Sunteți pe pagina 1din 24

Lucrare pentru certificarea competenelor

profesionale

TEHNOLOGII DE SUDARE
NECONVENIONALE

-2015-

CUPRINS
CAP.I
ARGUMENT.
.2
CAP.II SUDAREA
NECONVENTIONALA..4
II.1.
Generalitati..
4
II.2. Sudarea la rece prin
presiune
II.3. Sudarea prin
frecare
II.4. Sudarea cu
ultrasunete
II.5. Sudarea cu
laser..
II.6. Sudarea prin
difuzie.
II.7. Sudarea cu fascicul de
electroni.
II.8. Sudarea cu nalt
frecven.
II.9. Sudarea prin
explozie
II.10. Sudarea cu arc
rotator..
CAP.III REGULI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME
P.S.I. LA
SUDARE
.19
1

BIBLIOGRAFIE..
.20

CAP.I ARGUMENT
Am realizat Tehnologii de sudare neconventionale, o
sinteza ce face referire la procedeele de sudare neconventionale
si este structurata in trei capitole.
Primul capitol il reprezinta Argumentul care are rolul unui
memoriu justificativ, in decursul caruia este facuta o prezentare
pe scurt a cuprinsului acestei lucrari.
In cel de-al doilea capitol am prezentat continutul propriu-zis
al lucrarii: notiuni generale despre sudare, sudarea la rece prin
presiune, sudarea prin frecare, sudarea cu ultrasunete, sudarea
cu laser, sudarea prin difuzie, sudarea cu fascicul de electroni,
sudarea cu nalt frecven, sudarea prin explozie, sudarea cu arc
rotator.
Sudarea este procedeul tehnologic de asamblare
nedemontabil a metalelor i aliajelor, prin topire local, cu sau
fr metal de adaos.
Procesul de sudare cuprinde totalitatea fenomenelor prin
care se realizeaz imbinarea sudat intre dou sau mai multe
repere ale unei structuri sudate. Imbinarea sudat materializeaz
continuitatea material intre piesele de imbinat ca urmare a
coalescenei localizate a materialelor. Pentru a realiz
continuitatea material intre piesele de imbinat se apeleaz la
topirea local a zonei de imbinare, fr aplicarea simultan a unei
presiuni sau la deformarea plastic a acesteia ca urmare a unei
presiuni cu sau fr inclzire simultan, utilizand sau nu material
de adaos.
Urmare a inclzirii i deformrii plastice locale a zonei de
imbinare, acondiiilor particulare in care se desfoar procesul
de sudare (temperatur, presiune,protectia zonei de imbinare,
natura materialelor imbinate, etc), la nivelul zonei deimbinare se
desfoar o serie de fenomene care concur la realizarea
imbinrii sudate.
Procedeele de sudare pot fi conventionale (sudarea cu arc
electric, sudarea cu flacr de gaze), neconvenionale (sudarea la
rece prin presiune, sudarea prin frecare, sudarea cu ultrasunete,
sudarea cu laser, sudarea prin difuzie, sudarea cu fascicul de
electroni, sudarea cu nalt frecven, sudarea prin explozie,
sudarea cu arc rotator).
Sudurea la rece prin presiune se realizeaz pentru obinerea
unor imbinri rezistente intre metale sau aliaje metalice, prin
3

deformarea lor plastic comun la temperatura mediului ambiant.


Pentru metalele uor difuzibile, la care la temperatura mediului
ambiant formarea imbinrii, ca urmare a deformaiei plastice, se
combin cu evidente procese de difuziune, sudarea la
temperatura mediului ambiant ii pierde caracterul de sudare la
rece.
Procedeul de sudare prin frecare este un procedeu de
sudare neelectric prin presiune, la care energia necesar
realizrii sudurii este obinut prin transformarea energiei
mecanice de frecare, dintre componentele de sudat, in cldur.
Sudarea cu ultrasunete este un procedeu de sudare in stare
solid. Energia necesar sudrii se introduce in componentele de
sudat, prin provocarea unor vibraii localizate a lor in locul
imbinrii cu o frecven corespunztoare ultrasunetelor, in timp
ce, cele dou componente sunt presate una fa de cealalt cu o
for perpendicular pe suprafa lor de contact.
Sudarea cu laser face parte dintre procedeele de sudare
prin topire. Din punctul de vedere al densitii de putere ocup
locul intai, fcand parte din aceeai categorie cu procedeul de
sudare cu fascicul de electroni.
Sudarea prin difuzie este un procedeu de sudare prin
presiune in stare solid la care imbinarea se produce prin
interaciunea la nivel atomic dintre cele dou materiale de sudat
i difuzia reciproc prin suprafaa de separare.
Sudarea cu fascicul de electroni face parte din grupa
procedeelor de sudare prin topire. Sursa termic o constituie un
fascicul de electroni concentrat, avand o vitez i, ca urmare, o
energie cinetic mare care bombardeaz componentele de sudat.
Sudarea cu inalt frecven este un procedeu de sudare la
care sudarea se face prin inclzirea componentelor cu ajutorul
unui curent de inalt frecven, cu sau fr aplicarea unei presiuni
de refulare.
Sudarea, respectiv placarea prin explozie const din
imbinarea a dou sau mai multe componente din metale identice
sau diferite prin provocarea intre ele a unei coliziuni dirijate, cu
vitez mare i presiune inalt. In principiu, sudarea prin explozie
const din proiectarea cu o vitez convenabil a unei componente
- plac de adaos, pe o component - plac de baz. Proiectarea
necesar se obine prin amorsarea unui exploziv amplasat pe
placa de proiectat. Energia eliberat in timpul exploziei determin
micarea accelerat a plcii i presiunea necesar formrii
imbinrii sudate.
Sudarea cu arc rotitor este un procedeu de sudare cu arc
electric prin presiune. Inclzirea pieselor pentru sudare se face cu
4

