Sunteți pe pagina 1din 6

TABLOUL LITERAR

Este o descriere de tip special, n versuri sau proz, n care se nfieaz ntr-o
imagine unitar, aspecte din natur, fenomene ale naturii, un eveniment sau un cadru
existenial.
Secvena I-a din partea a VIII-a a poemului Clin - File din poveste de
Mihai Eminescu
cadrul natural - tablou n versuriSecvena I-a din partea a VIII-a a poemului Clin - File din poveste este un
tablou n versuri deoarece prezint aspectele cadrului natural n care se desfoar
nunta lui Clin cu fata de mprat. Poetul reunete aici n mod simbolic elemente ale
naturii aparinnd planului terestru i celui cosmic i realizeaz cel mai frumos pastel
din literatura romnSe observ c aceste aspecte sunt prezentate ntr-o iamgine unitar. aceasta
fiind o caracteristic a tabloului literar.
Modul de expunere literar folosit este descrierea.
Cadrul natural unde are loc nunta tinerilor este locul unde realul se
interptrunde imaginarului. n acest spaiu se intr prin depirea limitelor reale : De
treci codrii de aram... Dincolo de acest hotar, natura eminescian devine un spaiu
vrjit, unde timpul i oprete curgerea i totul devine basm.
Tabloul este alctuit din elemente specifice naturii eminesciene. n plan terestru
exist iarb, flori, trunchiurile copaciilor, izvoare, iar la nivel cosmic vazduh i lun
Din ntregul fragment se desprinde percepia afectiv a cadrului natural, elemnt
specific tabloului literar. Ea ne este dezvluit prin intermediul imaginilor artistice
vizuale, motorii, auditive, olfactive, tactile realizate prin mijloace artistice , avnd
rolul de a strni cititorului o impresie puternic. ncrctura emoional a acestuia i
capacitatea extraordinar de plasticizare sunt dovezi ale caracterului liric al textului.
n cazul acestui tablou predomin imagini vizuale i auditive sugerate de repetarea
celor doua verbe vezi i auzi
Imaginile vizuale iau natere printr-o micare a privirii de departe ctre aproape ,
dup cum sugereaz adverbul de departe vezi...
Universul vizual este scldat n reflexe metalizate : codrii de aram, pdure de
argint ce subliniaz atmosfera nocturn a tabloului , plin de mister.
Se remarc alternana luminii cu ntunericul : mndrul ntuneric al pdurii de argint
care creeaz sugestia unei nopi de vis.
Epitetele cromatice evideniaz cele dou culori ale cadrului, toate n deplin
armonie , albul i albastrul. Albul sugereaz puritatea, iar albastru , ideea nemuririi.
Imaginile auditive iau natere prin capacitatea poetului de a percepe micarea
tuturor elementelor naturii.

Universul sonor este prezentat gradat.Este perceput mai nti zgomotul difuz al
naturii ce amplific vocile naturii. ntreaga natur este personificat i poetul
surprinde cele mai armonioase sunete.
Truchii venici ai copacilor par nite instrumente de suflat, cum spune George
Clinescu, melodia seaman cu un suspin, cu o vrajce predispune la visare. n felul
acesta se contureaz o atmosfer sferic fabuloas.
Armonia sonor se completeaz cu sunetul produs de cderea izvoarelor. Murmurul lor
este evocat prin intermediul verbului personificator.
Epitetul molatic asociaz imaginea auditiv cu cea activ, sublinind permanena
curgerii line a apei care este un izvor primordial i infinit.
Prin intermediul imaginii motorii se prezint dinamica naturii. Formele variate de
micare sugereaz freamtul i diversitatea aspectelor vieii.
Verbele sunt utilizate la prezent , ceea ce sugereaz continuitatea alturi de izvorul
care apare ca simbol al vieii ce curge mereu.
Se remarc i prezena elementelor olfactive.
Se remarc personificrile arborilor care poart suflete sub scoara lor.
Epitetul venic ncadreaz cadrul i nunta ntr-un timp etern.
Cea mai frumoas figur de stil a fragmentului este metafora oglindirilor lumii n
ap
Flori albastre tremur ude n vzduhul tmiet n acest vers poetul mbin mai
multe tipuri de imagini artistice realiznd sincretismul acestora.
Epitetul florii albastre sugereaz nemurirea i contribuie la ncadrarea nunii n timpul
etern al basmelor.
Mulimea vieuitoarelor este prezentat cu ajutorul repetiiei , al hiperbolelor i al
epitetelor. Se remarc repetiia mii de fluturi, mii de ruri
Eminescu creeaza o feerie memorabila si singulara in literatura noastra descriptiva. El
foloseste personificarea, ca principala figura de stil, prin care confera materiei
neinsufletite, Si in special elementelor naturii, atributele fiintelor vii.
Ideea participarii naturii la viata omului este sugerata de poet prin nuantate epitete,
metafore ori personificari, alcatuitoare de splendide imagini vizuale (preponderente),
auditive sau motorii.

