca niciodat, noi canale vor aprea constant, noi
ui se vor deschide. Tot ceea ce este necesar este sa avem mintea deschisa,
sa m gata de aciune atunci cnd vine momentul potrivit.
28. Fora gndului este mijlocul cel mai puternic de a obine cunotine.
Concentrat pe orice problema, gndul aduce rezolvarea. Nimic nu este
n afara puterii de nelegere a omului, dar pentru a exploata fora gndului i
a o aduce n serviciul tau, este necesara multa munca.
29. Amintete-i ca gndul este focul care creeaz aburul care mic
roata norocului de care depind experientele vieii tale.
30. Pune-i cteva ntrebri i ateapt respectuos rspunsurile. Nu
simi din cnd n cnd Eu-ul cu tine? Il urmezi sau urmezi mulimea, 54
majoritatea? Amintete-i ca mulimile sunt mereu conduse, nu conduc
niciodat. Masele sunt cele care au luptat mpotriva motorului cu abur, care
au opus rezistenta n fata ecrei noi tehnologii sugerate.
31. Pentru exerciiul din acesta sptmn, vizualizeaz-i prietenul cel
mai bun, vezi-l aa cum l-ai vzut ultima data, vezi ncperea, mobila,
amintete-i conversaia, urmrete-i expresia fetei i vorbete despre un
subiect de interes comun; vezi cum i se schimba expresia, vezi cum
zmbete. Poi sa faci acesta? Bine, deci poi. Atunci trezete-i interesul,
spune-i o poveste de aventuri, privete cum i se lumineaz ochii de interes.
Poi sa faci toate acestea? Daca da, atunci imaginaia ta este buna, faci
progrese excelente.
PARTEA VII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este Vizualizarea? Procesul de creare a imaginii mentale.

2. Care este rezultatul acestei metode de gndire? Meninnd imaginea

n minte, putem aduce, gradul, lucrurile mai aproape de noi. Putem sa m
ceea ce vrem sa m.
3. Ce este Idealizarea? Este un proces de vizualizare sau de idealizare
a planurilor care se vor materializa n cele din urma n lumea obiectiva.
4. De ce sunt necesare claritatea i acurateea? Deoarece viziunea
creeaz sentimente, iar sentimentele creeaz obiecte. Mai nti mentalul,
apoi emoionalul, apoi posibilitile nelimitate de realizare.
5. Cum sunt acestea obinute? Fiecare aciune repetata reda o imagine
mai exacta dect cea precedenta.
6. Cum este asigurat materialul de construcie a imaginii mentale? Cu
ajutorul a milioane de muncitori. Sunt numii celulele creierului.
7. Cum se realizeaz materializarea idealurilor n lumea obiectiva? Prin
legea Atraciei. Legea naturala prin care iau natere toate condiiile i
experientele.
8. Care sunt cei trei pasi necesari activrii acestei legi? Dorina Vie,
Ateptare ncreztoare i Cerere Ferma.
9. De ce multi eueaz? Pentru ca se concentreaz asupra pierderii,
bolii i dezastrului. Legea opereaz perfect. Lucrurile de care se tem, se
ntmpl.
Care este alternativa? Concentreaz-te asupra idealurilor pe care
doreti sa le vezi manifestate n viaa ta.
INTRODUCERE PARTEA VIII.
n aceasta parte vei descoperi ca ai libertatea sa alegi ceea ce
gndeti, dar rezultatul gndurilor tale este guvernat de legi imuabile. Nu
este acesta un gnd minunat? Nu este minunat sa tii ca vieile noastre nu
sunt subiectul capriciului sau variaiei de orice fel ar ea?
Vieile noastre sunt guvernate de ctre o lege. Aceasta stabilitate este
o oportunitate, supunndu-ne ei ne putem asigura efectul dorit cu o precizie
invariabila. Aceasta lega face ca Universul sa e un imn al Armoniei. Daca nar guvernat de o Lege, Universul ar Haos i nu Cosmos.
Aici este secretul originii binelui i rului, aici se gsete tot binele i
raul care a fost i care va .
Las-m s-i explic. Gndul conduce la aciune. Daca gndul tau este
constructiv i armonios, rezultatul va bun; daca gndul tau este destructiv
sau nearmonios, rezultatul va rau.
Exista o singura lege, un singur principiu, o cauza, o Sursa De Putere,
iar binele i raul sunt doar simple cuvinte care ai fost atribuite sa desemneze
rezultatul aciunii noastre, supunerea sau nesupunerea noastr n fata
acestei legi.
Importanta acesteia este foarte bine ilustrata n vieile lui Emerson i
Carlyle. Emerson iubea binele iar viaa sa a fost o simfonie de pace i
armonie. Carlyle ura raul, iar viaa sa a fost un record de perpetuu dezacord
i inarmonie.
Avem doi oameni mari, amndoi tinznd sa ating acelai ideal dar
unul fcnd uz de gnduri constructive, n armonie cu Legea Naturala,

calalalt fcnd uz de gnduri negative, aducnd astfel asupra sa dizacord de

tot felul i de toate tipurile.
Este evident deci ca nu trebuie sa uram nimic, nici mcar raul; ura
este distructiva i vom aa curnd ca ntreinnd gnduri destructive
semnm vnt i n schimb vom culege furtuna.
PARTEA VIII
1. Gndul conine un principiu vital, pentru ca este principiul creativ al
Universului i n funcie de natura sa se va combina cu alte gnduri similare.
2. Cum scopul unic al vieii este creterea, toate principiile
fundamentale ale existentei trebuie sa contribuie la realizarea acestui efect.
Gndul ia forma iar legea creterii o aduce n cele din urma n manifestare.
3. Tu eti liber sa gndeti ceea ce vrei dar rezulatul gndurilor tale
este guvernat de o lege imuabila. Orice linie a gndului care persista nu
poate sa nu produc rezultate n caracter, sntate i circumstane pentru
individ. Metode prin care putem dobndi obinuinele gndirii pozitive pentru
cei care au produs pana acum numai circumstane nedorite sunt de o
importanta primara.
4. Toi tim ca nu este uor. Obinuinele metale sunt greu de controlat
dar pot realizate; calea este prin a nlocui dintr-o data gadurile distructive
cu gnduri constructive. Formeaz-i obinuina de a analiza ecare gnd.
Daca este trebuincios, daca manifestarea sa n lumea obiectiva va beneca
nu numai pentru tine ci i pentru toi cei pe care ii poate afecta, atunci
pstreaz acest gnd; preuiete-l; este de valoare; este pe aceasi unda cu
Innitul; va creste, se va dezvolta i va produce fructe care se vor nmuli. Pe
de alta parte, va bine pentru tine sa reii acest citat al lui George Mattews
Adams. nva sa tii usa nchis, n afara preocuprilor tale, n afara biroului
tau i n afara lumii tale, n fata oricrui element care nu are nici un scop bine
denit sau de ajutor i care caut sa intre n mintea ta.
5. Daca gndul tau a fost critic sau destructiv i a dat natere unor
condiii de dezacord sau inarmonie n mediul tau, este necesar pentru 57 tine
s-i cultivi o atitudine mentala care va conduce la gndire constructiva.
6. Imaginaia i va de mare ajutor n aceasta direcie; cultivarea
imaginaiei conduce spre dezvoltarea idealului din care viitorul tau se va
nate.
7. Imaginaia aduna materia prima din care Mintea ese materialul n
care va mbrcat viitorul tau.
8. Imaginaia este lumina care penetreaz noi lumi de gnd i de
experienta.
9. Imaginaia este instrumentul puternic prin care orice descoperitor,
orice inventator a deschis calea dintr-o experienta precedenta.
Precedentul spune: Nu poate realizat. Experienta spune: A fost
realizat.
Imaginaia este o putere plastica, modelnd informaia obinut prin
simuri n noi forme i idealuri.
11. Imaginaia este forma constructiva a gndului care precede orice
forma constructiva a aciunii.

Un constructor nu poate construi nici un fel de structura pana cnd nu

primete planurile de la arhitect, iar arhitectul trebuie sa le obin din
imaginaia sa.
13. Cpitanul unei Industrii nu poate construi o corporaie gigant care
trebuie sa coordoneze sute de corporaii mai mici i mii de angajai i sa
utilizeze un capital de milioane de dolari pana nu creeaz mai nti ntreaga
reea n imaginaia sa. Obiectele n lumea materiala sunt ca argila n mana
olarului; obiectele reale sunt create mai nti n Minte i prin intermediul
imaginaiei toate sunt realizate. Pentru a cultiva imaginaia, trebuie sa
exersam. Exerciiul este necesar n cultivarea muchilor mentali sa cum este
necesar i n cultivarea muchilor zici.
Trebuie alimentai cu hrana, altfel nu cresc.
14. Nu confunda Imaginaia cu iluzia, sau acea forma de visare cu ochii
deschii de care unii oameni se lsa cuprini. Visul cu ochii deschii este o
forma de disipare mentala care poate conduce la un dezastru mental.
Imaginaia constructiva nseamn truda mentala, considerata de ctre
unii cea mai dicila munca, dar, chiar i asa, conine n ea cea mai mare
rsplat pentru ca cele mai mree lucruri n via au venit la oamenii care au
avut capacitatea sa gndeasc, sa imagineze i sa fac visurile lor realitate.
Cnd ai devenit perfect contient de faptul ca Mintea este singurul
principiu creativ, ca este Omnipotenta, Omniscienta i Omniprezenta i ca
poi intra contient n armonie cu aceasta Omnipotenta prin puterea
gndului, vei face un mare pas n direcia buna.
17. Urmtorul pas este sa te plasezi n poziia de a primi aceasta
putere.
Cum este Omniprezenta, este i n tine. tim ca este aa pentru ca tim
ca toat puterea este n interior, dar trebuie dezvoltata, dezvluit, cultivata.
Pentru a realiza aceasta trebuie sa i receptiv, iar aceasta receptivitae se
dobndete ca i puterea zica, prin exerciiu.
18. Legea Atraciei va aduce cu certitudine i fara abatere situaiile,
mediul i experientele n viaa corespunztoare atitudinii tale mentale
predominante, caracteristice, obinuite. Nu ceea ce gndeti din cnd n
cnd, cnd eti n biserica sau cnd citeti o carte buna CI atitudinea ta
mentala predominanta, aceea conteaz.
19. Nu poi sa ntreii gnduri slabe, duntoare, negative zece ore pe
zi i sa te atepi sa obii situaii frumoase, puternice i armonioase prin zece
minute de gndire pozitiva, puternica i creativa.
20. Puterea reala vine din interior. Orice putere pe care poate cineva sa
o foloseasc este n interiorul omului, ateptnd numai sa e fcut vizibila,
mai nti prin recunoaterea ei, apoi prin armarea posesiei ei i apoi, lucrnd
la nivelul contientei, pana cnd individul devine una cu ea.
21. Oamenii spun ca i doresc o via abundenta, i chiar aa i este;
dar multi cred ca daca i ntresc muchii sau respira urmnd metode
tiinice, mnnc un anumit regim alimentar, beau nu stiu cate pahare de
apa pe zi la o a numita temperatura vor obine abundenta pe care o caut.
Rezultatul acestor metode este de fapt indiferent.

Insa, atunci cnd omul desopera adevrul, se arma una i aceeai cu

Viaa, atunci se vede cu ochiul liber ca primete vigoarea tinereii; gsete ca
a descoperit sursa tuturor puterilor.
22. Toate greelile se datoreaz ignorantei. Cucerirea de noi cunotine,
i n consecin a puterii, este ceea ce determina creterea i evoluia.
Recunoaterea i demonstrarea cunotinelor este ceea constituie
puterea, iar aceasta putere este spirituala, iar puterea spirituala se gsete n
esena tuturor lucrurilor; este suetul Universului.
23. Aceste cunotine reprezint abilitatea omului de a gndi; gndul
este deci germenele evoluiei contiente a omului. Cnd omul nceteaz sa
avanseze n gndurile i idealurile sale, forele sale ncep imediat sa se
dezintegreze, iar nfiarea sa reecta aceste schimbri de situaie.
24. Oamenii de succes pstreaz pentru afacerea lor condiiile ideale
care vor ei sa le realizeze. Totdeauna pstreaz n minte pasul urmtor
necesar atingerii idealului la care ei se strduie. Gndurile sunt materialele
cu care ei construiesc, iar imaginaia este atelierul lor.
Mintea este mereu fora pe care ei o folosesc pentru a-i asigura
pesoanele i circumstanele necesare construirii cu succes a structurii, iar
imaginaia este matricea n care toate relizarile mree au fost create.
25. Daca ai fost credincios idealului tau, vei auzi chemarea cnd
circumstanele sunt pregtite sa materializeze planurile tale, iar rezlultatele
vor direct proporionale cu delitatea ta fata de idealurile tale. Idealul
pstrat constant este ceea ce predetermina i atrage condiiile necesare
realizrii acestuia.
26. Astfel poi sa ei un articol spiritual n reeaua existentei tale.
Astfel poi avea o via fermectoare i poi i protejat ntotdeauna de rau.
Astfel poi deveni o for pozitiva unde condiiile de opulenta i armonie
sunt atrase ctre tine.
Aceasta este plmdeal care impregneaz contiina generala i care
este responsabila de condiiile de nelinite care sunt evidente peste tot.
28. In Partea a aptea ai creat o imagine mentala, ai adus-o din invizibil
n vizibil. In aceasta sptmn vreau s-i alegi un obiect i s-i urmezi calea
napoi la origini, sa vezi n ce consta de fapt. Fcnd astfel i dezvoli
imaginaia, perspicacitatea, percepia i discernmntul.
Aceste caliti nu vin din observaia superciala ci din observaia
analitica, ascuit, care vede lucrurile dincolo de suprafa.
Sunt putini cei care stiu ca lucrurile pe care le vad sunt numai efecte i
care neleg cauza din care aceste efecete sunt aduse n existenta.
30. Ia aceeai poziie ca n ecare sptmn i vizualizeaz o nava de
rzboi. Vezi monstrul cumplit plutind deasupra apelor. Se pare ca nu este
viaa nicieri pe nava; numai tcere. tii ca de departe, cea mai mare parte
a navei se aa sub apa, nevzut. tii ca nava este mare i grea ca un bloc
cu douzeci de etaje. tii ca exista sute de oameni pregtii s-i ocupe
posturile instantaneu. tii ca ecare departament are un conductor capabil,
antrenat i priceput, care s-a dovedit competent sa ctige postul de
conducere a acestui mecanism minunat. tii ca desi pare neatent, monstrul

are ochi cu care vede peste tot pe o raza de kilometri i nimic nu este permis
sa scape ochiului sau vigilent. tii ca n timp ce pare tcut, obediet i inocent,
este gata sa arunce proiectile cntrind mii de kilograme ctre inamici aai
la kilometri deprtare; toate acestea i chiar mai multe poi sa ti le imaginezi
aproape fara efort. Dar cum a ajuns nava sa e aa cum este acum; cum a
fost creeata n primul rand? Toate aceste vrei sa le cunoti daca eti un
observator atent.
31. Urmrete producia metalului n turntorie, vezi mii de oameni
participnd la producie. Mergi chiar mai departe i vezi metalul cum este
scos din mina, cum este ncrcat n lepuri sau n vagoane, cum mete topit
i tratat. Du-te mai departe i vezi arhitectul i inginerii care au proiectat
vasul. Las-i gndul sa te poarte napoi pentru a aa de ce au proiectat
acest vas. Vei vedea ca eti napoi att de departe nct acest vas este ceva
intangibil, nu exista, este doar un gnd n mintea arhitectului. Dar de unde a
venit ordinul de a proiecta o nava?
Comanda a venit probabil de la Secretarul Aprrii. Sau poate nava a
fost plnuit nainte de nceperea rzboiului, iar parlamentul trebuia sa
aprobe bugetul pentru a asigura banii necesari construciei. Pe cine
reprezint parlamentarii? Ne reprezint pe noi, pe mine i pe tine, astfel linia
gndului nostru ncepe cu o nava de rzboi i se termina cu noi nine i
astfel vedem ca gndul nostru este responsabil de acest fapt i multe altele
la care rareori ne gndim; daca reectam mai departe, realizam cel mai
important lucru i anume ca fara descoperirea unei anumite legi aceasta
masa de otel i er nu ar putut pluti pe ape ci s-ar scufundat, nava nu ar
existat deloc.
32. Acesta lege spune: Un corp scufundat ntr-un lichid sau gaz este
mpins ascendent pe verticala cu o for egala cu greutatea volumului de
lichid sau gaz dislocat. Descoperirea acestei legi a revoluionat cltoria pe
oceane, comerul i chiar rzboiul i a fcut posibila existenta navelor de
rzboi, a i a aircraft carrier i a navelor de croasiera.
33. Vei gsi acest exerciiu de o valoare inestimabila. Cnd gndul a
fost antrenat sa vad dincolo de suprafa, totul ia o forma dferita,
nesemnicativul devine important, neinteresantul interesant. Lucrurile care
par sa e fara importanta sunt de fapt singurele lucruri vitale n existenta
noastr.
Privete Aceasta Zi.
Pentru ca este Viaa, chiar Viaa Vieii.
n scurtul ei decurs se gsesc toate Adevrurile i Realitile existentei
noastre.
Fericirea de a Creste;
Gloria Aciunii;
Splendoare Frumuseii;
Petru ca Ieri este doar un Vis;
Maine este doar o viziune:
Dar un Astzi bine trit face ecare.
Ieri un Vis de Fericire si.

Fiecare Maine o Viziune de Speran.

Ia aminte deci la Ziua se Azi.
Din Sanscrita.
PARTEA VIII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este imaginaia? O forma de gnd constructiv. Lumina cu care
penetram noi lumi de gnd i de experiente. Intrumentul puternic prin care
orice inventator sau descoperitor deschide o cale de la precedent la
experienta.
2. Care este rezultatul imaginaiei? Cultivarea imaginaiei conduce la
dezvoltarea idealului din care se nate viitorul tau.
3. Cum poate cultivata? Prin exerciiu; trebuie sa i se asigura hrana,
altfel nu poate trai.
4. Prin ce difer imaginaia de visul cu ochii deschii? Visul cu ochii
deschii este o forma de disipare mentala, n timp ce imaginaia este o forma
constructiva a gndului care precede orice aciune constructiva.
5. Ce sun t greelile? Rezultatul ignorantei.
6. Ce este cunoaterea? Rezultatul abilitii omului de a gndi.
7. Care este puterea cu care construiesc oamenii de succes? Mintea
este fora n micare care asigura persoanele i situaiile necesare ndeplinirii
planurilor.
8. Ce anume pre-determina un proiect? Idealul meninut constant n
minte atrage condiiile necesare ndeplinirii lui.
9. Care este rezultatul unei observastii analitice profunde? Dezvoltarea
imaginaiei, a perspicacitii, percepiei i nelepciunii.
La ce conduc toate acestea? La Opulenta i Armonie.
INTRODUCERE PARTEA IX.
n aceasta Parte vei nva cum s-i fureti uneltele care sa te ajute
s-i construieti condiiile pe care ti le doreti.
Daca vrei sa schimbi condiiile, mai nti trebuie sa te schimbi pe tine.
Micile tala capricii, vise, fantezii, ambiii pot mpiedicate la ecare
pas, dar 63 gndurile tale cele mai intime vor gsi calea de a se exprima aa
cum planta resusete sa se dezvolte dintr-o smn.
Sa presupunem ca vrei sa schimbi condiiile, cum vei realiza aceasta?
Rspunsul este foarte simplu: cu ajutorul legii Creterii. Cauza i efectul
exista, absolut i fara tgad, att n lumea ascunsa cat i un lumea lucrurilor
materiale.
Pstreaz n minte condiiile pe care le doreti; consider-le ca i cum
ar un fapt existent deja. Aceasta demonstreaz care este valoarea unei
armaii puternice. Prin repetiie constanta ea devine parte din tine. De fapt
ne schimbam; ne cream singuri, aa cum vrem sa m.
Caracterul nu este o chestiune de ans ci este rezultatul unui efort
continuu. Daca eti timid, ezitant, complexat sau anxios, agasat de gnduri
de frica, pericol iminent, amintete-i axioma: doua lucruri nu pot exista n
acelai timp n acelai loc. Exact acelai lucru este valabil n lumea mentala,
spirituala; remediul este deci sa nlocuieti gndurile de frica, lipsa, limitare
cu gnduri de curaj, putere, ncredere n sine i credina.

Calea cea mai uoar i mai naturala sa realizezi acest lucru este sa
alegi o armaie care pare sa se potriveasc cazului tau particular. Gndul
pozitiv il va distruge cu siguran pe cel negativ, aa cum lumina distruge
ntunericul, iar rezultatele vor ntr-adevr sigure.
Aciunea este oarea gndului, iar condiiile sunt rezultatul aciunii;
astfel, tu ai mereu n posesie uneltele prin care, cu certitudine i inevitabil,
poi sa te creezi sau recreezi, iar bucuria sau suferina vor rsplata.
PARTEA IX
1. Exista numai trei lucruri care pot dorite n lumea exterioara i
ecare dintre ele poate gsit n lumea interioara. Secretul gsirii lor
consta pur i simplu n aplicarea potrivita a mecanismului ataat puterii
omnipotente la care ecare individ are acces.
2. Cele trei lucruri pe care le dorete orice om i care sunt necesare
pentru exprimarea i dezvoltarea lui completa sunt Sntatea, Bogia i
Dragostea. Toi admit ca Sntatea este absolut 64 esenial; nimeni nu
poate fericit daca corpul sau are dureri. Nu toi sunt insa dornici sa admit
ce Bogia este necesara, dar toi admit ca strict necesarul este obligatoriu,
iar ce este considerat sucient pentru unii poate considerat lipsa i srcie
pentru alii; i cum natura furnizeaz nu numai strictul necesar ci din
abundenta, vom realiza ca orice lipsa sau limitare este doar o limitare care a
fost creata de o metoda de distribuie articiala.
3. Toi vor admite probasbil ca Dragostea este al treia lucru
indispensabil sau unii vor spune ca este cel dinti necesar fericirii omului. In
orice caz, cei care le posed pe toate trei, Sntate, Bunstare i Dragoste nu
vor gsi nimic care poate adugat Fericirii lor.
4. Am vzut ca substana Universala este de fapt ntreaga Sntate,
ntreaga Bogie i ntreaga Dragoste iar mecanismul ataat acesteia,
prin care ne putem conecta contient cu sursa Innita, este metoda noastr
de gndire. A gndi corect nseamn de fapt a intra n Locul Secret al
lucrurilor celor mai nalte.
5. Ce ar trebui sa gndim? Daca avem acest rspuns, nseamn ca am
gsit mecanismul ataat care ne va pune n legtur directa cu Orice anume
ne dorim. Acest mecanism pare foarte simplu cnd i-l spun, dar citete mai
departe. i vei da seama ca acesta este n realiate Cheia Universala,
Lampa lui Aladin daca vrei s-i spui asa. Este fundaia, condiia necesara,
legea absoluta a facerii de bine care inseamana a-i bine.
6. Pentru a gndi corect, acurat trebuie sa cunoatem Adevrul.
Adevrul este deci principiul fundamental al oricrei afaceri sau relaii
sociale. Este condiia care precedeaza ecare aciune corecta. Sa cunsoti
adevrul, sa i sigur, sa i ncreztor i confer o satisfacie pe care nimic
altceva nu o poate atinge; este singurul pmnt solid ntr-o lume a
incertitudinii, conictului i pericolului.
7. A cunoate Adevrul nseamn a n armonie cu Innitul i cu
puterea Omnipotenta. A cunoate adevrul nseamn deci a te conecta cu o
putetre care este irezistibila i care va nltura orice tip de discomfort,

inarmonie, incertitudine sau eroare de orice tip, deoarece Adevrul este

puternic i va nvinge.
8. Cel mai umil intelect poate sa prevad rezultatul unei aciuni atunci
cnd premisele sunt avedarate, dar cel mai puternic intelect, cea mai
profunda i ptrunztoare minte se pierde fara speran i nu poate concepe
nici un rezultat atunci cnd speranele sale se bazeaz pe premise care tie
ca sunt false.
9. Orice aciune care nu este n armonie cu Adevrul, indiferent daca
prin ignoranta sau intenie, va rezulta n discordie i n cele din urma va
aduce pierdere, direct proporional cu mrimea i caracterul ei.
Cum ajungem atunci sa cunoatem adevrul prin care sa atam
mecanismul astfel nct sa ne conectam cu Innitul?
11. Nu putem sa facem nici o greeal daca realizam ca adevrul este
principiul vital al Mintii Universale i este Omniprezent. De exemplu, daca ai
nevoie de sntate, realizarea faptului ca EU-ul din tine este spiritual, iar
Spiritul este de fapt ntregul. Ca oriunde s-ar gsi o parte, se gsete ntregul;
aceasta i va aduce condiia sntii, ecare celula a corpului tau manifesta
de fapt adevrul aa cum il vezi tu. Daca vezi boala, ele vor manifesta boala.
Daca vezi perfeciune, ele vor manifesta perfeciune. Armaia: Sunt
sntos, perfect, tare, puternic, iubitor, armonios i fericit i va aduce
condiii armonioase. Motivul pentru care se ntmpl aceasta este faptul ca
aceasta armaie este n stricta concordanta cu Adevrul, iar cnd adevrul
apare, ecare forma de eroare sau discordie dispare cu necesitate.
Daca i dai seama ca EU-ul este spiritual, atunci cu necesitate nu
poate sa e mai putin dect perfect, iar armaia: Sunt sntos, perfect,
tare, puternic, iubitor, armonios i fericit este de fapt un enun tiinic
foarte exact.
13. Gndul este activitate spirituala, iar spiritul este creativ, deci
meninerii gndului trebuie sa aduc cu necesitate condiiile aate n
armonie cu acest gnd.
14. Daca ai nevoie de Sntate, realizarea faptului ca EU-ul din tine
este una cu mintea Universala, care este de fapt toat substan i este
Omnipotenta, te va ajuta sa activezi Legea Atraciei, care te va aduce pe
aceeai vibraie cu acele forte care aduc succesul i aduc 66 condiiile de
putere i auena direct proporional cu caracterul i scopul armaiei tale.
15. Vizualizarea este mecanismul ataat de care ai tu nevoie. A
vizualiza este un proces complet diferit de a vedea; a vedea este o aciune
zica i este legata de lumea materiala, de lumea exterioara, pe cnd
Vizualizarea este produsul imaginaiei, este produsul mintii subiective, a
lumii interioare. De aceea vizualizarea poseda vitalitate; va creste. Lucrul
vizualizat se va manifesta n forma sa. Mecanismul este perfect; a fost creat
de ctre Marele Arhitect care face toate lucrurile bine, dar din nefericire
uneori operatorul este neexperimentat sau inecient, dar prin practica i
determinare va depi acest neajuns.
Daca i doreti Dragoste ncearc sa nelegi ca singura cale de a o
obine este prin a drui dragoste, cu cat druieti mai mult cu att primeti

mai mult, iar singura cale prin care pori sa o druieti este sa devii plin de
dragoste pana cnd devii un magnet. Metoda a fost explicata deja n alta
lecie.
17. Cel care va nva sa aduc cele mai mari adevruri spirituale n
conexiune cu aa-numitele mici lucruri din viaa a descoperit secretul soluiei
problemei sale. Este ntotdeauna mai rapid, mai atent, mai aproape de marile
idei, marile evenimente, marile obiecte ale naturii i marii oameni. Se spune
ca Lincoln genera pentru cei care se aau n apropierea lui acelai sentiment
pe care cineva il are cnd se aa n apropierea unui munte, iar acest
sentiment devenea mai acut atunci cnd se nelegea ca el se oprise asupra
lucrurilor eterne, puterea Adevrului.
18. Este o inspiraie sa auzi ca cineva a pus n practica aceste principii,
le-a testat, le-a demonstrat n viaa sa. O scrisoare de la Frederick Andrews
are urmtorul coninut: 19. Aveam treisprezece ani cnd dr. T. W. Marsee,
care a decedat demult acum, i-a spus mamei mele: Nu exista nici o ans,
doaman Andrews. i eu mi-am pierdut copilul n acelai mod, dup ce am
ncercat absolut tot ceea ce era posibil. Am fcut studii speciale legate de
aceste cazuri i stiu exact ca nu exista nici o posibilitate pentru el sa se fac
bine.
20. Mama s-a ntors ctre el i l-a ntrebat: Doctore, ce ati face daca ar
biatul dumneavostra?, iar el a rspuns: As lupta, lupta i iar as lupta
pana la ultima suare de via.
Acesta a fost nceputul unei lungi batalii cu suiuri i coboruri,
doctorii ind toi de acord ca nu exista nici o cura, desi ei ne ncurajau i
sprijineau cat de mult puteau.
22. In sfrit a venit i victoria, iar eu dintr-un mititel, strmb, deformat,
olog, care mergea n coate i genunchi am crescut un brbat puternic, drept
i bine format.
Da, stiu ca vrei formula i am sa vi-o dau cat pot mai scurt i mai clar.
24. Am construit o armaie pentru mine, care cuprindea toate calitile
da care aveam nevoie i mi-am repetat-o iari i iari: Sunt sntos,
perfect, tare, puternic, iubitor, armonios i fericit.
Am pstrat aceasta propoziie ntotdeauna la fel, fara nici o modicare,
nici o variaie pana cnd puteam sa ma trezesc noaptea repetnd-o: Sunt
sntos, perfect, tare, puternic, iubitor, armonios i fericit. Era ultimul lucru
pe buzele mele seara i primul dimineaa.
25. Foloseam aceasta armaie nu numai pentru mine dar i pentru alii
despre care tiam ca au nevoie de ea. As vrea sa subliniez acest aspect.
Orice i doreti pentru tine, arma i pentru alii i va va ajuta pe amndoi.
Culegem ceea ce semnm. Daca trimitem gnduri de dragoste i sntate,
ele ni se ntorc nzecit; dar daca trimitem gndurile noastre de frica, grija,
gelozie, furie, ura, vom culege rezulatatele n vieile noastre.
Obinuim sa spunem ca omul se formeaz n cei apte ani de acas,
dar oamenii de tiin declara ca ne constuim n ntregime la ecare
unsprezece luni; n realitate avem vrsta de unsprezece luni.

