2 Turismul durabil si formele sale

Turism durabil = dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul si marketingul

turistic care sa respecte integritatea naturala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea
exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare.
Impactul turismului asupra mediului presupune analiza relatiei turist - rezerva turistica produs turistic.
Un numar tot mai mare dintre cei implicati, sub o forma sau alta, n activitatile de turism sunt constienti de efectele provocate
de dezvotarea turistica, de impactul acestor activitati asupra populatiei si ambiantului. n ultimii ani, deceniile noua si zece ale secolului
XX, s-a urmarit ca expansiunea turismului sa se realizeze echilibrat, n conformitate cu standardele care garanteaza pastrarea echilibrului
ecologic si evita suprasolicitarea resurselor, poluarea si orice alte impacte negative asupra mediului.
Notiunea de impact presupune analiza relatiei turist - resursa turistica - produs turistic, care se desfasoara de la simpla vizitare
a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea pachetului de servicii si actiuni turistice, menite sa puna n valoare obiectivul respectiv.
Impactul asupra unei zonei turistice este dat de:
. cadrul natural si varietatea potentialului turistic;
19 Istrate, I.; Bran, Florica; Rosu, Anca Gabriela - Economia turismului si mediul nconjurator, Ed. Economica,
Bucuresti, 1996, p. 258.
. existenta unei infrastructuri generale, care asigura circulatia, accesul si informarea;
. prezenta unor structuri turistice de cazare, alimentatie publica, agrement.
Aceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de impact, care pot
mbraca forme pozitive sau negative de manifestare.
Impactul politic
Este determinat de pozitia n politica turistica a guvernului privitoare la industria ospitalitatii,
care pentru cazul Romniei consideram ca ar trebui sa aiba urmatoarele directii:
. turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui sa se dezvolte n viitor cu sprijinul statului;
. folosirea n mod optim a resursele naturale, culturale, ale teritoriului national, cu asigurarea

protectiei acestora;
. ridicarea calitatii amenajarilor turistice si a serviciilor turistice si prin mbunatatirea politicii de
resurse umane;
. modernizarea infrastructurii generale si extinderea ei n folosul dezvoltarii turismului;
. rolul si dimensiunea sectorului privat n turism trebuie sa fie marite considerabil.
Impactul social
Se manifesta prin influenta pe care o are turismul asupra modului de viata traditional al
locuitorilor unei zone, asupra largirii orizontului lor spiritual si profesional. n conditiile n care modul de viata socio-economic are tot
mai acute tendinte de generalizare si uniformizare, pastrarea unor elemente cu specific traditional, vor ocupa un loc important n viitorul
asezarilor incluse n activitati turistice.
Acestea reprezinta caile de pastrare a unei identitati socio-culturale, de dobndire a unei
personalitati distincte n cadrul turistic local, national si chiar mondial. Aceasta valorificarea prin
turism a patrimoniului natural si cultural al unei zonei turistice prezinta ,n plan social, att un impact pozitiv, ct si unul negativ.
Impactul pozitiv se exemplifica prin:
. cresterea sansei sociale si profesionale prin realizarea de noi locuri de munca, n servicii turistice
si infrastructura generala;
. crearea de noi locuri de munca sezoniere, cu precadere pentru tineri (elevi, studenti, etc.) si femei;
. asigurarea si dezvoltarea progresului social, de crestere a curateniei si igienei publice, a
confortului general n localitatile turistice;
. scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor
realizate;
. dezvoltarea sentimentelor de ntelegere si toleranta deoarece schimburile interculturale ntre turisti
si populatia gazda faciliteaza disparitia barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale.
Impactul negativ se poate materializa prin:
. perturbarea si distrugerea treptata a modului de viata traditional, n cadrul structurilor sociale;

. acceptarea de catre populatia locala a unor influente negative n plan social.