un arc electric care se rotete pe suprafeele frontale ale pieselor


ce se sudeaz, sub aciunea unui camp magnetic exterior.
In finalul lucrarii am prezentat Bibliografia ce contine
manualele de specialitate din care am extras material pentru
lucrarea de specialitate pe care am realizat-o.

CAP.II SUDAREA NECONVENTIONALA


II.1. Generalitati
Sudarea este procedeul tehnologic de asamblare
nedemontabil a metalelor i aliajelor, prin topire local, cu sau
fr metal de adaos.
Procesul de sudare cuprinde totalitatea fenomenelor prin
care se realizeaz imbinarea sudat intre dou sau mai multe
repere ale unei structuri sudate. Imbinarea sudat materializeaz
continuitatea material intre piesele de imbinat ca urmare a
covalescenei localizate a materialelor. Pentru a realiz
continuitatea material intre piesele de imbinat se apeleaz la
topirea local a zonei de imbinare, fr aplicarea simultan a unei
presiuni sau la deformarea plastic a acesteia ca urmare a unei
presiuni cu sau fr inclzire simultan, utilizand sau nu material
de adaos.
Urmare a inclzirii i deformrii plastice locale a zonei de
imbinare, acondiiilor particulare in care se desfoar procesul
de sudare (temperatur, presiune,protectia zonei de imbinare,
natura materialelor imbinate, etc), la nivelul zonei deimbinare se
desfoar o serie de fenomene care concur la realizarea
imbinrii sudate.
Este vorba de: fenomene termice; fenomene chimice;
fenomene fizice; fenomenemetalurgice, etc.
Fenomenele termice sunt determinate de sursa termic
utilizat in procesul de sudare, de modul de transmitere al cldurii
spre piese i in profunzimea lor, de modul de variaie in timp a
temperaturii la nivelul zonei de imbinare.
Fenomenele chimice au in principal ca i cauz
particularitile procesului desudare, respectiv temperatura din
zon, prezena gazelor i a zgurii in zona de sudare,reaciile
desfurate ca urmare a interaciunii complexe metal-gaz-zgur.
Rezultatulfenomenelor chimice desfurate la nivelul zonei de
sudare este modificareacompoziiei chimice a materialului in
diversele zone ale imbinrii sudate, aproprietilor de
intrebuinare a acestuia.
Fenomenele fizice desfurate la nivelul imbinrii sudate se
refer la modificrile de volum ale materialului din zona de
imbinare, ca rezultat al aciunii asuprasa a ciclului termic implicat

in proces i de deformarea plastic specific, ele conducand


infinal la apariia deformaiilor i tensiunilor in imbinarea sudat.
Fenomenele metalurgice decurg din precedentele, asociate
naturii, structurii iproprietii materialelor imbinate, conducand
in final la modificarea proprietilor deintrebuinare a imbinrii
sudate, corespunztor scopului urmrit prin procesul de
sudareaplicat.
Procedeele de sudare pot fi conventionale (sudarea cu arc
electric, sudarea cu flacr de gaze), neconvenionale (sudarea la
rece prin presiune, sudarea prin frecare, sudarea cu ultrasunete,
sudarea cu laser, sudarea prin difuzie, sudarea cu fascicul de
electroni, sudarea cu nalt frecven, sudarea prin explozie,
sudarea cu arc rotator).

II.2. Sudarea la rece prin presiune


Acest tip de sudur se realizeaz pentru obinerea unor
imbinri rezistente intre metale sau aliaje metalice, prin
deformarea lor plastic comun la temperatura mediului ambiant.
Pentru metalele uor difuzibile, la care la temperatura mediului
ambiant formarea imbinrii, ca urmare a deformaiei plastice, se
combin cu evidente procese de difuziune, sudarea la
temperatura mediului ambiant ii pierde caracterul de sudare la
rece.