Dar daca construim din nou defectele noastre an dup an nu avem pe

cine sa nvinuim dect pe noi nine.
27. Omul este suma totala a gndurilor sale; ntrebarea este cum sa
ntreinem numai gndurile bune i sa le respingem pe cele rele? La nceput
nu putem sa mpiedicm gndurile rele sa vina, dar putem sa evitam sa le
ntreinem. Singura cale de a realiza aceasta este 68 prin a le uita, ceea ce
nseamn sa le nlocuim cu altceva. Aici este locul unde armaia gata
pregtit intra n aciune.
28. Cnd un gnd de furie, gelozie, frica, ngrijorare i face loc atunci
este momentul s-i foloseti armaia ta gata pregtit. Modul de a lupta cu
ntunericul este lumina de a lupta cu frigul este cldura de a lupta cu raul
este binele. Eu de exemplu, niciodat nu am gsit ajutor n negare. Afrima
ceea ce este bine, iar ceea ce este rau va disprea.
Frederick Elias Andrews 29. Pentru orice ai avea nevoie, poi sa
foloseti aceasta armaie; nu mai poate mbuntit. Folosete-o aa cum
este; ia-o n tcere cu tine pana cnd se scufunda adnc n subcontientul
tau; poi s-o folosesgti oricnd, n main, la birou, acas; aceasta este
avantajul metodelor spirituale: sunt mereu disponibile. Spiritul este
omniprezent, ntotdeauna pregtit; tot ceea ce avem nevoie este
recunoaterea corecta a omnipotentei sale, a dorinei i voinei de a deveni
recipientul efectelor sale benece.
30. Daca atitudinea noastr mentala predominanta este una de putere,
curaj, benevolena i simpatie vom vedea ca mediul nostru va respinge tot ce
nu corespunde acestor gnduri; daca atitudinea ta este una de slbiciune,
critica, invidie, distrugere vei observa ca situaiile ntlnite reecta condiiile
corespunztoare acestor gnduri.
31. Gndurile sunt cauza iar condiiile sunt efectul. Aici se gsete
explicaia originii att a binelui cat i a raului. Gndul este creativ i se va
corela automat cu obiectul sau. Aceaata este o lege Cosmica (o lege
universala), Legea Atraciei, Legea Cauzei i Efectului; recunoaterea i
aplicarea acestei legi va determina att nceputul cat i sfritul; este legea
prin care oamneii din toate timpurile au fost convini sa cread n puterea
rugciunii. Dup cum i este credina, aa eti i tu este o alta cale mai
simpla, mai scurta i mai buna de a exprima aceasta lege.
32. In aceasta sptmn, ca tema, vizualizeaz o planta; alege o
oare, una care i place ie cel mai mult, adu-o din nevzut n vzut,
planteaz smn, ud-o, ngrijete-o, planteaz-o acolo unde va benecia de
lumina de diminea a soarelui, privete cum se desface smna; acum este
un lucru viu care ncepe sa caute mijloace de subzistenta. Privete rdcinile
care penetreaz 69 pmntul, vezi cum se extind n toate direciile i
amintete-i ca sunt celule vii care se divid i subdivid i care n curnd vor
de ordinul milioanelor; ecare dintre ele este inteligenta, tie ce vrea i cum
sa obin acel lucru. Vezi tulpina cum se nalt, cum strpunge spre
suprafa; privete cum se formeaz ramurile, cat de perfect i simetric se
formeaz ecare, vezi frunzele cum ncep sa se formeze apoi ecare
ramicaie subire care tine n vrf un mic boboc i pe msur ce priveti,

bobocul se desface, iar oarea ta favorita se dezvluie n imagine. Iar acum,

daca te concentrezi atent, vei simi mirosul ei; este mirosul care nvluie
oarea creata de tine prin procedeul vizualizrii.
33. Cnd vei reui sa faci imaginea clara i completa, atunci vei reui sa
intri n spiritul lucrurilor care vor deveni foarte reale pentru tine. Vei nva sa
te concentrezi, iar procesul este acelai chiar daca te concentrezi pentru
sntate sau pentru oarea favorita un ideal, o propunere complicata de
afaceri sau oricare problema din via.
Fiecare succes a fost realizat prin concentrare persistenta asupra
obiectului respectiv.
PARTEA A IX NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este condiia imperativa a strii de bine? A face bine.
2. Care este condiia precedenta a ecrei aciuni corecte? Gndirea
corecta.
3. Care este condiia necesara n orice tranzacie de afaceri sau relaie
sociala? Cunoaterea Adevrului.
4. Care este rezultatul cunoaterii Adevrului? Putem prezice cu
uurin rezultatul oricrei aciuni care se bazeaz pe premise adevrate.
5. Care este rezultatul unei aciuni bazate pe premise false? Nu putem
concepe nici un rezultat ce ar putea obinut.
6. Cum putem cunoate Adevrul? Prin realizarea faptului ca Adevrul
este principiul vital al Universului, este deci omniprezent.
7. Care este natura Asdevarului? Spirituala.
8. Care este secretul rezolvrii oricrei probleme? Aplicarea Adevrului
spiritual.
9. Care este avantajul metodelor spirituale? Sunt ntotdeauna
disponibile.
Care sunt condiiile necesare? Recunoaterea omnipotentei puterii
spirituale i dorina de a deveni recipient al efectelor sale benece.
Gndul nseamn viaa, deci cei care nu gndesc nu triesc n sens
real i superior. Gndirea creeaz omul.
A. B. Alcott INTRODUCERE PARTEA X.
Daca atingi o nelegere completa a gndului coninut n Partea a
Zecea, vei ti deja ca nimic nu se ntmpl fara o cauza denita. Vei capabil
s-i formulezi planurile n concordanta cu cunoaterea exacta a lucrurilor. Vei
ti cum sa controlezi orice situaie aducnd n prin plan cauzele adecvate.
Cnd vei ctiga, i vei casiga cu siguran, vei ti exact de ce ai ctigat.
Omul obinuit, care nu are cunotine denite despre cauza i efect,
este guvernat de sentimente i emoii. El gndete mai ales pentru a-i
justica aciunile. Daca eueaz n afaceri spune ca norocul a fost mpotriva
lui. Daca nu-i place muzica spune ca aceasta este un lux prea scump. Daca
este un mic funcionar ntr-un birou spune ca ar aveam mai mult succes daca
ar lucra n aer liber. Daca ii lipsesc prietenii, spune ca individualitatea este
prea importanta i trebuie apreciata.

El nu se gndete la problemele lui pana la capt. Pe scurt, el nu tie ca

ecare efect este rezultatul unei cuaze certe, denite i ncearc sa se
consoleze prin explicaii i scuze. El gndete numai aprndu-se.
Dimpotriv, omul care nelege ca nu exista efect fara cauza adecvata,
gndete impersonal. Privete faptele drept n fata indiferent de consecine.
Este liber sa urmeze calea adevrului indiferent unde ar conduce ea.
Vede problemele clar pana la sfrit i ndeplinete toate cerinele complet i
71 cinstit iar rezultatul este ca lumea ii druiete tot ceea ce are de druit,
prietenie, onoare, dragoste i acceptare.
PARTEA X
1. Abundenta este lege naturala a Universului. Evidenta acestei legi
este convarsitoare; o vedem n ecare moment. Peste tot Natura este
cheltuitoare, risipitoare, extravaganta. Acolo unde se economisete, nu se
observa nici o creaie. Abundenta se manifesta n toate lucrurile.
Milioane i milioane de copaci, ori, plante, animale i vasta schema de
reproducie unde procesul de creaie i re-creaie continua mereu i mereu,
toate indica abundenta cu care Natura a fcut provizii pentru om. Ca exista
abundenta, este att de evident; dar totui multi eueaz n a participa la
aceasta abundenta i aceasta este evident; nu au ajuns inca sa realizeze
Universalitatea ntregii substane i faptul ca mintea este principiul activ prin
care suntem conectai la lucrurile pe care le dorim.
2. Bogia este descendenta puterii; posesiunile au valoare numai n
msura n care confer putere. Evenimentele sunt importante numai n
msura n care afecteaz puterea; toate lucrurile reprezint de fapt anumite
forme i grade ale puterii.
3. Cunoaterea cauzei i efectului, cum ar n cazul legilor electricitii,
chimiei, gravitaiei, ii da capacitate omului de a plnui cu curaj i de a
executa fara frica. Aceste legi sunt numite Legi Naturale deoarece
guverneaz lumea zica, dar puterea nu este numai putere zica; exista de
asemenea i putere mentala, morala i spirituala.
4. Puterea spirituala este superioara indc exista ntr-un plan mai
nalt.
Il ajuta pe om sa descopere legea prin care forele minunate ale Naturii
pot utilizate astfel nct sa fac munca a sute i mii de oameni. Il ajuta pe
om sa descopere legi prin care timpul i spaiul sa e anihilate, iar gravitaia
sa e depit. Operarea acestei legi este dependenta de contactul spiritual,
dup cum spune i Henry Drummond: 5. In lumea zica, aa cum o
cunoatem noi, exista materie organica i anorganica. Materia anorganica din
lumea minerala este complet 72 separata de lumea plantelor sau animalelor;
pasajul dintre ele este ermetic nchis. Aceste bariere nu au fost niciodat
depite. Nici o schimbare a materiei, nici o modicare a mediului, prin
chimie, electricitate sau orice forma de energie, nici o evoluie de nici un fel
nu poate transforma, mcar un atom din lumea minerala, astfel nct acesta
sa primeasc Viaa.
6. Numai prin ptrunderea unei forme de via n aceasta lume moarta
ar putea aceti atomi sa e nzestrai cu vitalitate; fara acest contact cu viaa

ei raman nchii n lumea anorganica pentru totdeauna. Huxley spune ca

doctrina Biogenezie (numai viaa poate forma viaa) este victorioasa
indiferent de descoperirile tiinei, iar Tyndall este constrns sa admit:
Arm ca nu exista nici o bucic de evidenta demna de ncredere care sa
demonstreze ca viaa, aa cum este ea n zilele noastre, ar aprut
independent de via antecedenta. 7. Legile zicii pot explica lumea
anorganica, biologia paote explica i lamuri dezvoltarea organicului, dar n
ceea ce privete punctul de contact, tiina este muta. Un pasaj similar exista
intre lumea Naturala i lumea Spirituala; acest pasaj este ermetic nchis
pentru partea naturala. Usa este nchis; nici un om nu poate sa o deschid,
organicul nu poate sa o schimbe, nici energia mentala, nici efortul moral, nici
progresul de orice fel nu poate s-l fac capabil pe om sa intre n lumea
spirituala. 8. Dar aa cum planta coboar n lumea minerala i o atinge cu
misterul Vieii, tot aa Mintea Universala coboar n mintea omului i o
nzestreaz cu caliti noi, necunoscute, minunate i chiar extraordinare.
Orice om, brbat sau femeie, care a realizat ceva n lumea industriala, a
comerului, a afacerilor, a avut aceasta realizare numai datorita acestui
proces.
9. Gndul este legtura dintre Innit i Finit, dintre Universal i
individual.
Am vzut ca exista o bariera de netrecut intre organic i anorganic i
singura cale prin care materia se poate desfura este prin impregnarea ei cu
viaa; cnd smna ajunge n lumea minerala i ncepe sa se dezvolte i sa
creasc, materia moarta ncepe sa triasc, mii de degete invizibile ncep sa
eas un mediu potrivit pentru noul sosit i pe msur ce legea creterii i
face efectul, procesul continua pana cnd, n sfrit, apare crinul i nici
Solomon n toat gloria sa n-a vzut una ca acestea.
10. Tot asa, un gnd este trimis n substan invizibila a Mintii
Universale, acea substan din care toate lucrurile sunt create, i prinde
rdcini legea creterii ncepe s-i fac efectul iar noi realizam ca situaiile
i mediul nu sunt dect forme obiective ale gndurilor noastre.
11. Legea arata ca Gndul este o forma activa, vitala de energie
dinamica care are puterea de a se corela cu obiectul sau i de a-l aduce din
substan invizibila din care toate lucrurile sunt create, n lumea vizibila,
obiectiva. Aceasta este legea prin care toate lucrurile ajung sa se manifeste;
acesta este Cheia Universala cu ajutorul creia poi intra n Locul Secret cel
Mai nalt i care i confer controlul asupra tuturor lucrurilor. Cu ajutorul
acestei legi poi sa proclami un lucru i se va nina n tine. 12. Nu poate
altfel. Daca suetul Universului, aa cum tim, este Spiritul Universal, atunci
Universul este pur i simplu condiia pe care Spiritul Universal a creat-o
pentru el. Suntem, de fapt, spirit individualizat i cream condiii pentru
dezvoltarea noastr exact n acelai mod.
13. Acesta putere creativa depinde de recunoaterea puterii poteniale
a spiritului sau a mintii i nu trebuie confundata cu Evoluia. Creaia este
chemarea n existenta a ceea ce nu exista n lumea obiectiva. Evoluia este
desfurarea potenialului prezent n lucrurile care deja exista.

14. Atunci cnd beneciem de posibilitile minunate cere ni se deschid

prin operarea acestei legi, trebuie sa ne amintim ca noi nu contribuim cu
nimic la ecientizarea acesteia, aa cum Marele nvtor spunea: Nu sunt
eu cel care face toat munca ci tatl care slluiete n mine, El face toat
munca. Noi trebuie sa adoptam aceeai poziie; nu putem face nimic pentru
a ajuta legea, pur i simplu o ndeplinim iar Mintea Atotcuprinztoare va
aduce rezultatul.
15. Cea mai mare eroare a zilelor noastre este idea ca Omul trebuie sa
dein inteligenta prin care Innitul poate proceda n realizare scopului
specic sau a rezultatului dorit. Nimic din acestea nu este necesar; Mintea
Universala poate gsi singura cile i mijloacele prin care aduce n
manifestare orice ar necesar. Noi trebuie, oricum, sa cream idealul, iar
acest ideal trebuie sa e perfect.
16. tim ca legea care guverneaz electricitatea a fost formulata n aa
maniera nct forele sale invizibile sa poat controlate i folosite n
beneciul i comfortul nostru n mii de moduri. Mesaje sunt transmise 74
peste tot n lume, maini greoaie sunt puse n funciune astfel nct ntreaga
lume sa e iluminata; dar noi tim ca daca contient sau involuntar violam
legile ei, atingnd un r, de exemplu, care nu este corect izolat, rezultatul
poate neplcut sau chiar dezastruos. Lipsa nelegerii a legilor care
guverneaz lumea invizibila are acelai rezultat i multi oameni sufer
permanent consecinele.
17. Am explicat ca legea cauzalitii depinde de polaritate, un circuit
trebuie sa se formeze; acest circuit nu se poate forma daca nu operam n
armonie cu legea. Cum putem opera n armonie cu legea daca nu cunoatem
acesta lege? Cum putem aa care este aceasta Lege? Prin studiu, prin
observaie.
18. Vedem cum opereaz acesta lege peste tot n jurul nostru. Natura,
care este o mrturie vie i tcut a manifestrii acestei legi, se exprima
constant prin legea creterii. Unde exista cretere, exista via. Unde este
viaa, trebuie sa e armonie, tot ceea ce are viaa atrage constant ctre sine
condiiile i resursele necesare exprimrii sale cat mai complete.
19. Daca gndul tau este n armonie cu Principiul Naturii, este n
rezonanta cu Mintea Innita, atunci se va forma un circuit. Nu se va inoarce la
tine gol. Dar este posibil sa ai gnduri care nu sunt n armonie cu Innitul i
atunci cnd nu exista polaritate, circuitul nu se formeaz.
Care este rezultatul? Care este rezulattul atunci cnd dinamul
genereaz energie iar circuitul este ntrerupt i nu exista sursa de ieire?
Dinamul se oprete.
20. La fel se va ntmpla i cu tine, daca ntreii gnduri care nu sunt n
conformitate cu Innitul i care nu se pot polariza, atunci nu se formeaz
circuitul. Eti izolat. Gndurile te urmresc, te hruie, te ngrijoreaz i la
nal i aduc boala i chiar moarte. Doctorul nu este capabil sa
diagnosticheze cauza i i spune ca ai nu stiu ce boala cu nume tiinic, aa
cum sunt etichetate toate bolile, care de fapt sunt rezultatul unei gndiri
greite; cauza este mereu aceeai.

21. Gndurile constructive trebuie sa e negreit constructive i

armonioase, eliminanad astfel toate gndurile destructive sau competitive.
nelepciunea, fora, curajul i toate condiiile armonioase sunt rezultatul
puterii i am vzut ca puterea vine din interior; tot asa, ecare lipsa, limitare
sau situaie adversa este rezultatul slbiciunii, iar slbiciunea este lipsa
puterii; vine de nicieri, este nimic remediul 75 este pur i simplu
dezvoltarea puterii i aceasta se poate realiza n acelai mod n care toate
puterile se dezvolta, prin exerciiu.
22. Acest exerciiu consista n aplicarea cunotinelor tale. Cunotinele
nu se aplica singure. Tu trebuie sa le aplici. Abundenta nu o sa pice din cer,
nici voina nu o s-i cada n poala, dar realizarea contient a Legii Atraciei
i intenia de a o aduce n operare pentru un scop sigur, denit i specic,
precum i voina de a atinge acest scop, va aduce materializarea dorinei tale
prin legea naturala a transferului. Daca eti n afaceri, ti se vor mari i
dezvolta canalele obinuite, posibil chiar se vordeschide noi i neobinuite
canale; iar cnd legea devine complet operativa, vei vedea ca lucrurile pe
care le caui, te caut.
23. In aceasta sptmn alege un spatiu pe perete sau orice alt loc
care i convine, acolo unde stai tu de obicei. Traseaz mental o linie neagra,
orizontala de aproximativ cincisprezece centimetri, ncerca sa o vezi ca i
cum ar pictata pe perete. Acum, tot mental, trage o linie verticala
conectata cu un capt al liniei orizontale; mai traseaz o linie vericala la
celalalt capt i unete cele doua, obinnd un ptrat.
ncearc sa vezi ptratul cat mai perfect. Cnd reueti, deseneaz un
cerc n interiorul ptratului. Acum plaseaz un punct n mijlocul cercului.
Trage punctul spre tine cam vreo douzeci i cinci de centimetri. Acum ai un
con pe o baza ptrat. Aminteste-rti ca ntreaga lucrare este n negru;
schimb-o n alb, rou i galben.
Daca i reuete acest exercitu nseamn ca faci progrese excelente i
n curnd vei putea sa te concentrezi asupra oricrei probleme pe care o ai n
minte. Cnd obiectul sau scopul nal sunt meninute constant n gnd,
realizarea acestuia n forma tangibila, zica este doar o chestiune de timp.
Viziunea intodeauna preceda i i determina realizarea Lillian
Whiting.
PARTEA X NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este Bogia? Bogia este descendenta puterii.
2. Ce valoare au posesiile? Posesiile au valoare numai n msura n care
confer putere.
3. Ce valoare are cunoaterea legii cauzei i efectului? Il ajuta pe om sa
plnuiasc cu curaj i sa execute fara frica.
4. Cum ia natere viaa n lumea anorganica? Numai prin introducerea
unei forme de via. Nu exista alta cale.
5. Care este legtura dintre nit i Innit? Gndul este legtura dintre
cele doua.
6. De ce este asa? Pentru ca Universul se poate manifesta numai prin
Individual.

7. De ce anume depinde aceasta cauzalitate? Depinde de polaritate;

trebuie sa se formeze un circuit. Universul este partea pozitiva a bateriei
vieii, individul este partea negativa, iar gndul formeaz circuitul.
8. De ce cei mai multi oameni eueaz n a-i realiza condiiile
armonioase? Nu neleg legea; nu exista polaritate; nu se formeaz circuitul.
9. Care este remediul? O rcunoastere contient a Legii Atraciei, cu
intenia de a o aduce n existenta pentru un scop denit.
Care va rezultatul? Gndul se va corela cu obiectul sau i il va aduce
n manifestare, indc gndul este produsul omului spiritual, iar spiritul este
Principiul creativ al Universului.
Un gnd viu aduce puterea de a pictat; i n egala proporie cu
profunzimea sursei sale este fora proieciei sale. Emerson INTRODUCERE
PARTEA XI.
Viaa ta este guvemta de legi principii actuale, imuabile, care nu
variaz niciodat. Legea este n operare tot timpul, n toate locurile. Legi xe
stau la baza tuturor aciunilor umane. Din acest motiv, oamenii care
contoleaza de 77 exemplu, industrii gigantice, sunt capabili sa determine cu
precizie absoluta ce procentaj din ecare suta de mii de oameni va raspunde
unui anumit set de condiii date.
Este bine sa ne amintim ca n timp ce ecare efect este rezultatul unei
cauze, efectul devine la randul lui cauza care creeaz alt efect, care la randul
lui creeaz alta cauza. Astfel, atunci cnd pui Legea Atraciei n operare
trebuie s-i aminteti ca iniiezi un lant de reacii cauza efect care poate
avea o innitate de posibiliti.
Auzim adesea spunndu-se: O situaie foarte nefericita mi-a aprut n
via i cu siguran nu poate rezultatul gndurilor mele, eu cu siguran nu
am ntreinut gnduri care sa aduc un asemenea rezultat. Uitam sa ne
amintim ca ceea ce se aseamn, se aduna, lucrurile asemenatoare se atrag
n lumea mentala; gndurile pe care le ntreinem ne aduc anumii prieteni,
amici de un anumit tip i acetia formeaz anumite condiii, situaii, medii,
care la randul lor pot responsabile de condiiile de care ne plngem.
PARTEA XI
1. Raionamentul inductiv (de la particular la general nn) este un
procedeu al mintii obiective prin care comparam un numr de momente
separate unul cu cealalalt pana cnd vedem factorul comun care le conine
pe toate.
2. Inducia se produce prin compararea faptelor. Este metoda de studiu
a naturii care a avut ca rezultat descoperirea unor serii de legi care au marcat
o epoca n progresul umanitii.
3. Este linia dintre superstiie i inteligenta. A eliminat elementele de
incertitudine i capriciu din viaa oamenilor i le-a nlocuit cu lege,
raionament i certitudine.
4. Esta Pzitorul Porii menionat ntr-o lecie anterioara.
5. Cnd, datorita acestui principiu, lumea cu care simurile erau
obinuite a fost revoluionata, cnd soarele a fost oprit n cursul sau,
pmntul aparent at a fost modicat n forma sferica i a nceput sa se

nva n jurul sau. Cnd materia inerta a fost divizata n elemente active, iar
78
Universul ni se prezint plin de for, micare, viaa, oriunde ne-am
uita, prin telescop sau microscop, suntem constrni sa ne ntrebm prin ce
mijloc toate aceste elemente sunt meninute n ordine i buna stare.
6. Polurile asemntoare i forele de acelai tip se resping sau raman
impenetrabile una cu cealalt i aceasta cauza pare sa e sucienta pentru a
desemna un anumit loc i o anumit distanta pentru ecare stea, om sau
for. aa cu oamenii cu virtui diferite intra n parteneriat, tot aa polurile
opuse se atrag, elemete care nu au proprieti comune, ca acidul i gazul, se
prind unele de altele i un schimb general continua intre oferta i cerere.
7. aa cum ochiul cauta i primete satisfacie de la culorile
complemantare acolo unde acestea se gsesc, tot aa nevoia, dorina i
voina, n sens larg, induc, ghideaz i determina aciunea.
8. Este privilegiul nostru sa devenim contieni de acest principiu i sa
acionm conform acestuia. Cuvier vade un dinte aparinnd unei specii
demult disprute. Acest dinte vrea un corp pentru a performa funciunile sale
i denete acest corp ciudat i are nevoie de el cu atta precizie nct Cuvier
este capabil sa reconstruiasc scheletul acestui animal.
9. Perturbaii sunt observate n micarea lui Uranus. Leverrier are
nevoie de o alta stea ntr-un anumit loc specic pentru a menine sistemul
solar n ordine i astfel apare Neptun, n locul i ora potrivita.
10. Nevoile instinctive ale animalului i nevoile intelectuale ale lui
Cuvier, nevoile naturii i ale mintii lui Leverrier sunt asemntoare; astfel
obinem rezultatele; iat gndul unei existente, iat existenta. O nevoie
legitima, bine denita, furnizeaz deci motivaia unor operaiuni mai
complexe ale naturii.
11. nregistrnd corect rspunsurile furnizate de natura, ntinzndu-ne
simurile cu ajutorul tiinei, spre suprafa, unindu-ne minile cu pargiile
care mic pmntul, devenim contieni de contactul att de apropiat,
diversicat i profund cu lumea exterioara, nct nevoile i scopurile noastre
se identica cu operaiunile armonioase a acestei vaste organizaii, aa cum
viaa, libertatea i fericirea cetenilor se identica cu existenta guvernului
sau.
12. aa cum interesele individului sunt protejate de braele statului
adugate la ale sale, i cum nevoile sale pot depinde de anumite resurse, n
msura n care acestea sunt resimite mai universal i mai ferm, tot aa
cetenia Republicii Natura ne apr prin aliane cu puteri superioare, de
diveri ageni subordonai care ne pot irita. Fcnd apel la legile
fundamentale ale rezistentei sau motivrii oferite agenilor chimici sau
mecanici, munca se distribuie intre acetia i oameni n avantajul net al
inventatorului.
13. Daca Platon ar fost martorul unui apus de soare vzut prin prisma
unei fotograi sau a altor sute de ilustraii similare pe care oamenii le-au
realizat prin inducie, n mintea sa s-ar putea nate viziunea unui teritoriu
unde toate muncile manuale, mecanice i repetitive sunt atribuite puterii

naturii, unde nevoile noastre sunt satisfcute prin simple operaii mentale
puse n micare de voin, iar resursele sunt create de cerere.
14. Orict de ndeprtat ar prea acest teritoriu, inducia l-a nvat pe
om sa fac pasi nainte i l-a nconjurat cu benecii care sunt n acelai timp
recompense pentru delitate i stimulente petru un devotament asiduu.
15. Inducia este un ajutor de netgduit n concentrarea i ntrirea
facultilor noastre; ofer soluii pentru probleme individuale i universale,
folosind doar operaiunile mintii noastre n cea mai pura forma.
16. Aici gsim metoda, spiritul care spune ca trebuie sa credem ca
lucrul dorit a fost deja mplinit, pentru ca acesta sa se ndeplineasc o
metoda nmnat noua de acelai Platon care, n afara acestei sfere, n-a gsit
niciodat modalitatea prin care ideile devin realiti.
17. Acest concept a fost dezvoltat de ctre Swedenborg n doctrina
corespondentelor. Iar un i mai mare maestru a spus: Orice lucru vei cere,
cnd va rugai, credei ca l-ai i primit i il vei avea. (Marc 11: 24).
Diferena intre timpurile utilizate n aceasta fraza este remarcabila.
Trebuie mai nti sa credem ca dorina noastr a fost deja ndeplinit;
realizarea acesteia vine dup aceea.
Aceasta este o tehnica concisa de a face uz de puterea creativa a
gndului prin convingerea mintii subiective Universale ca lucrul pe care il
dorim este de fapt un lucru care exista deja.
20. Gndim astfel n planul absolut i eliminam toate consideraiile
situaiilor sau limitrilor i plantam astfel smna care, daca este
nederanjata, va germina i va rodi.
21. Pentru a recapitula: Gndirea inductiva este procedeul mintii
obiective prin care comparam o serie de momente separate, unul cu
cealalalt, pana cnd gsim factorul comun care exista n toate. Vedem
oameni n ecare tara civilizata de pe glob obinnd rezulate prin anumite
procedee, pe care par sa nu le intelega i pe care ei le impregneaz cu mai
mult sau mai putin mister. Raiunea ne-a fost druit cu scopul de a
descoperi i stpni legea prin care aceste rezultate sunt realizate.
22. Operarea acestui proces de gndire se poate vedea la acei fericii
care obin cu uurin tot ceea ce alii obin prin multa truda, care nu au
nevoie sa lupte pentru ceea ce-i doresc, pentru ca ntotdeauna acioneaz
corect i se comporta ntotdeauna cu tact, nvaa orice cu uurin, termina
ntotdeauna ceea ce au nceput dovedind talent i aptitudine, triesc n
eterna armonie cu ei nii fara a reecta prea mult ceea ce fac i fara a
experimenta diculti sau truda.
23. Fructul acestui gnd este, aa cum ne-a fost druit, un dar al zeilor,
un dar pe care putini il realizeaz, apreciaz sau neleg. Admiterea acestei
puteri minunate pe care mintea o poseda sub anumite condiii i faptul ca
aceasta putere poate utilizata, direcionat i folosita pentru a gsi soluia
ecrei porbleme, este de o importanta transcedentala.
24. Adevrul este mereu acelai, e ca este exprimat n termeni ai
tiinei moderne sau n limbajul vechi al apostolilor. Existe suete timide care

eueaz sa neleag ca pentru a avea adevrul complet este nevoie de

forme variate nici o formula umana nu ii va cuprinde toate prile.
25. Sublinierea unui aspect, folosirea unui limbaj nou, interpertarea
inedita nu sunt, cum ar presupune unii, un semn de ndeprtare de la adevr,
dimpotriv exista evidente ca adevrul a fost neles n relaie cu noile nevoi
ale oamenilor i devine mai general neles.
26. Adevrul trebuie sa e spus ecrei generaii i ecrei persoane n
termeni noi i diferii. Cnd Marele nvtor spunea: Crede i vei 81 avea
sau cnd Petre spunea: Credina este substana lucrurilor pentru care
speram, evidenta lucurilor nevzute sau cnd tiina moderna spune: Legea
atraciei este legea prin care gndul se coreleaz cu obiectul sau, ecare
dintre aceste armaii, analizata cu atenie, conine acelai adevr. Singura
diferena este forma de prezentare.
27. Suntem n pragul unei noi ere. A sosit timpul cnd omul a nvat
secretul puterii i autoritii i i deschide calea pentru o noua ordine sociala,
mult mai minunata dect am visat vreodat. Conictul tiinei moderne cu
teologia, studiul comparativ al religiilor, imensa putere a noii micri sociale
toate acestea deschid calea pentru o noua ordine.
Poate se distrug formele tradiionale care au devenit antice i
impotente, dar nimic de valoare nu a fost pierdut.
28. O noua credin s-a nscut, o credin care cere o noua forma de
exprimare. i aceasta credin ia forma n adncurile puterii contiente, care
se manifesta n activitatea spirituala prezenta, care se aa la indemna oricui.
29. Spiritul care doarme n mineral, respira n regnul vegetal, se mica
n cel animal i atinge cea mai mare dezvoltare n om, este Mintea Universala
i ne obliga sa cream un pod peste abisul dinte a i a face, teorie i
practica, demonstraie i nelegere a autoritii care ne-a fost data.
30. De departe, cea mai mare descoperire a tuturor secolelor este
puterea gndului. Importanta acestei descoperiri a fost lenta n contiina
generala, dar a fost atinsa; ecare camp de cercetare ne demonstreaz
importanta acestei descoperiri cea mai mare dintre toate.
31. Poate te ntrebi n ce consta puterea creativa a gndului? Consista
n crearea ideilor, iar acestea, la randul lor, devin obiecte prin potrivire,
inventare, observare, raiune, descoperire, analiza, regula, guvernare,
combinare i aplicare a materiei i forei. Gndul poate sa realizeze aceasta
pentru ca este o putere creativa inteligenta.
32. Gndul atinge cele mai superioare activiti cnd ptrunde n
adncurile sale cele mai misterioase, cnd strpunge perimetrul ngust al
sinelui i trece din adevr n adevr spre regiune luminii eterne, 82 unde tot
ceea ce este sau va vreodat se topete ntr-o mare armonie.
33. Din acest proces de contemplare de sine vine inspiraia, care este
inteligenta creativa i care este, fara nici o ndoial, superioara oricrui
element, for sau lege a naturii, pentru ca poate sa neleag, sa modice,
sa guverneze i sa aplice toate acestea scopurilor i nalitilor ei, prin
urmare le poseda.

