Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Global Iz Are
Global Iz Are
* Oameni din diferite parti ale lumii sunt legati mult mai strans unul fata de altul,
comparand cu deceniile precedente.
* Banii si informatiile curg cu o viteza fantastica.
* Serviciile si bunurile generate intr-o parte a globului devin din ce in ce mai
accesibile catre restul globului
* Deoarece tarile au un interes monetar comun, guvernele si companiile incearca
sa rezolve si problemele ecologice ce afecteaza piata monetara
* Oamenii devin mai deschisi din punct de vedere social si mai toleranti.
Argumente contra
* Foarte multi cetateni din tari dezvoltate isi pierd locul de munca din cauza
outsourcing-ului rezultat din faptul ca in tarile mai sarace salariul este mai mic
ceea ce duce la un profit mai ridicat pentru companie
* O data cu globalizarea se pune si o presiune uriasa psihica pe umerii angajatilor
din tarile dezvoltate din frica ca isi vor pierde locul de munca
* Companiile se dezvolta ca un conglomerat (impreuna) in alte regiuni, fapt ce
duce la un transfer de superioritate tehnica catre alte tari
* Exista specialisti care considera ca globalizarea ajutata de factori favorabili
duce la o raspandire de factori negativi cum ar fi degenerarea sociala si probleme
de comunicare
* Exista riscul ca, in final, companiile sa conduca cu adevarat lumea.
Cristina
Factori precum progresul tehnologic, costurile sczute de transport i liberalizarea
politicilor n interiorul Uniunii Europene i n alte ri tere au condus la
intensificarea schimburilor comerciale i a circulaiei fondurilor ntre ri. Acest
aspect are consecine importante asupra funcionrii economiei UE. Fenomenul
globalizrii, dei reprezint o surs de mari beneficii i oportuniti, implic faptul
c Europa trebuie s fac fa unei concurene acerbe, att din partea unor
economii cu costuri sczute, cum sunt cele ale Chinei i Indiei, ct i din partea
unor economii inovatoare, cum este cea a Statelor Unite.
Creterea gradului de integrare economic la nivel internaional, fenomen
cunoscut, n general, sub numele de globalizare, ofer multe oportuniti.
ntreprinderile din UE dobndesc mai uor acces la noi piee aflate n expansiune,
la surse de finanare i la resurse tehnologice. Consumatorii de pe teritoriul UE se
pot bucura de o mai mare varietate de produse, la preuri mai mici. Acest lucru i
deschide Uniunii perspectiva de a obine, potenial, ctiguri semnificative n
termeni de cretere a productivitii i de salarii reale. Acesta este motivul pentru
care UE s-a pronunat cu hotrre n favoarea unei mai mari deschideri
economice. Politica sa comercial constituie un instrument important de orientare
ctre liberalizarea comerului mondial.
Cu toate acestea, publicul asocieaz adesea globalizarea cu disponibilizrile i cu
presiuni care afecteaz negativ salariile i condiiile de munc. Aceste neliniti se
bazeaz pe teama c o concuren mai mare din partea rilor care practic
salarii mai mici exercit o presiune prea mare asupra productorilor i a forei de
munc locale, putnd avea ca rezultat nchiderea complet sau parial a
fabricilor din ar i relocarea lor peste hotare. Dei aceste temeri nu sunt noi, ele
par s se fi agravat odat cu afirmarea Chinei i a Indiei pe scena comerului
Argumente PRO*denisa
-creterea competitiviteii
-dezvoltarea infrastructurii
-liberalizarea investiiilor strine directe (ISD)
-acces la produse, la informaii
-tehnologie, fonduri
-subvenii
-scderea costurilor
Argumente CONTRA
-pierderea locurilor de munc
-pierderea priduselor tradiionale
-dispariia IMM-urilor
Raluca
Odata cu renuntarea la granite intre natiuni, avem nevoie sa ne putem intelege
cu persoanele din diferite culturi intr-o limba comuna. Este mult mai dificil sa
invatam limba locala unde calatorim. Mai ales ca sunt sute de limbi si dialecte
diferite. O limba cu caracter global este necesara pentru o comunicare eficienta.
Dezavantajul globalizrii este c o mulime de muncitori, ingineri, tehnicieni i
alte categorii de meseriai i pierd locurile de munc din intreprinderile
autohtone, din cauza invadrii pe piaa mondial a acestor produse ieftine, cum
ar fi cele din India, China, Malaezia, Filipine, Mexic. Specialitii n domeniul
organizrii muncii apreciaz c pierderea acestor locuri de munc este definitiv
i este greu de precizat dac acestea vor mai reveni n rile din care au fost
eliminate. Un exemplu demonstrativ n acest sens, n SUA, ntre anii 1994 i 1998
au fost eliminate peste 565000 locuri de munc, iar n prezent omajul depete
cifra de 12 milioane de persoane. Acest fenomen atrage dup sine pierderea
veniturilor certe lunare,limitarea temporar a acestor venituri i implicit
reducerea drastic a puterii de cumprare i a procurrii unor servicii. Toate
acestea nu fac dect s ngroae rndurile sracilor i nu trebuie s uitm c
totui clasa mijlocie a societii este cea care asigur veniturile, pentru c ea
reprezint majoritatea populaiei. Scderea numrului de persoane din acest
clas atrage dup sine probleme financiare pentru ara respectiv.