Fig.1 Sudarea la rece prin presiune


Termenul de sudare la rece se aplic doar in cazul acelor
metale i aliaje metalice al cror temperatur de recristalizare
este mai mare decat a mediului ambiant.

In comparaie cu metalele pure, aliajele metalice au


temperatura de recristalizare mai inalt i temperatura de topire,
de obicei, mai joas.
Formarea legturilor metalice intre dou componente care
se sudeaz la rece este o consecin a apropierii lor prin
deformaie plastic, astfel ca distana dintre ele s fie de ordinul
de mrime al parametrului reelei cristaline. In cazul corpurilor
cristaline, la o orientare arbitrar a cristalelor, mai este necesar,
in afara micorrii distanei dintre ele, inlarea, corespunztoare
fiecrei combinaii de materiale, a nivelului energetic la nivel
atomic. Aceasta provoac o cretere a energiei poteniale a
atomilor.
Revenirea
intr-o
nou
stare
de
echilibru,
corespunztoare unui minim al energiei poteniale, se face prin
transformarea energiei poteniale in energie cinetic. Aceast
transformare are ca urmare o reaezare a atomilor excitai intr-o
reea cristalin comun celor dou materiale, adic are loc
sudarea lor.
Apariia legturilor metalice intre componentele in contact
incepe in nite centre active, care au, la formarea imbinrilor,
rolul radicalilor din reaciile chimice in lan. Natura acestor centre
active depinde de condiiile in care se face contactul intre cele
dou componente. Astfel, pot avea rol de centre active
suprapunerile intampltoare a legturilor cristaline, dislocaiile,
vacanele, atomii dislocai, particulele cu energie potenial
ridicat sau zonele cu energie inmagazinat sub form caloric.
Trebuie menionat c centrele intr uor in interaciune cu
atomi diferitelor impuriti prezente in mediul inconjurtor sau
chiar in reeaua cristalin. Drept urmare, energia centrelor active
scade considerabil, ceea ce conduce la ruperea reaciei in lan i
la ingreunarea formrii imbinrii.

II.3. Sudarea prin frecare


Procedeul de sudare prin frecare este un procedeu de
sudare neelectric prin presiune, la care energia necesar
realizrii sudurii este obinut prin transformarea energiei
mecanice de frecare, dintre componentele de sudat, in cldur.
Procesul de sudare cuprinde urmtoarele faze:
- antrenarea uneia dintre componentele de sudat intr-o
micare de rotaie, cu o vitez constant sau variabil i presarea
pe ea a celeilalte componente, fix, cu o for axial;
8

- inclzirea capetelor componentelor, datorit frecrii celor


dou suprafee in contact, sub aciunea forei axiale constante
sau variabile in timp. Componentele sunt meninute in micare
relativ sub aciunea presiunii axiale pan la atingerea
temperaturii necesare deformrii plastice;
- refularea componentelor in vederea sudrii lor se execut
dup oprirea micrii relative sau in timpul opririi acesteia.
Refularea se realizeaz meninand valoarea forei axiale de la
inclzire sau cu o for axial mai mare decat aceasta.
In funcie de modul cum este dezvoltat energia cinetic de
frecare, procesul are urmtoarele variante:
Sudarea prin frecare continu (convenional). La sudarea
prin frecare continu, componentele de sudat sunt presate una
fa de cealalt cu o for axial, una din ele fiind rotit cu o
vitez constant o perioad indelungat de timp, pentru a asigura
condiiile de plasticitate necesar formrii sudurii. Rotaia este
oprit cu o franare brusc, meninandu-se constant sau mrinduse presiunea de apsare a componentelor. Sudarea se realizeaz
prin deformarea plastic a lor. Puterea specific necesar la acest
tip de sudare este de 1215 W/
.
Sudarea prin frecare cu energie nmagazinat. Puterea
necesar la acest tip de sudare este de 20175 W/
Se poate realiza in dou moduri:
-Sudare cu frecare prin Volant. In acest caz energia cinetic
se inmagazineaz intr-un volant i este eliberat in cantiti
determinate de un dispozitiv cuplare-decuplare a arborelui
principal. Valoarea energiei cedat de volant este determinat de
valoarea vitezei iniiale a acestuia i a vitezei la care cuplajul
elibereaz arborele principal de volant.
-Sudare prin inerie. Se utilizeaz energia cinetic
inmagazinat in arborele principal i la dispozitivul de prindere a
componentelor de sudat in micare de rotaie. Aceast variant
difer de sudarea prin frecare cu volant prin aceea c toat
energia inmagazinat se consum la un ciclu de sudare,
neexistand cuplajul intre arborele principal i dispozitivul de
prindere al uneia din componentele de sudat.
Sudarea prin frecare HUP (heat under power). Procedeul
utilizeaz in prima faz a ciclului de sudare modul de antrenare in
micarea de rotaie de la procedeul de sudare prin frecare
continu, continuandu-se apoi cu ciclul de la sudarea cu oprire
inerial.
Sudarea prin frecare cu impuls. Energia necesar sudrii
este introdus in componentele de sudat sub form de impulsuri
9