34. nelepciunea ncepe cu zorii raiunii, iar raiunea este nelegerea

cunotinelor i principiilor prin care putem cunoate adevratul neles al
lucrurilor. nelepciunea este deci raiunea iluminata i aceasta nelepciune
conduce la umilin, pentru ca umilin este o parte mare a nelepciunii.
35. Cu toii cunoatem oameni care au atins ceea ce prea imposibil,
care au realizat vise de-o via, care au schimbat totul, inclusiv pe ei nii.
Am rmas cteodat nmrmurii, cnd am fost martorii unei aparente
puteri irezistibile, care prea sa e ntotdeauna disponibila atunci cnd
aveam mai mare nevoie de ea; dar acum totul devine clar. Tot ceea ce
trabuie sa facem este sa nelegem aceste principii fundamentale i sa le
aplicam corect.
36. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, concentreza-te apupra
citatului din Biblie: Orice lucru vei cere, cnd va rugai, credei ca lati i
primit i il vei avea.; observa ca nu exista nici o limita. Orice lucru este
foarte precis i implica ideea ca singura limita care se poate aplica este cea
data de abilitatea ta de a agndi, de e egala ocazia, de a te ridica deasupra
urgentei, de a-i aminti ca aceasta Credin nu este o umbra ci substana,
substana lucrurilor pe care le speram, evidenta lucrurilor nevzute.
Moartea nu este dect procesul natural prin care toate formele
materiale sunt aruncate n crezuet pentru a produce o diversitate
proaspt.
PARTEA XI NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce este gndirea inductiva? Raionamentul inductiv este un
procedeu al mintii obiective prin care comparam un numr de momente
separate, unul cu cealalalt, pana cnd vedem factorul comun care le conine
pe toate.
2. Ce s-a realizat de-a lungul timpului prin aceasta metoda? Este
metoda de studiu a naturii care a avut ca rezultat descoperirea unor serii de
legi carte au marcat o epoca n progresul umanitii.
3. Ce anume ghideaz i determina aciunea? Nevoia, dorina i voina
induc, ghideaz i determina aciunea n sens larg.
4. Care este soluia pentru rezolvarea infailibila a ecrei probleme
individuale? Trebuie sa credem ca dorina noastr a fost deja ndeplinit; apoi
urmeaz ndeplinirea acesteia.
5. Care sunt marii nvtori care au susinut aceasta teorie? Isus,
Platon, Swedenborg.
6. Care este rezultatul acestui proces de gndire? Gndim n planul
absolutului i plantam o smn care, lsat nederanjata, va germina i va
rodi.
7. De ce este aceast lucru exact din punct de vedere tiinic? Pentru
ca este Lege a Naturii.
8. Ce este Credina? Credina este substana lucrurilor la care speram,
evidenta lucrurilor nevzute.
9. Ce este Legea Atraciei? Legea prin care Credina este adusa n
manifestare.

Care este importanta cunoaterii acestei legi? Elimina elementele de

incertitudine i capriciu din vieile oamenilor, nlocuindu-le cu lege, raiune i
certitudine.
INTRODUCERE PARTEA XII.
Prezentam aici partea a dousprezecea. In al partulea paragraf vei gsi
urmtoarea armaie: Mai nti trebuie sa cunoti puterea pe care o ai, apoi
curajul sa ndrzneti i n al treilea rand credina sa faci. Daca te
concentrezi asupra acestor gnduri, daca le acorzi ntreaga ta atenie, vei
gsi n ecare propoziie o lume de nelesuri i vei atrage ctre tine alte
gnduri n armonie cu acestea i curnd vei cuprinde ntreaga semnicaie a
cunotinelor vitale asupra crora te concentrezi.
Cunotinele nu se aplica singure. Noi, ca indivizi, trebuie sa le aplicam,
iar aplicarea consista n fertilizarea gndului cu un scop viu.
Timpul i gndurile pe care cei mai multi oameni le pierd ntr-un efort
fara scop ar face minuni daca ar direcionate corect, daca ar avea un obiect
bine determinat n vedere. Pentru a realiza aceasta este necesar s-i
centrezi for mentala pe un gnd specic i sa o menii acolo, excluznd
toate celelalte gnduri. Daca te-ai uitat vreodat prin obiectivul unei camere,
ai observat ca atunci cnd acesata nu este focalizata pe obiect, imaginea
este indistincta i neclara, dar daca este focalizata, obinem o imagine clara
i distincta. Aceasi lucru este valabil i pentru puterea de concentrare. Daca
nu te concentrezi asupra obiectului pe care il ai n vedere, vei avea un contur
ceos, indiferent, vag, indistinct i obscur al idealuluii tau, iar rezultatul va
n concordanta cu imaginea mentala.
PARTEA XII
1. Nu exista scop n via care nu poate atins prin intelegrea tiinic
a puterii creative a gndului.
2. Aceasta putere de a gndi este comuna tuturor. Omul exista pentru
ca gndete. Puterea omului de a gndi este innita, n consecin puterea sa
creativa este nelimitata.
3. tim ca gndul creeaz pentru noi lucrurile pe care le gndim, le
aduce nspre noi i cu toate acestea ne este dicil sa banam frica, anxietatea,
descurajarea toate aceste sunt forte ale gndului foarte puternice, care
continua sa ndeprteze de noi lucrurile pe care le dorim; astfel facem mereu
un pas nainte i doi napoi.
4. Singurul mod de a ne proteja de a merge napoi este prin a merge
nainte. Vigilenta eterna este preul succesului. Exista trei pasi, ecare dintre
ei absolut esenial. nti trebuie sa cunoti puterea pe care o ai, doi, sa ai
curajul sa ndrzneti, trei, sa ai credina sa faci.
5. Avnd aceasta baza, poi sa construieti afacerea ideala, casa ideala,
prietenii ideali i un mediu ideal. Nu eti restrns de nici un cost material.
Gndul este omnipotent i are puterea sa retrag din Banca Innita de
substan primordiala tot ceea ce este necesar. Resurse innite se aa sub
comanda ta.
6. Dar idealul tau trebuie sa e clar, desluit i denit. Daca ai un ideal
astzi, altul maine i un al treilea sptmna viitoare nseamn s-i risipeti

forele i sa nu realizezi nimic. Rezultatul va o combinaie haotica i fara

sens de material pierdut.
7. Din nefericire acesta este rezultatul pe care il obin cei mai multi, iar
cauza este evidenta. Daca un sculptor pornete de la o bucata de marmura i
o dalta i i schimba ideea la ecare cincisprezece minute, ce rezultat putem
atepta? i de ce ai atepta tu un rezultat diferit cnd molelezi cea mai
mrea i mai plastica dintre toate substanele, singura substana reala?
8. Rezultataul acestei indecizii i a gndirii negative se regasete adesea
n pierderi materiale. Independenta care necesita multi ani de truda i efort
dispare dintr-o data. Adesea realizam ca banii i proprietile nu ne confer
deloc independenta. Dimpotriv, singura independenta posibila o obinem
prin aplicarea practica a cunotinelor legate de puterea creativa a gndului.
9. Aceasta metoda de aplicare practica nu vine spre tine pana cnd nu
nvei ca singura putere pe care poi sa o ai este puterea de a te adapta la
principiile imuabile i Divine. Tu nu poi schimba Innitul, dar poi nelege
legile Naturii. Recompensa pentru nelegerea acestora consista n realizarea
abilitii tale de a adapta gndurile tale Gndului Universal, care este
Omniprezent. Abilitatea ta de a coopera cu aceasta Omnipotenta va indica
gradul de succes pe care il vei atinge.
10. Puterea gndului se prezint de multe ori prin faete contrafcute,
care sunt mai mult sau mai putin fascinante, dar rezultatul este duntor n
loc sa e de ajutor.
11. Bineneles ngrijorarea, teama i toate celelalte gnduri negative
produc fructe de tipul lor; cei care pstreaz gnduri de acest tip inevitabil
vor culege ce au semnat.
12. Exista oamneni care caut fenomenele paranormale i care
devoreaz orice aa-numit dovada sau demonstraie obinut la edinele
de materializare. Acetia i deschid uile mentale i se arunca n cel mai
otrvitor curent care poate gsit n lumea zica. Pare ca nu neleg ca
aceasta calitate de a deveni negativ, receptiv, pasiv ii seaca de toat fora
vitala i le aduce formele vibratorii ale gndului corespunztoare acestei
stri.
13. Mai sunt i susintorii Hindu, care vad fenomenul materializrii
realizat de aa-numii adepi, printr-o sursa de putere, de uitare, dar par sa
nu realizeze ca atunci cnd voina se retrage, forma se usuc, iar forele
vibratorii dispar.
14. Telepatia sau transferul de gnduri s-a bucurat de o atenie
considerabila, dar cum necesita o stare mentala negativa de partea
receptorului, practica este duntoare. Un gnd poate trimis cu intenia de
a auzit sau vzut, dar va aduce cu sine sanciunea ataat inversrii
principiului implicat.
15. In multe cazuri hipnotismul este duntor att subiectului cat i
operatorului. Nici o persoana familiara cu legile care guverneaz lumea
mentala nu va gndi sa ncerce sa domine voina altuia, pentru ca ncercnd
aceasta, el va pierde gradual (dar sigur) propria sa putere.

16. Toate aceste perversiuni au satisfaciile lor temporare, iar pentru

unii reprezint o fascinaie acuta, dar exista o fascinaie innit mai mrea
n adevrata nelegere a lumii puterii interioare, putere care creste pe
msur ce este folosita, este permanenta, nu uctuanta, care nu este numai
un remediu pentru greelile trecutului rezultatul unei gndiri greite dar
confer o protecie prolactica mpotriva tuturor modurilor i formelor de
pericol i nu n cele din urma, este fora creatoare cu care putem construi
situaii i medii noi.
17. Legea spune ca gndul se va corela cu obiectul sau i va aduce n
manifestare n lumea materiala corespondentul obiectului gndit sau produs
n lumea mentala. Cnd discernem necesitatea absoluta de a vedea ca
ecare gnd poarta n sine, inerent, germenele adevrului 87 atunci legea
creterii va aduce n manifestare binele, pentru ca numai binele poate sa
confere puterea permanenta.
18. Principiul care ii da gndului puterea dinamica de a se corela cu
obiectul sau i de a stpni ecare experienta umana adversa este Legea
Atraciei, care este un alt nume pentru Dragoste. Aceste este un principiu
etern i fundamental, inerent n toate lucrurile, n toate sistemele de Filosoe,
n ecare Religie i ecare tiin. Nu putem sa ne poziionm n afara
acestei legi. Este sentimentul care atribuie vitalitate gndului. Sentimentul
este dorina, iar dorina este dragoste.
Gndul impregnat cu dragoste devine invincibil.
19. Gsim acest adevr subliniat oriunde puterea gndului este
neleas.
Mintea Universala este nu numai Inteligenta dar i substana, iar
aceasta substan este fora de atracie care aduce pana i electronii
mpreun, prin Legea Atraciei; astfel se formeaz atomul. Atomii la randul lor
sunt adui mpreun de aceeai lege i formeaz moleculele.
Moleculele iau forma materiala. Astfel vedem cum legea dragostei este
fora creatoare din spatele ecrei manifestri, nu numai pentru atomi, dar i
pentru lumi, Univers sau orice altceva care poate conceput de imaginaie.
20. Legea atraciei prin toate mijloacele ei de aplicare a determinat
oameni de toate vrstele i din toate timpurile sa cread ca trebuie sa existe
o in care raspunde petiiilor i dorinelor lor, care manipuleaz
evenimentele pentru a obine rezultatele cerute.
21. Combinaia dintre Gnd i Dragoste formeaz acea for irezistibila
numita Legea Atraciei. Toate legile naturii sunt irezistibile, nu ne putem
mpotrivi lor; legea Gravitaiei, Electricitii sau orice alta lege opereaz cu
exactitudine matematica. Nu exista variaii, doar canalul de distribuie poate
imperfect. Daca un pod se drm, nu atribuim cderea acestuia unei
variaii a legii gravitaiei. Daca avem pana de electicitate nu tragem
concluzia ca nu ne putem baza pe legile electricitii, iar daca Legea Atraciei
pare sa e imperfecta n demonstrarea ei de ctre o persoana
neexperimentata, nu tragem concluzia ca cea mai mrea i infailibila lege,
de care depinde ntregul sistem de creaie, a fost suspendata. Ar trebui mai
degrab sa ajungem la concluzia ca este nevoie de o mai buna nelegere a

acesteia; dup cum tii, soluia corecta a unei probleme dicile n

matematica nu este ntotdeauna uor de obinut.
22. Lucrurile sunt create n lumea mentala sau spirituala nainte de a
aprea n exterior, ca aciuni sau evenimente. Prin simplul proces de
guvernare a forelor gndului, astzi, putem ajuta la crearea evenimentelor
care vor veni n viaa noastr n viitor, poate chiar maine. Dorina educata
este cel mai puternic mijloc de a aduce n aciune Legea Atraciei.
23. Omul este astfel construit nct el trebuie mai nti s-i creeze
uneltele sau instrumentele prin care dobndete puterea de a gndi.
Mintea nu poate nelege o idee complet noua pana cnd celule
vibratorii ale creirului sunt pregtite sa o primeasc. Aceasta explica de ce
este att de dicil pentru noi sa acceptam sau sa apreciem o idee complet
noua. Nu avem celule ale creirului capabile sa o recepteze i de aceea
suntem nencreztori. Pur i simplu nu credem.
24. Daca pana acum nu ai fost familiar cu Omnipotenta Legei Atraciei
i cu metoda tiinic prin care poate pusa n aplicare sau daca nu ai fost
familiar cu posibilitile nelimitate care se deschid celor care sunt capabili sa
prote de avantajele resurselor care li se ofer, ncepe acum i creeaz-i
celulele creierului necesare care te vor face capabil sa nelegi puterile
nelimitate ce pot ale tale daca vei coopera cu Legea Naturii. Aceasta se
poate realiza prin concetrare i atenie.
25. Intenia guverneaz atenia. Puterea vine prin repaos. Concentrarea
da profunzime gndurile, confer nelepciune cuvantelor i urnete spre
ndeplinire toate forele de mare potenial.
26. Prin Tcere ajungi sa atingi puterea Omnipotenta a mintii
subcontiente din care s-a dezvoltat ntreaga putere.
27. Cel care i dorete putere, nelepciune sau succes permanent de
orice tip, le va gsi numai n interior; este o dezvluire. Cel care nu este
obinuit poate spune ca linitea este foarte uor i simplu de atins, dar ar
trebui s-i aminteasc ca numai prin tcere absoluta se poate intra n
contact cu Divinitatea, numai aa se pot nva legile care-nu-pot-schimbate i se pot deschide canale; prin practica persistenta i concentrare
se ajunge la perfeciune.
28. In aceasta sptmn du-te n aceeai camera, ia acelai scaun,
aceeai poziie ca i pana acum. Relaxeaz-te, las-le pe toate sa treac, att
mental cat i zic. ntotdeauna sa faci asa; nu ncerca niciodat sa faci o
munca mentala sub presiune. Ai grija sa nu ai 89 muchi sau nervi tensionai,
sa i pe de-a-ntregul comfortabil. Acum realizeaz unitatea ta cu
omnipotenta. Vino n contact cu aceasta putere. Vino ntr-o profunda i vitala
nelegere, apreciere i realizare a faptului ca abilitatea ta de a gndi este
abilitatea ta de a aciona asupra Mintii Universale i de a o aduce n
manifestare, de a-i ndeplini oricare cerin; tu ai, potenial, aceeai abilitate
ca oricare alt individ care a fost sau va vreodat; ecare este doar o
manifestare sau o expresie a Unicului, toate sunt parte a ntregului, nu exista
diferena de tip sau calitate, singura diferena ind doar de grad.

Gndul nu poate concepe nimic ce nu poate exprimat. Poate ca

primul care are ideea, doar o sugereaz, dar cel care va reui sa o puna n
practica va aprea cu siguran. Wilson.
PARTEA XII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Cum poate atins orice scop n via? Prin nelegerea tiinic a
naturii spirituale a gndului.
2. Care sunt cei trei pasi absolut eseniali? Cunoaterea puterii, curajul
de a ncerca, credin de a a face.
3. Cum se realizeaz punerea n practica a cunotinelor? Prin
nelegerea Legilor Naturii.
4. Care este recompensa pentru nelegerea acestor legi? Realizarea
contient a abilitailor noastre de a ne adapta la Divin i la principiile
constante.
5. Ce anume va indica gradul de succes pe care il vei avea? Gradul n
care realizam ca nu putem schimba Innitul dar trebuie sa cooperam cu el.
6. Care este principiul care confer gndului putere dinamica? Legea
Atraciei care rezida n vibraie, care la randul ei rezida n legea dragostei.
Gndul impregnat cu dragoste devine invincibil.
7. De ce este aceasta lege irezistibila? Pentru ca este o lege a Naturii.
Toate Legile Naturii sunt irezistibile i constante i acioneaz cu o
exactitudine matematica. Nu exista deviaie sau variaie.
8. De ce pare atunci cteodat att de dicil sa gseti soluiile
problemelor n via? Din acelai motiv pentru care cteodat este dicil sa
gseti soluia unei probleme matematice mai dicile.
Operatorul este neinformat sau neexperimentat.
9. De ce este imposibil pentru minte sa mbrieze o idee complet
noua? Nu avem celule vibratorii ale creirului capabile sa recepteze noua idee.
Cum se ajunge la nelepciune? Prin concentrare; este o dezvluire;
vine din interior.
INTRODUCERE PARTEA XIII.
tiinele zicii sunt responsabile de era minunata a inveniilor n care
trim acum, dar tiinele spirituale ncep s-i croiasc o noua cale, aducnd
posibiliti pe care nimeni nu poate sa le prevad.
tiinele spirituale au fost pana acum mingea aruncata de ctre
needucai, superstiioi, mistici, dar oamenii au devenit acum interesai
datorita metode determinate i demonstrate de fapte reale.
Am ajuns sa tim ca procesul de gndire este un proces spiritual, ca
viziunea i imaginaia preced aciunea i evenimentul, ca ziua vistorului a
venit. Urmtorul citat, aparinnd lui Herbert Kaufman devine interesant n
acest context.
Ei sunt arhitecii mreiei, viziunea lor le cuprinde ntregul suet,
privirea lor depete orice val sau ceata a dubiului i ptrunde dincolo de
zidurile Timpului nenscut. Roata cu curea, calea ferata, holt-surubul sunt
suveici ale rzboiului de esut care tes tapiserii magice. Furitori ai
Imperiului, au luptat pentru lucruri mai mari dect coroanele i pentru scaune

mai nalte dect tronurile. Casele voastre sunt aezate pe pmntul gsit de
vistori.
Tablourile de pe perei sunt viziuni ale suetului unui vistor.
Sunt civa alei, care lumineaz calea. Ziduri se drm, imperii cad,
valurile uxului nscute din mari matura i framieaz fortreele din piatra.
Naiuni deczute se desprind de pe copacul Timpului dar numai
gndurile vistorului mping lucrurile sa mearg nainte.
Partea a treisprezecea, care urmeaz, ne spune de ce visele vistorului
devin realitate. Explica legea cauzalitii prin care vistorii, inventatorii,
autorii, nanitii ajung s-i realizeze dorinele. Explica legea prin care
obiectul vizualizat n mintea noastr devine n cele din urma obiectul nostru.
PARTEA XIII
1. Este o tendin sau, am putea spune, o necesitate pentru tiina sa
caute explicaia faptelor de zi cu zi prin generalizarea acelora care sunt mai
putin frecvente i care formeaz excepii. Astfel, erupia unui vulcan face
cunoscuta cldura care lucreeaza continuu n interiorul pmntului i creia,
acesta din urma, ii datoreaz conguraia.
2. aa cum fulgerul ne dezvluie o putere subtila, care produce
constant schimbri n lumea anorganica, i cum limbile moarte, acum rar
auzite, stpneau odinioar naiunile, tot aa dintele gigantic din Siberia sau
o fosila gsit n adncurile pmntului conin nu numai un record al evoluiei
unor epoci trecute, dar astfel explica originea dealurilor i a vilor pe care le
populam noi astzi.
3. In acest mod, generalizarea unor fapte care sunt rare, ciudate, care
sunt excepii au constituit busola tuturor descoperirilor prin metoda induciei.
4. Aceasta metoda a fost fondata pe raiune i pe experienta,
distrugnd astfel superstiia, precedentul i convenionalul.
5. Sunt apropare trei sute de ani de cnd Lordul Bacon recomanda
aceasta metoda de studiu creia naiunile civilizate ii datoreaz cea mai mare
parte a prosperitii lor i cea mai valoroasa parte a cunotinelor lor; curata
mintea de prejudeci nguste, desemneaz teorii mult mai ecient dect cea
mai ascuit ironie; atrage atenia oamenilor de la ceruri la pmnt mai mult
prin experimente surprinztoare dect printr-o demonstraie puternica ale
ignorantei lor; educa facultile inventive mult mai ecient prin perspectiva
descoperirilor folositoare, deschise pentru toi, dect prin simple vorbe
despre aducerea la lumina a legilor interioare a mintii noastre.
6. Metoda lui Bacon a cuprins spiritul i obiectivele marilor loso ai
Greciei i le-a dus mai departe folosind noi nelesuri ale observaiei
motenite de la epoca antica; astfel, dezvluie gradual un camp de
cunotine n spaiul innit al astronomiei, n oul microscopic al embriologiei,
n vaga epoca a geologiei; face cunoscuta o ordine a pulsului pe care Aristotel
n-ar reuit niciodat sa o ating cu logica sa, analizeaz n interiorul
mulimii elementelor anterior necunoscute combinaii ale materiei pe care
nici o dialectica a scolasticilor nu o poate demonta.
7. A prelungit viaa, a domolit durerea, a eradicat boli, a mbuntit
fertilitatea solului, a contribuit la securitate marinarului, a ntins poduri de

forme necunoscute prinilor notri, a dirijat direcia fulgerul din cer spre
pmnt, a multiplicat puterea muchilor umani, a accelarat micarea, a
anihilat distanta, l-a ajutat pe om sa coboare n adncurile marilor, sa
plutaeasca n aer, sa ajung n siguran n cele mai nocive cotloane ale
pmntului.
8. Acesta este adevrata natura i adevratul scop al induciei. Dar cu
cat este mai mare scuccesul pe care omul il atinge n tiina induciei, cu att
mai mare este presiunea nvturilor i exemplelor de a observa cu atenie,
cu rbdare, cu acuratee i cu ajutorul tuturor resurselor aate la ndemna
noastr, toate faptele individuale nainte de a ne aventura n enunarea unor
legi generale.
9. Placnd de la descoperirea producereii scnteii cu ajutorul mainii
electrice sub o varietate de circumstane, ne ncurajm prin Franklin sa
adresam norului, sub forma unui zmeu, o ntrebare lagata de natura
fulgerului. Pentru a ne asigura de maniera n care corpurile cad cu
exactitatea prevzut de Galileo, cu ajutorul lui Newton ndrznim sa
ntrebm luna despre for care o atrage spre pmnt.
Pe scurt, prin valoarea pe care o acordam adevrului, prin sperana
noastr n progresul cert i universal, nu permitem prejudecatiilor tiranice sa
neglijeze sau sa mutileze faptele nedorite i cultivam supremaia tiinei
aspura bazelor ataotcuprinzatoare i neschimbtoare att a fenomeleor
izolate cat i a celor mai frecvente.
11. O baza de date mereu n cretere poate obinut prin metoda
observaiei, dar faptele acumulate au o valoare foarte diferita petru
explicaiile legate de natura, i aa cum apreciem mai mult calitile
folositoare ale oamenilor, care sunt de rara ocurenta, tot aa losoa 93
naturala cerne faptele i ataeaz o importanta preeminenta fenomenelor
care au loc constant i care nu mai sunt considerate inexplicabile.
12. Atunci cnd gsim ca anumite persoane poseda puteri neobinuite,
la ce concluzie ajungem? In primul rand spunem ca poate nu este chiar aa
ceea ce reprezint o manifestare a lipsei noastre de informare, ecare
investigator onest trebuie sa admit ca multe fenomene care au loc constant,
au fost considerate ciudate i inexplicabile. Cei care au devenit familiari cu
puterea creativa a gndului, nu le vor mai considera inexplicabile.
n al doila rand mai putem spune ca aceste sunt rezultatul unei
interferente supranaturale, dar o nelegere tiinic a Legii naturii ne va
convinge ca nu este nimic supranatural. Fiecare fenomen este rezultatul unei
cauze denite, iar cauza este o lege sau un principiu imuabil care opereaz
cu o precizie invariabila, indiferent daca legea este pusa n aplicare contient
sau incontient.
14. In al treilea rand mai zicem ca ne aam pe teritoriul interzis i ca
exista anumite lucruri pe care nu trebuie sa le cunoatem. Acest argument a
fost folosit mpotriva tuturor nvturilor avansate da-a lungul istoriei.
Fiecare om care a venit cu o idee noua Columb, Darwin, Galilao, Fulton,
Emerson a fost subiectul ridicularizarii i persecuiei. Deci acest argument
ar trebui sa nu e luat n considerare.

Dimpotriv, ar trebui sa consideram ecare fapt care ne este adus n

atenie; fcnd astfel, ne va mult mai uor sa descoperim legea pe care se
bazeaz ecare fapt.
Vom vedea ca puterea creativa a gndului va explica ecare condiie
sau experienta posibila, e ea zica, mentala sau spirituala.
16. Gndul va aduce condiiile corespunztoare atitudinii mentale
predominante. Astfel, daca ne este teama de dezastru, cum frica este o
forma puternica de gnd, dezastrul va cu siguran rezultatul gndirii
noastre. Cel mai adesea, aceasta este forma de gnd care ne matura
rezultatul multor ani de munca, efort i truda.
17. Daca ne gndim la anumit forma de bogie materiala, ne-o
putem asigura. Prin concentrarea gndului, condiiile necesare vor veni spre
noi, iar efortul corect depus ne va rezulta n realizarea circumstanelor
necesare mplinirii dorinelor noastre; dar vedem adesea ca obinem 94
lucrurile pe care credeam ca le dorim, dar acestea nu au efectul ateptat.
Satisfacia este temporara sau chiar obinem reversul a ceea ce ne-am
ateptat.
18. Care este atunci metoda corecta de a aciona? Ce anume trebuie sa
gndim pentru a obine ceea ce dorim cu adevrat? Ceea ce eu i tu ne
dorim, ceea ce cuta toat lumea este Fericire i Armonie. Daca putem cu
adevrat fericii vom avea tot ceea ce lumea ne poate oferi. Daca suntem noi
nine fericii putem aduce fericire celorlali.
Dar nu putem fericii daca nu avem sntate, putere, prieteni
adevrai inca din copilrie, un mediu plcut, resurse suciente nu numai cat
sa ne asigure necesitile noaste dar sa oferim comfort i lux celor care
merita.
20. Vechea metoda de gndire ne spunea sa m ca un vierme, sa m
mulumii cu ceea ce avem, orice ar aceea; ideea moderna ne spune ca
meritam ceea ce este mai bun din toate, ca tatl i cu mine suntem Una,
iar Tatl este Mintea Universala, Creatorul, Substana Originala din care au
luat natere toate lucrurile.
21. Acum, admind ca totul este adevrat, n teorie i ca ne-a fost
nvtura doua mii de ani i ca reprezint esena ecrui sistem de Filosoe
sau religie, cum aducem aceasta teorie n practica de zi cu zi?
Cum ajungem sa obinem rezultate actuale, tangibile acum i aici?
22. In primul rand, trebuie sa punem n practica cunotinele noastre.
Nimic nu poate realizat astfel. Atletul poate sa citeasc cri i lecii
despre antrenamentul zic toat viaa lui, dar daca nu ncepe sa depun efort
prin munca concreta nu va reui niciodat s-i mreasc fora; n cele din
urma va obine exact ceea ce druiete; dar mai nti va trebui sa druiasc;
la fel se ntmpl i cu noi; vom obine exact ceea ce dam, dar mai nti
trebuie sa dam. Ni se va ntoarce multiplicat, iar a drui este de fapt un
simplu proces mental, gndurile sunt cauza, iar conditile sunt efectul; deci,
druind gnduri de curaj, inspiraie, sntate sau ajutor de orice fel, punem
n micare cauzele care vor aduce efectele lor.

23. Gndul este o activitate spirituala, deci creativa, dar ai grija, gndul
nu va crea nimic daca nu este contient, sistematic i constructiv dirijat; aici
consta diferena intre gndire plutiotare, care este o simpla risipa 95 de efort
i gndirea constructiva care nseamn realizri practic nelimitate.
24. Am vzut ca tot ceea ce avem vine prin legea Atraciei. Un gnd
fericit nu poate exista ntr-o contiin nefericita; deci contiina trebuie sa se
schimbe i pe msur ce se schimba, toate condiiile necesare acestei
schimbri se vor schimba gradual, pentru a obine astfel cerinele noii
situaii.
25. Pentru a crea o Imagine Mentala sau un Ideal, proiectam un gnd n
Substan Universala din care toate lucrurile sunt create. Aceasta Substan
Universala este Omniprezenta, Omnipotenta i Omistienta.
Suntem noi aceia care trebuie sa informam Substana Omnistienta care
este canalul potrivit care trebuie utilizat pentru a materializa cererea
noastr? Poate nitul sa sftuiasc Innitul? Aceasta este cauza eecului, a
oricrui eec. Recunoatem Omniprezenta Substanei Universale dar eum
n a aprecia faptul ca aceasta substan nu este numai Omniprezenta dar i
Omnipotenta i Omnistienta i n consecin vom pune n micare cauze
despre care suntem complet ignorani.
26. Cel mai bine ne protejam interesele prin admiterea Puterii Innite i
a nelepciunii Innite a Mintii Universale devenind n acest fel canalul prin
care Innitul poate aduce realizarea dorinelor noastre. Aceasta nseamn ca
acceptarea aduce realizarea; ca exerciiu pentru aceasta sptmn,
utilizeaz aceste principiu, recunoate faptul ca tu eti parte a unui ntreg, iar
partea trebui sa e de acelai tip i de aceeai calitate ca i ntregul; singura
diferenata posibila este aceea de grad.
27. Cnd acest fapt uluitor ptrunde n contiina ta, cnd ajungi sa
realizezi ca tu nu corpul tau, ci EGO, EU-ul, spiritul care gndete eti
parte integrala a ntregului, ca este aceeai substan, n tip i calitate; iar
Creatorul nu putea sa creeze nimic diferit de El nsui; atunci vei capabil sa
spui: Eu i tatl meu suntem una i vei ajunge sa nelegi frumuseea i
grandoarea oportunitilor transcedentale care au fost plasate la dispoziia
ta.
Creste n mine credin.
Care mi arata adevratele mele interese, ntrete-mi puterea.
Sa ndeplinesc ceea ce nelepciunea mi dicteaz Franklin PARTEA
XIII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este metoda prin care losoi obin i aplica cunotinele lor?
Prin observarea atenta, rbdtoare i acurata a faptelor individuale,
folosind toate instrumentele i resursele aate sub comada lor, nainte de a
ndrzni sa enune legile generale.
2. Cum putem siguri ca aceasta metoda este corecta? Nepermind
prejudecilor tiranice sa neglijeze sau sa mutileze faptele nedorite.
3. Care este clasa de fapte care se bucura de cea mai nalt
consideraie? Cea care conine faptele care nu pot considerate ca fcnd
parte din faptele obinuite ale vieii de zi cu zi.