Pentru populatia din zonele rurale bunaoara, dezvoltarea n timp si spatiu a activitatilor
turistice poate conduce la renuntarea la modul de viata si la ocupatiile traditionale (pastorale,
silvicultura, artizanat si mica industrie, etc.) n favoarea unor activitati si servicii turistice care aduc venituri mai rapide si mai
importante.
Impactul economic
Materializat prin dezvoltarea locala si regionala a localitatilor mai putin favorizate sub
aspectul resurselor economice, impactul economic total se concretizeaza n volumul determinat de cheltuielile turistice.
Din acest punct de vedere masurarea impactului economic poate tine seama de trei elemente:
. impactul direct care evidentiaza efectele primei runde de circuit
monetar provenit de la turist;
. impactul indirect masoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea
unitatii monetare initiale a turistului;
. impactul indus (stimulat) comensureaza efectele derivate cauzate de angajatii unei firme
turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor n alte sectoare de afaceri.
n aceasta situatie impactul economic total este egal cu efectele impactului indirect plus
impactul indus al cheltuielilor turistului. n mod logic efectul multiplicator al turismului (K) este exprimat prin nsumarea celor trei
impacturi, raportate la impactul direct.
Impactul cultural
Este dominat de relatia dintre turisti si populatia locala, care nu este ntotdeauna benefica n
plan local.
Aspectele pozitive sunt date de:
. dezvoltarea si revigorarea traditiilor culturale si religioase;
. diversificarea formelor de artizanat;
. favorizarea cresterii interesului populatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor de

interes turistic, naturale si culturale, care astfel pot fi valorificate;

. initierea unor noi actiuni culturale n plan religios, de pelerinaj la manastiri, cu scopul satisfacerii
sentimentului de sacralitate crestina, de respect fata de valorile morale.
Aspectele negative sunt mai numeroase, iar aparitia lor se face simtita dupa un interval relativ
mai lung de timp:
. aparitia de schimbari a mentalitatilor, a valorilor morale sub influenta turistilor, pastrarea unor
obiceiuri, datini doar pentru ca sunt pe gustul turistilor, aparitia kisch-ului;
. adaptarea si copierea de catre rezidenti a unor atitudini si comportamente noi, atribuite turistilor;
. aparitia unor potentiale conflicte si antagonisme, atunci cnd turismul devine fenomen de masa,
suprasaturat, si conduce la disparitia sentimentului de mndrie fata de propria cultura;
Impactul turistic
Turismul este o industrie care permite ncasari n moneda nationala precum si n valuta, si
care contribuie la dezvoltarea comunitatilor locale crend noi locuri de munca. El difera de alte
industrii prin aceea ca clientul se deplaseaza n tara sau zona turistica dorita, pentru un anume produs turistic.
Derularea activitatilor turistice necontrolat, aleator, fara luarea n calcul a standardelor de
amenajare si exploatare poate conduce la degradarea mediului si a resurselor turistice. Aceste aspecte sunt influentate de doua mari grupe
de factori: factori care sunt o urmare directa a dezvoltarii economice(industria, agricultura, transporturile
si alte domenii de activitate); factori care sunt rezultatul utilizarii mediului pentru turism si agrement.
Chiar daca activitatile turistice nu agreseaza mediul, precum unitatile industriale, nu se poate
ascunde faptul ca si turismul are influente negative asupra mediului ambiant.
Impactul pozitiv este reprezentat de:
. cresterea numarului de unitati de cazare, ndeosebi n asezarile urbane si rurale defavorizate;
. sporirea numarului de unitati de alimentatie publica, prin sprijinirea initiativelor locale pentru
valorificarea bucatariei traditionale si utilizarea produselor locale specifice (vinuri, brnzeturi,

produse de carne, legume si fructe, etc.);