determinate de fore centrifugale ale unor mase rotitoare


neechilibrate.
Sudarea prin frecare orbital. Se aplic la sudarea
componentelor care au seciunea diferit de cea circular.
Componentele de sudat execut o micare de rotaie in jurul
axelor proprii, iar axele, distanate intre ele i reciproc paralele,
execut o micare de rotaie pe o orbit radial una fa de
cealalt. Componentele in micare sunt presate una pe cealalt
iar cand temperatura capetelor atinge valoarea sudrii distana
dintre axele componentelor de sudat se reduce la 0.
Sudarea prin frecare cu nclzire suplimentar prin inducie
a componentelor de sudat. Presiunile necesare de frecare i
refulare sunt mai mic i timpul de sudare mai scurt, in comparaie
cu sudarea prin frecare fr inclzire suplimentar. Utilizarea
acestei variante se recomand cand dorim s sudm componente
ale cror seciuni depesc capacitatea normal a mainilor de
sudat prin frecare de care dispunem.
Sudare prin frecare cu material de adaos. Inclzirea
componentelor se realizeaz prin rotaia unei piese intermediare
din acelai material sau material diferit de cel al componentelor
de sudat. In acest mod se extinde domeniul de aplicare a
procedeului la evi i bare de orice lungime, avand seciunea
rotund sau profilat, respectiv la sudarea unor piese de legtur
intre dou flane sau plci.
Sudare prin frecare indirect. Procedeul este denumit
indirect, deoarece generarea cldurii este realizat de un element
separat, spre exemplu, de un disc care se rotete intre
componentele de sudat. Acesta ii continu micarea de rotaie
pan se atinge temperatura de 2202500C dup care se
indeprteaz i urmeaz refularea. Astfel se asigur o rezisten
la traciune de 0,81 din valoarea materialului de baz.

II.4. Sudarea cu ultrasunete


Este un procedeu de sudare in stare solid. Energia
necesar sudrii se introduce in componentele de sudat, prin
provocarea unor vibraii localizate a lor in locul imbinrii cu o
frecven corespunztoare ultrasunetelor (16
Hz), in timp
ce, cele dou componente sunt presate una fa de cealalt cu o
for perpendicular pe suprafa lor de contact. Legtura
metalic se realizeaz fr topirea metalelor care se sudeaz i,
10

astfel, ea este lipit de structurile de turnare care insoesc


topirea. In sudur se evideniaz mici deformaii plastice.

Fig.2 Principiul sudarii cu ultrasunete


Procesul are aplicaii industriale interesante in cazul
imbinrilor bimetalice cu forme variate ale sudurii. Sudurile
realizate cu ultrasunete pot fi de tipul in puncte, inelare, in linie
intrerupt sau in linie continu.
Sudurile n puncte au, in planul combinrii, o form eliptic.
Componentele de sudat sunt presate una fa de cealalt, intre
dispozitivul activ al echipamentului de sudat (sonotrod) i o
pies suport contra pies. Varful sonotrodei vibreaz intr-un plan
paralel cu planul sudurii, adic intr-un plan perpendicular cu axa
forei de presare a componentelor.
Sudarea n linie ntreruptse realizeaz cu sonotrode avand
varf de form paralelipipedic si au colurile rotunjite. Vibraiile
sonotrodei se produc intr-un plan paralel cu cel al suprafeei de
contact al componentelor, perpendicular pe direcia forei de
apsare i pe linia du sudare. Se pot obine astfel suduri in linie
ingust , cu lungimi de pan la 150m.

Fig.3 Schema unei instalatii de sudare cu ultrasunete


Sudare n linie continuare loc dac se folosesc sonotrode
tip disc, in micare de rotaie. Micarea relativ a componentelor
de sudat fa de sonotrod se realizez fie prin aezarea lor pe o
mas in micare rectilinie, fie prin micarea rectilinie a sonotrodei
aflat in rotaie.
11

II.5. Sudarea cu laser


Sudarea cu laser face parte dintre procedeele de sudare
prin topire. Din punctul de vedere al densitii de putere ocup
locul intai, fcand parte din aceeai categorie cu procedeul de
sudare cu fascicul de electroni. Densitatea mare de putere este
determinat de posibilitatea focalizrii energiei radiaiei in spoturi
cu dimensiuni de ordinul a zecilor de m.

