Seminar 1, sem 2, 2015

Seminar nr 2
Gestiune bancara

ASE FABBV, AN 3 Seria A si C Pag 1

Seminar 3: Riscuri bancare Gestiunea riscului de credit

Bancile se confrunta cu o multitudine de riscuri, atat riscuri generale cat si riscuri specifice bancii, astfel:
-

Riscuri generale
o Riscuri comerciale / strategice
clientela / produs ex. in cazul alnsarii unor produse / servicii ex. Lansarea unor produse percepute dificil de
catre clientela tinta; ex. Lansarea unui card pentru studenti de catre o banca ce nu detine o retea dezvoltata
solutii: o mai buna activitate a specialistilor din directiile de strategie si marketing
reputatie ex. Riscul reputational al bancilor care au acordat credite in CHF in contextul actual sau in cazul
bancilor care au practicat comisioane abuzive (dovedite si anulate de instanta); - relatii nefavorabile cu presa sau
articole, postari nefavorabile pe retelele sociale
sectorial concentrarea activelor / pozitionarea pe segmente de clientela sau piete cu o rentabilitate scazuta
ex. Real estate / auto / leasing in perioada 2008-2011
o Riscuri aferente bunurilor si personalului (accidente, delict, frauda angrenand costuri cu politele de asigurare,
autorizare, control suplimentar)
o Riscuri operationale si tehnice rezultat din procese interne inadecvate sau esuate ale oamenilor, sistemelor (sisteme de
tranzactionare, telecomunicatii, inregistrare si decontare a operatiunilor) - inclusiv depedenta bancii fata de un anumit
furnizor de tehnologie ex. toate sistemele bancii pot fi furnizate de un singur furnizor Oracle. In situatia in care se
doreste schimbarea unui modul, schimbarea si adaptarea la celelalte nu se poate realiza decat tot in cadrul unor tehnologii
Oracle absenta unui personal competent dpdv tehnic si un cost ridicat al schimbarii tehnologiei si a procedurilor de lucru.
o Risc de comunicare riscul financiar, reputational si comercial legat de counicarea de catre banca a rezultatelor si
strategiei sale
o Risc etic risc de control intern / nerespetarea a unor coduri de conduita profesionala a angajatilor
o Riscuri de reglementare risc juridic, fiscal sau penal urmare a neaplicarii dispozitiilor legale sau a reglementarilor

Riscuri specifice
o Riscul costului de inlocuire - manifestat ca urmare a incapacitatii contrapartidei de a finalliza o tranzactie la maturitate.
Aceasta incapacitate poate lasa partea solvabila cu o pozitie neasugurata sau cu o pozitie deschisa, sau poate duce la
nerealizarea profiturilor estimate aferente pozitiei respective.
o Risc de principal sau de decontare manifesta urmare a ipierderii integrale a valorii aferente unei tranzactii. In procesul
de decontare, acest risc este asociat tranzactiilor cua ctive care prezinta o diferenta de timp intre finalizarea decontarii
fondurilor si finalizarea decontarii activului trazactionat. Riscul principal care se manifesta in decontarea tranzactiilor de
schimb valutar este denumit uneori ca risc Herstatt.
o Risc de lichiditate manifestat ca urmare a incapacitatii bancii de a isi indeplini obligatiile integral la scadenta, dar totusi e
capabila sa indeplineasca oligatiile integral intr-un moment ulterior. Ex. de evenimente care pot provoca o criz de
lichiditate: constituirea rezervei minime obligatorii, retrageri masive de depozite, trageri masive din contul liniilor de credit,
necesitatea de a vinde rapid valori mobiliare puin sau deloc lichide etc.
o Risc de credit - Pierderea generat de faptul c una dintre prile implicate ntr-un contract (o contraparte) nu dorete sau
nu poate s i ndeplineasc obligaiile asumate prin contract. Fiecrei contrapri i se asociaz o expunere (suma ce
poate fi pierdut) i o rat de recuperare.
o Risc de piata manifestat sub forma unei pierderi sau absente a unui castig, generat de modificarea preturilor pietei.
Risc de rata a dobanzii pierderea sau absenta castigului generat de modificarea ratelor de dobanda
Ex:
Un activ (de ex. un credit) cu rat de dobnd fix:
dac ratele de dobnd de pia cresc absena ctigului;
dac ratele de dobnd de pia scad avantaj competitiv (ctig nematerializat n profit
contabil);
Un activ (de ex. un credit) cu rat de dobnd variabil:
dac ratele de dobnd de pia cresc ctig;
dac ratele de dobnd de pia scad pierdere;
O datorie (de ex. un certificat de depozit) cu rat de dobnd fix:
dac ratele de dobnd de pia cresc avantaj competitiv (ctig nematerializat n profit
contabil);
dac ratele de dobnd de pia scad absena ctigului;
O datorie (de ex. un certificat de depozit) cu rat de dobnd variabil:
dac ratele de dobnd de pia cresc pierdere;

GESTIUNE BANCARA

Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 2

dac ratele de dobnd de pia scad ctig.