. crearea conditiilor de agrement-divertisment adecvat si diversificat, care de asemenea poate pune
n valoare resursele locale (cai, calesti, sanii, barci, instalatii traditionale de agrement, tarafuri,
orchestre si fanfare, etc.);
Impactul negativ este determinat n primul rnd de actiunea distructiva a turistilor asupra
turistice. Actiunile distructive - n multe cazuri inconstiente, datorata n special lipsei de
educatie turistica si ecologica - pot fi numeroase, mai ales n zonele sau la obiectivele la care se
contureaza o evidenta concentrare turistica si n conditiile n care dotarile si amenajarile turistice nu corespund cerintelor de protectie a
mediului.
Ele sunt provocate de:
- circulatia turistica necontrolata mai ales n afara traseelor marcate, prin distrugeri asupra
solului, vegetatiei, perturbarii faunei. Alte prejudicii sunt aduse prin declansarea de incendii,
mpiedicarea refacerii ecologice, practicarea braconajului, ducnd pna la disparitia unor specii.
Circulatia turistica necontrolata, n grupuri mari, are influente negative si asupra obiectivelor
culturale;
- lipsa unor amenajari specifice, destinate popasurilor, instalarii corturilor, n zonele si traseele
de mare interes turistic. Produce fenomenul de degradare a peisajului, prin acumulari de deseuri,
gunoaie, etc.;
- distrugeri cauzate de turismul automobilistic prin parcarea si circulatia n locuri interzise, cu
abatere de la drumurile principale, cu oprirea n poieni, pe malul apelor, prin producerea de: gaze de esapament, zgomot, distrugerea de
specii floristice. O intensa circulatie turistica, aglomerarea
parcarilor conduce la alterarea aerului n zonele turistice;

Forme ale turismului durabil

Dezvoltarea turistica durabila nu este doar un concept dezbatut, completat sau reformulat n
cadrul conferintelor purtate pe aceasta tema. Necesitatea protejarii bogatiilor naturale, sociale si

culturale care constituie patrimoniul comun al umanitatii si a satisfacerii nevoilor turistilor si

populatiei locale a generat aparitia n practica a unor forme de turism durabil. Obiectivele, principiile, cerintele dezvoltarii turistice
durabile se regasesc n forme ale turismului cum ar fi : ecoturism, turism.
Din definitia data nsa la nceputul acestui capitol turismului durabil rezulta ca toate formele de turism (nu numai cele enuntate
anterior) ar trebui sa respecte principiile dezvoltarii durabile si deci, implicit, principiile turismului durabil:
activitatea turistica trebuie initiata cu mijloace proprii ale comunitatii locale, iar aceasta
trebuie sa-si mentna controlul asupra dezvoltarii turistice;
turismul trebuie sa ofere rezidentilor locuri de munca care sa duca la mbunatatirea
calitatii vietii comunitatilor locale si trebuie realizat un echilibru ntre activitatile
economice deja existente n zona si activitatea turistica; trebuie stabilit un cod de practici pentru turism la toate nivelurile: national,
regional si local, bazat pe standarde internationale deja acceptate. Pot fi stabilite, de asemenea, liniile directoare pentru operatorii din
turism, monitorizarea impactului diferitelor activitati turistice, ct si limitele de acceptabilitate pentru diferite zone; trebuie realizate
programe educationale si training pentru mbunatatirea managementului n domeniul protectiei resurselor naturale si culturale.
Dezvoltarea turistica durabila, prin formele sale practice, conciliaza interese si obiective
antagoniste, favorizeaza parteneriatul si cooperarea ntre decidenti, operatori si consumatori si
promoveaza interesul general pe termen lung, dincolo de cel particular, imediat.
Formele de acum "clasice" ale turismului durabil, cu care acesta este nca confundat sunt
prezentate pe larg n capitolele ce vor urma. Ceea ce trebuie retinut nsa este faptul ca, plecnd de la oricare din criteriile de clasificare,
definirea tuturor formelor de turism trebuie sa contna ideea de durabilitate. Ecoturismul, turismul rural, turismul stiintific, turismul
cultural sunt doar "avangarda" formelor de turism durabil.
Desi industria turistica acorda mai mare importanta problemelor legate de mediu si tot mai
multa atentie turismului durabil, diferentele dintre bunele intentii exprimate de oameni atunci cnd sunt supusi cercetarilor si ceea ce ei
vor face efectiv n vacante, nu ar trebui subestimate. Nu exista nici un dubiu ca turismul, daca este bine planificat si condus, poate ajuta
la generarea veniturilor pentru populatia locala si poate accelera dezvoltarea regiunii. A devenit o sursa majora pentru multe arii si
numeroase tari din lume. Patrimoniul mondial, cultural si natural de exemplu atrage acum vizitatori din toata lumea si poate deveni
motorul dezvoltarii locale. Dar mai multa atentie trebuie acordata impactului fizic si cultural al turismului de masa inclusiv pierderile
indirecte ce apar acolo unde se manifesta supraaglomerarea.