Sunteți pe pagina 1din 14

PRINCIPALELE CERINTE SPECIFICE

ABATOARELOR DIN ROMANIA


Articol scris vineri, 24 februarie 2012, de catre Ciprian Gologan
1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, in fapt,
constructia, configuratia si echipamentele abatoarelor in care sunt taiate ongulate
domestice intrunesc urmatoarele cerinte:
a) abatoarele trebuie sa aiba facilitati de cazare adecvate si igienice sau, daca clima
permite, tarcuri de asteptare ce sunt usor de curatat si dezinfectat. Aceste facilitati
trebuie sa fie dotate cu echipamente pentru adaparea animalelor si, daca este necesar,
pentru furajarea acestora. Evacuarea apelor reziduale nu trebuie sa compromita
siguranta alimentelor;
b) acestea trebuie sa aiba facilitati sau, daca clima permite, tarcuri, ce se pot inchide
separat pentru animalele bolnave sau suspecte, cu dispozitive de evacuare a dejectiilor
separate si construite astfel incat sa se evite contaminarea altor animale, cu exceptia
cazului in care autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana,
respectiv a municipiului Bucuresti, considera ca nu sunt necesare astfel de amenajari;
c) marimea facilitatilor de cazare trebuie sa asigure respectarea bunastarii animalelor.
Proiectarea acestora trebuie sa faciliteze inspectiile ante-mortem, incluzand identificarea
animalelor sau a grupurilor de animale.
2. Pentru a se evita contaminarea carnii, abatoarele trebuie:
a) sa aiba un numar suficient de spatii corespunzatoare operatiunilor efectuate;
b) sa aiba o incapere separata pentru golirea si curatarea stomacurilor si intestinelor, cu
exceptia cazului in care autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, autorizeaza separarea in t 14514x237o
imp a acestor operatiuni dintr-un anumit abator, de la caz la caz;
c) sa asigure separarea in spatiu sau timp a urmatoarelor operatiuni:
(i) asomarea si sangerarea;
(ii) in cazul animalelor din specia porcine: oparirea, depilarea, curatarea si flambarea;
(iii) eviscerarea si toaletarea ulterioara;
(iv) manipularea intestinelor si a burtilor curate;

(v) prepararea si curatarea altor organe, in special manipularea capetelor jupuite, daca
aceste operatiuni nu au loc pe linia de taiere;
(vi) ambalarea organelor;
(vii) livrarea carnii;
d) sa aiba instalatii ce previn contactul intre carne si pardoseli, pereti si dispozitive de
fixare;
e) sa aiba linii de taiere, atunci cand sunt utilizate, ce sunt proiectate sa permita
inaintarea continua a procesului de taiere si sa evite contaminarea incrucisata intre
diferitele parti ale liniei de taiere. Atunci cand functioneaza mai mult de o linie de taiere
in aceeasi cladire, trebuie sa existe o separare adecvata a liniilor pentru a se preveni
contaminarea incrucisata.
3. Abatoarele trebuie sa aiba facilitati pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda
furnizata la o temperatura minima de 82C sau un sistem alternativ ce are un efect
echivalent.
4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de catre personalul angajat in
manipularea carnii neprotejate trebuie sa aiba robinete proiectate astfel incat sa se
previna raspandirea contaminarii.
5. Este necesar sa existe facilitati ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii
suspecte si facilitati separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate
improprii pentru consum uman.
6. Este necesar sa existe un loc separat cu amenajari corespunzatoare pentru curatarea,
spalarea si dezinfectarea mijloacelor de transport al animalelor vii. Totusi, abatoarele nu
trebuie sa aiba aceste spatii si amenajari daca autoritatea sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, permite aceasta si
daca exista in apropiere spatii si amenajari autorizate oficial.
7. Abatoarele trebuie sa aiba facilitati ce se pot incuia, destinate taierii animalelor
bolnave si suspecte. Acest lucru nu este esential daca aceasta taiere are loc in alte
intreprinderi autorizate pentru acest scop de autoritatea sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, sau la sfarsitul
perioadei normale de taiere.
8. Daca balegarul sau continutul tractusului digestiv este depozitat in abator, trebuie sa
existe o zona speciala ori un loc pentru acest scop.
9. Abatoarele trebuie sa aiba o facilitate cu posibilitate de inchidere, echipata adecvat,
sau, atunci cand este necesar, o camera pentru utilizare exclusiva de catre serviciul
veterinar.