Fig.4 Sudarea cu laser


Avantajele sudrii cu laser in comparaie cu alte procedee
de sudare sunt :
-posibilitatea sudrii unor metale cu proprieti fizice
diferite;
-posibilitatea sudrii printr-o fereastr transparent pentru
lungimea de und a laserului (interesant atunci cand nu exist o
accesibilitate a capului de sudare la locul imbinrii):
-fasciculul laser nu este perturbat de campul magnetic
parazit al componentelor de sudat sau al echipamentului de
sudat;
-printr-o dispunere convenabil a oglinzilor, fasciculul laser
poate fi dirijat spre punctele de sudat greu accesibile;
-spre deosebire de fasciculul de electroni, cu fasciculul laser
se poate suda in diferite medii transparente (aer, gaze inerte),
fr a avea loc o slbire semnificativ a lui i fasciculul laser nu
produce raze X.
Dezavantajele sudrii cu laser in comparaie cu alte
procedee de sudare sunt:
-randament energetic mai sczut;
-cost mare al funcionrii determinat de consumul
important de gaze (He, CO2) pentru improsptarea cavitii de
ap pentru rcire i de gaze pentru protecia sudurii;
-cost mare al echipamentului de sudat (la puteri de 6. . . 10
kW, la ora actual, costul este mai ridicat decat in cazul
fasciculului de electroni);
12

-frecvena de baleiaj limitat fa de fasciculul de electroni,


datorit defleciei i vibraiei fasciculului laser cu instalaii
mecanice.
Parametrii de sudare sunt: puterea fasciculului, distana de
lucru, focalizarea fasciculului laser pe piesele de sudat, oscilaia
fasciculului, viteza de sudare.
Performanele care se pot realiza la sudarea cu laser
depind, pe ling parametrii fasciculului laser (putere, focalizare
lungime de und) i de proprietile materialelor de sudat
(reflecivitate,
conductibilitate
termic,
grosime,
starea
suprafeei). Coeficientul de reflexie depinde atat de natura
etalului de sudat, cat i de lungimea de und a fasciculului laser
utilizat.

II.6. Sudarea prin difuzie


Prin difuzia in corpuri solide se inelege fenomenul de
migrare a atomilor intr-o reea cristalin ca urmare a existenei
unor diferene de concentraie sau poteniale termice i
energetice intre diferite puncte ale reelei. Difuzia se produce la
orice temperatur deasupra temperaturii de zero absolut.
Sudarea prin difuzie este un procedeu de sudare prin
presiune in stare solid la care imbinarea se produce prin
interaciunea la nivel atomic dintre cele dou materiale de sudat
i difuzia reciproc prin suprafaa de separare. Apropierea
suprafeelor de contact necesar pentru asigurarea posibilitii de
interaciune la nivel atomic se face prin deformarea plastic la
nivel microscopic, ca urmare a aplicrii unei presiuni din exterior.
Pentru accelerarea procesului de difuzie componentele se
inclzesc la o temperature inferioar temperaturii de topire.
Procesul de sudare are loc in vid sau in atmosfer de gaz de
protecie. Sudarea se face cu sau fr utilizarea unui material de
adaos in stare solid. In timpul sudrii nu se produce o deformare
plastic la nivel macroscopic a materialului, respectiv o deplasare
relativ a componentelor de sudat.

13

Fig.5 Schema unei instalaii de sudare prin difuzie: 1- camer de


vid, 2- prob de sudur, 3- sistem inclzire, 4- acionare for, 5pomp vid
Interesul pentru sudarea prin difuzie, a concretizat in
sudarea, pan in prezent, a peste 2500 combinaii de materiale se
datoreaz procedeului. Dintre acestea putem aminti urmtoarele:
-Procesul de sudare decurgand in stare solid se elimin
dificultile legate de apariia fazei topite in imbinare (structur
de turnare, compui chimici fragile etc). Aceasta face ca
procedeul s poat fi aplicat la imbinarea materialelor greu
fuzibile, precum i a materialelor disimilare cu caracteristici fizice
mult diferite (oel - aluminiu, metal - material ceramic, metal sticl etc);
-Procesul de sudare nu modific esenial caracteristicile
fizice, mecanice, structurale ale materialelor in zona imbinrii.
Zona de imbinare are dimensiuni foarte reduse, in multe situaii
ea neputind fi delimitat de materialul de baz. Imbinrile sudate
au, in general, caracteristici similare cu cele ale materialului de
baz;
-Sudarea se face fr o deformare macroscopic a
materialului i deci, nu apar modificri ale dimensiunilor
componentelor prin sudare. Se pot suda astfel component in stare
finit, fr a. mai fi necesar o prelucrare dup sudare. in acelai
timp, parametrii de sudare pot fi alei astfel incit s se elimine
necesitatea unor tratamente termice dup sudare.
-Forma i dimensiunile componentelor in zona de imbinare
nu sunt limitate de procedeu.
-Procedeul de sudare poate fi automatizat, exist
posibilitatea efecturii simultane a mai multor suduri la una sau
mai multe piese.
14

