De-a

ai

lungul

istoriei

Babilon

celor
sale,

a I'ost
J.

capitala
lege~dar

ora-5ul
de

doua

de
anh
ori

unui
mare
imperi
pentru
splendoar~;:,

sa. Insa
,..};;cl~h;,c..'-5' ,mportante
intelectudle

~n

2000

-.~

comparatie

M~fi
-.C

mSCf1S.
.pe
~ -De~i'

cu p1\im~.l~"ffiari,Qra~e-k~Sfj.

._S1!m~r~

T$l'~kad,

BabiloqQ.l~

;~'ii~ai~~~
---iiuffiim--'
:::-;:.::"-

~
~ 1 1

acest timp Ba?i~onu~ avea ~i ';1n

lal de centru reltglos ~l de educatle.
; .A~

rirea Mesopotamiei, babilonienii ~i

a~~:i:k~~
~~~~~~dr~~~~.c~~~~

---,!1;;na~, strand mltunl~

sumenerulor
~1
"',eo!rtc~~~star~~
r.".Insa Hammurabi a
..,.
j
~.-rl!\!ss~~t~~e iArQa!a!~ :: -s~~!~
.J~~sa, ridicandu-l pe
: " ~ffil!~
eur,~ra~ului Ba~n
In .pozitia d~
,rir~
s#ntr~are.~i
."'
.
IW.P~ltl;. --conducat~..sumenan,
SUStl"':= nand ..c~ ~;_._~
zeitatilor impli~a~l;#bl~!;t
~at
--catelCiJc.
iri:1~l-, -cf~dlm~-~t!j suprematia lor
-.Ma:~u.~ ~~r,in~ ra<:l~i~i-$t_~ilonul a devenit
, un2:r:l~-~7v~~~~
~t!1Yt~~""'

-~.-SGrisepe
.:c=drQ
--A

st,rategice pe raul Eufrat, ~are i-a

detma controlul asupra callor de
e treceau prin sudul Mesopotamiei.

--;
c:.ar~ a- _6~up:aJrJ$~~J_--:;\

Intr::lin

-5i Jfiln.tirire,
~~~ ~

-ii
a~::,,:;:C"
ani,

-1.:Btln;1Starea O~MIUt.i se da=-:

_.==-.:.:: --.:.-~=:~::...=-~ii ::---

I
;
~"
ci
;~

,:=";-;:0-

:=};::::: : er~u p~imi1i ~-u_n

.~~~~~~

-;.T

IY

),
'

..)l' I; II "
,.. I "
~.!,j:,

de

--'""

{~
i,

;~

~"

.-.~}
~,t,.
..'.

.-ijC~~' -,r;:

::

-..i"...
!~

;:~~it,
'::fO\-d/ ~
;i"i

::-t

:~C t~~,~.;;
---c/c

;.:~i',,:~:j
i-.-.:!
~,R:..i
C:::Jc , .
c'-

..'I"i

i". ,

i~'"it'~~~
f' ',,:
.,'
."

".

~.vj.

i:.
r

i!!,
t:f'
!1;;'

, ~a~,.~u,

500

yarzi

t:~
0

457

metri

apa

O Principalele
cladiri din Babilon.
1 Calea Procesionala
2 Poarta Ishtar
3 Templul lui
Ninmah
4 Fortarea1a Sudica
5 Fortarea1a
Principala
6 Fortarea1a Nordica
7 E~afodaj defensiv
8 Gradinile

~ant cu apa
exterior

Suspendate
9 Templul lui Ishtar
10/11 Templul~i
turnul lui
Etemenanki
12 Esagila
13 Templul lui Gula
14 Templul lui
Ninurta

BABILONIA

ANTICA
E
~
E
~
"
~
.,
~
~

c
0
t
"
'5
u

O Aceste tabli,e
trimit la astronomie,
indicand tuna,
planetele ~i stelele.