Risc de curs de schimb - pierderea sau absena ctigului generat de modificarea cursului de schimb.
Ex.:
Un activ (de ex. un credit) denominat n EUR:
dac cursul EUR/RON crete (Ron se depreciaz) ctig;
dac cursul EUR/RON scade (Ron se apreciaz) pierdere.
O datorie (de ex. un depozit) denominat n EUR:
dac cursul EUR/RON crete (Ron se depreciaz) pierdere;
dac cursul EUR/RON scade (Ron se apreciaz) ctig.
Risc de piata asociat portofoliului de valori mobiliare - Pierderea sau absena ctigului generat de
modificarea preurilor valorilor mobiliare (portofoliul de aciuni, obligaiuni, titluri de stat, certificate de depozit).
Riscul de solvabilitate - Riscul de a nu dispune de fonduri proprii suficiente pentru absorbtia unor eventuale pierderi. Estimarea
fondurilor proprii neceare sunt stabilite in functie de masurarea cat mai obiectiva a riscurilor posibile si nu forfetare. Prin
titlurilizare (revinderea creantelor pentru a asigura o mai mare lichiditate a activului bancar si implicit diminuarea expunerilor la
riscuri) bancile pot realiza economii de fodnrui proprii, acestea putand fi utilizate intr-o maniera mai rentabila.
Riscul de tara (riscul suveran): Expunerea la ierderi ce poate aparea intr-o afacere cu un partener strain, cauzate dde
evenimente specifice care sunt cel putin partial, sub controlul guvernului tarii partenerului.
Nici o companie dintr-o tara nu poate de regula un rating mai bun decat riscul de credit asociat tarii din care face parte.
Pierderile datorate riscului de tara se pot manifesta sub trei aspecte: pierderi de oportunitati, pierderi costand in costuri
suplimentare sau pierderi reale reprezentate de sumele care nu mai pot fi recuperate.
Materializarea riscului de tara se realizeaza urmare a unor:
evenimente politice (razboi, ocupatie militara straina, conflicte politico-economice, polarizare politico
regionala, revendicari teritoriale, revolte cu substrat ideologic)
evenimente sociale (revolte, diferende etnice, religioase, sindicalism militant, repartitie inechitabila a
veniturilor)
evenimente sociale (defectiuni tehnice, imposibilitatea executarii transferurilor sumelor datorate,
imposibilitatea realizarii de tranzactii valutare, repudierea datoriei, sistarea temporara platilor urmatade
reesalonare, indigenizarea unei intreprinderi, nationalizarea unei intreprinderi straine, diminuarea
profitabilitatii unei investitii straine urmare a inrautatirii situatiei interne a tarii, distrugerea fizica a unei
intreprinderi straine din cauza unor calamitati naturale, revolutii sau alte tulburari sociale grave.

Riscul de tara poate fi evaluat pe baza mai multor modele, unul dintre cele mai intalnite fiind cel care se bazeaza pe
cativa indicatori relevanti, cum ar fi:
Performanta economico-sociala: echilibrul macroeconomic (nivelul deficitului bugetar, nivelul somajului,
situatia economica pe sectoare, stabilitatea monetara, PIB / locuitor, rata inflatiei, climatul de afaceri,
fluxurile de capital straini, nivelul coruptiei si independenta justitiei.
Performanta economica: raportul investitii interne / PIB, adecvarea politicii economice, deschiderea si
libertatea economica
Situatia balantei de plati
Situatia datoriei externe
Conjunctura social politica
Riscul sistemic manifestat ca neindeplinirea obligatiilor care revin unui participant din participarea sa la un sistem, sau in
piata financiara, sa conduca la neindeplinirea la termen a obligatiilor asumate de catre alti participanti. Acest esesc pate cauza
probleme semnificative de lichiditate si credit, putand periclita stabilitatea intregului sistem bancar.

ntrebri
I. Ce riscuri bancare sunt generate de urmtoarele operaiuni realizate de o banc comercial?
1. acordarea unui credit n RON la o rat fix de dobnd
risc de credit, risc de rata a dobanzii, risc operational (frauda sau de nerespectare a normelor), risc reputational (creditarea
unor clienti controversati, risc de clientela / produs (ex. Oferirea unui card de credit unui client care doreste finantarea unei
excursii), riscuri tehnice, etc
2.

3.

acordarea unui credit n EUR la o rat variabil de dobnd;

risc de credit, risc de curs de schimb, risc de rata a dobanzii, risc operational (frauda sau de nerespectare a normelor), risc
reputational (creditarea unor clienti controversati, risc de clientela / produs (ex. Oferirea unui card de credit unui client care doreste
finantarea unei excursii), etc
atragerea unui depozit la termen de 3 luni la o rat fix a dobnzii n RON;

Seminar 3, sem 2, 2015 Riscuri bancare Gestiunea riscului de credit

4.

5.

6.

7.

ASE FABBV, AN 3 Pag 3

risc de lichiditate, risc de rata a dobanzii, risc operational (frauda, tehnic, de nerespectare a normelor), risc strategic /
comercial (nepotrivirea produsului la nevoile clientului)
atragerea unui depozit la vedere la o rat fix a dobnzii n EUR;
risc de lichiditate, risc de rata a dobanzii, risc operational (frauda, tehnic, de nerespectare a normelor), risc strategic /
comercial (nepotrivirea produsului la nevoile clientului), risc valutar
aprobarea unei linii de credit la o rat variabil de dobnd n EUR;
risc de credit, risc de rata a dobanzii, risc operational (frauda sau de nerespectare a normelor, riscuri tehnice), risc
reputational (creditarea unor clienti controversati, risc de clientela / produs (ex. Oferirea unui card de credit unui client care
doreste finantarea unei excursii), risc valutar
cumprarea printr-o tranzacie spot a 10 mil EUR de pe piaa interbancar;
risc de credit (principal), risc de decontare, risc operational, risc reputational (in contextul in care tranzactia este in afara
codului de conduita ACI / se incearca manipularea pietei), risc valutar
ncasarea de la un client a unui cec de 10.000 RON
risc operational, risc de decontare, risc de frauda, risc operational, risc reputational