Sudarea prin difuzie prezint ins, in acelai timp, o serie de


neajunsuri i anume: cerine de prelucrare pretenioas a
suprafeelor de imbinat;

II.7. Sudarea cu fascicul de electroni


Sudarea cu fascicul de electroni face parte din grupa
procedeelor de sudare prin topire. Sursa termic o constituie un
fascicul de electroni concentrat, avand o vitez i, ca urmare, o
energie cinetic mare care bombardeaz componentele de sudat.
La impactul fasciculului de electroni cu componentele de sudat,
energia cinetic a acestuia se transform in cldur i are loc o
inclzire local, rapid, a materialului. Procesul de sudare decurge
in vid, deoarece atmosfera ar provoca o franare i dispersie a
fasciculului.

Fig.6 Tun electronic (Pierce): 1-transformator, 2-filament, 3-catod,


4-anod, 5-bobina de focalizare
Procedeul de sudare cu fascicul de electroni opereaz cu o
densitate de putere foarte mare. in tabelul de mai jos se prezint
puterile specifice pentru diferite procedee de sudare prin topire.
Sunt indicate de asemenea, suprafeele minime de aciune ale
surselor termice respective. In comparaie cu celelalte procedee
de sudare prin topire sudarea cu fascicul de electroni se plaseaz
pe locul al doilea sub aspectul densitilor de putere realizate,
rezpectiv al dimensiunilor minime ale suprafeei de aciune.
Densitatea de putere mare a procedeului reduce pierderile in
conducie termic, mrind astfel ptrunderea sudurii. Se ajunge,
in felul acesta, s se sudeze printr-o trecere, fr material de
adaos, componente cu grosimi pin la 300mm, respectiv cu viteze
de sudare ridicate (pan la 15...20 m/min). Coeficientul de suplee
15

al sudurilor, definit ca raportul dintre ptrundere i lime, are


valori pin la 50 : 1. Se amintete, comparativ, c la sudarea sub
strat de flux se pot suda dintr-o trecere, cu material de adaos,
component eu grosimi pin la cea 20mm, cu viteze de sudare
pin la 0,8 m/min, coeficientul de suplee al sudurilor fiind de
circa 1:1.
Energia liniar la sudarea cu fascicul de electroni este
numai 3...10% din valoarea corespunztoare sudrii manuale cu
electrozi invelii. In tabelul urmtor se prezint energiile liniare
folosite la sudarea prin diferite procedee a unor table din oel
carbon cu grosimea de 10mm. Datorit concentrrii puternice a
energiei, precum i a formei sudurii, tensiunile i deformaiile
introduse prin sudare cu fascicul de electroni sunt semnificativ
mai reduse decat in cazul altor procedee de sudare. Astfel, de
exemplu, contracia transversal la sudarea cap la cap a unor
table cu grosimea de 30 mm este de cea 3 mm la sudarea
manual cu electrozi invelii i de circaea 0,3 mm la sudarea cu
fascicul de electroni.
Sudarea cu fascicul de electroni avand loc in vid se asigur
proteciea materialului topit fa de aciunea gazelor. Procentul de
impurificare la sudarea cu fascicul de electroni la un nivel de vid
de
torr reprezint circa
din valoarea corespunztoare
sudrii in mediu de argon.
Pe lang particularitile cu aspect favorabil menionate,
procedeul de sudare cu fascicul de electroni are i o serie de
neajunsuri, dintre care se remarc complexitatea echipamentelor
de sudare i generarea radiaiei X in timpul sudrii.

II.8. Sudarea cu nalt frecven


Sudarea cu inalt frecven este un procedeu de sudare la
care sudarea se face prin inclzirea componentelor cu ajutorul
unui curent de inalt frecven, cu sau fr aplicarea unei presiuni
de refulare. Denumirea de sudare cu inalt frecven" cuprinde
mai multe metode de sudare diferite intre ele prin modul de
formare a sudurii, respectiv prin modul de aplicare a curentului de
inalt frecven in circuitul de sudare. Astfel, in funcie de modul
de formare a sudurii se disting dou variante i anume:
-sudare cu inalt frecven prin presiune;
-sudare cu inalt frecven prin topire.
In primul caz, sudura se realizeaz prin inclzirea
materialului cu inalt frecven i deformarea plastic a acestuia
16