4. Pe ce se bazeaz acest principiu? Pe raiune i experienta.

5. Ce anume il distruge? Superstiiile, precedentul i convenionalul.
6. Cum au fost descoperite aceste legi? Prin generalizarea faptelor
ieite din comun, a celor rare i ciudate, care formeaz excepii.
7. Cum putem explica fenomenele ciudate i deci inexplicabile care au
loc constant? Prin puterea creativa a gndului.
8. De ce? Pentru ca atunci cnd observam un lucru tim ca acesta este
rezultatul unei anumite cauze bine denite, iar aceasta cauza va opera cu o
precizie invariabila.
9. Care este rezultatul acestei cunoateri? Explica cauza ecrei
posibile situaii, e ea zica, mentala sau sprituala.
Cum ne vor cel mai bine protejate interesele? Prin recunoaterea
faptului ca natura creativa a gndului ne pune n legtur directa cu puterea
Innita.
INTRODUCERE PARTEA XIV.
Am vzut n studiul nostru de pana acum ca gndul este o activitate
spirituala i ca este nzestrat cu putere creativa. Asta nu nseamn ca numai
anumite gnduri sunt creative, ci toate gndurile sunt creative. Acelai
principiu poate pus n aplicare n mod negativ, printr-un proces de negare.
Contientul i subcontientul nu sunt dect doua faze de aciune aate
n conexiune cu mintea. Relaia dintre subcontient i contient este
analoaga celei dintre barometru i atmosfera. Cum cea mai mica presiune
atmosferica cauzeaz o aciune asupra barometrului, tot aa cel mai mic
gnd ntreinut de mintea contient produce n subcontient o aciune n
proporie directa cu adncimea sentimentelor care caracterizeaz gndul i
cu intensitatea cu care gndul este acceptat.
Concluzia este accea ca daca negam condiiile nesatisfctoare,
ndeprtm puterea creativa a gndului de la aceste condiii. Le tiem de la
rdcin. La spm vitalitatea.
Amintete-i ca legea creterii guverneaz cu necesitate ecare
manifestare din lumea obiectiva, astfel negarea condiiilor nesatisfctoare
nu va aduce o schimbare imediata. O planta va ramane vizibila pentru un
timp, dup ce rdcinile au fost tiate, dar gradual se va vesteji i n cele din
urma va disprea; tot aa retragerea gndurilor tale de la contemplarea
condiiilor nesatisfctoare va conduce la termina aceste condiii, gradual dar
sigur.
Vei vedea ca aceasta este exact calea opusa fata de cea pe care am
nclinai sa o adoptam. Va avea un efect opus fata de cel obinuit. Mutlti
oamani se concentreaz intenionat asupra condiiilor nesatisfctoare,
nzestrnd aceste condiii cu energia i vitalitatea care le sunt necesare
pentru a le asigura o cretere viguroasa.
PARTEA XIV
1. Energia Universala, n care toat micarea, lumina, cldura i
culoarea i au originea, nu ia parte la limitarea efectelor a cror cauza este,
ci este suprema peste ele. Aceasta Substan Universala este sursa Puterii,
nelepciunii i Inteligentei.

2. Recunoaterea acestei Inteligente nseamn de fapt sa devii familiar

cu calitatea Mintii i prin ea sa mergi mai departe spre Substana universala
i sa aduci armonia n problemele tale.
3. Aceasta este ceea ce cei mai multi profesori de tiine ale naturii nu
ndrznesc este un camp deschis descoperirilor care nu a fost inca cercetat;
de fapt, numai cteva scoli au prins prima raza de lumina a acestuia. Nu le-a
venit niciunuia ideea ca nelepciunea este la fel de prezenta peste tot ca i
fora sau substan.
4. Unii vor spune ca daca aceste principii sunt adevrate, de ce nu le
demonstram? Daca principiul fundamental este evident corect, de ce nu
obinem rezultatele cuvenite? Dar le obinem! Obinem rezultate n proporie
directa cu nelegerea legii i cu abilitatea noastr sa realizam o aplicare
corecta a principiului. Nu am obinut nici un rezultat de pe urma legilor care
guverneaz electricitatea pana cnd cineva a formulat legea i ne-a artat
cum sa o aplicam.
5. Aceasta ne aeaz ntr-o absolut noua relaie cu mediul nostru, ne
deschide posibiliti la care nici nu visam nainte; toate acestea le obinem
printr-o succesiune ordonata a legii care este integrata natural n noua
noastr atitudine mentala.
6. Mintea este creativa, iar principiul pe care aceasta lege se bazeaz
este puternic, legitim i inerent tuturor lucrurilor din natura; dar aceasta
putere creativa nu-i are originea n individ ci n Universal, care este sursa i
izvorul ntregii energii i substane. Individul este doar canalul de distribuie
al acestei energii. Individul este instrumentul prin care Universalul produce
combinaii variate, care rezulta n formarea fenomenului.
7. tim ca oamneii de tiin au divizat materia ntr-un imens numr de
molecule; aceste molecule au fost separate n atomi, atomii n elecroni.
Experiente au dovedit ca elecronii ocupa ntregul spatiu dintr-un
recipient, ca exista peste tot, ca sunt omniprezeni. Ei ocupa ntregul corp
material i n plus ceea ce noi numim spaiul gol. Aceasta este Substana
Universala din care toate lucrurile s-au nscut.
8. Electronii vor ramane ntotdeauna electoni daca nu sunt direcionai
sa formeze atomi i molecule, iar Mintea este cea care dirijeaz ntreaga
aciune. Un numr de electoni care orbiteaz n jurul unui centru de forte
constituie un atom; atomii se unesc ntr-o proporie matematica regulata i
formeaz moleculele, iar acestea se unesc unele cu altele i formeaz o
mulime de componente unite care construiesc Universul.
9. Cel mai uor atom este cel de hidorgen i este de 1.700 de ori mai
greu dect un electron. Un atom de mercur este de 300.000 de ori mai greu
dect un electon. Electronii sunt electricitate negativa pura i cum au aceeai
viteza potenial ca toat energia cosmica, ca i cldur, lumina, electicitatea
i gndul (186.300 mile pe secunda), nici timpul nici spaiul nu pot luate n
considerare. Interesanta este maniera n care viteza luminii a fost calculata.
10. Viteza luminii a fost obinut de ctre astronomul danez Roemer n
1676 prin observarea eclipselor lunilor lui Jupiter. Cnd pmntul era
apropape de Jupiter, eclipsa aprea cu 8 minute i jumtate mai devreme

fata de calcule, iar cnd pmntul se aa la distanta cea mai mare fata de
Jupiter, eclipsa aprea cu 8 minute i jumtate mai trziu.
Roemer a ajuns la concluzia ca sunt necesare 17 minute pentru ca
lumina de la aceasta planeta sa traverseze diametrul orbitei pmntului,
aceasta diferen data de cele doua distante l-a ajutat sa calculeze viteza
luminii. Acest calcul a fost de atunci vericat i dovedit; viteza cu care
cltorete lumina este de 186.300 mile pe secunda.
11. Electonii se manifesta n corp ca celule; poseda minte i inteligenta
suciente nct sa ndeplineasc funciile anatomice. Fiecare parte a corpului
este compusa din celule, unele operand independent, altele n comuniti.
Unele construiesc esuturile, n timp ce altele sunt angrenate n formarea
variatelor secreii necesare organismului. Altele acioneaz ca transportator
de material; altele sunt chirurgi care lucreeaza sa repare n cele din urmaale
stricciuni; altele se hrnesc cu materia moarta, eliminnd resturile; altele
sunt mereu pregtite sa resping invadatorii sau alti intrui nedorii din
familia germenilor.
12. Toate aceste celule se mica cu un scop comun, iar ecare dintre
ele nu numai ca este un organism viu dar are i sucienta inteligenta pentru
a-i ndeplini funciile. Fiecare celula este nzestrat cu inteligenta sucienta
care s-i conserve energia i s-i asigure 100 perpetuarea vieii. Trebuie s-i
asigure hrana necesara; s-a dovedit ca celulele iau decizii n alegerea i
selecionarea acestei hrane.
13. Fiecare celula se nate, se reproduce, moare i este absorbita.
Meninerea sntii i a vieii nsi depinde de regenarea constanta a
celulelor.
14. Este deci evident ca exista minte n ecare atom al corpului.
Aceasta minte este minte negativa, dar puterea individului de a gndi il face
pozitiv, astfel ca el poate sa controleze aceasta minte negativa.
Aceasta este explicaia tiinic pentru vindecrile metazice; va ajuta
pe oricine sa neleag principiul pe care se bazeaz acest fenomen
remarcabil.
15. Aceasta minte negativa, care este coninut de ctre ecare celula
a corpului, a fost numita minte subcontient, pentru ca acioneaz fara
cunotina noastr contient. Am vzut ca aceasta minte subcontienta
raspunde voinei mintii contiente.
16. Toate lucrurile i au originea n minte, iar aparentele sunt rezultatul
gndului. Vedem astfel ca lucrurile nu au origine, permanenta sau realitate n
ele insele. Din moment ce sunt produse de gnd, pot terse de gnd.
n mental, ca i n tiin, au fost realizate experimente i ecare
descoperire ridica omul o treapta mai sus nspre scopul sau posibil.
Realizam ca ecare om este reexia gndului pe care l-a ntreinut
ntreaga sa via. Este imprimat pe fata sa, n forma sa, n caracterul sau, n
mediul sau.
18. In spatele ecrui efect exista o cauza, iar daca mergem napoi pe
urme, pana la sursa sa, vom gsi principiul creativ din care a crescut.

Dovezi ale acestui fapt sunt att de evidente nct acest adevr este
general acceptat.
19. Lumea obiectiva este controlata de ctre o putere nevzut i
inexplicabila. Am personalizat pana acum aceasta putere, numind-o
Dumnezeu. Acum am nvat sa o privim ca pe esena ptrunztoare sau
Principiul a tot ceea ce exista Innitul sau Mintea Universala.
Mintea Universala, ind innita i omnipotenta are resurse nelimitate
sub comanda sa, iar daca ne amintim ca este de asemenea 101
omniprezenta, ajungem la concluzia ca noi suntem o expresie sau o
manifestare a acestei Mini.
21. Recunoaterea i nelegerea resurselor mintii subcontiente va
aduce cu sine nelegerea faptului ca singura diferena dintre subcontient i
Universal este doar de grad. Difer aa cum difer o pictur de apa de
ocean. Sunt de acelai tip i calitate, diferena este numai de grad.
22. Poi tu aprecia valoarea acestui fapt att de important? Realizezi ca
admiterea acestui fapt te plaseaz n directa atingere cu Omnipotenta?
Mintea subcontient este legtura dintre Mintea Universala i mintea
contient; este evident ca mintea contient poate sugera contient gnduri
pe care mintea subcontient le va pune n aciune iar cum subcontientul
este una cu Universalul, crezi ca exista vreo limita a activitilor sale?
23. nelegerea tiinic a acestui principiu explica rezultatele
minunate care sunt obinute prin puterea rugciunii. Rezultatele care se obin
prin aceasta metoda nu sunt o rsplat speciala a Providenei, ci dimpotriv,
sunt rezultatul operrii unei legi perfect naturale. Nu exista nimic religios sau
misterios.
24. i totui sunt multi care nu sunt pregtii sa nceap o disciplina
necesara gndirii corecte, chiar daca este evident ca gndirea greit aduce
eecul.
Gndul este singura realitate; situaiile nu sunt dect manifestri
exterioare; pe msur ce gndul se schimba, toate condiiile exterioare sau
materiale trebuie sa se schimbe pentru a n armonie cu creatorul lor, care
este gndul.
26. Dar gndul trebuie sa e clar, nemicat, xat, denit i de
neschimbat.
Nu poi sa faci un pas nainte i doi napoi i nici nu poi s-i petreci
douzeci sau treizeci de ani din viaa cldind condiii negative, ca rezulatat al
gndurilor negative i apoi sa te atepi sa le vezi topindu-se ca rezulatat a
unor cincisprezece, douzeci de minute de gndire pozitiva.
27. Daca intri n disciplina necesara schimbrilor radicale n viaa ta,
trebuie s-o faci deliberat, dup ce ai acordat acestei decizii ntreaga ta
consideraie. Dup care nu trebuie sa mai lai nimic sa intervin n decizia ta.
28. Aceasta disciplina, aceasta schimbare de gnd, aceasta atitudine
mentala nu numai ca i aduc lucrurile materiale necasare pentru cea mai
nalt i mai buna stare, dar va aduce i condiii generale de sntate i
armonie.

Daca i doreti condiii armonioase n viaa ta, trebuie sa adopi o

atitudine mentala armonioasa.
Lumea ta exterioara va o reexie a lumii interioare.
31. Ca aexercitiu pentru aceasta sptmn, concentreaz-te asupra
Armoniei. Cnd spun concentreaz-te, se nelege tot ceea ce aceast fapt
implica; concentreaz-te att de profund nct nu vei contient de nimic
altceva dect de armonie. Amintete-i: nvm fcnd.
Citirea acestor lecii nu te va duce nicieri. Valoarea consta n aplicaia
practica.
nva sa tii usa nchis, sa tii n afara mintii i lumii tale orice element
care caut sa intre dar care nu are n vedere un scop denit i util.
George Mathew Adams.
PARTEA XIV NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este sursa nelepciunii, Puterii i Inteligentei? Mintea
Universala.
2. Unde se aa originea micrii, luminii cldurii i culorii? In Energia
Universala care este o manifestare a Mintii Universale.
3. Care este originea puterii creative a gndului? Mintea Universala.
4. Ce este gndul? Micare n aciune.
5. Cum se difereniaz Universalul n forma? Individualul este
instrumentul prin care Universalul produce combinaii variate, care rezulta n
formarea fenomenului.
6. Cum se realizeaz aceasta? Puterea individului de a gndi constituie
abilitatea acestuia de a aciona asupra Universalului i a-l aduce n
manifestare.
7. Care este prima forma pe care o ia Universalul, din cate tim noi?
Electronii, care cuprind ntregul spatiu.
8. Unde i au originea toate lucrurile? In minte.
9. Care este rezulatetul schimbrii gndului? Schimbarea situaiilor.
Care este rezulatul unei atitudini mentale armonioase? Condiii
armonioase n via. Gndul, gndul immaterial, este matricea care da forma
problemelor din via.
Mintea a fost activa n toate campurile de activitate n timpul acestui
secol fructuos, dar prin tiin, trebuie sa ne uitam la gndurile care au dat
forma ntregului mod de a gndi.
INTRODUCEREA PARTEA XV.
Exeprimente realizate pe paraziii gsii pe plante indica ca i cea mai
joasa forma de via este capabila sa prote de legea naturii. Acest
experiment a fost realizat de ctre Dr. Jacques Loch, membru al Institutului
Rockeeller.
Pentru a obine materialul de studiu, tufe de trandari n ghiveci sunt
puse n ncpere i plasate n fata unei ferestre nchise. Daca plantele sunt
lsate sa se usuce, paraziii, care nainte nu aveau aripi, se transforma n
insecte zburtoare. Dup metamorfoza, animalele prsesc planta, zboar
spre fereastra i apoi se trsc n sus pe sticla.

Este evident ca aceste insecte minuscule au realizat ca planta pe care

se aezaser a murit i ca de aici nainte nu-i mai pot asigura hrana din
aceasta sursa. Singura modalitate prin care se pot salva este sa dobndeasc
temporar aripi i sa zboare, ceea ce au i fcut.
Experimentele ca acesta indica ca Omnistienta ca i Omnipotenta este
omniprezenta i ca i cele mai mici creaturi pot sa prote n caz de urgenta.
Partea a cincisprezecea o sa spun mai multe despre legea sub care
trim. Va arata ca acesta lege opereaz n avantajul nostru; ca toate 104
situaiile i experientele care vin n viaa noastr sunt n avantajul nostru; ca
noi ctigm putere n msur efortului depus i ca fericirea noastr se
obine cel mai bine printr-o cooperare cu legile naturii.
PARTEA XV
1. Legile sub care trim sunt create sa funcioneze numai n avantajul
nostru. Aceste legi sunt imuabile i nu putem scpa de sub controlul lor.
2. Toate marile forte eterne acioneaz ntr-o tcere solemna, dar sta n
puterea noastr sa ne plasam n armonie cu ele i sa obinem astfel o via
plina de pace i fericire.
3. Diculatatile, dezarmoniile i obstacolele indica ca ori refuzam sa ne
eliberam de ceeea ce nu mai avem nevoie, ori refuzam sa acceptam ceea ce
cerem.
4. Creterea se obine printr-un schimb intre vechi i nou, intre bine i
mai bine; este o aciune condiional i reciproca; cum ecare dintre noi este
o entitate complet a gndului, aceasta face posibil sa primim numai ceea ce
druim.
5. Nu putem sa obinem ceea ce ne lipsete daca ne cramponam cu
tenacitate de ceea ce avem. Devenim capabili sa controlam contient
condiiile exterioare pe msur ce simim scopul a ceea ce atragem i
devenim capabili sa extragem din ecare experienta numai ceea ce este
necesar creterii. Abiliatatea noastr de a realiza aceasta determina gradul
de armonie i fericire pe care il obinem.
6. Abilitate de a obine ceea ce este necesar dezvoltrii, creste
continuu, pe msur ce atingem planuri mai nalte i viziuni mai largi; cu cat
este mai mare abilitatea noastr de a ti ce este nevoie, cu att mai sigur ii
discernem prezenta acelui lucru i il absorbim. Nimic nu ne mai poate atinge,
dect ceea ce este necesar creterii noastre.
7. Toate situaiile i experientele care vin la noi sunt n beneciul
nostru.
Dicultile i obstacolele vor continua sa vina pana cnd absorbim 105
nelepciunea cuprinsa n ele i adunam esenialul necesar continurii
creterii.
8. Ceea ce semnm, aceea vom culege, este matematic exact.
Ctigm n permananta fora, n exacta proporie cu efortul depus
pentru depirea dicultilor.
9. Necesitile inexorabile ale creterii impun atracia n cel mai mare
grad a ceea ce este n perfect acord cu noi nine. Cea mai nalt fericire va
atinsa prin nelegerea legilor naturii i cooperarea contient cu acestea.

Pentru a poseda vitalitate, gndul trebuie impregnat cu dragoste.

Dragostea este un produs al emotillor. Este deci esenial ca emoiile sa
e controlate i direcionate de ctre intelect i raiune.
Iubirea confer gndului vitalitate i ii permite sa germineze.
Legea Atraciei sau legea Dragostei, pentru ca este una i aceeai ii
va aduce materialul necesar creterii i maturizrii.
12. Prima forma pe care o ia gndul este vorbirea; aceasta determina
importanta cuvintelor; ele sunt prima manifestare a gndului nava cu care
sunt transportate gndurile. Ptrund n eter i reproduc pentru alii gndul,
sub forma de sunet.
13. Gndul poate conduce la aciune de orice fel, dar oricare ar
aciunea, este de fapt un gnd care ncearc sa se exprime n forma vizibila.
Este deci evident ca daca ne dorim situaii plcute nu ne permitem sa
ntreinem dect gnduri plcute.
14. Aceasta conduce la concluzia inevitabila ca daca dorim sa avem
abundenta n viaa noastr, trebuie sa gndim numai abundenta; iar cum
cuvintele sunt de fapt gnduri care iau forma, trebuie sa m extrem de ateni
i sa utilizam un limbaj constructiv i armonios, care, atunci cnd n sfrit se
cristalizeaz n forma obiectiva, se va dovedi n avantajul nostru.
15. Nu putem scpa de imaginile care vin n mintea noastr fara
ncetare, iar aceste fotograi ale unor concepii eronate sunt exact ceea ce
obinem prin folosirea cuvintelor, atunci cnd folosim orice forma de limbaj
care nu se identica cu starea noastr de bine.
16. Manifestam din ce n ce mai multa via pe msur ce gndurile
devin mai clare i ating planuri mai nalte. Aceasta se obine foarte uor prin
utilizarea cuvintelor-imagini foarte clar denite i prin eliberarea acestora de
concepiile ataate lor n planurile joase ale gndului.
Prin cuvinte trebuie sa ne exprimam gndurile i daca vrem sa utilizam
formele mai nalte ale adevrului, trebuie sa utilizam numai acel material
care a fost selectat inteligent i atent, cu acest scop avut n vedere.
18. Aceasta putere minunata de a mbrca gndurile sub forma
cuvintelor este ceea ce difereniaz omul de regnul animal; prin folosirea
cuvintelor scrise omul a fost capabil sa se uite napoi peste secole i sa vad
scenele pasionante care au contribuit la motenirea sa prezenta.
19. I-a permis sa intre n comuniune cu cei mai mari scriitori i gnditori
ai tuturor timpurilor; toate scrierile pe care le posedam astzi sunt de fapt
expresia Gndului Universal care a cutat sa ia forma n mintea Omului.
tim ca gndul Universal are ca scop crearea sa n forma i mai tim ca
gndul individual de asemenea ncerca sa se exprime n forma sa. tim,
cuvntul este o forma-a gandului, iar propoziia este o combinaie de
ganduri-forma. Deci, daca dorim ca idealul nostru sa e frumos i puternic
trebie sa avem grija ca aceste cuvinte care vor crea acest templu sa e
exacte i sa e alese cu atenie; acurateea n construirea cuvintelor i a
propoziiilor este cea mai nalt forma de arhitectura a civilizaiei i este
calea spre succes.

Cuvintele sunt gnduri, sunt puterea invizibila i invincibila care se va

va concretiza n forma care ii va data de ctre acestea.
22. Cuvintele pot deveni palate mentale care pot dinui pentru
totdeauna sau pot deveni colibe pe care prima briza le va drma. Pot sa
ncnte ochiul i auzul; pot conine toate cunotinele. In ele gsim istoria
trecutului la fl ca i sperana viitorului; ele sunt mesageri vii din care se
nate ecare activitate umana i supraumana.
23. Frumuseea cuvntului consta n frumuseea gndului; puterea
cuvntului consta n puterea gndului, iar puterea gndului consta n
vitalitatea sa. Cum putem sa identicam un gnd plin de vitaliate?
Care sunt caracterisitcele sale distinctive? Cu siguran exista un
principiu. Dar care este acest principiu?
24. Exista principii n matematica dar nu exista un principiu al erorii;
exista un principiu al sntii, dar nu exista unul al bolii; exista un principiu
al adevrului dar nu al incorectitudinii; exista un principiu al luminii dar nu al
ntunericului, exista un principiu al abundentei, dar nu unul al srciei.
25. Cum putem ti ce este adevrat? Daca aplicam principiile n
matematica, vom siguri de rezultatele obinute. Unde este sntate, nu
exista boala. Daca tim adevrul, nu putem nelai de greeal.
Daca lsm sa e lumina, nu poate ntuneric; acolo unde este
abundenta, nu poate srcie.
26. Acestea sunt fapte evidente prin ele insele, dar adevrul cel mai
important, acela ca gndul care conine principiul este vital, conine via i
n consecin prinde rdcini i ncet, dar sigur, nlocuiete gndurile
negative, care prin natura lor nu au vitalitate, acest gnd pare a ignorat.
27. Dar acesta este faptul care te va ajuta sa distrugi orice tip de
discordie, lipsa i limitare.
28. Fara nici o ndoial, cel care este destul de nelept ca sa neleag
aceasta, va recunoate cu uurin ca puterea creativa a gndului plaseaz o
arma invincibila n minile sale i-l face stpn al destinului sau.
29. In lumea zica exista o lege a compensrii care spune ca apariia
unei cantiti de energie ntr-un loc nseamn dispariia aceleiai cantiti de
energie dintr-un alt loc astfel realizam ca putem primi numai ceea ce
druim. Daca ne dedicam unei anume aciuni, trebuie sa m pregtii sa ne
asumam responsabilitatea dezvoltrii acelei aciuni.
Subconstienul nu poate raion. Doar aduce n lumea noastr; am cerut
ceva; acum primim, aa cum ne-am aternut, aa dormim; zarurile au fost
aruncate; ata va ese modelul pe care l-am creat.
30. Din acest motiv, Lumea Interioara trebuie exersata astfel nct
gndul pe care il ntreinem sa nu conin mental, moral sau psihic
germenele a ceea ce nu dorim sa se manifeste n viaa noastr.
Lumea Interioara este facultatea mintii prin care suntem capabili sa
examinam faptele i condiiile pe termen lung, un fel de telescop uman; ne
ajuta sa nelegem att dicultile cat i posibilitile, n orice sarcina.

32. Lumea Interioara ne ajuta sa m pregtii pentru obstacolele pe

care le vom ntlni; putem deci sa le depim nainte ca aceastea sa aib
oportunitatea de a ne cauza diculti.
33. Lumea interioara ne ajuta sa planicam cu mult nainte i sa ne
ndreptm gndul i atenia n direcia buna i nu pe alte cai, care nu ne pot
oferi nimic n schimb.
34. Lumea Interioara este deci absolut necesara dezvoltrii oricrei
mari reuite i cu ajutorul ei putem intra, explora i poseda orice camp
mental.
35. Lumea interioara este produsul mintii i se dezvolta n tcere, prin
concentrare.
36. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, concentreaz-te asupra
Lumii Interioare; ia-i poziia obinuit i concentreaz-i gndul asupra
faptului ca a cunoate puterea creativa a gndului nu nseamn a poseda
arta gndirii. Ls gndul sa zboveasc asupra faptului tiut: cunoaterea
nu se aplica ea nsi, iar aciunile noastre nu sunt guvernate de cunoatere
ci de ctre obiceiuri, precedent i obinuine; ca singura metoda de a reui sa
aplici cunoaterea este prin efort contient, determinat. Amintete-i mintii
faptul ca orice cunoatere nefolosita dispare din minte, ca valoarea
informaiei consta n aplicarea principiului; continua acest lant de gndire
pana cnd ctigi sucienta putere interioara astfel nct sa poi formula un
program denit prin aplicarea acestui principiu problemelor tale particulare.
Gndete adevrul i gndurile tale.
Vor hrni foamea lumii.
Vorbete adevrul i ecare vorba a ta.
Va o smn roditoare;
Triete adevrul i viaa ta va .
Un crez mre i nobil
Horatio Bonar.
PARTEA XV NTREBRI i RSPUNSURI
1. Ce anume determina gradul de armonie pe care putem sa il
atingem?
Abilitatea noastr de a obine din ecare experienta ceea ce avem
nevoie pentru dezvoltarea noastr.
2. Ce ne arata dicultile i obstacolele? Lucrurile necesare pentru
nelepciunea i dezvoltarea noastr spirituala.
3. Cum pot evitate aceste diculti? Prin nelegerea contient i
cooperarea cu legile Naturii.
4. Care este principiul prin care gndul se manifesta ca forma? Legea
Atraciei.
5. Cum se asigura materialul necesar pentru creterea, dezvoltarea i
maturizarea ideii, astfel nct aceasta sa ia forma? Legea dragostei, care este
principiul creativ al Universului, confer vitalitate gndului, iar legea Atraciei
aduce substana necesara, prin legea creterii.
6. Cum se asigura condiiile dorite? Prin ntreinerea numai gndurilor
dezirabile.