Riscul de credit

Riscul de credit este probabil cel mai important risc cu care se confrunta bancile si reprezinta riscul actual sau viitor de afectare negativa a
profiturilor si capitalului bncilor ca urmare a nendeplinirii de ctre debitor a obligaiilor contractuale sau a eecului acestuia in ndeplinirea celor
stabilite.
Gestiunea riscului de credit se face in functie de profilul de risc al institutiei emitente si cadrul de reglementare al pietei in care banca
activeaza. Profilul de risc al institutiei de credit este dat atat de apetitul la risc (nivelul de risc pe care banca este dispusa sa si-l asume) respectv
toleranta la risc (capacitatea bancii de a accepta sau de a absorbi riscurile).
Pe langa o strategie si un plan de marketing bine documentat, bancile trebuie sa promoveze politici si procese viabile in privinta asumarii
riscului de credit si administrarii creditelor.
Politicile de creditare se refera la contrapartidele eligibile si garantiile acceptate
Procesele trateaza o multitudine de aspecte privind analiza continua a capacitatii clientior de a rambursa datoriile la scadenta, gestiunea
documentatiilor si a garantiilor, norme si procese privind clasificarea expunerilor conform cu cadrul de reglementare in vigoare i nu in
ultimul rand politici si procese privind controlul / limitarea expunerilor pe active financiare / grup de active financiare, respectiv identificarea
celor ai potrivite solutii in cazul activelor problema (credite neperformante).
Reglementarile actuale prevad O limitare si diversificarea expunerior aferente activitatii de creditare astfel:
O institutie de credit nu poate inregistra o expunere fata de un singur debitor, a carei valoarea depaseste 25% din fondurile proprii fie
echivalentul a 150 milioane euro, n funcie de care dintre aceste valori este mai mare,
Valoarea cumulata a expunerilor mari ale unei institutii de credit (expuneri ce depasesc 10% din fondurile proprii) nu poate depasi 800% din
fondurile proprii.
Conditii privind creditarea persoanelor fizice
Conform Regulamentului nr 17/20121 , in cazul creditarii persoanelor fizice, bancile stabilesc in cadrul reglementarilor proprii in concordanta cu
profilul si strategia lor de risc cel putin urmatoarele:
<<a) modalitatea de organizare a activitii de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice, condiiile de garantare pe
fiecare tip de credit, inclusiv limita maxim admis pentru valoarea finanrii n raport cu valoarea garaniei;
b) categoriile de clieni eligibili pentru finanare;
c) procedura de clasificare a clientelei-int pe categorii de risc de nerambursare, fundamentat pe profilul general de risc al
mprumuttorului;
d) categoriile de venituri considerate eligibile de ctre mprumuttor, difereniat pe categorii de clientel, precum i coeficienii de
ajustare afereni n funcie de gradul de certitudine i de caracterul de permanen ale acestora;
e) categoriile de cheltuieli care se deduc din veniturile eligibile n scopul determinrii gradului total de ndatorare, incluznd cel
puin cheltuielile de subzisten i obligaiile de plat, altele dect cele de natura creditului;
f) nivelurile maxime admise pentru gradul total de ndatorare, inclusiv fundamentarea acestora, difereniate:
- pe categoriile de clientel,
- pe destinaia creditului (de exemplu, credit de consum, credit pentru investiii imobiliare),

http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=325595

GESTIUNE BANCARA

Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 4

- pe tipul creditului (defalcat n funcie de moneda de exprimare sau, dup caz, de indexare, de tipul dobnzii,
respectiv fix ori variabil, de termenul de acordare a creditului i de comportamentul clientului n legtur cu onorarea
serviciului datoriei determinat de calitatea garaniei),...
luarea n considerare a riscului valutar, a riscului de rat a dobnzii i a riscului de diminuare a veniturilor eligibile
disponibile pe perioada de derulare a creditului..>>
o

o
o

o
o

La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de ndatorare n cazul creditelor de consum se vor utiliza
urmtoarele valori:
o pentru ocul pe curs de schimb - 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD. n cazul celorlalte valute se utilizeaz valoarea
aferent CHF.
o pentru ocul pe rata dobnzii - 0,6 puncte procentuale pentru toate monedele; - nu se aplica in cazul creditelor cu dobanda
fixa.
o pentru ocul pe venit: n cazul veniturilor de natur salarial - 6%;
Gradul total de ndatorare se determin ca pondere a obligaiilor totale de plat decurgnd din credite sau alte finanri rambursabile
n veniturile eligibile din care s-au dedus cheltuielile.
Institutiile de credit analizeaz capacitatea de rambursare a clienilor pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile de ctre
mprumuttori, care nu poate depi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior. Prin exceptie se pot lua in calcul venituri
ce depesc nivelul stabilit, numai dup obinerea de la client a documentelor justificative care s demonstreze caracterul de
continuitate n viitor a acestora, cum ar fi schimbarea ncadrrii n funcie, schimbarea locului de munc sau modificri cu
impact semnificativ asupra creterii volumului afacerilor persoanelor care obin venituri din activiti independente.
La acordarea creditelor de consum denominate n valut sau indexate la cursul unei valute, solicitantul trebuie s dispun de garanii
reale i/sau personale la un nivel de minimum 133% din valoarea creditului. Pot face excepie de la obligaia de garantare
facilitile de creditare prin trageri n descoperit de cont, precum i creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit, a cror
valoare nu depete de trei ori nivelul veniturilor nete lunare, fr a depi ns o limit stabilit prin reglementrile interne ale
mprumuttorului.
Durata creditelor de consum nu poate depi 5 ani cu unele exceptii.
Valoarea unui credit pentru investiii imobiliare nu poate depi 85% din valoarea garaniei ipotecare n cazul creditelor acordate n
lei. n cazul creditelor denominate ntr-o moned strin sau indexate la cursul unei monede strine, n situaia n care debitorul obine
veniturile eligibile denominate sau indexate la moneda creditului, valoarea unui credit pentru investiii imobiliare este limitat la 80%
din valoarea garaniei ipotecare sau 75% (create acordate in EUR) sau 60% pentru alte monede straine) daca riscul valutar nu este
acoperit in mod natural.