dup ce inclzirea a atins un anumit nivel, asemntor cu cazul


sudrii electrice prin presiune in stare solid. In cazul al doilea,
sudura se formeaz prin topirea simultan a marginilor celor dou
componente prin inclzire cu inalt frecven i solidificarea bii
de metal topit. In funcie de modul in care se aplic curentul de
inalt frecven in componente se definesc dou posibiliti si
anume: sudare cu inalt frecven prin inducie; sudare cu inalt
frecven prin contact.
Prin combinarea celor doua criterii rezult patru variante ale
sudrii cu inalt frecven. In mod uzual, sudarea cu inalt
frecven se realizeaz utilizand cureni de frecven in domeniul
3...1760 kHz. In funcie de frecvena curentului se utilizeaz in
literatur urmtoarea clasificare: sudare cu medie frecven
(3 ...10 kHz), sudare cu frecven intermediar (40...100 kHz),
sudare cu radiofrecven (peste 200 kHz, de obicei 220 kHz 440
kHz sau 1 760 kHz).
Procedeul de sudare cu inalt frecven se aplic atat la
sudarea cap la cap (sudarea fcindu-se simultan pe intreaga
seciune de imbinat), cat i la sudarea in linie (continu) a unor
componente cu lungime mare.
Fa de procedeele de sudare convenionale, sudarea cu
inalt frecven are o serie de avantaje de natur tehnic i
economic:
-eficiena transferului de energie la sudare este ridicat,
circa 60% din energia consumat reprezint energie util pentru
sudare;
-energia utilizat la sudare poate fi controlat i introdus in
mod localizat in componente;
-sistemul de transmitere a energiei la componente este mai
simplu decat la sudarea electric prin presiune;
-solicitarea termic a materialului de sudat, zona influenat
termic i deformaiile la sudare sunt mai reduse decat in cazul
altor procedee de sudare.
Sudarea cu inalt frecven poate fi aplicat la imbinarea
unui numr mare de materiale de baz, ca, de exemplu, oeluri
carbon, slab aliate i aliate, aluminiu, cupru, zirconiu. In funcie de
materialul de baz sudarea se efectueaz in aer, in atmosfer de
gaz protector (neutru sau reductor) sau in vid.

II.9. Sudarea prin explozie

17

Sudarea, respectiv placarea prin explozie const din


imbinarea a dou sau mai multe componente din metale identice
sau diferite prin provocarea intre ele a unei coliziuni dirijate, cu
vitez mare i presiune inalt. In principiu, sudarea prin explozie
const din proiectarea cu o vitez convenabil a unei componente
- plac de adaos, pe o component - plac de baz. Proiectarea
necesar se obine prin amorsarea unui exploziv amplasat pe
placa de proiectat. Energia eliberat in timpul exploziei determin
micarea accelerat a plcii i presiunea necesar formrii
imbinrii sudate.
In concluzie se poate spune c, sudarea prin explozie este
un procedeu de sudare prin presiune, cu energie inmagazinat
intr-un exploziv.
Dispunerea in diedru a componentelor de sudat. Placa de
baz se aeaz pe un dispozitiv suport sau pe un pat de nisip, iar
placa de adaos se aeaz astfel incat s formeze un unghi cu
placa de baz. Explozivul se repartizeaz uniform pe intreaga
suprafa a plcii de adaos, dup ce in prealabil aceasta a fost
protejat cu un strat amortizor. Amorsarea explozivului se face in
lungul liniei iniiale de contact intre cele dou componente de
sudat. In timpul operaiei de sudare placa de adaos sufer o
inflexie, formand cu placa de baz, la linia de impact, un unghi
numit unghi de placare dinamic.

Fig.7 Dispunerea in diedru


Fig.8 Dispunerea paralela
1-placa de baza, 2-placa de adios, 3-amortizor, 4-sarja exploziva,
5-dispozitiv suport
Dispunerea paralel a componentelor de sudat. La
momentul iniial componentele sunt paralele, aezate la o
distan e una fa de cealalt. Datorit energiei eliberate in
cursul detonaiei stratului exploziv, are loc inflexiunea plcii de
adaos i se formeaz acelai unghi de placare dinamic . i in
acest caz placa de baz se aeaz pe un dispozitiv suport. La
dispunerea in diedru i paralel a componentelor, stratul exploziv
se plaseaz numai pe placa de adaos, de grosime mai mic, care
se proiecteaz pe placa de baz.