7. Cum vin situaiile nedorite? Gndind, discutnd i vizualiznd situaii

de lipsa, limitare, boala, dizarmonie i discordie de orice fel. Aceaste imagini
mentale a concepiilor eronate sunt luate de ctre subcontient, iar legea
Atraciei inevitabil le va cristaliza ntr-o forma obiectiva. Ce semnm,
culegem este tiinic exact.
8. Cum putem depi orice fel de teama, lipsa, limitare, srcie i
disonanta? nlocuind eroarea cu principiul.
9. Cum putem recunoate principiul? Prin realizarea contient a
faptului ca Adevrul distruge invariabil eroarea. Nu trebuie sa scoatem
ntunericul afara, cu lopata, prin munca grea; tot ceea ce trebuie este sa
aprindem lumina. Acealsi principiu se aplica oricrei forme de gnd negativ.
Care este valoarea Lumii Interioare? Te ajuta sa nelegi valoarea
aplicrii cunotinelor pe care le-ai acumulat. Multi par sa cread ca aceste
cunotine se aplica ele insele, automat, ceea ce nu este adevrat.
Pentru ecare om exista o cale deschisa, i suetele mari urca pe
calea nalt, i suetele mici bjbie n jos;
Iar la mijloc, pe ntinderile nceoate, Restul oamenilor se las purtai
nainte i napoi.
Dar pentru ecare om exista o deschidere, O cale nalt i una joasa.
Si ecare om decide.
Calea pe care suetul sau o va alege.
INTRODUCERE PARTEA XVI.
Activitile vibratorii ale Universului sunt guvernate de legea
periodicitii. Tot ceea ce triete are perioada de natere, cretere, rodire i
declin. Aceste perioade sunt guvernate de Legea cifrei apte.
Legea cifrei apte guverneaz zilele sptmnii, fazele lunii, armonia
sunetului, lumina, electricitatea, cldur, magnetismul, structura atomului.
Guverneaz viaa individului i a naiunilor i domina activitile
comerciale mondiale.
Viaa nseamn cretere, iar crestera nseamn schimbare. Fiecare
perioada de sapta ani ne aduce un nou ciclu. Primii apte ani din viaa
reprezint perioada de pruncie. Urmtorii apte, perioada de copilrie,
reprezint nceputul responsabilitii individuale. Urmtorii apte ani
reprezint adolescenta. A patra perioada marcheaz atingerea creterii
complete. A cincea perioada este o perioada constructiva, cnd omul obine
proprieti, posesii, o casa i familie. Urmtoarea, intre 35 i 42 este perioada
reaciilor i a schimbrilor, care va urmata de o perioada de reconstrucie,
ajustare i recuperare, care ne pregtete pentru un nou ciclu de apte,
ncepnd cu vrsta de cincizeci de ani.
Cei care sunt familiari cu aceste cicluri nu vor speriai cnd lucrurile
par sa mearg rau, ci vor aplica principiul subliniat n aceste lecii, ind
complet siguri ca o lege mai nalt va controla invariabil toate celelalte legi i
ca prin intelegrea i operarea contient a legilor spirituale putem converti
orice dicultate aparenta ntr-o binecuvntare.
PARTEA XVI

1. Bogia este produsul muncii. Capitalul este un efect, nu o cauza; un

servitor, nu un stpn; un mijloc, nu un scop.
2. Cea mai acceptata deniie a bogiei este accea ca ea consista n
toate lucrurile agreabile i folositoare, care poseda o valoare de schimb.
Valoarea de schimb este caracteristica predominanta a bogiei.
3. Cnd inem cont de aportul bogiei la fericirea unei persoane,
realizam ca adevrat valoare nu consta n utiliate, ci n schimb.
4. Valoare de schimb creeaz mediul pentru procurarea lucrurilor de
reala valoare, prin care idealurile pot realizate.
5. Bogia n-ar trebui dorita ca un scop, ci doar ca un mijloc de
ndeplinire a unui ideal. Succesul se bazeaz pe un ideal mai nalt dect
acumularea de bogii, iar cel care aspira la un asemenea succes trebuie sa
formuleze un ideal pentru care este dornic sa lupte.
6. Cu un asemenea ideal n minte, cile i scopul se vor arata, dar nu
trebuie confundat resursele nanciare cu scopul nal. Trebuie sa existe un
scop x, un ideal.
7. Prentice Mulford spunea: Omul de scuuces este omul care poseda
cea mai mare nelegere spirituala, iar ecare mare avere vine dintr-o putere
superioara, cu adevrat spirituala. Din pcate exista oameni care eueaz n
a recunoate aceasta putere; ei uita ca mama lui Andrew Carnegie a trebuit
s-i ntrein familia cnd au venit n America, ca tata lui Herriman a fost un
funcionar srac cu un salariu de 200 de dolari pe an i ca Sir Thomas Lipton
a nceput cu numai 25 de centi. Aceti oameni nu au avut alta putere pe care
sa se bazeze, dar nu au euat.
8. Puterea de a crea depinde n ntregime de puterea spirituala. Exista
trei pasi: idealizarea, vizualizarea i materializarea. Fiecare lider al unei
industrii depinde exclusiv de aceasta putere. ntr-un articol aprut n
Everybodys Magazine, Henry M. Flagler, multimilionarul de la Standard Oil,
admite ca secretul succesului sau consta n puterea sa de a vedea lucrurile n
deplintatea lor. Dialogul cu reporterul ne arata puterea sa de idealizare,
concentrare i vizualizare, toate ind puteri spirituale.
9. Chiar imaginezi totul n ntregime? Vreau sa zic, chiar nchizi ochii i
vezi calea ferata? i toate trenurile mergnd? i auzi uieratul locomotivei?
Mergi cu gndul aa de departe?. Da.Cat de clar?.
Foarte clar..
10. Aceasta este o viziune a legii, vedem cauza i efectul, vedem ca
gndul preceda cu necesitate i determina aciunea. Daca suntem nelepi,
vom ajunge sa realizam faptul extraordinar ca nici o condiie nu poate exista
arbitrar nici un moment, iar experienta umana este rezultatul unei secvente
armonioase i ordonate.
11. Omul de afaceri de succes este cel mai adesea un idealist i lupta
mereu pentru standarde din ce n ce mai nalte. Forele subtile ale gndului,
aa cum se cristalizeaz n viaa de zi cu zi, constituie viaa.
12. Gndul este materialul plastic din care construim imagini ale
concepiei noasre de via. Folosirea lui ii determina existenta. Ca n toate

celelalte lucruri, abilitatea noastr de a-l recunoate i de a-l o folosi corect

este condiia necesara pentru realizarea noastr.
13. mbogirea prematura nu este dect predecesorul umilinei i
dezastrului, pentru ca nu putem retine permanent ceea ce nu meritam sau nu
am ctigat.
Condiiile pe care le ntlnim n lumea exterioara corespund condiiilor
pe care le gsim n lumea interioara. Aceasta se realizeaz prin legea
Atraciei. Cum vom determina atunci ce anume sa intre n lumea interioara?
15. Orice intra n minte, prin simuri ori prin mintea obiectiva, o va
impresiona i va avea ca rezultat crearea unei imagini mentale care va
deveni matricea energiilor creative. Experientele sunt n mare parte 113
rezultatul mediului, ansei, gndurilor anterioare i a altor forme de gndiri
negative i trebuie supuse unei analize atente nainte de a ntreinute. Pe
de alta parte putem sa formam imaginea mentala proprie, prin procesul
nostru intern de gndire, indiferent de gndurile altora, a condiiilor
exterioare sau a mediului de orice fel; prin exerciiul acestei puteri putem sa
ne controlam destinul, corpul, mintea i suetul.
16. Prin exerciiul acestei puteri ne luam soarta din minile ansei i
cream contient, pentru noi, experientele pe care le dorim, pentru ca atunci
cnd contient realizam o situaie, aceasta, n cele din urma, se va manifesta
n vieile noastre. Este deci evident, n aceasta ultima analiza, ca gndirea
este una dintre cele mai mari cauze ale vieii.
Deci, controlul gndului nseamn controlul circumstanelor, a
condiiilor, a mediului i a destinului.
18. Cum putem controla gndul? Care este procedeul? A gndi
nseamn a crea un gnd, iar rezultatul gndului va depinde de forma,
calitatea i vitalitatea acestuia.
19. Forma va depinde de imaginea mentala din care aceasta provine;
va depinde de profunzimea impresiei, de predominanta ideii, de claritatea
viziunii i de ndrzneala imaginii.
Calitatea depinde de substana sa, de materialul din care mintea este
alctuit; daca acest material a fost esut din gnduri viguroase, puternice,
curajoase, determinate, gndul va poseda toate aceste caliti.
21. i n sfrit, vitalitatea depinde de sentimentele cu care este
impregnat gndul. Daca gndul este constructiv, va avea vitalitate; va avea
via, va creste, se va dezvolta, se va expanda, va creativ, va atrage ctre
sine orice este necesar pentru dezvoltarea sa completa.
22. Daca gndul este destructiv va conine n interiorul sau germenele
disoluiei sale; va muri, dar n acest proces va aduce cu sine maladie, bol i
alte forme de disonanta.
23. Aceeasta este ceea ce noi numim rau iar cnd il aducem asupra
noastr, unii dintre noi, sunt suntem dispui s-i atribuim existenta unei Fiine
Supreme; dar aceasta Fiin Suprema este de fapt Mintea n echilibru.
24. Nu exista bun sau rau, doar exista pur i simplu.
Abilitatea noastr de a o diferenia n forma este abilitatea noastr de
a manifesta binele i raul.

Binele i raul sunt, prin urmare, non-entitati; sunt simple cuvinte pe

care le folosim pentru a indica rezultatul aciunilor noastre, iar aceste aciuni
la randul lor sunt determinate de caracterul gndului nostru.
Daca gndul noastru este constructiv i armonios, vom manifesta
binele; daca este destructiv i discordant, vom manifesta raul.
28. Daca doreti sa vizualizezi un mediu diferit, procesul consta pur i
simplu n a menine un ideal n minte, pana cnd viziunea se transforma n
realitate. Nu te gndi la persoane, locuri sau lucruri; acestea nu au loc n
absolut; mediul pe care il doreti conine tot ceea ce este necesar; persoana
potrivita i lucrurile potrivite vor veni la momentul i timpul potrivit.
Cteodat nu este clar cum pot controlate caracterul, abilitile,
reuitele, realizrile, mediul i destinul prin puterea vizualizrii, dar acesta
este un fapt tiinic exact.
30. Vei vedea imediat ca ceea ce gndim determina calitatea mintii, iar
calitatea mintii determina abilitatea i capacitatea noastr mentala i vei
nelege imediat ca mbuntirea abilitii noastre va natural urmata de
creterea realizrilor i de un mai mare control al circumstanelor.
31. Vei vedea astfel ca legile Naturii lucreeaza ntr-o maniera perfect
naturala i armonioasa; totul pare sa se ntmple. Daca vrei o dovada a
acestui fapt, pur i simplu compara rezultatele eforturilor din viaa ta atunci
cnd aciunile tale erau ndreptate spre idealuri nalte cu cele care au avut
motivaii egoiste. Nu vei avea nevoie de o alta dovada. Daca doreti sa ajungi
s-i realizezi orice dorin, formeaz o imagine mentala de succes n mintea
ta, vizualiznd contient dorina; n acest mod i vei asigura succesul, il vei
externaliza n viaa ta, folosind metode tiinice.
32. Noi putem vedea numai ceea ce exista deja n lumea materiala, dar
ceea ce vizualiam exista deja n lumea spirituala i aceasta vizualizare este
un simbol substanial a ceea ce ntr-o zi apare n lumea materiala 115 daca
suntem credincioi idealului nostru. Argumentul nu este dicil; vizualizarea
este o forma de imaginaie. Acest proces de gndire formeaz impresii n
minte, iar aceste impresii la randul or formeaz concepte i idealuri, care la
randul lor sunt planurile de la care marele Arhitect va ncepe sa ese viitorul.
33. Psihologii au ajuns la concluzia ca nu exista dect un singur simt,
simul sentimentului i ca toate celelalte simuri nu sunt dect modicri ale
acestuia; acesta ind adevrat tim de ce sentimentul este chiar izvorul
puterii, de ce emoiile copleesc intelectul att de uor i de ce trebuie sa
punem sentimente n gndurile noastre daca ne dorim rezultate. Gndul i
sentimentul constituie o combinaie irezistibila.
34. Vizualizarea poate, bineneles, sa e condusa de ctre voin.
Vizualizam exact ceea ce ne dorim; trebuie sa m ateni sa nu lsm
imaginaia sa o ia razna. Imaginaia este un servitor bun, dar un stpn
foarte slab i daca nu este controlata poate cu uurin sa ne conduc n tot
felul de speculaii i concluzii care nu au nici o baza sau fundament. Orice tip
de opinie plauzibila poate sa e acceptata fara nici o examinare analitica, iar
rezultatul inevitabil este haosul mental.

35. Trebuie deci sa construim numai acele imagini mentale care sunt
recunoscute a adevrate tiinic. Investigheaz ecare idee cu o
examinare analitica i nu accepta nimic care nu este tiinic exact.
Daca lucrezi astfel, nu vei ncerca nimic care sa e peste nelegerea ta,
iar succesul va ncorona eforturile tale; aceasta este ceea ce oamenii de
afaceri numesc vedere se perspectiva. Este la fel ca n lumea interioara i
este unul dintre secretele succesului n toate ntreprinderile importante.
36. Pentru exerciiul din aceasta sptmn ncearc sa ajungi sa
realizezi importanta faptului ca armonia i fericirea sunt stri ale contientului
i nu depind de posesiuni materiale; ca lucrurile sunt efecte i vin ca o
consecin a unei stri mentale corecte. Deci, daca ne dorim posesiuni
materiale de orice fel, principala noastr preocupare ar trebui sa e obinerea
atitudinii mentale care va aduce rezultatul dorit. Aceasta atitudine mentala
este adusa prin realizarea naturii noastre spirituale i a unitii noastre cu
Mintea Universala, care este substana tuturor lucrurilor. Aceasta realizare va
aduce cu sine absolut tot ceea ce este necesar placerii noastre complete.
Aceasta este gndirea tiinic sau 116 corecta. Cnd am reuit sa avem
aceasta atitudine mentala este relativ uor sa realizam dorina noastr ca un
fapt deja ndeplinit; cnd vom face aceasta vom gsit Adevrul care ne
face liberi n fata oricari limitri sau a lipsurilor de orice fel.
Un om ar putea sa opreasc sau sa lase libera o stea sa cltoreasc
pe orbita sa i totui aceasta nu ar att de memorabil n fata lui Dumnezeu
ca aceala care lasa sa se deruleze un gnd de-a lungul generaiilor, n timp.
H. W. Beecher.
PARTEA XVI NTREBRI i RSPUNSURI
1. De ce depinde bogia? De nelegerea naturii creative a gndului.
2. In ce consta adevrata sa valoare? In valoarea sa de schimb.
3. De ce anume depinde succesul? De puterea spirituala.
4. De ce anume depinde aceasta putere? De folosirea ei; folosirea ii
determina existenta.
5. Cum putem sa ne luam destinul din minile ansei? Prin realizarea
contient a condiiilor pe care dorim sa le vedem materializate n vieile
noastre.
6. Care este cea mai mare activitate a vieii? Gndirea.
7. De ce este astfel? Pentru ca gndul este spiritual i deci creativ.
Controlul contient al gndului nseamn controlul circumstanelor,
conditiior, mediului i destinului.
8. Care este sursa tuturor relelor? Gndirea destructiva.
9. Care este sursa tuturor lucrurilor bune? Gndirea tiinic corecta.
Ce este gndirea tiinic? Recunoastrea naturii creative a energiei
spirituale i a abilitii noastre de a o controla.
Cel mai mre eveniment al unei ere sunt gndurile sale cele mai
bune. Este natura gndului s-i gseasc calea spre aciune.
Bovee.
INTRODUCERE PARTEA XVII.

Tipul de zeitate pe care omul il venereaz contient sau incontient,

indica statutul intelectual al acelui om.
ntreab un amerindian despre Dumnezeu i il va descrie ca pe un sef
de trib foarte puternic. ntreab un pgn despre Dumnezeu i i va spune
despre Zeul focului, Zeul apei, Zeul unui lucru sau al altuia.
ntreab un evreu despre Dumnezeu i i va spune despre Dumnezeul
lui Moise, care a promovat regulile prin masuri coercitive; de aici, cele Zece
Porunci. Sau i va spune despre Dumnezeul lui Iosua, care a condus evreii n
lupta, a conscat proprieti, a ucis prizonieri i a ruinat orae.
Asa numiii pgni creeaz imagini ale zeilor pe care obinuiesc s-i
slujeasc, dar pentru cei mai inteligeni dintre ei, aceste imagini nu sunt
dect puncte de sprijin care ii ajuta sa se concentreze mental asupra
calitilor pe care ei doresc sa le externalizeze n vieile lor.
Noi, cei din secolul douzeci i unu, veneram un Dumnezeu al Iubirii,
dar doar n teorie, n practica insa ne cream imagini de Bogie, Putere,
Modernitate, Obicei i Convenie. Ne aplecam n fata lor i le veneram. Ne
concentram asupra lor i prin urmare se externalizeaz n vieile noastre.
Studentul care stpnete coninutul Prii a sapteseprezecea nu va
confunda simbolul cu realitatea; va interesat n cauze i nu n efecte. Se va
concentrea asupra realitii vieii i nu va apoi dezamgit de rezultate.
PARTEA XVII
1. Ni s-a spus ca omul este stpnul tuturor lucrurilor; dominaia sa
este dobndit cu ajutorul Mintii. Gndul este activitatea care controleaz
ecare principiu. Cel mai nalt principiu, prin esena i 118 calitile sale
superioare, determina cu necesitate circumstanele, aspectele i relaiile cu
care venim n contact.
2. Vibraiile forelor Mentale sunt cele mai ranate i n consecin cele
mai puternice vibraii n existenta. Pentru cei care devin contieni de natura
i transcendenta forei mentale, ntreaga putere zica se scufunda n
nesemnicativ.
3. Suntem obinuii sa privim Universul prin lentilele celor cinci simuri
i aici i au originea toate concepiile noastre antropomorfe; dar adevratele
concepii se obin prin viziune spirituala interioara.
Aceasta necesita o accelerare a vibraiilor Mintii i se obine numai
atunci cnd mintea este continuu concentrata ntr-o anumit direcie.
4. Concentrarea continua nseamn un ux constant, neuctuant al
gndului i este rezultatul unui sistem rbdtor, persistent, perseverent i
bine ornduit.
5. Marile descoperiri sunt rezultatul unei lungi i continuue investigaii.
Matematica necesita ani de efort concentrat al maestrului i cea mai
mare tiina cea a Mintii se dezvluie numai prin efort concentrat.
6. Concentrarea este adesea prost-inteleasa; pare sa existe ideea unui
efort sau a unei activiti asociate cu aceasta, cnd, lucrurile stau exact opus.
Mreia unui actor rezida n faptul ca el se uita pe el nsui atunci cnd
personica un caracter, devenind att de identicat cu personajul nct
audienta este copleit de realismul performantei.

Aceasta i poate da o idee a ceea ce nseamn adevrata concentrare;

ar trebui sa i att de interesat de gndurile tale, att de absorbit de
subiectul tau nct sa nu mai i contient de nimic altceva. O asemenea
concentrare conduce la percepie intuitiva i imediat se regsete n natura
obiectului aspura cruia ne concentram.
7. Toate cunotinele sunt rezultatul unei concentrri de acest tip; astfel
au fost extrase secretele cerurilor i a pmntului; astfel a devenit mintea un
magnet; dorina de a cunoate atrage cunotine, le atrage irezistibil, le face
ale tale.
8. Dorin este n mare parte subcontient; dorina contient foarte
rar realizeaz care este obiectul sau, mai ales atunci cnd acesta nu este la
ndemn. Dorina subcontienta trezete facultile latente ale mintii, iar
problemele dicile par sa se dezolve de la sine.
9. Mintea subcontient poate trezita de ctre gnd, poate pusa n
aciune n orice direcie i fcut sa serveasc oricrui scop, prin concentrare.
Practica concentrrii necesita controlul zic, psihic i mental; toate modurile
de contiin, e ele zice, mentale sau psihice trebuie sa e sub control.
Adevrul Spiritual este factorul care controleaz; acesta te va ajuta sa creti
n afara limitelor i sa atingi punctul unde vei capabil sa transformi moduri
de gndire n caracter i contient.
10. Concentrare nu nseamn doar a gndi gnduri ci transmutarea
acestor gnduri n valori practice; omul de rand nu are nici o idee despre
ceea ce este concentrarea. Exista totdeauna o dorin de a avea dar
niciodat o dorin de a ; oamenii nu reuesc sa neleag ca nu pot avea
una fara cealalt, ca mai nti trebuie sa gseasc mpria i apoi o sa
aib lucrurile mpriei.
Entuziasmul de moment nu are nici o valoare, numai printr-o
nemrginit ncredere n sine scopul poate atins.
Mintea poate plasa idealul un pic prea sus i poi cdea cu uurin; te
poi avnta cu aripi neantrenate i vei cdea la pmnt n loc sa zbori; dar
acesta nu este un motiv sa nu mai ncerci.
Slbiciunea este singura bariera n calea realizrii mentale; atribuie
slbiciunea ta limitelor zice sau nesiguranei mentale i apoi ncearc din
nou; naturaleea i perfeciunea se ctig prin repetiie.
13. Astronomii i concentreaz mintea asupra stelelor, iar acestea i
dezvluie secretele; geologistii i concentreaz mintea asupra formarii
pmntului i astfel s-a nscut geologia; astfel se ntmpl cu toate lucrurile.
Oamenii i concentreaz mintea asupra problemelor vieii, iar rezultatul se
vede n ordinea sociala, vasta i complexa, a vieii de zi cu zi.
14. Toate descoperirile i realizrile mentale sunt rezultatul dorinei i
a concentrrii; dorin este cel mai puternic mod de aciune. Cu cat dorin
este mai persistenta, cu att revelaia este mai calicata.
Dorina adugat concentrrii va smulge orice secret al naturii.
15. In realizarea gndurilor mree, n experimentarea emoiilor mree
care corespund gndurilor mree, mintea se aa ntr-o stare n care
apreciaz valoarea lucrurilor nalte.

16. Un moment intens de serioasa concentrare i dorina intensa sa

devii, sa realizezi, te pot duce mai departe dect ani de efort forat, normal i
ncet; va desface barele nchisorii tale de necredin, slbiciune, impotenta,
subestimare i vei ajunge sa realizezi bucuria biruinei.
Spiritul de iniiativ i originalitatea se dezvolta prin persistenta i prin
efort mental continuu. Aceata ocupaie ne ajuta sa nelegem valoarea
concentrrii i ne ncurajeaz tria de caracter; dezvlota lumea interioara i
ne aduce rapiditatea concluziilor. Elementul mental n ecare demers
comercial este dominant, ca un factor controlator, iar dorina este fora
predominanta; toate relaiile comerciale sunt externalizri ale dorinei.
18. Munlte dintre virtutiile viguroase i substaniale sunt dezvoltate n
folosirea comerciala. Mintea este ferma i concentrata; devine ecienta.
Principala necesitate este aceea de a ntri mintea astfel nct sa se ridice
deasupra distractiilot de orice fel i sa se ndeprteze de impulsurile vieii
instinctive i astfel sa depeasc conictul dintre sinele nalt i cel de jos.
19. Toi suntem nite dinamuri, dar dinamul n sine este nimic; mintea
trebuie sa lucreze dinamul; atunci acesta devine folositor, iar energia sa
poate categoric concentrata. Mintea este un motor a crui putere este de
nenchipuit; gndul este o putere omnipotenta. El creeaz regulile i toate
formele i evenimentele care apar n forma. Energia zica este nimic
comparabil cu omnipotenta gndului, gndul ind cel care il face capabil pe
om sa cucereasc toate celelalte forte ale naturii.
Vibraia este aciunea gndului; vibraia este caea care se rspndete
i atrage materialul necesar pentru a construi i cldi. Nu este nimic
misterios n puterea gndului; prin concentrare putem atinge punctul n care
ne identicam cu obiectul ateniei noastre. aa cum corpul absoarbe hrana,
tot aa mintea absoarbe obiectul ateniei sale, ii da via i existenta.
Daca te concentrezi pe o chestiune de mare importanta, puterea
intuitiva se va pune n micare i ajutorul va veni n natura informaiei care te
va conduce la succes.
22. Intuiia ajunge la concluzii fara ajutorul experientei acumulate n
memorie. Intuiia adesea rezolva probleme care sunt n afara granitelor 121
puterii raiunii. Intuiia vine adesea cu soluii care uimesc; dezvluie adevrul
pe care il cutam, att de direct nct pare ar veni de la puteri nalte. Intuiia
poate cultivata i dezvoltata; pentru a realiza aceasta trebuie mai nti ca
ea sa e recunoscuta i apreciata. Daca acestui vizitator, numit intuiie i se
asigura un tratament regal, el va veni mereu; cu cat mai cordial este primit
cu att mai des el va reveni, dar daca este ignorat sau neglijat ne va vizita
rar i la distante mari.
23. Intuiia de obicei vine n Linite; marile mini cauta adesea
solitudinea; aici se lucreeaza toate problemele mari ale vieii. Din acest motiv
ecare om de afaceri care i poate permite, are un birou privat unde poate
sa e singur cteva minute n ecare zi ca s-i antreneze gndurile ntr-un
sens care il va face capabil sa dezvolte acea putere invincibila necesara
reuitei.

24. Amintete-i ca subcontientul este fundamental omnipotent; nu

exista limitare a lucrurilor care pot realizate cnd i se confer puterea de a
aciona. Gradul tau de succes este determinat de natura dorinei tale.
Daca natura dorinei tale este n armonie cu Legea Naturii sau cu
Mintea Universala, mintea ta se va emancipa gradual i tu vei dobndi curaj
invincibil.
25. Fiecare obstacol depit i ecare victorie ctigat i vor aduce
mai mare ncredere n puterile tale i vei avea o mai mare abilitate n a
ctiga. Puterea ta este determinata de atitudinea ta mentala; daca aceasta
atitudine este una de succes i este permanent meninut, avant un scop
bine determinat, atunci vei atrage ctre tine, din domeniul invizibilului,
lucrurile pe care le ceri n tcere. Meninnd gndul n minte, gradual, acesta
va obine o forma tangibila. Un scop bine denit pune lucrurile n micare. Ies
astfel din lumea invizibila i gsesc materialul necesar servirii scopului tau.
26. S-ar putea sa vnezi simbolurile puterii n loc de puterea nsi. Sau
faima n locul onoarei, averea n locul bogiei, poziia n locul servituii; n
oricare caz vei vedea ca acestea se transforma n cenu n momentul n care
le obii.
27. mbogirea prematura sau o poziie prematura nu pot meninute
pentru ca nu au fost ctigate; obinem numai ceea ce druim, iar aceeia
care inceraca sa obin fara sa druiasc vor gsi ca legea compensaiei
aduce fara ncetare echilibrul exact.
28. Cursa a fost de cele mai multe ori pentru bani sau alte simboluri ale
puterii, dar printr-o nelegere a adevratei surse de putere putem sa ne
permitem sa ignoram simbolurile. Omul cu un cont la banca foarte mare nu
gsete necesar s-i umple buzunarele cu aur; aa i omul care a gsit
adevrata sursa a puterii, nu mai este interesat de faade i pretenii.
29. Gndul obinuit conduce n lumea exterioara n direciile evoluiei,
dar el poate ndreptat spre interior unde va prinde rdcini n principiile de
baza ale lucrurilor, n inima lucrurilor, n spiritul lucrurilor. Cnd ajungi la
inima lucrurilor este incomparabil mai uor sa le nelegi i sa le comanzi.
30. Aceasta se ntmpl indc Spiritul unui lucru este lucrul nsui,
substana reala. Forma este doar manifestarea exterioara a activitii
spirituale interioare.
31. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, concentreaz-te cat poi
de mult posibil n concordanta cu metoda subliniata de ctre aceasta lecie;
nu trebuie sa e nici un efort contient sau vreo activitate asociata scopului
tau. Relaxeaz-te complet, evita orice fel de anxietate legata de acest scop.
Amintete-i ca puterea vine prin repaos. Ls gndul sa slluiasc asupra
obiectului pana cnd se identica complet cu acesta, pana cnd nu mai eti
contient de nimic altceva.
Daca doreti sa elimini frica, concentreaz-te asupra curajului.
Daca vrei sa elimini lipsurile, concentreaz-te asupra abundentei.
Daca vrei sa elimini boala, concentreaz-te asupra sntii.
35. ntotdeauna concentreaz-te asupra unui ideal ca i cnd ar un
fapt existent deja; aceasta este celula care germineaz, principiul vieii care

merge nainte i pune n micare acele cauze care ghideaz, conduc i aduc
relaiile necesare i care n cele din urma se manifesta n forma.
Gndul este proprietatea celor care il ntrein Emerson 123
PARTEA XVII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este adevrata metoda de concentrare? Sa devii att de
identicat cu obiectul gndului tau nct sa nu mai i contient de nimic
altceva.
2. Care este rezultateul acestei metode de concentrare? Forte invizibile
se pun n micare i aduc fara rezistenta condiiile corespunztoare
gndurilor tale.
3. Care este factorul controlator n aceasta metoda de gndire?
Adevrul Spiritual.
4. De ce este asa? Pentru ca natura dorinei tale trebuie sa e n
armonie cu legea Naturii.
5. Care este valoarea practica a acestei metode de concentrare?
Gndul se transmuta n caracter, iar caracterul este magnetul care creeaz
mediul ecrui individ.
6. Care este factorul controlator n ecare demers comercial? Elementul
mental.
7. De ce este asa? Fiindc Mintea este suveranul i creatorul tuturor
formelor i tuturor evenimentelor care iau forma.
8. Cum opereaz concentrarea? Prin dezvoltarea puterilor de percepie,
nelepciune, intuiie i discernmnt.
9. De ce este intuiia superioara raiunii? Pentru ca nu depinde de
experienta sau memorie i frecvent aduce soluia problemelor noastre prin
metode de care suntem absolui ignorani.
Care este rezultatul vnrii simbolurilor realitii? Frecvent acestea se
transforma n cenu n momentul n care le dobndim indc simbolul este
numai forma exterioara a activitii spiritula interioare, deci, daca nu
posedam realitatea spirituala, forma dispare.
INTRODUCERE PARTEA XVIII.
Pentru a creste, trebuie sa obinem ceea ce este necesar creterii
noastre. Acest necesar este adus de ctre Legea Atraciei. Acest principiu
este singurul instrument prin care individul se difereniaz de Universal.
Gndete-te un moment: ce ar putea omul daca nu ar so, tata,
daca nu ar interesat de relaiile sociale, economice, politice sau religioase
ale lumii? Nu ar nimic dect un abstract teoretic ego. El exista, deci, numai
n relaie cu ntregul, n relaie cu un alt om, n relaie cu societatea. Relaia
constituie mediul sau i nu invers.
Este evident deci ca individul este este de fapt diferenierea unei
singure Mini Universale care lumineaz ecare om care vine pe lume i ca
aceasta aa-numit individualitate sau personalitate nu consista n nimic
altceva dect maniera n care ne raportam la ntreg.
Aceasta denumete mediul unei persoane i este adus de ctre legea
Atraciei. Partea a optsprezecea, care urmeaz, are ceva mai mult de spus n
ceea ce privete aceasta importanta lege.