Fisa scoring / rating

In baza documentatiei de credit (cerere de credit tipizata, copii ale actelor de identitate, adeverinte de salariu, fise fiscale sau alte documente ce
atesta veniturile obtinute, angajamente ale girantilor daca e cazul), se acorda o finantare a carei sume lunare de plata (principal, dobanda si
eventuale comisioane) sa nu depaseasca intre 30-65% din veniturile nete ale debitorului / codebitorilor / fidejusorilor. Analiza incepe prin verificarea
istoricului de credit al clientului (Biroul de Credit, CIP, CRB) si continua prin completarea unei fise de tip Scoring. O astfel de fisa analizeaza
diversi parametri cu ajutorul carora se poate stabili daca clientul se incadreaza sau nu in limitele tolerabile de risc a bancii: locuinta aflata sau nu in
proprietatea, durata rezidentei, educatia, profesia, telefon fix, durata la ultimul loc de munca, vechimea totala in munca, statutul civil, persoane in
intretinere, venit net lunar, avansul propriu (daca este cazul), istoricul relatiei cu banca, referinte bancare proprii sau externe (CRB,CIP, BC), situatia
garantiilor (daca este cazul), ate criterii cantitative sau calitative consideratee banca pentru a putea stabili eligibilitatea clientului potential.
Ratingul se fundamenteaza atat pe baze statistice cat si pe baza unor prognoze a unor variabile cantitative si calitative ale potentialului client. Fiecare
dintre aceste variabile sau criterii au o pondere in determinarea punctajului final obtinut de client. Calculul final reprezinta o medie aritmetica
ponderata a punctajelor criteriilor, ponderate in functie de greutatile or specifice sau o suma aritmetica simpla in situatia in care fiecare criteriu are o
pondere egala in punctajul final.
Stabilirea ratingului unui client este esential in luarea deciziei de creditare, stabilirea marjei de risc si incadrarea clientului intr-una din cele 5 categorii
de performanta (A,B,C,D,E).

Conditii privind creditarea persoanelor juridice

Conform Regulamentului nr 17/20122, institutiile de credit stabilesc n cadrul reglementrilor proprii, n concordan cu profilul i strategia lor de risc,
modalitatea de organizare a activitii de acordare i garantare a creditelor n valut destinate entitilor nefinanciare, impunnd condiii mai stricte de
acordare i garantare a creditelor n valut dect cele aplicabile creditelor similare in lei. n aplicarea prevederilor institutiile de credit utilizeaz la
determinarea capacitii de rambursare valorile indicate mai sus pentru ocul pe cursul de schimb i ocul pe rata dobnzii.

http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=325595

Seminar 3, sem 2, 2015 Riscuri bancare Gestiunea riscului de credit

ASE FABBV, AN 3 Pag 5

Creditele acordate persoanelor juridice sunt de regula de valori mult mai mari decat cele acordate persoanelor fizice, motiv pentru care este nevoie de
o analiza / evaluare mai laborioasa a acestora, atat din aspect financiar (cantitativ) cat si nonfinanciar (calitativ):
Analiza non-financiara (CALITATIVA):
Descrierea societatii:
Forma juridica
Activitatea
Reputatia societatii
Raportul societatii cu firma mama
Informatii referitoare la compania mama
Descrierea pietei / industriei
Structura pietei (dispersata sau concentrata)
Dimensiunea pietei
Unde / care este piata? Au fost schimbari recente ale
pietei?
Societatea si-a creat propriul loc in piata?
Exista / va exista suficienta cerere pentru produsul
fabricat / desfacut?
Capacitatea de productie si tehnologiile utilizate
Produse / servicii oferite
Structura produselor fabricate / comercializate?
Proiect

Personalul si managementul
Personalul
Managementul
Relatiile bancare ale societatii comerciale
Intrare noua in relatii de afaceri?
Procentul rulajelor din afacere derulata prin
banca
S-a propus firmei o oferta completa de produse
bancare?
Exista deja o finantare de la o alta banca sau
finantari precedente ale bancii?
Care este profitabilitatea de al o alta banca sau
finantari precedente ale bancii?
Care este profitabilitatea cu clientul in perioada
analizata?
Dar profitabilitatea previzionata?
Garantii

Analiza financiara (CANTITATIVA)

Analiza financiara permite creditorului sa vada in ce masura compania ce doreste sa contracteze creditul, este capabila sa isi plateasca datoriile la
timp (dobanzi, comisioane si principal), directia de profitabilitate, si in ce masura acest credit va creea plus valoare pentru actionari. Evident, analiza
financiara (cantitativa) nu poate inlocui un actionariat inchegat, solid (capabil a majora capitalul social can este nevoie) si experienta manageriala.
Principalele surse de informatii pentru analiza financiara a persoanelor juridice, le reprezinta urmatoarele documente: Bilantul, Contul de profit si
pierdere, Fluxul de disponibilitati (cash-flow), Politicile contabile si notele explicative, Raportul cenzorilor / auditorilor, Raportul de gestiune, Situatiile
consolidate (in cazul unor grupuri de companii). Pe baza acestor documente, se poate trece la analiza cantitativa a unor elemente cheie in vederea
determinarii performantelor financiare ale companiei si stabilirii bonitatii clientului:
Lichiditatea curenta
Rata curenta: Active curente / Pasive curente
Testul Acid: (Active curente Stocuri) / Pasive curente
Managementul activelor:
Rotatia stocurilor: Vanzari / Stocuri
Durata sticurior: Stocuri / Vanzari zilnice
Durata medie de incasare: Creante / Vanzari zilnice
Rotatia activelor fixe: Vanzari / Active fixe
Rotatia activelor: Vanzari / Active totale
Managementul datoriilor:
Gradul de indatorare: Datorii totale / Active totale
Gradul de indatorare II: Datorii totale / Capitaluri proprii
Gradul de acoperire a dobanzilor = (Profit brut + dobanzi)/ Dobanzi
Durata medie de plata = Datorii la furnizori / Costul zilnic al bunurilor vandute
Rata autonomiei financiare (CAF / Rambursarea datoriilor stabile)
Grad de indatorare operational (datorii pe termen scurt / cifra de afaceri)
Rate de profitabilitate:
Marja de profit: Profit net / Vanzari
Rentabilitatea activelor: Profit net / Total active
Rentabilitatea capitalului propriu = Profit net / Capital propriu
ROA
ROE
Multiplicatorul capitalurilor proprii (active totale / capitaluri proprii)
Rata medie a dobanzii
PER, EPS, DVY
Coeficientul de capitalizare bursiera = Pret pe actiune / Profit pe actiune
Raportul dintre valoarea de piata si valoarea contabila
Ponderea remunerarii participantilor la EBITDA:

GESTIUNE BANCARA

Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 6

Ponderea remunerarii creditorilor in EBITDA

Ponderea remunerarii statului in EBITDA
Ponderea remunerarii investitorillor in EBITDA
Expunerea catre un singur debitor
Analiza tendintelor
Previzionarea situatiilor financiare:
Procesul de planificare financiara, conceperea unui sistem al proiectilor financiare
Determinarea necesarului de fonduri pentru sustinerea planului de dezvoltare
Previziunea disponibilitatilor de fonduri, stabilirea si mentinerea unui sistem de control
Ajustarea periodica a planului la realitati
Stabilirea unui sistem de recompensarea a performantei atat la nivelul angajatilor de rand cat si a managementului.
Previziunea bilantului, contului de profit si pierdere si analiza pragului de rentabiltiate

Determinarea performantelor financiare ale companiei se face pe vaza indicatorilor de calitate, agregarea indicatorilor financiari, ponderarea lor si
pe baza de punctajului obtinut urmeaza a fi incadrat intr-una din categoriile:
categoria A performanele financiare sunt foarte bune atat in prezent cat si in viitor
categoria B performanele financiare sunt bune sau foarte bune doar in prezent ;
categoria C performanele financiare sunt satisfacatoare, cu tendina de nrutire;
categoria D performanele financiare sunt reduse i cu o tendin de ciclicitate;
categoria E performanele financiare arat pierderi i incapacitate de rambursare.
Dupa determinarea performantelor financiare, se trece la analiza solicitarii de credit, intocmirea referatului de analiza si dupa aprobarea facilitatilor de
credit, se semneaza de catre toate partile (banca si client) contractele de credit si contractele de garantie si stabilirea de comun acord cu clientul
asupra perioadei de tragere
Limitele analizei cantitative (financiare):
Unele companii mari (grupuri de companii / divizii ) activeaza in diferite industrii si tari, motiv pentru care este greu de stabilit in
ce masura mai sunt relevanti indicatorii obtinuti comparativ cu media unei industrii sau alta.
Multe companii au indicatori mai buni peste media industrie motiv pentru care este mai potrivit compararea indicatorilor cu liderii
industriei din care fac parte
Mediul inflationist si diferentele de curs valutar in cazul unor grupuri ce activeaza in mai multe tari
Sezonalitatea unor industrii
Riscul moral window dressing si divided catering pentru a oferi o imagine mai buna investitorilor sau creditorilor,
managementul are tendinta uneori de a infrumuseta sau prezenta intr-o lumina favorabila situatia financiara a companiei
Principii si standarde contabile diferite in cazul companiilor multinationale
Diferenta de perspectiva ceea ce pentru un creditor este favorabil, pentru antreprenor este un exces , management defectuos
sau lux (rezervele de lichiditati)

Monitorizarea creditelor (monitoringul creditar) reprezint activitatea de gestionare a creditelor i a dobnzilor aferente n vederea asigurrii
rambursrii la scaden a acestora, depistrii din timp a factorilor de risc care pot conduce la diminuarea capacitii de plat a mprumutatului i
protejarea bncii de eventuale influene negative prin constituirea provizioanelor de risc. Cuprinde mai multe feluri de activiti:
supravegherea utilizrii creditelor i a respectrii destinaiei acestora, potrivit clauzelor contractuale;
supravegherea rambursrii creditelor scadente i plata dobnzilolr aferente;
supravegherea evoluiei capacitii financiare a beneficiarilor de credite;
analiza periodic a calitii prtofoliului de credite ponderea creditelor restante in total portofoliu;
controlul pe teren a existenei garaniilor;
amnarea, rescadenarea, reealonarea, prelugirea creditelor;
scoaterea n afara bilanului a creditelor neperformante;
provizionarea creditelor cu un serviciu al datoriei depit;
recuperarea creditelor extrabilantiere.
Periodic este analizata structura valutar a creditelor comparativ cu structura valutar a resurselor, controlul pe teren al existentei garantiilor si
expunerea bancilor pe categorii de credite si clientela bancara.
Structura pe categorii de risc dupa serviciul datorii
- Expunerea bancii pe tipuri de credite
- Expunerea fata de clientii mari

n cazul datoriilor restante sunt determinate de anumii factori temporari, sau factori independeni de companie, banca ofer unele faciliti
care s permit depsirea acestor dificulti, ca amnarea, rescadenarea, reealonarea sau prelungirea creditelor i a dobnzilor.