Tabli~a

reprezentand
Babilonul
in centrul
discului

~
..
~

inconjurat

Acest statut a fost consolidat intr-o perioad~ lunga- pana in secolul al 12-lea i.e.n. ~and Babilonul a fost eclipsat politic sub
controlul unui popor barbar, kasitii. Sub
domnia lui
Nabucodonosor
I (cca.
1124-1103i.e.n.) ~i a succesorilor sai, ora~ul
a devenit din nou capitala unui regat independent, dar in secolul al 10-lea i.e.n.
asirienii au ocupat Mesopotamia. Timp de
peste trei secole, Babilonul a fost condus de
regi asirieni sau oameni numiti de ace~tia.
insa doua triburi nomade aparute de curand,
arameonii ~i caldeeni, s-au opus cu perseverenta asirienilor. Datorita statutului sau de
ora~ sfant, Babilonul a fost bine tratat de
asirieni ~i i-a sprijinit in general impotriva
celor doua triburi. Totu~i in 689 i.e.n. regele
asir~n Sennacherib ~i-a pierdut rabdarea fata
de instabilitatea continua din zona ~i a distrus Babilonul. De~i acest act de sacrilegiu a

pamantului
de apa.

fost remediat de urmatoruI rege, babilonienii

tindeau sa se alieze cu du~manii Asiriei.
Condu~i de regele caldeean Nabopolasar,
babilonienii
s-au aliat In cele din urma cu
mezii, un popor Iranian, ~i au nimicit Asiria
la sfar~i1:uI secolului aI 7-Iea.
AI doilea
Imperiu
Babilonian
Fiullui Nabopolasar, Nabucodonosor aI II-Iea
(605-562 I.e.n.), a fost unuI din marii cuceritori ai istoriei, care a Intemeiat un imperiu aI doilea Imperiu Babilonian sau ImperiuI
Neo-Babilonian
-care
se Intindea de la
CanaluI Suez pana In Iran. El a cucerit Siria ~i
Palestina aflate sub Dominatia Egip1:ului ~i a
lnvins In acela~i timp regatuI izraelit Iudeea,
dis1:rugand IerusalimuI. Asemenea Inainta~ilor
sai asirieni, Nabucodonosor aI II-Iea a Infrant
spiri1:uI ostiI aI popoarelor printr-o politica de
deportlri;
fiind descrisa In Biblie, cea mai
cunoscuta dintre acestea este "exiluI babiIonian" aI evreilor.
Sub domnia Iui Nabucodonosor BabilonuI
a atins culmea gIoriei. Arheologii au descoperit rnma~ite din Grndinile Suspendate
~i maretuI templu care a dat na~tere Iegendei biblice a Tumului Babel.
in aceI timp BabilonuI a fost aproape
ceI mai mare ora~ din Iume, ~i timp de
mai multe secole oamenii au continuat sa II admire. Pe Ianga pastrarea culI turii sumeriene, babilonienii au facut
i progrese ~i In matematica ~i astro-

nomie care au fost transmise grecilor ~i, prin

ace~tia,lumii modeme; sistemul lor sexagesimal (bazat pe 60 de unitati) se reg~se~teazi
In cele 60 de secunde al unui minut, in cele
60 de minute al unei ore ~i In cele 360 de
grade In care se lmparte cercul. Al doilea
Imperiu Babilonian ~i-a g~sit sfar~itul brusc In
539 1.e.n., cand ora~ul a ajuns sub dominatia
per~ilor condu~i de Cirus al lI-lea cel Mare;
conform legendei, Cirus a reu~it s~ p~trund~
In ora~ deviind cursul raului ~frat, care In
acel timp trecea prin Babilon, ~i lnaintand pe
albia raului!
C~derea Babilonului a pus cap~t rolului
Mesopotarniei de centru al unor mari imperii.
Ca ~i capital~ provincial~ In Imperiul Persan,
Babilonul a r~mas una din cele ~apte Minuni
ale lumii ~i Alexandru cel Mare a vrut s~-l
transforme In capitala impreiului s~u, dar a
murit lnainte de a-~i putea stabiliza imperiul.
Succesoriis~i din Oreintul Mijlociu, seleucizii,
~i-au construit capitala pe raul Tigru, ~i In cele
din urm~ Babilonul a dec~zut.

O varful Stelei
(pilonului)
lui
Hammurabi
il
prezint3 pe regele
babilonian
primind imputernicirea de a scrie
codul de legi.

O Imperiul
intemeiat de
Nabucodonosor
a! !I-lea a dat
Babilonu!ui c()ntro!u! principa!e!or
cai de come~.
4

ISTORIE

UNIVERSALA

1 -Primele

o~e

ISTORIE

UNIVERSALA

5 -Asirienii