PARTEA XVIII
1. Exista o schimbare n ganirea lumii. Aceasta schimbare are loc n
tcere, n mijlocul nostru i este mai importanta dect oricare alta care a avut
loc de la cderea pgnismului ncoace.
2. Aceasta revoluie, prezenta n opinia tuturor claselor sociale, att la
cei mai cultivai cat i la cei mai saraci muncitori, este fara egal n istoria
omenirii.
3. tiina a adus n ultimul timp descoperiri att de vaste, a relevat o
asemenea innitate de resurse, a dezvluit posibiliti att de imense i forte
att de nebnuite nct oamenii de tiin ezita din ce n ce mai mult sa
arme anumite teorii ca stabilite i n afara oricrui dubiu sau sa nege alte
teorii ca absurde sau imposibile.
4. O noua civilizaie se nate; obiceiuri, credine i obinuine sunt
depite; viziunea, credina i ajutorarea le iau locul. Lanurile tradiiei sunt
rupte de ctre umanitate i pe msur ce impuritile materialismului sunt
consumate, gndul este eliberat i adevrul se nalt, nfurat n roba, n
fata mulimii nmrmurite.
5. ntreaga lume se aa n zorii unei noi contiine, a unei noi puteri i
a unei noi realizri a sinelui.
6. tiinele Naturii au divizat materia n molecule, moleculele n atomi,
atomii n energie i i-a rmas domnului J. A. Fleming, n adresarea sa n fata
Institutului regal sa divid aceasta energie n minte. El spune: In ultima
instan, energia poate deveni incomprehensibila pentru noi, daca nu o
privim ca pe o operaiune directa a ceea ce numim Minte sau Voin.
7. Aceasta minte este imanenta i ultima. Este imanenta att n
materie cat i n spirit. Este susintorul, energizantul i atot-cuprinzatorul
Spirit al Universului.
8. Fiecare in vie trebuie sa e susinut de ctre Inteligenta
omnipotenta, iar diferena dintre indivizi poate , n mare, msurat prin
gradul de Inteligenta pe care acetia il manifesta. O inteligenta superioara
plaseaz animalul pe o scara mai nalt dect o planta, omul mai sus dect
animalul i vedem ca o inteligenta crescuta este iari indicata prin puterea
individului de a crea moduri de aciune ajustndu-se astfel mediului sau.
9. Aceasta ajustare ocupa atenia marilor mini i nu consista n nimic
altceva dect n admiterea existentei ordinii n mintea universala, pentru ca
este binecunoscut ca aceasta minte ni se va suspune noua n msura n care
noi ne supunem ei.
10. Admiterea existentei legii naturii ne-a ajutat sa cucerim timpul i
spaiul, sa plutim n aer i sa facem er plutitor; cu cat mai mare gradul de
inteligenta, cu att mai mare va gradul de recunoatere a Legilor Naturii i
cu att mai mare va puterea pe care o posedam.
11. Recunoastrea sinelui ca o individualizare a acestei Inteligente
Universale ajuta individul sa controleze acele forme de inteligenta care nu au
atins inca acest nivel de recunoastere-de-sine. Ei nu stiu ca aceasta
Inteligenta Universala penetreaz toate lucrurile, gata sa 126 e chemate n

aciune; ei nu stiu ca ea este responsabila pentru ecare cerere i ca ei sunt

deci supui legii propriei lor ine.
12. Gndul este creativ iar principiul pe care se bazeaz aceasta lege
este solid i legitim i este inerent naturii lucrurilor; dar aceasta putere
creativa i are originea nu n individ ci n Universal, care este sursa i
fundaia ntregii energii i substane; individul este doar canalul de distribuie
al acestei energii.
13. Individul este doar mijlocul prin care Universalul produce combinaii
variate care rezulta n formarea fenomenelor care depind de legea vibraiei
de unde, diferite grade de micare n substan primara formeaz noi
substane ntr-un raport numeric exact.
Gndul este lagatura invizibila prin care individul comunica cu
Universalul, nitul cu Innitul, vzutul cu nevzutul. Gndul este magia prin
care omul este transformat ntr-o in care gndete i cunoate i simte i
acioneaz.
15. aa cun anumite aparate au ajutat ochiul sa descopere lumi fara
numr la milioane de mile deprtare, tot asa, printr-o nelegere adecvata,
omul este ajutat sa comunice cu Mintea Universala, sursa tuturor puterilor.
16. Nivelul de nelegere care se dezvolta n mod normal este la fel de
valoros ca un intrument fara obiectul sau; de fapt, nu e nimic mai mult dect
o credin, care nu nseamn mai nimic. Slbaticii din Insulele Cannibal
cred n ceva, dar aceasta nu dovedete nimic.
17. Singura credin care are valoare este aceea care a fost testata i
demonstrata ca adevrat. In acel momnet nu mai este credina ci devine
ncredere sau Adevr.
Iar acest Adevr a fost testat de sute de mii de oameni i a fost gsit ca
Adevrat n proporie directa cu utilitatea aparatului pe care l-au creat.
19. Omul nu se ateapt sa localizeze stele la milioane de mile
deprtare fara un telescop sucient de puternic i din acest motiv tiina este
mereu angajata sa construiasc telescoape mai mari i mai puternice i este
continuu recompensata prin obinerea de cunotine noi ale corpurilor cereti.
20. La fel i cu nelegerea; oamenii continua sa fac mari progrese n
metodele pe care le folosesc pentru a intra n comunicare cu Mintea
Universala i cu posibilitile sale Innite.
21. Mintea Universala se manifesta n lumea materiala, prin intermediul
principiului atraciei pe care ecare atom il are pentru alt atom, n grade de
o intensitate innita.
22. Prin acest principiu de combinare i atracie lucrurile sunt aduse
mpreun. Acest principiu are aplicaie universala i este singurul mijloc prin
care scopul existentei este pus n efect.
23. Expresia cresteii este pusa n cea mai frumoasa maniera prin
intermediul acestui principiu Universal.
24. Pentru a creste trebuie sa obinem ceea ce este necesar creterii
noastre, dar cum noi suntem tot timpul o entitate completa a gndului
aceasta face posibil pentru noi sa primim numai ceea ce druim. Creterea
este deci condiionat de aciunea reciproca i vedem ca n plan mental

lucrurile asemntoare se atrag, vibraiile mentale rspund numai celor care

sunt n armonie cu ele.
25. Este deci clar ca gndurile de abundenta vor raspunde numai
gndurilor similare; bogia unui individ este ceea ce el fundamental.
Auena interioara este secretul atraciei auenei exterioare. Abilitatea de a
produce este sursa reala de bogie a individului. Din acest motiv acela care
are inima sa munca sa este cel care va avea succes fara margini. El va drui
i va continua sa druiasc; cu cat druiete mai mult, cua att mai mult va
primi.
26. Ce fac marii naniti de pe Wall Street, ei industriilor, oamenii de
stat, marii avocai, inventatorii, doctorii, scriitorii ce face ecare dintre
acetia pentru a contribui la suma fericirii umane, dect ca folosesc puterea
gndului lor?
27. Gndul este energia prin care legea Atraciei este adusa n operare,
i care n cele din urma se va manifesta n abundenta.
Mintea Univesala este Mintea Statica sau Substana n echilibru.
Se difereniaz n forma prin puterea noastr de a gndi. Gndul este
faza dinamica a mintii.
Puterea depinde de faptul de a contient de aceasta putere; daca nu
o folosim o vom pierde i daca nu suntem contieni de ea, nu o putem folosi.
30. Folosirea acestei puteri depinde de atenie; gradul de atenie
determina capacitatea noastr de a achiziiona cunotine, care este un alt
nume pentru putere.
Atenia a fost considerata semnul distinctiv al geniului. Cultivare
ateniei depinde de practica.
Stimulentul ateniei este interesul. Cu cat suntem mai interesai cu att
suntem mai ateni; cu cat este mai mare atenia cu att mai mare interesul,
aciune i reaciune. ncepe prin a acorda atenie; n scurt timp vei strni
interesul; acest interes va atrage mai multa atenie i aceasta atenie va
produce mai mult interes i aa mai departe. Aceasta practica te va ajuta si cultivi puterea ateniei.
33. In aceasta sptmn concentreaz-te asupra puterii de creaie;
caut n interiorul tau; ncearc sa gseti o baza logica pentru credina care
se aa n tine. Ls gndul sa slluiasc n faptul ca ca omul zic triete,
se mic, iar ina sa susine ntreaga via organica cum are aerul,
trebuie sa respiram ca sa trim. Apoi ls gndul sa stea asupra faptului ca
omul spiritual de asemenea triete i se mic i exista ntr-o energie
similara, dar mai subtila, de care el depinde pentru a trai i ca aa cum n
lumea zica nu exista via fara o samanata semnat i calitatea fructului
depinde de natura rezervei pe care o deine printele. Tot aa n lumea
spirituala nici un efect nu poate produs pana cnd smna nu este
nsmna, iar fructul depinde de natura seminei, astfel ca rezultatul pe care
i-l asiguri depinde de percepia ta asupra legii, n atotputernicul domeniu al
cauzalitii cea mai nalt treapta a evoluiei contiinei umane.

Nu exista gnd n minte mea care sa nu tinda imediat sa se

transfrome ntr-o putere care sa organizeze imensa masa de resurse.
Emerson.
PARTEA XVIII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Prin ce se difereniaz vieile indivizilor? Prin gradul de inteligenta pe
care acetia il manifesta.
2. Care este legea prin care individul poate controla alte forme de
inteligenta? Recunoastrea sinelui ca o individualizare a Inteligentei
Universale.
3. Unde i are originea puterea creativa? In Universal.
4. Cum creeaz forme Universalul? Prin individual.
5. Care este lagatura dintre individ i Universal? Gndul.
6. Care este principiul prin care resursele existentei sunt sunt aduse n
manifestare? Legea Dragostei.
7. Cum este adus n expresie acest principiu? Prin legea creterii.
8. De ce anume depinde legea cresteii? De aciunea reciporca.
Individul este tot timpul complet i aceasta face sa e posibil sa
primeasc numai ceea ce druiete.
9. Ce anume druiete? Gndul.
10. Ce anume primim? Gndul, care este substana n echilibru i care
se difereniaz constant n forma n funcie de ceea ce gndim.
INTRODUCERE PARTEA XIX.
Frica este o forma foarte puternica a gndului. Paralizeaz centrii
nervoi, afecteaz circulaia sngelui, care la randul ei paralizeaz sistemul
muscular, astfel ca frica afecteaz ntreaga in, creier i nervi, zic, mental
i muscular.
Bineneles, calea de a depi frica este sa devii contient de putere.
Ce este caeasta for misterioasa i vitala pe care o numim putere? Nu
tim, dar pe de alta parte nu tim nici ce este electricitatea. Dar tim ca daca
ne comformam cerinelor legii elecricitatii, aceasta va servitorul nostru
supus; va lumina casele noastre, oraele, va ajuta la funcionarea utilajelor i
ne va utila n mai multe moduri.
La fel este i cu fora vitala. Desi nu tim ce este, i s-ar putea sa nu
tim niciodat, tim ca este fora primara care se manifesta prin intermediul
corpurilor vii i ca supunndu-ne legii i principiilor prin care guverneaz,
putem sa ne deschidem unui inux abundent al acestei energii vitale i astfel
sa exprimam cel mai nalt grad posibil de ecienta mentala, morala i
spirituala.
Aceasta parte ne va arata o cale foarte simpla de dezvoltare a acestei
forte vitale. Daca pui n practica informaia subliniata n aceasta lecie, n
curnd vei dezvolta un tip de putere care a fost dintotdeauna semnul
distinctiv al geniilor.
PARTEA XIX
1. Cutarea adevrului nu mai este o aventura la noroc ci este un
proces sistematic i logic n operarea sa. Fiecrui tip de experienta ii este
data o voce n modelarea deciziei sale.

2. In cutarea adevrului cutam de fapt cauza ultima. tim ca ecare

experienta umana este un efect; daca descoperim cauza i daca realizam ca
aceasta cauza o putem controla contient, atunci efecul sau experienta vor
de asemnea sub controlul nostru.
3. Experienta umana nu va mai mingea de joaca a sortii; omul nu va
mai copilul ansei, ci al destinului. Soarta i norocul vor controlate la fel
de uor cum cpitanul i controleaz nava sau mecanicul, trenul.
4. Toate lucrurile sunt cuanticate ntr-un singur element i astfel le
putem traduce din una n alta; ele trebuie sa e mereu n relaie unele cu
celelalte i niciodat n opoziie una cu cealalt.
5. In lumea zica exista nenumrate contraste i acestea poarta, de
dragul convenientei, nume distinctive. Acestea sunt mrimile, culorile,
umbrele sau sfritul tuturor lucrurilor. Exista Polul Nord i Polul Sud, nuntru
i afara, vzut i nevzut, dar aceste expresii doar plaseaz extremele n
contrast.
6. Sunt nume data a doua parti diferite ale aceleiai unice cantiti.
Cele doua extreme sunt relative; nu sunt entiti separate ci doar doua
parti sau aspecte ale ntregului.
7. In lumea mentala gsim aceeai lege; vorbim despre cunoatere i
ignoranta, dar ignoranta este doar o lipsa de cunoatere, este deci doar un
cuvnt care exprima absenta cunoaterii; nu conine un principiu n sine.
8. In Lumea Morala de asemenea gsim aceeai lege; vorbim despre
bine i rau, dar Binele este o realitate, ceva tangibil, n timp ce Raul este doar
o condiie negativa, absenta Binelui. Raul este considerat adesea a o
condiie foarte reala, dar nu conine nici principiu, nici vitalitate, nici viaa;
tim aceasta pentru ca poate distrus ntotdeauna de ctre Bine; aa cum
Adevrul distruge Eroarea i lumina distruge ntunericul, tot aa raul dispare
cnd Binele apare; nu exista deci dect un singur principiu n Lumea Morala.
9. Gsim exact aceeai lege n lumea Spirituala; vorbim despre Minte i
Materie ca despre doua entiti separate, dar cunoaterea clara a lumii
interioare ne arata ca nu exista dect un singur principiu operativ, iar acesta
este Mintea.
10. Mintea este reala i este eterna. Materia se schimba continuu; tim
ca daca privim timpul din punct de vedere al eonilor, o suta de ani fac doar o
zi. Daca stam ntr-un ora mare i lsam privirea sa se aeze pe
nenumratele caldiri mari i magnice, pe variatatea de automobile, pe
luminile electrice i pe toate celelate comoditi ale civilizaiei moderne, ne
putem aminti ca niciuna dintre ele nu a exitat un secol n urma i daca am
putea sta n acelai loc ntr-o suta de ani mai trziu, foarte probabil ca puine
dintre ele vor mai rmas.
11. In regnul animal gsim aceeai lege a schimbrii. Milioane i
milioane de animale vin i pleac, civa ani constituie lungimea vieii lor. In
regnul vegetal schimbarea este i mai rapida. Cele mai multe plante i
apropape toate ierburile vin i pleac ntr-un singur an. Cnd trecem la lumea
anorganica, ne ateptam sa gsim ceva mai substanial; cnd privim un
continent, de exemplu, ni se spune ca a ieit din ocean; vedem un munte

gigantic i aam ca locul pe care sta acum era de fapt un lac; cum stam i ne
minunam n fata 132 peretelui din Valea Yosemite putem trasa cu uurin
urmele ghearilor cu tot ceea ce au carat cu ei.
12. Ne aam n prezenta unei schimbri continuue; tim ca aceasta
schimbare nu este dect evoluia Mintii Universale, marele proces prin care
toate lucrurile sunt continuu crate din nou, iar noi ajungem sa nelegem ca
materia nu este dect o forma pe care o ia Mintea, neind dect o simpla
condiie. Materia nu are principiu; Mintea este singurul principiu.
Am ajuns sa nelegem ca Mintea este singurul principiu care este
operativ n lumea zica, mentala, morala i spirituala.
14. tim, de asemenea, ca mintea este statica, minte n repaos; i mai
tim ca abilitatea individului de a gndi constituie abilitatea lui de a aciona
asupra Mintii Universale i de a o converti ntr-o minte dinamica sau minte n
micare.
15. Pentru a se realiza aceasta, carburantul trebuie aplicat sub forma
de hrana, pentru ca omul nu poate sa gndeasc fara sa manace; ne dam
seama ca i activitile spirituale cum ar gndirea, nu pot convertite n
sursa de placere i prot daca nu facem uz de mijloacele materiale.
Este nevoie de oarecare energie pentru a colecta energie i a o converti
n putere dinamica; este nevoie de razele soarelui pentru a obine energia
necesara pantelor s-i susin viaa; la fel este nevoie de energie sub forma
de hrana pentru ca omul sa poat gndi i apoi aciona asupra Mintii
Universale.
17. Poate ca tii ca gndul constant i etern ia forma, caut mereu sa
se exprime, sau poate ca nu tii, dar ramane faptul ca daca gndul tau este
puternic, constructiv i pozitiv, se va reecta benec n starea sntii tale,
a afacerilor tale i a ntregului tau mediu. Daca gndul i este slab, critic,
destructiv i n general negativ, se va manifesta n corpul tau ca frica,
ngrijorare, nervozitate, ca lipsa i limitare i se va reecta n nanele tale i
n toate condiii discordante n mediul tau.
Toat bogia este rezultatul puterii; posesiile au valoare att timp cat
confer putere. Evenimentele sunt semnicative att timp cat afecteaz
puterea; toate lucrurile reprezint anumite forme i grade ale puterii.
19. Cunoatere cauzei i efectelor obinute din legile care guverneaz
aburul, electricitatea, anitile chimice i gravitaia confer omului curajul
de a plnui i de a executa fara teama. Aceste legi sunt numite Legile Naturii
petru ca ele guverneaz lumea zica; dar nu toat puterea este putere zica;
exista de asemenea putere mentala, morala i spirituala.
20. Ce sunt univeristatile daca nu case ale puterii mentale, locuri unde
se dezvolta puterea mentala?
Asa cum exista multe case-ale-puterii unde se nva aplicarea puterii
asupra mainilor grele, unde materialul brut este colectat i convertit n
necesitile i confortul vieii, tot aa exista case-ale-puterii-mentale unde
materialul brut se colecteaz, se cultiva i se transforma ntr-o putere care
este innit superioara tuturor forelor din natura, orict de minunate ar
acestea.

22. Ce este materialul brut care este colectat n aceste mii de case-aleputerii de peste tot n lume i care se transforma ntr-o putere care evident
contoleaza orice alta putere? In forma sa statica, este Mintea; n forma sa
dinamica, este Gndul.
Aceasta putere este superioara pentru ca exista ntr-un plan mai nalt,
pentru ca il ajuta pe om sa descopere legea prin care aceste minunate forte
ale Naturii pot controlate i folosite pentru a nlocui munca a sute de mii de
oameni. Il ajuta pe om sa descopere legi prin care timpul i spaiul pot
cucerite, iar gravitaia depit.
24. Gndul este fora vitala sau energia care a fost dezvoltata i care a
produs rezulatate att de uimitoare n ultima jumtate de secol, care ar fost
de neconceput pentru om acum 50 sau 25 de ani.
Daca aceste rezultate s-au obinut prin organizarea caselor-puteriimentale n 50 de ani, la ce ne putem atepta n urmtorii 50?
25. Substana din care sunt create toate lucrurile este n cantitate
innita; tim ca lumina cltorete cu o viteza de 186.000 mile pe secunda, i
mai tim ca exista stele att de ndeprtate nct ii trebuie luminii 2.000 de
ani sa ajung la noi, i mai tim ca astfel de stele exista n toate prile
cerului; tim de asemenea ca aceasta lumina vine n unde, astfel ca daca
eterul prin care aceste unde cltoresc nu ar continuu, atunci lumina nu ar
ajunge la noi; 134 ajungem deci la concluzia ca aceasta substan, sau eterul
sau materia bruta este universal prezenta.
26. Atunci, cum se manifesta n forma? In electricitate bateria se
formeaz prin conectarea polilor opui de zinc sau cupru, care cauzeaz un
curent care curge de la un pol la altul, fumiznd astfel energie. Acelai proces
este valabil n ceea ce privete orice polaritate; cum toate formele depind de
rata vibraiei avnd consecin n relaia atomilor unul cu celalat, daca dorim
sa schimbam forma de manifestare trebuie sa schimbam polaritatea.
Acesta este principiul cauzalitii.
27. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, concentreaz-te, iar cnd
folosesc cuvntul concentrare neleg tot ceea ce aceasta implica; trebuie
sa devii att de absorbit de obiectul gndului tau nct sa nu mai i contient
de nimic altceva; realizeaz aceasta cteva minute n ecare zi. In ecare zi
i acorzi timp pentru a manca, pentru ca organismul tau sa e hrnit, de ce
nu i acorzi timp sa asimilezi hrana mentala?
28. Ls gndul sa neleag ca aparentele sunt neltoare. Pmntul
nu este plat, nici nemicat; cerul nu este o bolta, soarele nu se nvrte n jurul
pmntului, stelele nu sunt grunte de lumina, iar materia care se
presupunea ca este xa s-a descoperit ca este intro stare de ux continuu.
29. ncearc sa realizezi ca se apropie ziua zorii ei sunt deja aici n
care modurile de gndire i de aciune trebuie sa se adapteze unui ux
crescnd de cunotine de operare a principiilor eterne.
Gndul tcut este, n cele din urma, cel mai puternic agent al
problemelor umane Channing.
PARTEA XIX NTREBRI i RSPUNSURI

1. Cum sunt plasate extremele n contrast? Le sunt desemnate nume

distinctive, cum ar interior i exterior, sus i jos, lumina i ntuneric, bine i
rau.
2. Sunt ele entiti separate? Nu, ele sunt parti sau aspecte ale unui
ntreg.
3. Care ste singurul Principiu n lumea zica, mentala i spirituala?
Mintea Universala sau Energia Eterna din care iau natere toate
lucrurile.
4. Prin ce suntem noi legai la acest Principiu creativ? Prin abilitatea de
a gndi.
5. Cum devine operativ acest Principiu creativ? Gndul este smna
care rezulta n aciune, iar aciunea rezulta n forma.
6. De ce depinde forma? Depinde de rata vibraiei.
7. Cum putem schimba rata vibraiei? Prin aciune mentala.
8. De ce anume depinde aciunea mentala? Depinde de polaritate,
aciune i reaciune intre individual i Universal.
9. Energia creativa i are originea n individual sau n Universal? In
Universal, dar Universalul se poate manifesta numai prin individual.
10. De ce este necesar individualul? Pentru ca Universalul este static i
are nevoie de energie pentru a se pune n micare. Aceasta este furnizata de
hrana care este transformata n energie care la randul ei il ajuta pe om sa
gndeasc. Cnd individul nceteaz sa se hrneasc, nceteaz sa
gndeasc; atunci nu mai acioneaz asupra Universalului; n consecin, nu
mai exista aciune i reaciune; Universalul este atunci minte pura n forma
statica minte n repaus.
INTRODUCERE PARTEA XX.
Multi ani s-au purtat discuii nesfrite despre originea raului. Teologii
ne-au spus ca Dumnezeu este Iubirea i ca Dumnezeu este omniprezent.
Daca este adevrat atunci nu exista loc unde sa nu e Dumnezeu. Atunci
unde se aa Raul, Satana sau Iadul? Sa vedem:
Dumnezeu este Spirit.
Spiritul este principiul Creativ al Universului.
Omul este fcut dup chipul i asemanrea lui Dumnezeu.
Omul este deci o in spirituala.
Singura activitate pe care o poseda spiritul este puterea de a gndi.
Gndirea este deci un proces creativ.
Toate formele sunt deci rezultatul procesului gndirii.
Distrugerea formei trebnuie sa e, de asemenea, rezultatul procesului
gndirii.
Reprezentrile ctive ale formei sunt rezultatul puterii creative ale
gndului, ca n Hipnotism.
Reprezentrile aparente ale formei sunt rezultatul puterii creative ale
gndului, ca n Spiritism.
Invenia, organizarea i munca constructiva de orice fel sunt rezultatul
puterii creative ale gndului, ca n concentrare.

Cnd puterea creativa a gndului se manifesta n beneciul umanitii,

numim acel rezulatat bun.
Cnd puterea creativa a gndului se manifesta ntr-o maniera
destructiva sau rea, numim acel rezultat rau.
Aceasta este originea binelui i a raului; sunt doar cuvinte care au fost
atribuite pentru a indica natura rezultatului procesului de gndire sau
procesului creativ.
Gndul precede cu necesitate i determina aciunea; aciunea precede
i determina condiia.
Partea care urmeaz va arunca mai multa lumina asupra acestui
subiect important.
PARTEA XX
1. Spiritul unui lucru este chiar acel lucru; este cu necesitate x,
neschimbat i etern. Spiritul tau eti tu; fara spirit ai nimic. Spiritul devine
activ prin cunoaterea lui i a posibilitilor sale.
2. Poi avea toate bogiile din Regat dar daca nu le cunoti i nu le
foloseti, nu au nici o valoare. La fel i cu bogia spiritulala; daca nu o
cunoti i nu o foloseti, nu are nici o valoare. Singura condiie a puterii
spirituale este folosirea sau cunoaterea ei.
3. Toate marile lucruri vin prin cunoaterea lor; sceptrul puterii este
contientizarea, iar gndul este mesagerul ei, iar acest mesager modeleaz
constant realitile lumii invizibile n condiii i circumstane ale lumii
obiective.
4. Gndirea este adevrata activitate a vieii. Tot timpul avem de-a face
cu puterea magica a gndului i cu contientizarea. Ce rezultat poi sa atepi
att timp cat ramai incontient fata de puterea care a fost plasata sub
controlul tau?
5. Att timp cat vei continua astfel, te limitezi la condiiile superciale
i faci din tine calul de btaie al celor care gndesc; a celor care cunosc i
recunoasc puterea lor; a celor care stiu ca daca nu suntem dornici sa gndim,
atunci trebuie sa muncim i cu cat gndim mai putin cu att muncim mai
mult i cu att mai putin vom obine prin munca noastr.
6. Secretul puterii este perfecta nelegere a acestor principii, forte,
metode i combinaii ale Mintii i perfecta nelegere a relaiei noastre cu
Mintea Universala. Este bine sa ne amintim ca acest principiu este invariabil;
daca n-ar asa, nu ar abil toate principiile raman mereu neschimbate.
7. Aceasta stabilitate este oportunitatea noastr; tu eti atributul ei
activ, canalul activitii sale. Universalul poate aciona numai prin individual.
8. Cnd ncepi sa observi esena Universalului n interiorul tau este
chiar tu vei ncepe sa faci lucruri; ncepi sa simi puterea. Este combustibilul
care alimenteaz imaginaia; care aprinde tortele inspiraiei; cara confer
vitalitate gndului; care te ajuta sa te 138 conectezi cu toate forele invizibile
ale Universului. Aceasta este puterea care te va ajuta sa plnuieti fara
teama i sa execui cu maestrie.
9. Dar nelepciunea vine numai n Tcere; aceasta pare sa e condiia
necesara tuturor telurilor nalte. Tu eti o entitate a vizualizrii.

Imaginaia este locul tau de mnaca. Aici trebuie vizualizat idelul tau.
10. nelegerea perfecta a naturii acestei puteri este condiia primara
pentru manifestarea ei; vizualizeaz ntreaga metoda iari i iari, astfel
nct sa o poi folosi n orice moment cnd ai nevoie.
Innitatea nelepciunii consta n a urma aceasta metoda prin care
putem avea la ndemn inspiraia omnipotentei Mini Universale n orice
moment.
11. Putem eua n a recunoate lumea interioara, excluznd-o astfel din
contiina noastr, dar aceasta va ramane baza existentei noastre; cnd
nvm sa o recunoatem, nu numai n noi nine dar n toate persoanele,
evenimentele, lucrurile i circumstanele atunci vom gsit mpria
cerurilor despre care ni s-a spus ca se aa n noi.
12. Eecurile noastre sunt rezultatul operrii a exact aceluisai principiu;
principiul ramane mereu neschimbat, operarea sa este exacta, nu exista nici
o deviaie. Daca gndim lipsa, limitare, discordie vom gsi fructele acestora
n minile noastre; daca ne gndim la srcie, nefericire sau boala, mesagerii
gndului vor atrage tot felul de gnduri asemntoare iar rezultatul va cert.
Daca ne e frica de o calamitate, vom spune ca Iov: Lucrul de care mi-a fost
teama a venit asupra mea; daca avem gnduri neplcute sau ignorante,
vom atrage asupra noastr rezultatul ignorantei noastre.
13. Aceasta putere a gndului, corect neleas i folosita, este cea mai
mare instrument de ususrare a municii, vreodat visat, dar daca nu este
corect neles sau este incorect folosit, rezultatul va foarte probabil
dezastruos, aa cum am vzut deja. Cu ajutorul acestei puteri poi ntreprinde
cu ncredere lucrurile care preau imposibile, pentru ca aceasta putere este
secretul inspiraiei, al geniului.
14. Sa devii inspirat nseamn sa te abai de la crarea btut, sa
mergi n afara potecii, pentru ca rezultatele extraordinare necesita mijloace
extraordinare. Cnd ajungem sa recunoatem Unitatea 139 tuturor lucrurilor
i a faptului ca sursa tuturor puterilor se aa n interior, atunci am atins sursa
inspiraiei.
15. Inspiraia este arta realizrii de sine; arta ajustrii mintii individuale,
arta de a te mbiba cu Mintea Universala; arta de a ataa mecanismul
potrivit, sursei tuturor puterilor; arta diferenierii fara-formei n forma; arta de
a deveni canalul pentru uxul nelepciunii Innite; arta vizualizrii
perfeciunii; arta de a realiza omniprezenta Omnipotentei.
16. nelegerea i aprecierea faptului ca puterea innita a
omniprezentei este innita att n mic cat i n mare, ne va ajuta sa absorbim
esen sa; nelegnd mai departe faptul ca aceasta putere este spirit, deci
invizibil, ne va ajuta sa ii apreciem prezenta n toate punctele n acelai timp.
17. nelegerea acestor lucruri, la nivel intelectual i apoi emoional, ne
ajuta sa ne scufundam adnc n oceanul acestri puteri innite.
nelegerea la nivel intelectual numai, nu ne estede nici un ajutor;
emoiile trebuie puse n aciune; gndul fara emoie este rece.
Combinaia necesara este gnd i sentiment.

18. Inspiraia vine din interior. Tcerea este necesara, simurile trebuie
sa e nemicate, muchii relaxai, repausul cultivat. Cnd ai ajuns, astfel, n
posesia unui sens al echilibrului i al puterii, atunci vei pregtit sa primeti
informaia sau inspiraia sau nelepciunea necesare pentru dezvoltarea
scopului tau.
19. Nu confunda aceste metode cu acelea ale clarvztorilor; nu au
nimic n comun. Inspiraia este arta de a primi i este pentru tot ceea ce e
mai bun n via; scopul tau n via este sa nelegi i sa comanzi aceste
forte invizibile, n loc sa le lai pe ele sa te comande pe tine; inspiraia
implica putere; sa nelegi i sa aplici metodele inspiraiei insemana sa devii
superman.
20. Putem avea o via din ce n ce mai abundenta, de ecare data
cnd respiram, daca alegem contient sa respiram cu aceasta intenie. DACA
este o condiie foarte importanta n acest caz; intenia guverneaz atenia,
iar fara atenie poi s-i asiguri numai rezultatele banale pe care oricare altul
i le poate asigura; n concluzie, resursele sunt egale cu cererea.
21. Pentru a-i asigura multe resurse, cererea ta trebuie sa creasc i
pe msur ce vei creste contient cerererea, resursele vor urma. Te vei gsi
n mijlocul unor din ce n ce mai mari resurse de via, energie i vitalitate.
22. Motivul nu este greu de neles dar este unul dintre misterele vitale
ale vieii care nu par a general apreciate. Daca reueti sa i-o nsueti, vei
vedea ca este una dintre cele mai mree realiti ale vieii.
Ni s-a spus ca: In el trim, ne micm i ne ducem zilele i ni s-a mai
spus ca El este spirit, i ca El este Iubire, astfel nct de ecare data cnd
respiram, respiram aceasta via, dragoste i spirit. Aceasta este Energia
Pranica sau Eterul Pranic. Nu putem exista nici un moment fara acesta. Este
Energia Cosmica; este Viaa Plexului Solar.
24. De ecare data cnd respiram ne umplem plmnii cu aer i n
acelai timp ne vitalizam corpul cu acest Eter Pranic care este Viaa nsi,
astfel avem oportunitatea sa ne conectam contient cu Toat Viaa, Toat
Inteligenta i Toat Substan.
25. Cunoaterea relaiei i uniunii tale cu acest Principiu care
guverneaz Universul i metoda simpla prin care poi sa te identici contient
cu el, i confer o nelegere tiinic a legii prin care te poi elibera de
boala, lipsa sau limitare de orice tip. De fapt, te ajuta sa inspiri suarea
vieii n nrile tale.
Aceasta suare a vieii este o realitate superconstienta. Este esena
lui sunt. Este Fiina sau Substana Universala pura, iar uniunea nosatra
contient cu ea ne ajuta sa o localizam i astfel sa exersam puterile creative
ale acestei energii creative.
27. Gndul este o vibraie creativa, iar calitatea condiiilor create vor
depinde de calitatea gndurilor noastre, pentru ca nu putem exprima puteri
pe care nu le posedam. Trebuie sa m nainte de a face i putem face
numai ceea ce este o extensie a ceea ce suntem, astfel ce vom face
coincide cu necesitate cu ceea ce suntem, iar ceea ce suntem depinde de
ceea ce gndim. De ecare data cnd gndeti, porneti un lant de

cauzalitate care va crea condiii n stricta concordanta cu calitatea gndului

original. Gndul care este n armonie cu Mintea Universala va rezulta n
rezultate 141 corespunztoare. Gndul care este destructiv sau discordant va
produce rezultate corespunztoare. Poi folosi gnduri constructiv sau
destructiv, dar legea imuabila nu-i va permite sa plantezi un gnd de un
anumit fel i sa culegi fructele de un alt fel. Eti liber sa foloseti aceasta
minunata putere creativa cum doreti, dar trebuie sa accepi consecinele.
28. Acesta este pericolul a ceea ce numim Puterea Voin. Sunt unii
care cred ca prin fora voinei pot sa constrng acesta lege; ca pot sa
semene smn de un fel i prin Putere Voinei sa obin fructul altei
semine, dar principiul fundamental al puterii creative se aa n Universal i
deci ideea de a fora sa se supun dorinelor noastre prin puterea individuala
este un concept rsturnat care poate aprea ind de succes pentru o
perioada, dar n cele din urma este soldat eecului pentru ca este antagonic
puterii pe care vrea sa o foloseasc.
29. Este de fapt individualul care ncearc sa supun Universalul, nitul
n conict cu Innitul. Starea noastr permanenta de bine va cel mai bine
pstrat printr-o cooperare contient cu micarea continua, spre nainte, a
Marelui ntreg.
30. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, cauta Linitea i
concentreaz-te asupra faptului ca in el trim, ne micm i ne ducem
existenta este literal tiinic exact! Tu eti pentru ca El Este, iar daca El
este Omniprezent, atunci El se aa n tine. Daca el este tot i toate, tu eti n
El! Daca El este Spririt iar tu eti fcut dup chipul i asemnarea sa, atunci
singura diferen intre Spiritul sau i spiritul tau este doar de grad, partea
trebuie sa e de acelai tip i calitate cu ntregul. Cnd ajungi sa realizezi
aceasta cu claritate, vei gsit secretul puterii creative a gndului, vei
gsit originea att a binelui cat i a raului, vei gsit secretul minunatei
puteri de concentrare, vei gsit cheia soluiilor ecrei probleme e ea
zica, nanciara sau de mediu.
Puterea de a gndi continuu, adnc i clar este un inamic declarat i
mortal al greelilor, gafelor, superstiiilor, teoriilor netiinice, credinelor
iraionale, entuziasmului iraional, fanatismului.
Haddock.
PARTEA XX NTREBRI i RSPUNSURI
1. De ce anume depinde puterea? De recunoaterea i folosirea ei.
2. Ce nseamn recunoatere? nseamn contientizare.
3. Cum devenim contieni de putere? Prin gndire.
4. Care este atunci adevrata activitate a vieii? Gndirea tiinic
corecta.
5. Ce nseamn gndire tiinic corecta? Abilitatea de a ajusta
procesul nostru de gndire voinei Universalului. Cu alte cuvinte, a coopera
cu legile Naturii.
6. Cum se realizeaz aceasta? Asigurndu-ne o nelegere perfecta a
principiului, forelor, metodelor i combinaiilor mintii.
7. Ce este Mintea Univerala? Faptul de baza al ntregii existente.