Seminar 3, sem 2, 2015 Riscuri bancare Gestiunea riscului de credit

ASE FABBV, AN 3 Pag 7

Bancile apeleaza la constituirea de provizioane specifice de risc de credit, adic a unor rezerve care se constituie, n timp, destinate s
compenseze riscul produs la un moment dat. In caz de nerecuperare a creditelor, acestea se scot in afara bilantului si se incearca
recuperarea acestora pe cale legala.
Monitorizarea creditelor e realizeaza prin programe dedicate ce includ: o analiza perioadica a portofoliului de credite, o reclasificare periodica
a acestora din punct de vedere a performantelor.
La nivel de sucursala, monitorizarea creditelor se realizeaza de catre ofiterii de credite / relationship managerii dedicati clientelei persoane
juridice. Practic acestia indeplinesc diverse sarcini cum ar fi:
contacte telefonice si vizite periodice la sediul clientului, mizandu-se pe o atitudine deschisa, bunavointa si dorinta de a
ajuta
verifcarea contului curent si implicit a rulajelor a clientului
consultarea si completarea dosarului de credit cu orice fel de adnotari sau documente considerate relevante (documente
de creditare, informatii financiare, garantii, corespondeta, rapoarte, note si alte materiale)
urmarirea evolutiei principalilor indicatori economici si financiari:
gradul de utilizare a capacitatilor de productie
incasarile si platile se fac in buna masura prin intermediul bancii creditoare si nu prin alta concurenta
evolutia pietelor de desfacere, mediul concurential, competitivitatea companiei
respectarea destinatiei creditelor
reevaluarea periodica a garantiilor
prezentarea rezultatelor controlului
prezentarea masurilor luate
intocmirea actelor de control si oferirea lor catre conducerea sucursalei, respectiv diviziile de control sau audit intern ale
bancii
Semnale de avertizare ale inrautatirii situatiilor financiare:
obtinute din interiorul bancii
rulaje in scadere sau in crestere, retrageri mari de numerar si refuzuri la plata cecuri sau alte incidente cu
instrumentele de plata, amanarea prezentarii raportarilor financiare
graba de a obtine finantare fara a avea motive intemeiate (justificari temeinice)
zvonuri de la clienti / furnizori sau alti creditori
nerespectarea clauzelor contractuale sau deturnarea fondurilor
obtinute de la vizitele de pe teren / de la client:
schimbarea comportamentului conducerii
evitarea contactelor cu banca sau schimbari repetate ale cadrelor de conducere
fluctuatie mare de personal, modificarea contractelor, preturilor, locatiilor
domeniu, sector economic aflat in declin (de pilda sectorul imobiliar dupa 2009 incoace)
presiune mare exercitata de furnizori si alti creditori, riscuri operationale excesive

Aplicatii
1.Un client se prezinta la BetaBank in vederea obtinerii unui imprumut, avand urmatoarea situatie:
- salariul incasat prin cont de card deschis la BetaBank de 18 luni;
- vechime la ultimul loc de munca: 7 luni
- vechime totala de munca: 12 ani
- domeniu de activitate: companie de aviatie personal non-navigant
- profesie: contabil economist
- situatie locativa: apartament locuinta proprietate personala de cca 2 an
- studii: superioare economice si post-universitare
- situatie familiala: casatorit un copil
- venit lunar propriu (media ultimelor 3 luni): 2.600 lei
- venit lunar sotie (media ultimelor 3 luni): 1100 lei + 230 lei drepturi de autor (veniturile pentru drepturi de autor fiind luate in calcul in
proportie de 60%)
- cheltuieli minime de subzistenta: 1.400 lei
- nu are alte credite contractate
- proprietati: locuinta proprietate personala achizitionata in urma cu 2 ani
- garantii: nu este cazul decat angajamentul de plata ce va fi semnat in cazul acordarii creditului
- avans: nu este cazul

GESTIUNE BANCARA

Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 8

- Caz 1: rambursarea creditului e va face prin rate de principal egale (sume lunare de plata descrescatoare)
- Caz 1: rambursarea creditului e va face prin rate de principal crescatoare (sume lunare de plata egale)
Cerinte:
a) Conform exemplului de mai sus, sa se intocmeasca fisa de evaluare a clientului (credit scorting), si sa se stabileasca ratingul de
credit si daca se incadreaza la contractarea unui credit de 15000 RON pe o perioada de 3 ani (36 luni).
b) Stabiliti gradul maxim de indatorare si aprobarea / sau nu a socilitarii sumei totale a creditului
c) Calculati suma lunara de plata ce urmeaza a fi platita lunar pe toata perioada de rambursare a creditului, daca ultima cotatie
ROBOR 6M considerata de banca este de 4,5% - atat in cazul in care opteaza pentru sume lunara de plata egale cat si pentru sume
lunare de plata descrescatoare.
Rating de credit

Marja de risc de credit

Grad maxim de indatorare

Intre 2,30 si 2,92

Intre 1,32 si 2,39
Intre 0,91 si 1,31
Intre 0,65 si 0,90
Sub 0,65

3,25 puncte procentuale

3,75 puncte procentuale
4,50 puncte procentuale
N/A
N/A

60%
50%
40%
N/A
N/A

Categorie de performanta
financiara
A
B
C
D
E

Rezolvare
Nr.crt
1

Pondere

7%

Denumire indicator

Punctaj

Locuinta clientului

3%

Durata rezidentei la aceeasi adresa

5%

Situatie familiala

3%

Numarul de persoane aflate in intretinere

5%

Durata lucrata la ultimul loc de munca

20%

Studii

10%

Vechimea cumulata in munca

12%

Referinte bancare (experiente avute cu banca pana

in acest moment)

10

25%

10%

Venit net al solictantului (debitor + codebitor)

Garantii aduse

TOTAL

Vila / casa proprietate personala, inclusiv mai

multe locuinte
Apartament proprietate personala
Locuieste cu parintii
Locuinta cu chirie, alte situatii
Peste 5 ani
Intre 1 si 5 ani
Mai putin de 1 an
Casatorit
Necasatorit / vaduv / divortat
Nici o persoana
1-2 persoane
Peste 2 persoane
Mai mare de 5 ani
Intre 3 si 5 ani
Intre 1 si 3 ani
Pana la un an
Doctorale, certificari profesionale prestigioase
Studii superioare si post universitare
Studii medii
Studii gimnaziale
Peste 10 ani
Intre 3 si 10 ani
Intre 1 si 3 ani
Mai putin de un an
Istoric de credit bun, depozite plasate,
domicilierea veniturilor
Cont curent / card de debit
Nici o referinta
Peste 4000 lei
Intre 2000 si 4000 lei
Intre 1100 si 1999,99 lei
Sub 1099,99 lei
Depozite colateral / garantii ale administratiei
publice centrale / locale
Garantii personale acceptate de banca
Garantii reale
Fara garantii sau alte garantii neagreate de
banca