18

Fig.9 Dispunerea simetrica


Dispunerea simetric in unghi a componentelor de sudat
face posibil sudarea prin explozie a dou componente cu grosimi
comparabile. Ele sunt aezate simetric fa de un plan orizontal i
sunt acoperite, fiecare in parte, cu un strat exploziv. In acest caz,
unghiul iniial se modific in cursul operaiei de placare intr-un
unghi dinamic , rezultat prin inflexiunea simultan a celor dou
componente.
In fiecare din cele trei cazuri descrise, amorsarea
explozivului se face de-a lungul unei linii i detonaia se va
propaga paralel cu aceast linie; presiunea care se produce
determin placarea cu vitez mare a plcii de adaos pe placa de
baz.
Fenomenul placrii prin explozie se poate examina pe dou
ci:
-in cursul desfurrii lui, prin filmri rapide sau cu raze X;
-dup realizarea lui, prin examinarea microscopic a unor
seciuni paralele cu direcia
de propagare a detonaiei i
perpendiculare pe suprafaa componentelor ce se sudeaz.
Studiul microscopic al imbinrilor realizate in diferite
condiii operaionalepermite tragerea unor concluzii generale
privind influena asupra calitii imbinrii, a naturii materialelor
de sudat, a unghiului de inciden i a naturii explozivului utilizat.

II.10. Sudarea cu arc rotitor


Sudarea cu arc rotitor este un procedeu de sudare cu arc
electric prin presiune. Inclzirea pieselor pentru sudare se face cu
un arc electric care se rotete pe suprafeele frontale ale pieselor
ce se sudeaz, sub aciunea unui camp magnetic exterior. Dup
ce inclzirea pieselor a atins un anumit nivel se comand
refularea lor, prin care se realizeaz sudura.

19

Fig.10 Sudarea cu arc rotitor


In figura de mai jos se prezint principiul procedeului de
sudare cu arc rotitor. Rotaia arcului electric este comandat de
un camp magnetic radial, fora electromagnetic rezultat fiind
tangent la conturul pieselor ce se sudeaz.

20

CAP.III REGULI DE PROTECTIA MUNCII SI NORME


P.S.I. LA SUDARE
Protectia muncii constitue un ansamblu de activitati avnd
ca scop asigurarea celor mai bune conditii n desfasurarea
procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si
sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de
munca.
Echipamentul individual de protectie este obligatoriu pentru
fiecare sudor si se compune din: sort din piele, manusi de sudor,
jambiere, cotiere, bocanci cu bombeu metalic, masca de sudare si
casca de protectie.
Zona de lucru va fi ngradita cu paravane sau pereti netezi,
care vor fi prevazuti cu placute avertizoare.
La sudarea unor piese acoperite cu vopsea, care prin ardere
produc gaze nocive, nainte de sudare se va ndeparta stratul de
vopsea pe o latime de minim 100mm de o parte si de alta a
mbinarii.
Este
strict
interzis
a
se
atinge
electrodul
sub
tensiune.Schimbarea electrodului se va face numai cu utilizarea
manusilor de sudor, care vor fi complet uscate.
Folosirea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu
izolatia deteriorata este strict interzisa. Starea izolatiei si a
legaturilor la priza de pamnt se va verifica nainte de nceperea
lucrului.
Reparatiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de
comanda, se vor face numai dupa ntreruperea alimentarii cu
energie electrica, de catre electricienii de ntretinere, instruiti si
autorizati corespunzator.
Pentru iluminat se vor utiliza lampi electrice in buna stare,
alimentate la tensiunea de 24V.
La sudarea manuala cu arc electric, n timpul pauzelor de
lucru, clestele port electrod va fi asezat sau agatat pe un suport
izolat, astfel nct sa nu atinga piesa sau suportul acesteia, care
sunt legate la circuitul de sudare. Se interzice categoric tinerea
portelectrodului sub brat, pentru a preveni scurgerile de curent
electric prin corp.
Cablul de masa va fi racordat direct la piesa, find interzisa
utilizarea unor improvizatii. Racordarea se va realiza numai cu
cleme de contact sau borne cu surub bine strnse.
21

La sudarea automata si semiautomata se acorda o atentie


deosebita dispozitivelor de conectare deoarece n cazul
defectarii lor este posbila o incalzire puternica a conductoarelor
electrice.
n cazul ntreruperii operatiei de sudare se va ntrerupe
functionarea sursei de sudare.

22

BIBLIOGRAFIE
C. Chivulescu, Gh. Ionescu Tehnologia lacatuseriei si
montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1986
D. Dehelean, C. Boarna Procedee neconventionale de
sudare, Editura Facla, Bucuresti, 1985
Drobota V., Atanasiu M, - Organe de masini si mecanisme
manual pentru licee industriale clasele a X-a, a XI-a, a XII-a si
scoli profesionale, Editura Didactica Si Pedagogica, R.A.,
Bucuresti, 1993.
Gh. Zgura, M. Atanasiu Utilajul si tehnologia lucrarilor
mecanice auxiliar curricular pentru ciclul superior al
liceului

23