8. Care este cauza lipsei, limitrii, bolii i discordiei? Se datoreaz

operrii excat a aceleiai legi, care funcioneaz fara ncetare i aduce
continuu condiiile corespunztoare gndului n care i au originea i care lea creat.
9. Ce este inspiraia? Arta realizrii omniprezentei Omniscientei.
10. De ce anume depind condiiile pe care le ntlnim? Depind de
calitatea gndului. Deoarece ceea ce facem depinde de ceea ce suntem i
ceea ce suntem depinde de cea ce gndim.
INTRODUCERE PARTEA XXI.
Este privilegiul meu sa va ofer Partea XXI. In paragraful 7 vei aa ca
unul dintre secretele succesului, una dintre metodele de organizare a
victoriei, una dintre realizrile Mintii Universale este sa gndeasc gnduri
mari.
n paragraful 8 vei veea ca tot ceea ce pstrm n contiina noastr
pentru mai mult timp se impregneaz n subcontientul nostru i devine 143
astfel o matrice pe care energia creativa o va ese n via i mediul nostru.
Aceasta este minunata putere a rugciunii.
tim ca Universul este guvernat de legi; ca pentru ecare efect trebuie
sa existe o cauza i ca aceeai cauza, n aceleai condiii, va produce
invariabil acelai efect. In consecin, daca rugciunea a primit vreodat
rspuns, va primi rspuns ntotdeauna, daca sunt respectate aceleai
condiii. Aceasta este cu necesitate adevrat; altfel Universul ar un haos n
loc de cosmos.
Rspunsul la rugciune este deci condiionat de o lege, iar aceasta lege
este denita, exacta i tiinic, aa cum sunt legile care guverneaz
gravitaia i electricitatea. nelegerea acestei legi aeaz fundaia
Cretinismului n afara superstiiei i al credulitii i o plaseaz pe stanca
ferma a nelegerii tiinice.
Dar, din nefericire, sunt puine persoane, prin comparaie, care stiu
cum sa se roage. Ei neleg ca exista legi care guverneaz electricitatea,
matematica i chimia dar din motive de neexpicat, nu s-au gndit niciodat
ca exista legi spirituale i ca acestea sunt de asemenea denite, tiinice,
exacte i opereaz cu o precizie xa.
PARTEA XXI
1. Adevratul secret al puterii consta n contientizarea puterii. Mintea
Universala este absoluta; deci, cu cat devenim mai contieni de unitatea
noastr cu aceasta minte, cu att vom deveni mai putin contieni de condiii
i limite i pe msur ce ne emancipam i ne eliberam de condiii, ajungem
sa realizam absolutul. Am devenit liberi!
2. Imediat ce devenim contieni de inepuizabila putere a lumii
interioare, ncepem sa ne sprijinim pe aceasta putere i sa dezvoltam
posibiliti mai mari pe care discrenamantul le poate realiza, pentru ca orice
lucru de care devenim contieni se manifesteaz invariabil n lumea
obiectiva, este adus ntr-o expresie tangibila.
3. Aceasta deoarece mintea Innita, care este sursa din care se nasc
toate lucrurile este una singura i indivizibila, iar ecare individ este un canal

prin care aceasta Energie Eterna se manifesta. Abilitatea 144 noastr de a

gndi este abilitatea noastr de a aciona asupra substanei universale, iar
ceea ce gndim este ceea ce se creeaz sau produce n lumea obiectiva.
4. Rezultatul acestei descoperiri nu este dect minunat i nseamn ca
mintea este extraordinara n calitate, nelimitata n cantitate i conine
posibiliti fara numr. Sa devii contient de aceasta putere inseman sa devii
un conductor; are acelai efect ca i plasarea unui r ordinar n contact cu
un r care este ncrcat. Universalul este rul ncrcat. Conine sufucienta
putere pentru a ntmpina ecare situaie care poate aprea n viaa ecrui
individ. Cnd mintea individului atinge Mintea Universala, primete toate
puterile de care are nevoie. Aceasta este lumea interioara. Toate tiinele
recunosc realitatea acestei lumi i toat puterea este dependenta de
recunoaterea acestei lumi.
5. Abilitatea de a elimina condiiile imperfecte depinde de aciunea
mentala, iar aciunea mentala depinde de contientizarea puterii; prin
urmare, cu cat suntem mai contieni de unitatea noastr cu sursa tuturor
puterilor, cu att mai mare va puterea de a controla i dirija ecare
condiie.
6. Ideile mari au tendina sa elimine ideile mici, este deci bine sa
pstrezi idei sucient de mari care sa distrug orice tendin mica sau
nedorita. Acesata va nltura nenumrate obstacole suprtoare i
nensemnate din calea ta. De asemena, devii contient de o lume mai mare
a gndului, de aici, creterea capacitii mentale i plasarea ta ntr-o poziie
pentru a realiza ceva de valoare.
7. Acesta este unul dintre secretele de succes, una din metodele de
organizare a victoriei, una dintre realizrile Mintii Maestre. Aceasta gndete
gnduri mari. Energia ceativa a mintii gsete la fel de uor sa se ocupe de
situaiile mari ca i de cele mici. Mintea este la fel de prezenta n Innitatea
mare ca i n Innitatea mica.
8. Cnd realizam toate aceste fapte privind mintea, nelegem cum
putem sa cream situaii prin crearea condiiilor corespunztoare n contiina
noastr, pentru ca tot ceea ce este meninut n contient pentru un timp mai
lung, n cele din urma se imprima n subcontient i devine astfel matricea pe
care energia creativa o va folosi n via i mediul individului.
9. In acest mod sunt produse condiiile i ne dam seama ca vieile
noastre sunt doar o reecie a gndurilor noastre dominante, a atitudinii
noastre mentale. Vedem astfel ca tiina gndirii corecte este singura tiin
care le include pe toate celelalte.
10. Prin aceasta tiin nvm ca ecare gnd creeaz o impresie
asupra creierului i aceste impresii creeaz tendine mentale, iar aceste
tendine mentale creeaz caracterul, abilitatea i scopul; aciunea combinata
a caracterului, abilitii i scopului determina experientele cu care ne vom
intelni n via.
Aceste experiente vin la noi prin Legea Atraciei; prin aciunea acestei
legi ntlnim n lumea exterioara experientele care corespund lumii noastre
interioare.

12. Gndul predominant sau atitudinea mentala este un magnet, iar

legea spune ca ceea ce se aseamn se aduna, n consecin atitudinea
mentala va atrage invariabil acele condiii care corespund naturii sale.
13. Atitudinea mentala este personalitatea noastr i este compusa din
gndurile pe care le-am creat n mintea noastr; deci daca dorim sa
schimbam condiiile, tot ceea este necesar, este sa schimbam gndurile.
Aceasta n schimb va schimba atitudinea noastr mentala, care va randul ei
va schimba personalitatea noastr, la radul sau va schimba perosanele,
lucrurile i situaiile experientele
cu care ne ntlnim n via.
n orice caz, nu este uor s-i schimbi atitudinea mentala; dar prin
efort persistent se poate realiza. Atitudinea mentala se creeaz dup
ablonul imaginilor mentale care au fost fotograate de ctre creier; daca nu
i plac imaginile, trebuie sa distrugi negativul i sa creezi imagini noi; n
aceasta consta arta vizualizrii.
Imediat ce ai realizat aceasta, vei ncepe sa atragi lucruri noi, iar
lucrurile noi vor corespunde imaginilor noi. Ca sa reueti, impregneaz-i
miea cu imaginea perfecta a ceea ce doreti sa se materializeze i continua
sa menii imaginea n minte pana cnd obii rezultatul dorit.
16. Dorina ta necesita determinare, abilitate, talent, curaj, putere sau
orice alta putere spirituala; acestea sunt cu necesitate eseniale imaginii
mentale; construiete-le; ele sunt parte vitala a imaginii; 146 ele sunt
sentimentele care combinate cu gndul creeaz puterea magnetica
irezistibila care aduce ctre tine lucrurile pe care le doreti. Dau viaa
imaginii pe care o construieti, iar viaa nseamn cretere, imediat ce ncepe
sa creasc, rezultatul este practic asigurat.
17. Nu ezita sa aspiri la cele mai nalte teluri n orice domeniu ai
aciona, pentru ca fora mintii se lasa folosita de o voin care are ca scop si cristalizeze cele mai nalte aspiraii n fapte, realizri i evenimente. Pentru
a ilustra cum opereaz aceste forte sugeram metoda prin care se formeaz
toate obinuinele noastre. Facem ceva, apoi il facem din nou i din nou pana
cnd devine uor de fcut, un automatism; aceeai regula se aplica n
depirea obinuinelor proaste; ncetm sa mai facem un lucru i apoi il
evitam din nou i din nou pana cnd devenim n ntregime eliberai de el; iar
daca mai eum din cnd n cnd aceasta nu nseamn ca trebuie sa ne
pierdem sperana, indc legea este absoluta i invincibila i ne rspltete
pentru ecare efort i ecare succes, chiar i atunci cnd eforturile i
succesele noastre sunt probabil intermitente.
18. Nu exista limite n ceea ce aceasta lege poate sa fac pentru tine.
ndrznete sa crezi n ideea ta. Amintete-i ca Natura este plastilina
unui ideal; gndete ca idealul este un fapt deja realizat.
Adevrat btlie a vieii este una a ideilor; este o lupta a ctorva
mpotriva a celor multi. Pe de o parte se aa gndul constructiv i creativ, de
cealalt parte se aa gndul destructiv i negativ; gndul creativ este
dominat de un ideal, gndul pasiv este dominat de aparente. De ambele parti
se aa oameni de tiin, oameni de litere i oameni de afaceri.

20. De partea creativa se aa oameni care i petrec timpul n

laboratoare sau deasupra microscopului sau a telescopului, alturi de oamnei
care domina domeniul comercial, politic i tiinic; de partea negativa se
aa oameni care i petrec timpul investignd legi i precedente, care
confunda teologia cu religia, oameni de stat care confunda a putea cu a avea
dreptate i tote celelalte milioane de oameni care prefera precedentul
progresului, care se uita n permanenta napoi n loc de nainte, care vad
numai lumea exterioara i nu stiu nimic despre lumea interioara.
21. In ultima instan nu exista dect aceste doua clase; toi oamenii
vor trebui sa se aeze de o parte sau de cealalt; vor trebui sa mearg
nainte sau napoi; nu exista nemicare ntr-o lume unde totul se mic.
Aceasta ncercare de a ramane nemicat aduce sanciunea, foreaz
arbitrarul i codurile inegale de lege.
22. Ca suntem ntr-o perioada de tranziie este evident i prin nelinitea
care este peste tot aparenta. Nemulumirea omenirii este ca un tunet din cer,
care ncepe cu o nota joasa i amenintoare, care creste pana cnd sunetul
este trimis din nor n nor, iar fulgerul separa aerul i pmntul.
23. Santinelele care patruleaz avanposturile Industriei, Politicii i
religiei se striga una pe cealalt. Dar n timpul nopii? Pericoul i nesigurana
poziiei ocupate i ncercarea de a o menine devine mai aparenta cu ecare
ora. Zorii unei noi ere declara cu necesitate ca existenta acestei ordini a
lucrurilor nu mai poate continua pentru mult timp.
24. Diferendele dintre vechiul regim i cel nou, esena problemelor
sociale sunt n ntregime o chestiune a convingerilor mintii oamenilor privind
natura Universului. Cnd acetia realizeaz ca fora transcedentala a
Spiritului sau a Mintii Cosmosului se gsete n ecare individ, atunci va
posibil sa se formuleze legi care sa considere libertile i drepturile celor
multi i nu privilegiile ctorva.
25. Att timp cat oamenii privesc puterea Cosmica ca pe o putere nonumana, strin omenirii, va destul de uor pentru o clasa presupus
privilegiata sa guverneze prin dreptul Divin n ciuda oricrui protest sau
sentiment social. Adevratul interes al democraiei este deci sa exalte, sa
emancipeze i sa aduc recunoaterea divinitii spiritului uman; sa
recunoasc ca toate puterile vin din interior i ca nici o in umana nu are
mai multa putere dect alta, dect n condiiile n care i-a fost delegata prin
voina altora. Vechiul regim a vrut sa ne fac sa credem ca legea este
superioara celor care fac legea; aici se aa esena crimei sociale a ecrui tip
de privilegiu i inegalitate personala, instituionalizarea fatalistei doctrine a
alegerii Divine.
26. Mintea Divina este Mintea Universala; nu face excepii, nu are
favorii; nu acioneaz din capriciu sau din suprare, gelozie sau 148 furie; nu
poate atata, linguita sau inuenat prin simpatie sau prin rugminte sa
aduc cuiva ceea ce considera el ca ii este necesar pentru fericirae sau
existaneta lui. Mintea Divina nu face excepii n favoarea nici unui individ; dar
cnd invidivul nelege i realizeaz Unitatea sa cu principiul Universal,
acesta apare ca favorizat, pentru ca a gsit sursa sntii, bogiei i puterii.

27. Pentru exerciiul din aceasta sptmn, concentreaz-te asupra

Adevrului. ncearc sa realizezi ca adevrul te va face liber, ca nimic nu
poate sta permanent n calea succesului tau perfect atunci cnd aplici
metodele i principiile gndirii tiinice corecte.
ncearc sa realizezi ca externalizezi n mediul tau potentele inerente
ale suetului tau. ncearc sa realizezi ca Tcerea ofer oportuniti mereu
disponibile i nelimitate, cu scopul de a trezi cele mai nalte idei ale
Adevrului. ncearc sa nelegi ca Omnipotenta nsi este Tcere absoluta,
toate celelalte sunt schimbare, activitate, limitare. Concentrarea tcut a
gndului este deci adevrata metoda prin care se atinge, se trezete i se
exprima potenialul minunat al puterii lumii interioare.
Posibilitile de antrenare a modului de gndire sunt innite, n
consecin eterne i cu toate acestea putini sunt aceia care aleg calea grea,
de a-i dirija gndurile n canale care sa le fac bine, ci mai degrab las totul
n seama ansei.
Marden.
PARTEA XXI NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este adevratul secret al puterii? Contientizarea puterii, pentru
ca ceea ce contientizam se manifesta inevitabil n lumea obiectiva, este
adus n forma tangibila.
2. Care este sursa acestei puteri? Mintea Universala, din care preced
toate lucrurile i care este unica i invizibila.
3. Cum se manifesta aceasta putere? Prin individ, ecare individ ind
un canal prin care aceasta energie se difereniaz n forma.
4. Cum ne putem conecta cu aceasta Omnipotenta? Abilitatea noastr
de a gndi reprezint abilitatea noastr de a aciona asupra acestei 149
Energii Universale i ceea ce gndim este ceea ce se produce sau se
creeaz n lumea obiectiva.
5. Care este rezultatul acestei descoperiri? Rezultatul nu este altfel,
dect minunat, i deschide oportuniti nelimitate i fara precedent.
6. Cum putem elimina condiiile imperfecte? Devenind contieni de
Unitatea noastr cu sursa tuturor puterilor.
7. Cere este una dintre caracteristicele distinctive ale Mintii Maestre?
Gndete gnduri mree, conine idei destul de mari care sa
contracareze i sa distrug toate obstacolele suprtoare i nensemnate.
8. Cum anume vin experientele n viaa noastr? Prin Legea Atraciei.
9. Cum se aduce n operare aceasta lege? Prin atitudinea noastr
mentala predominanta.
Care este problema dintre regimul vechi i cel nou? Este o chestiune de
convingeri asupra naturii Universului. Vechiul regim ncearc sa se agate de
doctrina alegerii Divine. Noul regim recunoate divinitatea individului,
democraia umanitii.
INTRODUCERE PARTEA XXII.
n partea XXII vei vedea ca gndurile sunt semine spirituale, care,
plantate n subcontient, au tendina sa creasc i sa se rspndeasc, dar
adesea fructul lor nu este pe placul nostru.

Diferitele forme de inamare, paralizie, nervozitate i condiii de boala

n general sunt manifestri ale fricii, ngrijorrii, grijii, anxietii, geloziei, urii
i a altor gnduri similare.
Procesele vieii sunt purtate de doua metode distincte: prima, prin
acumularea i folosirea materialelor nutritive necesare pentru construirea
celulelor; a doua, separarea i eliminarea deeurilor.
ntreaga via se bazeaz pe aceste activiti constructive i
destructive; i cum mncarea, apa, aerul sunt singurele necesare pentru
construirea 150 celulelor, ar prea ca problema prelungirii vieii pentru o
perioada indenita nu ar trebui sa e foarte dicila.
Oricum, orict de ciudat ar prea, cea de-a doua activitatea, cea
destructiva, cu rare excepii, este cauza tuturor bolilor. Resturile se
acumuleaz i satureaz esuturile, ceea ce conduce la intoxicaie. Aceasta
poate parial sau generala. In primul caz tulburarea va locala; n al doile
caz va afecta ntregul sistem.
Problema care se aeaz n calea noastr n procesul de vindecare a
bolii este aceea de a creste uxul i distribuia energiei vitale n ntregul
sistem, iar aceasta se poate realiza numai prin eliminarea gndurilor de frica,
ngrijorare, grija, anxietate, gelozie, ura sau orice alt tip de gnd destructiv
care are tendina de a distruge i ruina nervii i glandele care controleaz
excreia i eliminarea materiei reziduale otrvitoare.
Produsele nutritive i tonice nu pot conferi viaa pentru ca sunt
manifestri secundare ale vieii. Manifestarea primara a vieii i cum putem
ajunge n contact cu ea va explicata n partea care urmeaz.
PARTEA XXII
1. Cunoaterea este nepreuit indc prin aplicarea ei putem sa ne
cream viitorul aa cum vrem noi sa e. Cnd realizam ca prezentul nostru
caracter, mediul nostru prezent, abilitile noastre prezente, condiia noastr
zica prezenta nu sunt dect rezultatul gndirii noastre trecute, atunci
ncepem sa avem o oarecare concepie despre valoarea cunoaterii.
2. Daca starea sntii noastre nu este cea dorita, hai sa examinam
metoda noastr de gndire; hai sa ne amintim ca ecare gnd produce o
impresie asupra mintii; ecare impresie este smna care sa afunda n
subcontient i formeaz o tendin; tendina va atrage alte gnduri similare
i nainte de a ne da seama, vom avea o recolta care trebuie culeasa.
3. Daca aceste gnduri conin germeniii bolii, cultuta va boala,
decdere, slbiciune i eec. ntrebarea este ce gndim, ce cream, care va
recolta noastr?
4. Daca exista vreo condiie zica pe care dorim sa o schimbam, legea
viziualizarii va de folos. Creeaz-i o imagine mentala perfecta, pstreaz-o
n minte pana cnd este absorbita de mintea contient.
Multi au elimint boli cronice n cteva sptmni prin aceasta metoda,
iar alte mii au depit i distrus toate tipurile de tulburare zica prin aceasta
metoda n cteva zile, cteodat n cteva minute.
5. Prin legea vibraiei mintea exercita control asupra corpului. tim ca
ecare aciune mentala este o vibraie i mai tim ca forma este un simplu

mod de micare, o rata a vibraiei. De aici, ecare vibraie modica ecare

atom n organism, ecare celula vie este afectata i o schimbare chimica se
realizeaz la ecare grup de celule.
6. Totul n univers este ceea ce este prin virtutea ratei vibraiei. Daca
schimbam rata vibraiei schimbam natura, calitatea i forma. Vasta panorama
a naturii, vzut i nevazu ta, se aa n continua schimbare prin simpla
schimbare a ratei bibratiei; iar cum gndul este o vibraie, noi putem exercita
aceasta putere. Putem schimba vibraia i astfel putem produce condiiile
care dorim sa se manifeste n corpurile noastre.
7. Cu toii folosim aceasta putere n ecare moment. Problema este ca
cei mai multi dintre noi o folosim incontient i astfel producem rezultate
nedorite. Provocarea este sa o folosim inteligent i sa producem numai
rezulatele dorite. Nu ar trebui sa e dicil, pentru ca toi avem destula
experienta sa tim ce anume produce vibraii plcute n organism i de
asemnenea ce anume produce senzaii neplcute i dezagreabile.
8. Tot ceea ce este necesar este sa consultam propria noastr
experienta. Cnd gndurile noastre au fost nalte, progresive, constructive,
curajoase, nobile, drgue sau n orice fel dezirabile, am pus n micare
vibraii care aduc anumite rezultate. Cnd gndurile noastre au fost pline de
invidie, ura, gelozie, criticism sau alte o mie i una de forme de discordie,
anumite vibtratii au fost puse n micare care au adus rezultate de natura
diferita i ecare din aceste rate de vibraie, daca sunt pstrate, se
cristalizeaz n forma. In primul caz, rezultatul consta n sntate mentala,
morala i zica, iar n al doilea caz n discordie, dizarmonie i boala.
9. Putem astfel nelege cate ceva din puterea pe care mintea o apre
asuprea corpului.
10. Mintea obiectiva are anumite efecte asupra corpului, care sunt
general acceptate. Cineva i spune ceva care ti se pare ridicol i ncepi sa
razi, poate ca att de tare nct ntregul corp se zguduie, ceea ce arata ca
acel gnd a controlat muchii corpului tau; sau cineva i spune ceva care i
atrage simpatia i ochii ti se umplu de lacrimi, ceea ce iari demonstreaz
ca gndul i controleaz glandele corpului; sau cineva i spune ceva care te
nfurie i sngele i urca n obraji, ceea ce arata ca gndul i controleaz
circulaia sngelui. Dar cum aceste experiente sunt toate rezultatul aciunii
mintii obiective asupra corpului, rezultatele sunt de natura temporara; curnd
dispar i situaia revine la forma iniial.
11. Sa vedem cum difer aciunea subcontientului asupra corpului. Te
rneti; mii de celule ncep sa munceasc pentru a vindeca rana; n cteva
zile sau n cate sptmni munca este ndeplinit. Poi sa i rupi un os. Nici
un chirurg din aceasta lume nu poate sa lipeasc cele doua parti la loc (nu
ma refer la inserarea unei tije sau a altui dispozitiv cares sa ntreasc sau sa
nlocuiasc oasele). Doctorul poate sa aeze osul n poziie, iar mintea
subiectiva va ncepe imediat procesul de lipire a celor doua parti i n scurt
timp osul va din nou solid ca la nceput. Poi sa inchiti otrava; mintea
subiectiva va descoperi imediat pericolul i va face eforturi violente sa o
elimine. Poi sa i infestat cu un germene periculos; mintea subiectiva va

ncepe imediat sa construiasc un zid n jurul zonei infestate i va distruge

infecia, absorbind-o cu ajutorul globulelor albe care servesc acestui scop.
12. Aceste procese ale subcontientului de obicei au loc fara ca noi sa
ne dam seama sau sa dirijam aceasta activitate i att timp cat nu
intervenim, rezultatul este perfect; dar aceste milioane de celule care repara
sunt toate inteligente i rspund gndurilor noastre; de multe ori ele sunt
paralizate i devin impotente datorita gndurilor noastre de frica, ndoial i
anxietate. Sunt ca o armata de muncitori, gata sa nceap o piesa
importanta, dar de ecare data cnd ncep, ncepe o greva sau se schimba
planurile pana cnd n nal se descurajeaja i renun.
13. Calea ctre sntatea se fondeaz pe legea vibraiei, care este
baza tuturor tiinelor. Aceasta lege este pusa n aplicare de ctre minte, de
ctre lumea interioara. Este o chestiune de efort individual i de practica.
Lumea puterii noastre este n interior; daca suntem nelepi, 153 nu pierdem
timp i efort ncercnd sa ne luptam cu efectele pe care le gsim n lumea
exterioara, care nu este dect o reexie.
14. Putem ntotdeauna sa gsim cauza n lumea interioara; schimbnd
cauza, schimbam efectul.
Fiecare celula n corpul nostru este inteligenta i va raspunde
indicaiilor noastre. Celulele sunt toate creatori care vor crea exact pe
matricea pe care le-o furnizam.
16. Deci, cnd imagini perfecte sunt plasate n fata mintii subiective,
energiile creative vor construi un corp perfect.
17. Celulele creierului sunt construite n acelai fel. Calitatea creierului
este guvernata de starea mintii sau de atitudinea mentala, astfel, daca
atitudini mentale nedorite sunt transmise lumii subiective, ele se vor
transfera n corpul nostru. Vedem deci cu uurin ca daca dorim ca
organismul nostru sa e sntos, puternic, plin de vitalitate, acesta trebuie sa
e gndul nostru predominant.
tim acum ca ecare element al corpului unman este rezultatul ratei
vibraiei.
tim ca aciunea mentala este rata vibraiei.
tim ca ratele nalte de vibraie guverneaz, modica, controleaz,
schimba sau distrug ratele de joasa vibraie.
tim ca aceatsa rata a vibraiei este guvernata de caracterul celulelor
creierului.
tim cum sa cream aceste celule ale creierului.
23. Deci tim cum sa facem orice modicare zica n corpul nostru i
asigurndu-ne cunoastintele aplicabile ale puterii mintii n toat amploarea
ei, ajungem sa nelegem ca practic nu exista nici o limita care poate adusa
abilitii noastre de a ne plasa n armonie cu Legea Naturii, care este
omnipotenta.
24. Aceasta inuenta sau control asupra corpului de ctre minte devine
din ce n ce mai cunoscuta i tot mai multi medici acorda o mare atenie
acestei chestiuni. Dr. Albert T. Shoeld, care a scris cteva cri importante
despre acest subiect, spune: Subiectul terapeuticii mentale este inca ignorat

de ctre medicina n general. In ziologie nu 154 exista referine la puterea

centrala care controleaz corpul spre binele lui, iar despre puterea mintii
asupra corpului se vorbete foarte rar.
25. Nu-i de mirare ca multi medici trateaz bine bolile nervoase de
origine funcional dar nu putem sa nu observam ca ceea ce stiu nu au
nvat la coal, nu au nvat din cri ci este intuitiv i empiric.
26. Nu aa ar trebui sa se ntmple. Terapeutica puterii mentale ar
trebui sa e obiectul unei tiine speciale care sa se predea n colile de
medicina. Am putea sa vorbim n detaliu despre tratamente prost aplicate
sau nevoia de tratamente neaplicate sau despre rezultatele dezastruoase ale
cazurilor de neglijenta. Dar aceasta ar ca o invidie din partea noastr.
27. Nu exista nici un dubiu ca exista civa pacieni care stiu cat de
mult pot sa fac ei nii pentru ei. Ceea ce poate face pacientul pentru el
nsui, forele pe care le poate pune n micare sunt inca necunoscute.
Suntem nclinai sa credem ca sunt mult mai mree dect ne putem
noi imagina i ca vor folosite din ce n ce mai mult. Terapeutica mentala
poate controlata chiar de ctre pacient n scopul calmarii mintii n fata
excitaiei, prin naterea unor sentimente de bucurie, speran, ncredere i
dragoste; prin sugerarea unor motive de efort, prin munca mentala regulata,
prin devierea gndurilor de la boala.
Pentru exerciiul din aceasta sptmn concentreaza-teasupra
citatului lui Tennyson: Vorbete cu El, pentru ca El aude, i cum spirit poate
sa ntlneasc spirit, El este mai Aproape dect Respiraia i mai apropae
dect minile i picioarele. ncearc apoi sa realizezi ca atunci cnd Vorbeti
cu El, eti n legtur cu Omnipotenta.
29. Realizarea i recunoaterea puterii Omniprezente va distruge orice
fel de tip de boala sau suferina i le va nlocui cu armonie i perfeciune.
Amintete-i ca sunt din cei care susin ca boala i suferina sunt trimii
de ctre Dumnezeu; daca ar asa, atunci ecare medic, ecare chirurrg,
chiar asistentele Crucii Roii nu sunt dect o sdare a dorinei lui Dumnezeu
iar spitalele i sanatoriile sunt locuri de rebeliune n loc de case ale milei.
Bineneles ca acesta idee cade de la sine n absurd i totui sunt multi care
mai cred n ea.
30. Gndete-te ca pana nu demult teologia ncerca sa ne nvee
despre existenta unui Creator imposibil, unul care a creat ine capabile sa
pctuiasc i apoi le pedepsete venic pentru pcatele lor. Bineneles 155
scopul acestei extraordinare ignorante a fost sa creeze teama n loc de
dragoste i astfel, dup doua mii de ani de acest tip de propaganda, Teologia
este acum foarte ocupata s-i ceara scuze pentru Cretinism.
31. Atunci vei aprecia cu mai multa uurin omul ideal, omul creat
dup chipul i asemnarea Domnului i vei mai dornic sa apreciezi Mintea
n care toate i au originea, care formeaz, susine, menine i creeaz tot
ceea ce exista. Toate nu sunt dect parte a unui ntreg extraordinar, al crui
Corp este natura i al crui Suet este Dumezeu. Oportunitatea urmeaz
dup percepie, aciunea dup insiratie, creterea dup cunoatere, eminenta
dup progres.