Conditiile generale pentru autorizarea unitatilor


Unitatile trebuie sa asigure cel putin:
1. n spatiile n care carnea proaspata este produsa, prelucrata sau depozitata si n
zonele si coridoarele prin care carnea proaspata este transportata:
a) pavimente impermeabile si necorodabile, usor de curatat si de dezinfectat, cu panta de
nclinare care sa permita scurgerea apei spre gurile de canalizare prevazute cu gratar
necorodabil si sifon de pardoseala cu clopot, pentru a preveni difuzarea mirosurilor
neplacute si refularea apelor uzate. Totusi:
1. n cazul spatiilor la care se refera cap. II pct. 14 lit. d) si f), cap. III pct. 15 lit. a) si
cap. IV pct. 16 lit. a), colectarea apei n canalele prevazute cu gratare si sifoane nu este
necesara, iar n cazul spatiilor la care se refera cap. IV pct. 16 lit. a), este suficient un
dispozitiv cu care apa poate fi usor ndepartata;
2. n cazul spatiilor la care se refera cap. IV pct. 17 lit. a), precum si n zonele si
coridoarele prin care carnea proaspata este manipulata si transportata, este suficient un
paviment impermeabil si neputrescibil;
b) pereti durabili, netezi, impermeabili, acoperiti cu materiale usor lavabile si de culoare
deschisa pna la naltimea de cel putin 2 metri si de cel putin 3 metri n spatiile de
taiere. n spatiile de refrigerare si congelare, precum si n depozite peretii trebuie sa fie
acoperiti cu materiale usor lavabile de culoare deschisa cel putin pna la naltimea de
depozitare. mbinarea dintre perete si podea trebuie sa fie rotunjita sau finisata similar,
cu exceptia spatiilor la care se refera cap. IV pct. 17 lit. a);
c) usi construite din sau acoperite n totalitate cu material rezistent, necorodabil, neted si
impermeabil;
d) izolatii din materiale rezistente, neputrescibile, necorodabile si inodore;
e) ventilatie eficienta si, acolo unde este cazul, o buna exhaustare a aburilor;
f) iluminare corespunzatoare naturala sau artificiala care nu modifica culorile;
g) tavan curat si usor de curatat sau un acoperis prevazut cu izolatie care ndeplineste
aceste conditii;
2. a) ct mai aproape de punctele de lucru, un numar suficient de facilitati pentru
curatarea si dezinfectarea minilor si pentru curatarea ustensilelor cu apa calda.
Robinetele nu trebuie sa fie actionate manual. Pentru spalarea minilor aceste facilitati
trebuie sa aiba apa curenta calda si rece sau premixata la temperatura adecvata, precum
si substante pentru spalare, dezinfectie si mijloace igienice de uscare a minilor;
b) facilitati pentru sterilizarea ustensilelor de lucru, prevazute cu apa calda la
temperatura minima de +820C;
3. dispozitive contra daunatorilor, montate la toate comunicarile cu exteriorul;
4. a) instrumente si utilaje de lucru cum ar fi: mese de transare, mese cu suprafete de
transare detasabile, containere, benzi transportoare si ferastraie confectionate din
materiale rezistente la coroziune care sa nu modifice aspectul si calitatile carnii, usor de
curatat si de dezinfectat. Suprafetele care intra n contact cu carnea sau care pot intra n
contact cu carnea, inclusiv mbinarile si sudurile acestora, trebuie sa fie mentinute
netede. Utilizarea carnii proaspete ambalate igienic;
b) utilaje si accesorii rezistente la coroziune care ntrunesc cerintele de igiena pentru:
1. manipularea carnii;

2. containerele de depozitare a carnii astfel nct nici carnea si nici containerele sa nu


vina n contact cu pavimentele sau peretii;
c) facilitati, inclusiv rampe special amenajate si echipate pentru receptia si expedierea
carnii, pentru manipularea igienica si protectia carnii n timpul ncarcarii si descarcarii;
d) containere speciale etanse si necorodabile, cu capac si sistem de nchidere, pentru
colectarea carnii confiscate, care sa nu permita persoanelor neautorizate sa extraga
continutul, sau spatiu nchis special destinat pentru astfel de carne, atunci cnd
cantitatea de carne impune acest lucru sau cnd aceasta carne nu este evacuata la
terminarea fiecarei zile de lucru. Atunci cnd o astfel de carne este ndepartata prin
sistem pneumatic, acesta trebuie sa fie astfel construit si instalat pentru a se evita orice
risc de contaminare a carnii proaspete;
e) spatii separate pentru depozitarea n conditii de igiena a materialelor pentru
preambalare si ambalare, atunci cnd astfel de activitati sunt efectuate n unitate;
5. instalatii de refrigerare pentru a mentine temperatura interna a carnii la nivelul
stabilit de prezenta norma sanitara veterinara. Aceste instalatii trebuie sa fie prevazute
cu sisteme de colectare si drenare a apei de condensare, fara vreo posibilitate de
contaminare a carnii;
6. sistem de asigurare a apei potabile sub presiune presurizata, numai n sensul Normei
sanitare veterinare referitoare la calitatea apei destinate consumului uman. Totusi
utilizarea apei nepotabile este autorizata n cazuri exceptionale pentru producerea de
vapori, stingerea incendiilor si racirea instalatiilor de refrigerare, cu conditia ca
instalarea conductelor n acest scop sa nu permita utilizarea acestei ape n alte scopuri
si sa nu prezinte nici un risc de contaminare a carnii proaspete. Conductele de apa
nepotabila trebuie sa se distinga clar de cele utilizate pentru apa potabila;
7. sistem de asigurare cu apa potabila calda, n sensul Normei sanitare veterinare
referitoare la calitatea apei destinate consumului uman;
8. sisteme de evacuare a dejectiilor lichide si solide, cu respectarea conditiilor de igiena;
9. spatiu special amenajat, echipat corespunzator pentru utilizarea exclusiva de catre
serviciul veterinar, sau, n cazul depozitelor la care se refera cap. IV pct. 17, facilitati
corespunzatoare;
10. facilitati ce permit desfasurarea n mod eficient, n orice moment a inspectiei
veterinare prevazute n norma sanitara veterinara;
11. un numar suficient de vestiare cu pereti si pavimente netede, impermeabile, usor
lavabile, dotate cu spalatoare de mini, dusuri si toalete cu jet de apa, amenajate si
echipate astfel nct sa protejeze partea curata a cladirii de contaminare. Toaletele nu
trebuie sa se deschida direct catre spatiile de lucru. Dusurile nu sunt necesare n
depozitele frigorifice care primesc si expediaza numai carne proaspata ambalata igienic.
Spalatoarele de mini trebuie sa aiba apa curenta calda si rece sau apa premixata la
temperatura necesara, materiale pentru spalarea si dezinfectarea minilor si mijloace
igienice pentru uscarea minilor. Robinetele spalatoarelor nu vor fi actionate cu mna
sau cu bratul. Trebuie sa existe un numar suficient de astfel de spalatoare lnga toalete;
12. loc si facilitati adecvate pentru curatarea si dezinfectarea mijloacelor de transport
pentru carne, cu exceptia depozitelor frigorifice ce primesc si depoziteaza numai carnea
proaspata ambalata igienic. Abatoarele trebuie sa posede amplasament si amenajari
distincte pentru mijloacele de transport folosite pentru animale. Totusi aceste locuri si
facilitati nu sunt obligatorii, daca exista prevederi care solicita ca mijloacele de