Secvena II-a din partea a VIII-a a poemului Clin - File din poveste de
Mihai Eminescu
-

tabloul nunii mprteti -

Prezint nunta celor doi tineri. Ea se desfoar n mijlocul naturii.


Din ntregul fragment se observ ca fabulosului cadru natural i se adaug prezentarea
fabuloasp a ritualului nunii celor doi tineri. La nceputul tabloului, autorul noteaz un
detaliu semnificativ ce sugereaz fastul specific unei nuni mas mare ntre fclii
prea luminate
Este prezentat mai nti alaiul nuntailor . poetul notnd mulimea participanilor
printr-o enumeraie la plural : mparai, mprtese, zmeii, cititori cei de zodii .
Se remarc faptul c poetul asociaz personaje fabuloase ale basmului i ale snoavei
cu scopul de a sugera caracterul de matc.
Dup prezentarea nuntailor este nfiat socrul mare , ntr-o atitudine oarecum
rigid, eapn, drept .
Urmeaz imaginea mirilor care este un portret dinamic, surprins n momentele
apariiei lor. Mirele este lipsit de relief, prezena lui fiind doar sugerat prin micare
n centul tabloului se afl portretul fetei care impresioneaz prin gingie i culoare.
Frumuseea fetei este de fapt idealul frumuseii feminine a omului din popor. Se
insist asupra gingiei, frumuseii, graiei deosebite prin descrierea prului. Metaforic
este prezentat prul de aur.
Versurile au o deosebit muzicalitate datorit aliteraiei i asonanei.

Secvena III-a din partea a VIII-a a poemului Clin - File din poveste de
Mihai Eminescu

tabloul nunii micilor vieuitoare

Prin cele dou propoziii interogative Dar ce zgomot se aude? Bzit ca de albine ?
se mut atenia cititorul de pe nunta mrteasc pe nunta gzelor.
Mirele este un flutur, mireas viorica. Nunta gzelor subliniaz triumful dragostei la
toate nivelele existenei.
Dac n prezentarea nunii lui Clin atmosfera era solemn, la nunta mirelui flutur
suntem ntr-un m0ediu trnesc, popular.
Nuntaii sunt prezentai n micare, surprini n toiul unor activiti specifice pregtirii
nunii populare.
Nu lipseste vornicelul, un greierel; un bondar rotund in pantec isi face simtita
prezenta caci somnoros pe nas ca popii glasuieste-ncet un cantec. Mirele flutur are
mustata rasucita si vine intr-o cojita de aluna, fiind urmat cu entuziasm de tot
neamul sau:
Fluturi multi, de multe neamuri, vin in urma lui in lant / Toti cu inime usoare, toti
sagalnici si berbanti.
Epitetele usoare, sagalnici , berbanti sunt sugestive in redarea bunei dispozitii
care caracterizeaza acest eveniment.
Enumeratia Vin tantarii, lautarii, gandaceii, carabusii reda tabloul nuntasilor. Ca si la
cealalta nunta, mireasa se caracterizeaza prin sfiala. Poetul o surprinde asteptandu-si
mirele indaratul usii.
Intreaga natura freamata de buna dispozitie. Poetul surprinde insusirile umane ale
gazelor, alegand din comportamentul lor gestul sau miscarea caracteristica ce le
apropie de lumea noastra.
Comuniunea dintre cele doua nunti este redata in ultimele versuri. Greierul, crainic
sprinten, intra in scena si din atitudinea sa, ca si din modul de adresare catre boieri,
se desprinde buna dispozitie si amestecul de seriozitate si de familiaritate:
Si pe masa imparateasca sare-un greier, crainic, sprinten
Ridicat in doua labe, s-a inclinat batand din pinteni;
El tuseste, isi incheie haina plina de sireturi:
- Sa iertati, boieri, ca nunta s-o pornim si noi alaturi.
Nunta gazelor este prezentata cu mijloace dramatice. Poetul surprinde in mod gradat
ritualul nuntii taranesti punand accent pe miscare, pe gesturi.
Paralelismul celor doua nunti din codru scoate in evidenta legatura dintre universul
terestru si cel cosmic. Amandoua sunt guvernate de legi nescrise carora li se supun
deopotriva fapturile imparatesti si gazele. Poetul pare a fi prezent la cele doua nunti si
impartaseste bucuria si incantarea tuturor fapturilor.