Nr puncte
3
2
1
0
3
2
0
1
0
2
1
0
3
2
1
0
3
2
1
0
3
2
1
0
3
2
0
3
2
1
0
3

Punctaj
obtinut

2
1
1
0
2
3
3

2
0

2
1
0

1,84

Seminar 3, sem 2, 2015 Riscuri bancare Gestiunea riscului de credit

a)
b)

c)

ASE FABBV, AN 3 Pag 9

RATING-UL CLIENTULUI ESTE DE 1,84 puncte din maxim 2,90, adica se incadreaza in categoria de performanta B:
o Rata dobanzii practicate: ROBOR 6M + 3,75pp Adica: 4,5% + 3,75% = 8,25%
Gradul maxim de indatorare = (venituri eligibile ch subzistenta) x 50% = (3.838 -1.400)x 50% = 1.219 lei
Venituri eligibile totale = 3.838 lei
Venituri eligibile debitor = 2.600 lei
Venituri eligibile codebitor = 1.100 + (60% x 230 lei) = 1.238 lei
Cheltuieli de subzistenta = 1.400 lei
suma maxima lunara ce poate fi achitata = 1.219 lei
Var 1: sume lunare de plata descrescatoare (rate egale si dobanzi descrescatoare)
o Rata principal = Principal / Perioada = 15.000 / 36 = 416,17 lei
o

Dobanda aferenta primei luni:

15.000 x 8,25% x

= 103,125

o Suma lunara de plata prima luna (presupunand a fi 30 de zile lucratoare in prima luna) = 103,125+416,17 = 519,30 lei
Var2: sume lunare de plata constante (rate de principal crescatoare si dobanzi lunare descrescatoare)
o

Anuitatea =

= 471,78 lei

Aplicatia 2
Pentru stabilirea ierarhiei debitorilor banca utilizeaz 1000 dosare de credit din trecut, care cuprind 900 clieni solvabili i 100 clieni
insolvabili. Convenional se consider c un client solvabil aduce o unitate profit, iar un client nesolvabil 9 uniti pierdere.
Punctajele care s-ar obine, pe o scal de 100 puncte, sunt:
Note obinute

0-10

10-20

20-30

30-40

40-50

50-60

60-70

70-80

80-90

90-100

23

35

86

153

225

114

100

102

62

11

15

21

14

13

Nr clieni solvabili
Nr clieni
insolvabili

Nr
cumulat
clienti
solvabili
Nr
cumulat
clienti
insolvabili

Cel putin
0-10
puncte

Cel putin
10-20
puncte

Cel putin
20-30
puncte

Cel putin
30-40
puncte

Cel putin
40-50
puncte

Cel putin
50-60
puncte

Cel putin
60-70
puncte

Cel putin
70-80
puncte

Cel putin
80-90
puncte

Cel putin
90-100
puncte

900

900

877

842

756

603

378

264

164

62

100

89

74

53

39

26

18

10

Venituri

900

900

877

842

756

603

378

264

164

62

Cheltuieli

900

801

666

477

351

234

162

90

36

Rezultat

99

211

365

405

369

216

174

128

62

Pentru clienii ce au punctaj de pn la 40 de puncte banca ar suferi o pierdere de 405 u.m. Renunnd la aceti clieni, banca obine 405 u.m.
profit. Renunnd la clienii cu punctaj sub 50 de puncte profitul ar fi de doar 369 u.m.
Aplicatia 3
Sa se calculeze pentru un an, minimulde dobanda convenabila (excluzand cheltuielile administrative si eventualul profit) avand in
vedere urmatoarele date:
Rata dobanzii pentru creditele acordate pentru primul semestru este de 10% iar pentru al doilea semestru este 8%
Din rapoartele statistice, rezulta ca 5,35% din creante devin litigioase, se recupereaza in proportie de 25%, in timp ce
altele 1,14% devin nerecuperabile.

GESTIUNE BANCARA

Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 10

Rata medie a inflatiei este de 3,8%.

Rezolvare
Dobanda pe care o poate practica banca = (1+d*)(1+rata inflatiei) -1 = (1+0,085589976)(1+0,038) -1 = 12,68%
d* =

x = 8,5589976%

Creante nerecuperabile = 5.35% x (1-25%) + 1.14% = 5,1525%

Aplicatia 4
Compania Beta solicita bancii sale un credit urmand a fi garantat cu gaj fara deposedare asupra unor mijloace fixe.
Activ
A1

Imobilizari

4,400,556

P1

A2

stocuri din care

stocuri
nevalorificabile
creante comerciale, din
care:

2,900,084

P2

A3

A4
A5
A6
A7
A8
A9
A10

clienti incerti
conturi de regularizare
prime privind
rambursarea
obligatiunilor
active realizabile
(2+3+4+5)
titluri de plasament
conturi la banci
active circulante
(2+3+7+8)
Total activ

P3

Pasiv
capitaluri proprii nete in sens larg,
din care:
Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli
datorii cu scadenta mai mare de 1
an

3,457,406

P4

54,273

P5
P6

pasive pe termen lung (1+2+3)

datorii financiare cu scadenta sub 1
an
Conturi de regularizare

P7

Datorii financiare cu scadenta sub 1

an

P8
P9

Datorii cu scadenta <1 an (5+6+7)

Datorii totale (3+8)