ntotdeauna spiritulalul primul i apoi transformarea n posibiliti

innite i nelimitate de realizri.
PARTEA XXII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Cum poate eliminata boala? Prin plasarea noastr n armonie cu
Legea naturii care este Omnipotenta.
2. Prin ce proces? Prin realizarea faptului ca omul este o in spirituala
i ca acest spirit trebuie sa e cu necesitate perfect.
3. Care este rezultatul? O recunoatere contient a acestei perfeciuni
mai nti intelectual, apoi emoional aduce cu sine manifestarea acestei
perfeciuni.
4. De ce se ntmpl astfel? Pentru ca gndul este spiritual, deci creativ
i se coreleaz cu obiectul sau i il aduce n manifestare.
5. Care Lege a Naturii este pusa n operare? Legea Vibraiei.
6. De ce guverneaz aceasta lege? Pentru ca o rata mai nalt a
vibraiei guverneza, modica, controleaz, schimba sau distruge o rata a
vibraiei mai joasa.
7. Este acest sistem de terapeutica mentala general recunoscut? Da,
exista milioane de oameni n tara noastr care o folosesc sub o forma sau
alta i bineneles i mai multi n lume.
8. Care este rezultatul acestui sistem de gndire? Pentru prima data n
istoria lumii, ecare facultate mentala nalt, a omului, poate satisfcut
prin adevrul demonstrabil care acum inunda lumea.
9. Este acest sistem aplicabil altor forme de resurse? Va raspunde
oricrei nevoi sau necesiti umane.
10. Este acest sistem tiinic sau religios? tiina adevrat i religia
adevrat sunt surori gemene, unde merge una, celalalta o urmeaz cu
necesitate.
INTRODUCERE PARTEA XXIII.
n aceasta parte pe care am onoarea sa v-o transmit aici, vei vedea ca
banii nii tes materialul existenei noastre; legea succesului inseamana, de
fapt, a de folos, a servi; ceea ce druim, aceea vom primi i din acest motiv
ar trebui sa consideram ca este un privilegiu sa m capabili sa druim.
Am vzut ca gndul este activitatea creativa din spatele ecrei aciuni
constructive. Nu putem sa druim nimic care sa aib o valoare mai practica
dect gndurile noastre.
Gndul creativ necesita atenie i puterea ateniei este, aa cum am
vzut, arma Super-omului. Atenia dezvolta concentrarea i concentrarea
dezvolta Puterea Spirituala iar Puterea Spirituala este cea mai puternica for
n existenta.
Aeasta este tiina care cuprinde toate tiinele. Este arta care se aa
deasupra tuturor artelor, este relevanta vieii umane. In stpnirea acestei
tiine i arte se aa oportunitatea de netgduit a progresului. Perfeciunea
n aceasta tiin nu se dobndete n ase zile, nici n ase luni. Este o
munca de o via. Sa nu mergi nainte nseamn sa mergi napoi.
Este inevitabil ca ntreinerea de gnduri pozitive, constructive i
altruiste sa nu aib un efect de lunga durata n bine. Compensaia este nota

dominanta a Universului. Natura cauta constant sa ating echilibrul. Acolo

unde ceva este trimis, altceva trebuie primit; altfel s-ar forma un vid. Daca
observi acestei reguli, nu poi sa nu beneciezi de ele i astfel sa justici
efortul pe care il depui n aceasta direcie.
PARTEA XXIII
1. A mereu contient de bani este o atitudine mentala; este usa
deschisa ctre arterele comerului. Este o atitudine receptiva.
Dorin este fora de atracie care pune curentul n micare, iar frica
este cel mai mare obstacol prin care curentul este oprit sau complet deturnat
de la noi.
2. Frica este opusul contiinei banilor; este contiina srciei i cum
legea este imuabila, primim ceea ce druim; daca ne e teama, primim ceea
ce ne temem. Banii se tes ntr-un material care constituie chiar existanta
noastr; utilizeaz cele mai bune gnduri ale celor mai bune mini.
3. Facem bani fcndu-ne prieteni i ne mrim cercul de prieteni fcnd
bani pentru ei, ajutndu-i, ind n serviciul lor. Prima lege a succesului este de
a servi i aceasta se construiete pe integritate i justee. Omul care nu este
corect n inteniile sale este pur i simplu ignorant; pierde din vedere legea
fundamentala a schimbului; este imposibil sa reueasc; va pierde cu
siguran. Poate ca nu tie inca; el crede ca este ctigtor, dar este sortit
eecului. Nu poate sa insele Innitul. Legea compensaiei ve cere de la el ochi
pentru ochi i dinte pentru dinte.
4. Forele vieii sunt volatile. Ele sunt compuse din gnduri i idealuri
care la randul lor se modeleaz n forma. Problema noastr este sa ne
pstrm mintea deschisa, sa cutm constant noul, sa recunoatem
oportunitile, sa m interesai de cursa mai degrab dect de scopul nal,
pentru ca placerea consta n parcurs, nu n premiu.
5. Poi sa devii un magnet pentru bani, dar pentru aceasta trebuie mai
nti sa consideri cum sa faci bani pentru alte persoane. Dace ai n interiorul
tau ceea ce este necesar pentru a recunoate i utiliza oportunitile i
condiiile favorabile i a recunoate valorile, poi sa te aezi n poziia n care
vei obine avantaje, dar cel mai mare succes al tau va veni n msura n care
eti capabil s-i ajui pe alii.
Acolo unde beneciaz unul, beneciaz toi.
6. Un gnd generos este plin de putere i vitalitate, un gnd egoist
conine germenele dispariiei. Se va dezintegra i va disprea. Marii naniti
sunt doar canale prin care se distribuie bogia; sume imense vin i pleac,
dar este foarte periculos sa opreti veniturile sau plile. Amndou capetele
trebuie sa rmn deschise; tot aa cele mai mari succese ale noastre vor
veni pe msur ce admitem ca trebuie sa druim pentru a primi.
7. Daca recunoatem ca puterea Omnipotentei este sursa tuturor
rezervelor, ne vom ajusta contiina noastr la aceste rezerve n aa maniera
nct vom atrage constant tot ceea ce este necesar i vom vedea ca pe
msur ce druim mai mult, primim mai mult. A drui n acest sens nseamn
a servi. Bancherul da bani, negustorul bunuri, autorul gndurile sale,
muncitorul ndemnarea sa; toi avem ceva de druit; cu cat druim mai

mult cu att primim mai mult; cu cat primim mai mult, cu att suntem
capabili sa druim mai mult.
8. Finanistul druiete mai mult pentru ca primete mai mult. El
gndete; rareori permite cuiva sa gndeasc pentru el. Vrea sa tie cum se
vor obine rezultatele; trebuie sa ii ari; cnd reueti, el va furniza
mijloacele prin care sute sau mii de oameni vor prota i n msura n care
acetia vor avea succes, el va avea succes. Morgan, Rockefeller, Carnegie i
alii nu au devenit bogai pentru ca au pierdut banii altor oameni; din cotra,
pentru ca au fcut bani pentru alti oameni, au devenit cei mai bogai oameni
ai lumii.
9. O persoana medie este compet inocenta n ceea ce privete gndirea
profunda. Ea accepta ideile altora i le repeta, ca un papagal; aceasta se
vede cu uurin cnd nelegem metoda prin care se formeaz opinia
publica; atitudinea docila a unei largi parti majoritare care pare dornica sa
lase cteva persoane sa gndeasc pentru toi ceilali conduce la situaii n
care civa oameni reuesc n multe tari sa usurpe toate cile puterii i sa
menin milioane de oameni subjugai. Gndirea creativa necesita atenie.
10. Puterea ateniei se numete concentrre; aceasta putere este dirijata
de ctre voin i din acest motiv trebuie sa refuzam sa ne concentram sau
sa gndim la orice altceva care nu corespunde lucrurilor pe care le dorim.
Multi se concentreaz constant asupra tristeii, pierderii, discordiei de orce
tip; cum gndul este creativ, 159 rezulta cu necesitate ca aceasta
concentrare conduce inevitabil la i mai mari pierderi, mai multa tristee i
mai multa discordie. Cum ar putea altfel? Pe de alta parte, cnd ne ntlnim
cu succesul, ctigul sau orice alte condiii pe care ni le dorim, ne
concentram natural asupra efectelor acestor lucruri i astfel cream mai mult,
rezulta deci ca mult conduce ctre mai mult.
Cum poate utilizata cunosterea acestui principiu n lumea afacerilor
este bine explicat de un asociat al meu: Spiritul, orice ar sau ar nu
acesta, trebuie sa e considerat Esena Contientei, Substana mintii,
realitatea fundamentala a Gndului. i cum toate ideile sunt faze ale activitii
Contientei, Mintii sau Gndului, rezulta ca n Spirit i numai n el, se va gsi
Faptul Ultim, Lucrul Real sau Ideea. 13. Aceast lucru ind admis, nu ti se
pare rezonabil sa susii ca adevrata nelegere a Spiritului i a legilor lui de
manifestare ar lucrul cel mai practic pe care o persoana spera s-l
gseasc? Nu pare sigur ca daca mai multe persoane ale acestei lumi ar
putea realiza acest fapt, se vor calca n picioare ca sa ajung la locul unde
ar putea obine asemenea cunotine ale lucrurilor i legilor spirituale? Aceti
oamni nu sunt nebuni; ei trebuie doar sa se agate de acest fapt fundamnetal
pentru a se mica n direcia a ceea ce reprezint esena tuturor realizrilor.
14. Lsai-m sa va dau un exemplu concret. Cunosc un om n Chicago
pe care l-am considerat materialist. A avut cteva succese n via; a avut i
cteva eecuri. Ultima data cnd am vorbit cu el era efectiv la pmnt
comparativ cu condiia sa de afaceri anterioara.
Prea ca ar ajuns la captul drumului, pentru ca nu mai era tocmai
tnr, iar la vrsta lui ideile vin mai ncet i mai rar dect n anii precedeni.

15. In esen mi-a zis: Stiu ca toate lucrurile care funcioneaz bine n
afaceri sunt rezultatul Gndului; orice prost tie asta. Pentru moment se pare
ca nu mai am gnduri i idei bune. Dar daca toat aceasta nvtur a
Mintii Atotcuprinztoare este corecta, este posibil pentru individ sa obin
o conexiune directa cu Mintea Innita; iar n Mintea Innita exista
posibilitatea tuturor tipurilor de idei bune pe care un om de curajul i
experienta mea ar putea sa le 160 puna n practica n lumea afacerii i sa
ating un mare succes. mi suna bine; am sa ncerc. 16. Aceasta s-a
ntmplat civa ani n urma. Cteva zile n urma am auzit din nou de acest
om. Vorbind cu un prieten am spus: Ce s-a ntmplat cu prietenul nostru X?
i-a mai revenit vreodat? Prietenul meu m-a privit mirat. Ce? Nu tii
despre X? Este marele om din Compania _ i a numit un concern care avea
un succes fenomenal n ultimele optsprezece luni i care este binecunoscuta
acum de la un capt al altul al tarii i peste granite, datorita unei campanii
publicitare. Nu fcusem legtur intre el i aceasta companie, desi tiam de
succesul acesteia. Investigaiile urmtoare mi-au artat ca povestea era
adevrat i ca faptele despre care va povestesc nu sunt exagerate nici un
pic.
Acum, ce credei despre aceasta? Mie mi se pare ca acest om a realizat
legtur cu Mintea Innita Spiritul i ca gsind-o a reuit sa o foloseasc
pentru el. A folosit-o n afacerile sale.
18. Suna a sacrilegiu sau blasfemie? Sper ca nu; nu aceasta a fost
intenia mea. ndeprteaz implicarea Peronalitatii sau a Naturii Umane
Exacerbate din concepia Innituluisi ceea ce ramane este concepia
Putere-Prezenta Innita, Chintesena Contientizrii de fapt, Spiritul. aa
cum omul, de asemenea, trebuie de fapt considerat o manifestare a
Spiritului; nu este nici un sacrilegiu n ideea ca omul, ind Spirit, ar trebui sa
se armonizeze cu Originea i Sursa sa e capabil sa le manifeste cel putin
ntr-o msur minora prin Puterea sa. Toi facem acest lucru, mai mult sau
mai putin cnd ne folosim mintea n direcia Gndului Creativ. Acest om a
fcut mai mult; a folosit metoda ntr-o maniera practica intensiva.
19. Nu l-am consultat n legtur cu procedeele sale desi intenionez so fac cu prima ocazie; el nu numai ca a extras din Sursa Innita ideile da care
a avut nevoie i care au format smna succesului sau, dar de asemenea a
folosit Puterea Creativa a Gndului n aciunea de a cldi pentru el nsui o
Matrice Ideala a ceea ce el spera sa se manifeste n forma, adugnd,
schimbnd, improviznd detaliile acesteia din timp n timp ncepnd de la
liniile generale pana la cel mai mic detaliu. Gndesc ca astfel s-au petrecut
lucrurile n acest caz, nu numai din amintirea conversaiei de acum civa
ani, dar i pentru ca am gsit aceleai lucruri ca ind adevrate n alte cazuri
161 ale altor oameni proemineni care au obinut manifestri similare ale
Gndului Creativ.
20. Cei care se feresc de ideea folosirii Puterii Innite pentru a ajutai
n lumea materiala ar trebui s-i aminteasc ca daca Innitul ar avut
obiecii asupra acestui procedeu, acesta nu ar avea niciodat loc. Innitul
este capabil sa aib grija de el nsui.

21. Spiritualitatea este destul de practica, foarte practica, intens de

practica. Ne nva ca Spiritul este Lucrul real, iar Materia este doar plastic,
ceva ce Spiritul a fost capabil sa creeze, sa modeleze, sa manipuleze i sa
formeze dup dorin sa. Spiritualitatea este cel mai practic lucru din lume
singurul lucru absolut practic care exista!
22. In aceasta sptmn concentreza-te asupra faptului ca omul nu
este un corp cu spirit ci un spirit cu corp i ca din acest motiv dorinele lui
sunt incapabile de a avea o satisfacie permanenta n ceva ce nu este
spiritual. Banii nu au alta valoare dect aceea de a ne aduce condiiile pe
care le dorim, iar aceste condiii trebuie sa e cu necesitate armonioase.
Condiiile armonioase necesita resurse suciente iar daca aparent exista
lipsuri, trebuie sa realizam ca ideea sau suetul banilor este de a n
serviciu, i pe msur ce acest gnd ia forma, canalele cu rezerve se deschid
iar tu vei avea satisfacia de a ti ca metodele spirituale sunt n ntregime
practice.
Am descoperit ca premeditat, gndirea disciplinata, cu un anume
scop, matureaz acest scop ntr-o forma xa, deci putem absolut siguri de
rezultatul dinamicului nostru experiment. Francis Larimer Warner.
PARTEA XXIII NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este prima lege a succesului? Serviciu.
2. Cum putem sa ne aam n serviciu cel mai bine? Menine-i mintea
deschisa; i interesat mai mut de cursa dect de premiu, de cale dect de
posesie.
3. Care este rezultatul gndirii egoiste? Conine germenele disoluiei.
4. Cum vor atinse cele mai mari succese ale noastre? Prin
recunoaterea faptului ca este la fel de esenial sa dai, ca i sa primeti.
5. De ce nanitii au adesea mare succes? Pentru ca gndesc ei pentru
ei.
6. Cum de marea majoritate a oamenilor din orice tara ramane docila i
supusa ctorva? Pentru ca ii las pe acetia sa gndeasc pentru ei.
7. Care este efectul concentrrii asupra tristeii i pierderii? Mai multa
tristee i mai multa pierdere.
8. Care este efectul concentrrii asupra ctigului? Mai mult ctig.
9. Este acest principiu folosit n lumea afacerilor? Este singurul principiu
care a fost vreodat folosit sau care poate folosit; nu exista un alt principiu.
Faptul ca poate folosit incontient nu altereaz situaia.
10. Care este aplicaia practica a acestui principiu? Realizarea faptului
ca succesul este un efect i nu o cauza, iar daca vrem sa ne asiguram efectul
trebuie sa stabilim cauza sau ideea sau gndul prin care acest efect este
creat.
Hrnete-i mintea cu gnduri mree; credina n eroi nate eroi
Disraeli.
INTRODUCERE PARTEA XXIV.
Aici gsii parte XXVI, ultima lecie a acestui curs.
Daca ati practicat ecare exerciiu cteva minute pe zi, aa cum v-am
sugerat, ati aat ca putei obine de la viaa exact ceea ce va dorii, mai nti

punnd n via ceea ce va dorii i probabil ca suntei de acord cu studentul

163 care a zis: Gndul este aproape copleitor, att de vast, att de la
ndemn, att de clar, de rezonabil i de uor de folosit.
Fructul acestei cunoateri este un dar de la Dumnezeu; este adevrul
care ne face liberi, nu numai liberi de lipsuri i limitri, dar de asemenea
liberi de tristee, ngrijorare, grija i nu este minunat sa realizezi ca aceasta
lege nu raspunde n funcie de persoana? Nu conteaz care este obinuina ta
de a gndi, calea a fost pregtit.
Daca eti inclinat spre religie, cei mai mari nvtori religioi ai lumii
au descris calea att de clar nct toi o pot urma. Daca mintea ta este
inclinata spre tiin, legea va opera cu precizie matematica. Daca eti
inclinat spre losoe, Platon sau Emerson ar putea profesorii tai; dar n
ecare vei gsi diferite grade ale puterii creia este imposibil sa ii impui
limite.
nelegerea acestui principiu, cred, este secretul pe care vechii
Alchimiti il cutau n van; explica cum aurul din mintea noastr poate
transmutat n aur n inima noatra i n mana noastr.
PARTEA XXIV
1. Cnd pentru prima data oamenii de tiin au pus soarele n centrul
sistemului solar i au trimis pmntul sa se nvrt n jurul lui, aceastaa fost
o surpriza imensa i a teoria fost primita cu consternare.
ntreaga idee prea evident falsa; nimic nu fusese mai sigur dect
micarea soarelui pe cer i oricine putea sa vad cum acesta coboar n
spatele dealurilor din vest i se scufunda n mare; savanii s-au nfuriat,
oamenii de tiin au respins ideea ca ind absurda i cu toate acestea,
evidenta a adus convingerea n minile tuturor.
2. Vorbim despre clopot ca despre un corp care emite sunete, cu toate
ca tim ca tot ceea ce clopotul poate produce sunt vibraii n aer. Cnd aceste
vibraii ating o rata de aisprezece pe secunda, sunetul se aude n mintea
noastr. Este de asemenea posibil, pentru minte, sa aud vibraii la o rata de
38,000 pe secunda. Cnd numrul creste peste aceasta limita, totul devine
linite din nou. tim astfel ca sunetul nu se aa n clopoel ci n mintea
noastr.
3. Vorbim i gndim despre soare ca cel care da lumina. Totui tim
ca emiterea de energie care produce vibraii n eter la o rata de patru sute
trilioane pe secunda, cauzeaz ceea ca noi numim unde de lumina, astfel
tim ca tot ceea ce numim lumina este doar o forma de energie i ca singura
lumina care exista este cauzata n mintea noastr de viteza de micarea
undelor. Cnd viteza acestora creste, lumina i schimba culoarea, ecare
schimbare de culoare ind cauzata de vibraii mai scurte i mai rapide; desi
vorbim despre trandari ca ind roii, despre iarba ca ind verde sau despre
cer ca ind albastru, tim ca de fapt culorile exista doar n mintea noastr i
ca acestea sunt senzaii experimentate de noi ca rezultat al vibraiilor
lungimii de unda.
Cnd vibraiile sunt reduse sub patru sute trilioane pe secunda, nu ne
mai afecteaz ca lumina, ci experimentam senzaia de cldur. Este evident

ca nu ne putem baza pe evidentele oferite de simurile noastre pentru a

culege informaii n ceea ce privete realitatea lucrurilor; altfel, am crede ca
soarele se mic, ca pmntul este plat i nu rotund, ca stelele sunt frnturi
de lumina i nu sori mari.
4. ntreaga gama a teoriei i practicii a oricrui sistem metazic consta
n cunoaterea Adeverului n ceea ce te privete pe tine i lumea n care
trieti; este cunoscut ca pentru a exprima armonia, trebuie sa gndeti
armonios; pentru a exprima sntatea, trebuie sa gndeti sntos; i pentru
a exprima abundenta trebuie sa gndeti abundenta. Pentru a realiza aceasta
trebuie sa rstorni evidentele pe care ti le arata simurile.
5. Cnd ajungi sa nelegi ca toate formele de boala, lipsa, limitare sunt
doar simple rezulate ale gndirii greite, vei ajunge sa cunoti Adevrul, care
te va face liber. Vei vedea cum munii pot mutai din loc. Iar daca aceti
muni sunt construii numai din ndoieli, frica, nencredere i alte forme de
descurajarea, ei sunt la fel de reali i trebuie nu numai mutai, dar i
aruncai n mare.
6. Adevrata ta munca consta n a te convinge singur de adevrul
acestor armaii. Cnd ai reuit sa realizezi aceasta, nu vei avea nici o
dicultate n a gndi adevrul; aa cum a fost artat, adevrul conine un
principiu vital i se va manifesta.
7. Cei care vindeca boli cu ajutorul puterilor mentale au ajuns sa
cunoasc adevrul; il demonstreaz n vieile lor n ecare zi. Ei stiu ca viaa,
sntatea i abundenta sunt omniprezente, umplu tot spaiul; i 165 mai stiu
ca toi cei care permit bolii, lipsurilor de orice fel sa se manifeste, nu au ajuns
inca la nelegerea acestei mree legi.
8. Cum toate condiiile sunt creatii-ale-gandului, deci n ntregime
mentale, boala i lipsurile sunt doar simple condiii n care persoana eueaz
sa vad adevrul; imediat ce eroarea a fost nlturat, condiia este
ndeprtat.
9. Metoda de nlturare a acestei erori este de a mege n Tcere i de a
cunoate Adevrul. Cum toat mintea este o singura minte, poi sa faci
aceasta pentru tine sau pentru oricine altcineva. Daca ai nvat sa formezi
imagini mentale ale condiiilor dorite, aceasta va calea cea mai uoar i
mai rapida se obii rezulate; daca nu, rezultatul poate atins prin
argumentare, prin procesul de autoconvingere despre adevrul absolut al
armaiilor tale.
Amintete-i aceasta este una dintre cele mai minunate armaii pe
care trebuie sa i-o nsuteti amintete-i ca nu conteaz cat este de dicil,
nu conteaz unde este, cine este afectat, nu exista alt pacient dect tu nsui;
nu ai nimic altceva de fcut dect sa te convingi de adevrul pe care doreti
s-l vezi manifestat.
Aceasta este o armaie tiinic n acord cu orice sistem al metazicii
i nici un rezultat permanent nu poate asigurat prin nici o alta modalitate.
12. Toate formele de concentrare, de formare de Imagini Mentale, de
Argumentare, de Auto-Sugestie nu sunt dect simpe metode prin care tu eti
capabil sa realizezi Adevrul.

13. Daca i doreti sa ajui pe cineva, sa distrugi o anumit forma de

lipsuri, limitare sau eroare, metoda corecta este sa nu te gndeti la
persoana pe care vrei sa o ajui; intenia de a ajuta este sucienta i te pune
n contact mental cu acea perosana. Alunga din mintea ta orice credin n
lipsuri, limitri, boala, pericol, dicultate sau orice altceva care te tulbura.
Imediat ce realizezi aceasta, rezultatul dorit se va ndeplini, iar persoana va
libera.
14. Dar amintete-i ca gndul este creativ, n consecin, de ecare
data cnd ii permii gndului sa de aeze pe o condiie armonioasa, trebuie
sa realizezi ca asemenea condiii sunt doar aparente; nu exista realitate,
spiritul este singura realitate i nu poate alfel dect perfect.
15. Toate gndurile sunt o forma de energie, o rata a vibraiei, dar
gndul Adevrului are cea mai nalt rate de vibraie cunoscuta i n
consecin distruge orice forma de eroare n exact aceeai maniera n care
lumina distruge ntunericul. Nici o forma de eroare nu poate exista atunci
cnd apare Adevrul, astfel ca ntreaga ta activitate mentala consista n a
nelege Adevrul. Aceasta te va ajuta sa depeti orice forma de lipsa,
limitare sau boala.
Nu putem sa ajungem la nelegerea adevrului prin intermediul lumii
exterioare; aceasta este o lume relativa. Adevrul este absolut.
Trebuie deci sa il gaim n lumea interioara.
17. A-i antrena mintea pentru a vedea numai Adevrul nseamn a
expima numai condiii adevrate. Abilitatea noastr de a reui ne va indica
progesul pe care l-am realizat.
18. Adevrul absolut este ca eu-ul este perfect i complet; adevratul
eu este spiritual i nu poate dect perfect; niciodat nu poate conine
lipsuri, limitri sau boala. Sclipirea de geniu nu poate sa i aib originea n
micarea moleculara a creierului; este inspirata de ego, de eu-ul spiritual
care este una i aceeai cu Mintea Universala; sta n abilitatea noastr de a
recunoate aceasta Unitate care este sursa inspiraiei, a geniului. Aceste
rezultate au efecte pe lunga durata asupra generaiilor care vor urma; ele
constituie pilonii de foc care marcheaz calea pe care o vor urma milioane de
oameni.
19. Adevrul nu este rezultatul unui antrenament logic sau al unui
experiment, nici chiar al observaiei; este produsul unei contiine dezvoltate.
Adevrul din Cezar se manifesta n comportamentul, via i aciunile lui
Cezar; inueneaz formele sociale i progresul. Viaa ta, aciunile tale i
inuenta ta n lume vor depinde de gradul de adevr pe care tu eti capabil
sa il nelegi, pentru ca adevrul nu se manifesta n crezurile tale ci n
conduita ta.
20. Adevrul se manifesta n caracter, iar caracterul omului ar trebui sa
e interpretarea religiei sale, sau aceea ce este adevrat pentru el; i aceasta
n schimb se va evidenia n caracterul posesiilor sale. Daca omul se plnge
de bogia sa el este de fapt nedrept cu el nsui, chaur daca neaga adevrul
raional, gndul ramane clar i irefutabil.

21. Condiiile n care trim, nenumratele circumstane i accidente ale

vieii noastre exista deja n personalitatea subcontienta care atrage 167
ctre sine materialul mental i zic care este congenital naturii sale.
Astfel, viitorul nostru este determinat de ctre prezent i daca se pare
ca ar exista orice injustiie ntr-o anumit faza a vieii personale, trebuie sa ne
uitam n interior pentru a gsi cauza acesteia i sa ncercm sa descoperim
faptul mental care este responsabil de aceasta manifestare exterioara.
Acesta este adevrul care ne face liberi, iar cunosterea contient a
acestui adevr ne va ajuta sa depim orice dicultate.
23. Condiiile cu care te ntlneti n lumea exterioara sunt invariabil
rezultatul condiiilor pe care le obii n lumea interioara; rezulta deci, cu
acuratee tiinic, faptul ca, prin meninerea n minte a unui ideal perfect,
poi sa aduci aceste condiii ideale n mediul tau.
Daca vezi numai parte incompleta, imperfecta, relativa, limitata a
lucrurilor, aceste condiii se vor manifesta n viaa ta; dar daca i antrenezi
mintea sa vad i sa realizeze eu-ul spiritual, eu-ul care este pentru
totdeauna perfect i complet i armonios, atunci numai condiiile folositoare
i sntoase se vor manifesta.
25. Cum gndul este creativ, iar adevrul este cel mai nalt i perfect
gnd pe care cineva il poate gndi, este evident ca a gndi adevrul
nseamn a crea ceea ce este adevrat i este din nou evident ca atunci cnd
adevrul ia in, ceea ce este fals nceteaz a mai exista.
26. Mintea Universala este totoliatatea tuturor minilor care exista.
Spiritul este Minte pentru ca Spiritul este inteligent. Cuvintele sunt deci
sinonime.
27. Dicultatea cu care trebuie sa te lupi este sa realizezi ca mintea nu
nseamn individ. Ea este omniprezenta. Exista peste tot. Cu alte cuvinte, nu
exista loc unde sa nu e. Este universala.
28. Oamenii au folosit n general cuvntul Dumnezeu pentru a
descrie acest principiu Universal i creativ; dar cuvntul Dumnezeu nu
transmite semnicaia corecta. Cei mai multi oameni cred ca acest cuvnt
denumete ceva n afara lor; n realitate lucrurile stau complet invers. Este
chiar viaa noastr. Fara ea, am mori. Am nceta sa existam. In minutul n
care spiritul prsete corpul, nu mai suntem nimic. Spiritul este deci pentru
noi, tot ceea ce exista.
29. Acum, singura activitate pe care o poseda spiritul este puterea de
a gndi. Astfel, gndul este cu siguran creativ pentru ca spiritul este
creativ. Puterea creativa este impersonala, iar abilitatea noastr de a gndi
este de fapt abilitatea noastr de a o controla i a o folosi n beneciul nostru
i a altora.
Cnd adevrul acestei armaii este neles, realizat i apreciat vei intra
n posesia Cheii Universale, dar amintete-i ca numai cei care sunt destul de
nelepi sa neleag, destul de luminai ca sa cntreasc evidentele, destul
de fermi ca sa urmeze calea propriei lor judecai i destul de puternici sa fac
sacricul necesar, numai aceia pot intra i participa.

31. In aceasta sptmn ncearc sa realizezi ca lumea n care trim

este cu adevrat minunata, ca tu eti o in minunata, ca multi s-au trezit i
au cunoscut Adevrul i cu cat mai repede se trezesc i ajung sa cunoasc
lucrurile care au fost pregtite pentru ei cu att mai repede vor cunoste
ceea ce ochiul nu poate sa vad, urechea nu poate sa aud i nici nu a intrat
n inima omului, splendorile care exista pentru aceia care gsesc Pmntul
Fgduinei. Acetia au traversat raul raiunii i au ajuns la un punct de
discriminare intre adevrat i fals i au gsit ca tot ceea ce au dorit sau visat
nu este dect un pal concept al realitii orbitoare.
Daca motenirea unor acri de pmnt poate lsat prin testament,
motenirea cunoaterii i a nelepciunii nu poate. Omul bogat poate plati pe
alii sa munceasc pentru el, dar este imposibil sa gndeasc pentru el sau
sa achiziioneze orice fel de realitate-de-sine pentru el.
S. Smiles.
PARTEA XXIV NTREBRI i RSPUNSURI
1. Care este principiul de care depinde teoria i practica oricrui sistem
metazic? Cunoaterea adevrului n ceea ce te privete i n ceea ce
privete lumea n care trieti.
2. Care este Adevrul n ceea ce te privete? Adevratul Eu sau ego
este spiritual i nu poate dect perfect.
3. Care este metoda prin care putem distruge price forma de eroare?
Sa te convingi singur de Adevr n ceea ce privete condiiile pe care vrei sa
le vezi manifestate.
4. Poi sa faci acest lucru i pentru alii? Mintea Universala n care
trim, ne micm i n care ne aam este una singura i indivizibila; este la
fel de posibil sa ii ajui pe alii ca i pe tine nsui.
5. Ce este Mintea Universala? Totalitatea minilor n existenta.
6. Unde se aa Mintea Universala? Mintea Universala este
omniprezenta, exista peste tot. Nu exista loc unde sa nu e. Astfel, ea este i
n noi.
Este Lumea Interioara. Este spiritul nostru, viaa noastr.
7. Care este natura Mintii Universale? Este spirituala i n consecin
creativa. Cut sa se exprime n forma.
8. Cum putem aciona asupra Mintii Universale? Abilitatea noastr de a
gndi este abilitatea noastr de a aciona asupra Mintii Universale i de a o
aduce n manifestare n beneciul nostru i al altora.
9. Ce se nelege prin gndire? Gnd clar, decis, calm, deliberat,
susinut, cu un nal denit avut n vedere.
10. Care va rezultatul? Vei capabil sa spui: Nu sunt eu cel care face
munca ci tatl care se aa n mine, el face munca. Vei ajunge sa nelegi
ca Tatl este Mintea Universala i ca El ntr-adevr se aa n tine, cu alte
cuvinte vei ajunge sa nelegi ca promisiunile minunate fcute de ctre biblie
sunt fapte, nu ciune i ca pot demonstrate de oricine care are destula
nelegere.
Templele au imaginile lor sacre; vedem ce inuenta au avut mereu
asupra unei mari parti a omenirii; dar, n realitate, ideile i imaginile din

minile oamenilor constituie o putere invizibila care ii guverneaz constant; i

acesteia, ei, i se se supun cu grbire.
Jonathan Edwards 170

SFRIT