In ultima parte a poemului Calin (file din poveste) Mihai Eminescu creeaza o
atmosfera de basm, de vis, in care granitele dintre lumi sunt sterse si in care se
realizeaza unitatea Universului sub puterea legilor nescrise urmate deopotriva de
fiinte imparatesti, de gaze, de Luna, de Soare.

Portretul descriere care prezint nmsuirile fizice i morale ale unui personaj.
Poate fi realizat n proz sau versuri
Partea a VIII-a a poemului Clin - File din poveste de Mihai Eminescu
-

Portretul miresei -

Poetul i realizeaz miresei un impresionant portret, apelnd la descriere i


evideniindu-i nsusirile alese.
Intrarea n scena" a mirilor, la nunta, este marcat prin interjecia iat" (Acum iat
c din codru i Calin mirele iese").
Mirii apar din imprtia Codrului, Mariei Sale, i poetul se opreste asupra chipului fetei
de mparat, al miresei, careia i realizeaz un portret fizic, preponderent vizual, cu
excepia fonetului rochiei care mrete vraja n tcerea solemn a codrului.
Fata este surprins in plin micare i fiecare trstur ni se dezvaluie treptat, fiind
aduse n prim-plan, rnd pe rnd.
Chipul miresei reprezint idealul de frumusete feminin al poetului. Gingaia este
reliefat direct prin expresia mna gingaei mirese", ca apoi s se opreasc asupra
unui detaliu vestimentar (poala lung-a albei rochii ), care simbolizeaz puritatea,
nevinovaia feei de mprat. Emoia puternic, bucuria i fericirea pentru mplinirea
visului de iubire sunt puse n lumin prin comparaia faa-i rosie ca mrul", prin
metafora noroc" i prin epitetul -s umezi ochii. Cuceritoare sunt nu numai
frumuseea i puritatea moral a miresei, dar i aspectul ei fizic, ce se remarc prin
parul bogat i matasos care-i curge peste brae si umeri: La pamnt mai c ajunge al
ei pr de aur moale,/ care-i cade peste brae, peste umerele goale".
Epitetul dublu pr de aur moale" i hiperbola ce conine i o inversiune (La pmnt
mai c ajunge") vin s sugereze galbenul i bogaia prului, i curgerea lui domoal,
dar i ideea de desvarire, de perfeciune. Graia n micri i delicateea fetei de
mprat sunt surprinse prin intermediul a dou epitete ale verbului: vine mldioasa",
trupul ei frumos l poart", iar florile albastre din par, ce contrasteaz cu galbenul
auriu al acestuia, devin simbol al iubirii si al puritaii. Steaua-n frunte" este semnul
celor alei i o situeaza n rnd, cu soarele i luna", cu astrele, cu elementele
cosmice. Astfel, steaua" aureoleaz acest portret al miresei de o frumusee fizic i
morala rpitoare, asemenea unei Ilene Cosnzene a basmelor noastre populare.
Portretul realizat de Mihai Eminescu este preponderent fizic, ns nsuirile fizice le

sugereaz pe cele morale, care completeaz n mod fericit trsturile de caracter ale
fetei de mprat, n postura ei de aleas a inimii lui Clin.