P10

Total pasiv

6,411,763
10,622
6,368,112
10,822,941

7,013,354
108,546
7,121,900
3,216,499
484,542
3,701,041
3,701,041

10,822,941

De asemenea, se dau: cifra de afaceri realizat: Car = 17.485.563, cheltuielile privind dobnzile: Cd = 77.352. Se mai cunosc:
- situaia clienilor: interni 1.860.351 u.m. i externi 299.853 u.m.
- situaia furnizorilor: interni 1.080.500 u.m. i externi 325.274 u.m.
Stabilii categoria n care se poate clasifica un credit solicitat de agentul BETA, pe baza urmatoarelor criterii de performan
A>25 puncte
B> 20 puncte
C> 15 puncte
Rezolvare

Lichiditatea curenta

Solvabilitatea

sub 80%
intre 80% si 100%
intre 100% si 120%
intre 120% si 150%
intre 150% si 170%
peste 170%
sub 80%
intre 80% si 100%
intre 100% si 120%
intre 120% si 140%

-2
-1
1
2
3
4
0
1
2
3

L = (Active curente - stocuri nevalorif. - clienti

incerci) / (Datorii mai mici de 1 an) x 100

S= (Active curente - stocuri nevalorif. - clienti

incerci) / (Datorii - diferente din conversie pasiv)

Seminar 3, sem 2, 2015 Riscuri bancare Gestiunea riscului de credit

Gradul de indatorare
generala

Viteza de rotatie a
activelor circulante

Rentabilitatea capitalurilor
proprii

Ponderea ch cu dobanzi
in cifra de afaceri

Garantii

1. Lichiditatea curent: Lc=

2. Solvabilitatea: S =
3. Gradul de ndatorare: Gi =

intre 140% si 160%

intre 160% si 180%
peste 180%
mai mare de 100%
intre 80% si 100%
intre 60% si 80%
intre 40 si 60%
sub 40%

4
5
7
-1
0
1
2
3

mai mic decat 5

intre 5 si 10
peste 10

2
3

mai mica decat 0

intre 0 si 10%
intre 10% si 30%
intre 30 si 50%
peste 50%
intre 0 si 20%
intre 20 si 40%
intre 40 si 60%
intre 60 si 80%
peste 80%

1
2
3
4
3
2
1
0
-1
4
4
3
2
1
1
0

Garantii de la guvern
depozit bancar
ipotec
gaj cu / fr deposedare
cesiunea de crean
fidejusiunea
gajul general

Gig = Datorii / Capitaluri proprii x 100

VRAC = cifra de afaceri / active circulante

RCP = Profit net / capitaluri proprii x 100

Acopdob = Chetuieli cu dobanzi / Cifra de afaceri

x 100

x 100 = 172,06% 4 puncte

X 100 = 292,42% 7 puncte

x 100 = 52,77% 2 puncte

4. Viteza de rotaie a activelor circulante : Rac =

5. Rentabilitatea capitalurilor proprii: Rcappr =
6. Acoperirea dobnzii: Acopdob =

ASE FABBV, AN 3 Pag 11

= 2,751 punct
x 100 = 64,27%2 puncte
= 0,443 puncte

7. Garanii: gaj fr deposedare asupra unor mijloace fixe 2 puncte

Total punctaj: 4+7+2+1+2+3+2 = 21 puncte categoria de mprumutai B performane foarte bune, dar fr
certitudine pe o perspectiv medie

Bibliografie orientativa:

Dedu Vasile, Gestiune si audit bancar, Editura Economica, 2008

Dedu Vasile, Bistriceanu Gabriel, Gestiune bancara Culegere de aplicatii, Editura Economica, 2010, pp 9-17
Lupulescu Grigore, Gestiunea interna a profitabilitatii bancilor comerciale, Editura Economica, 2011

GESTIUNE BANCARA

Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 12

Moinescu, Bogdan, Codirlasu Adrian, Strategii si instrumente de administrare a riscurilor bancare, Editura ASE, 2009
Nicolae Danila, Lucian Anghel Marius Danila, Managementul lichiditatii bancare, Editura Economica 2002
Olteanu Alexandru, Olteanu Florin Manuel, Leonardo Badea, Management bancar caracteristici, strategii, studii de
cazDareco 2003
Untaru, Florin, Penu Daniela, Moneda si Management bancar, ProUniversitaria, 2012

Teme orientative pt eseu / proiect

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.

Titlurizarea implicarea bancilor in operatiuni cu titluri perspective si provocari

Gestiunea riscurilor cu ajutorul instrumentelor financiare derivate (ex. Derivative pe riscul de credit)
Gestiunea riscului de lichiditate la nivelul unei institutii de credit
Gestiunea riscului de credit la nivelul unei banci
Rolul agentiilor de rating in contextul crizei financiare a ultimilor ani
Modele de estimare a riscurior de credit
Basel 3 vs Basel 2 perspective si provocari
Optimizarea gestiunii interne a profitabilitatii bancilor comerciale
Analiza activitatii si performantelor bancilor listate la BVB ( BRD, TLV si BCC) in perioada 2005 2014
evolutii comparative la nivel national si european.
Implicatiile crizei asupra cerintelor de capital si modelului de business bancar
Gestiunea rezervelor internationale evolutii, perspective si provocari la nivel global (ex. Norvegia, Elvetia)
Efectele evolutiei creditarii asupra cresterii economice Romania in context European impact si solutii
Impactul evolutiei cursului de schimb / ratei dobanzii asupra profitabilitatii unei institutii de credit
Uniunea Bancara si ajustarea sectorului bancar
Fuziuni si achizitii in sistemul bancar romanesc
Simularea fundamentarea procesului de creditare a unei companii non-financiare listate la categoria I / II la
BVB
Riscul de rambursare anticipata
Creditarea in franci elvetieni si yeni japonezi
Reglementarea si supravegherea bancara
Gestiunea activelor si pasivelor bancilor centrale (evolutii comparative minim 7 banci centrale)
Surse de autofinantare a bancilor centrale (evolutii comparative minim 7 banci centrale)
Rolul guvernantei corporative in gestiunea riscurilor institutiilor de credit
Gestiunea activelor si pasivelor unei banci islamice