transport sa fie curatate si dezinfectate n facilitatile autorizate oficial;


13. spatii sau un loc sigur pentru depozitarea detergentilor, dezinfectantelor si a
substantelor similare.
2.1. Amplasarea abatoarelor
Alegerea locului pentru constructia unei unitati de taiere a animalelor trebuie sa fie
rezultatul unui studiu tehnico-economic, care nsa trebuie sa tina seama de cerintele
sanitare veterinare ct si de cele privind protectia mediului.
Din punct de vedere sanitar veterinar, un prim principiu este acela ca abatorul sa nu
constituie o sursa de poluare pentru mediul nconjurator, dar, la rndul sau, prin
amplasare, sa fie protejat de riscul contaminarii din surse externe. Pentru realizarea
acestui obiectiv se cer respectate unele cerinte, prevazute n partea a IV-a, art. 11 din
Norme si masuri sanitare veterinare aprobate prin Legea 60 din 1974 si care nu au fost
abrogate de alte normative ulterioare :

Terenul pe care urmeaza a fi amplasat abatorul trebuie sa fie uscat, plan, ferit de
vnturi puternice, orientat astfel ca vnturile dominante sa bata dinspre localitate
spre obiectiv;
Constructia se va executa n afara localitatilor, la o distanta minima de 300 m fata
de cladirile de locuit;
Terenul sa nu fie inundabil, mlastinos sau supus alunecarilor;
Nivelul apelor freatice sa fie la cel putin 1,5 m fata de nivelul maxim al fundatiei,
iar n cazul cladirilor cu subsoluri, la minimum 0,5 m sub ultimul planseu;
Sa fie amplasate n zone lipsite de mirosuri neplacute, fum, gaze toxice, praf,
produse de rafinarii de petrol., unitati ale industriei chimice, unitati de
industrializare a cadavrelor si confiscatelor de origine animala, locuri de
depozitare a gunoiului menajer.

Banateanu, I.,A. si eveloiu I. (1987), indica o zona de protectie sanitara a


ntreprinderilor de industrie alimentara fata de industriile care degaja noxe, cu respectarea
distantelor minime fata de:
Fabrici de ciment
Fabrici de ngrasaminte chimice
Fabrici pentru sticla
Fabrica pentru coloranti si detergenti
Fabrici pentru fainuri proteice
Rampe de gunoi neacoperite
Statii pentru epurarea apelor la ferme de
porci
Bazine deschise pentru fermentarea
namolurilor
Rampe pentru gunoi acoperite
Paturi pentru uscarea namolurilor

1000 m
1000 m
1000 m
1000 m
1000 m
1000 m
1000 m
500 m
300 m
300 m

Statii pentru epurarea apelor orasenesti uzate 300 m


Statii pentru epurarea apelor uzate industriale200 m
Autobaza serviciilor de salubritate
200 m
Camera pentru tratarea biologica a
100 m
gunoaielor
Sa aiba cai de acces adecvate pentru transportul animalelor si separat pentru
transportul carnii si al produselor de abator; caile de acces vor fi pietruite sau
asfaltate, iar daca este necesar se va amenaja si o linie de garaj pentru vagoane de
cale ferata, cu rampe;
Se va avea n vedere la proiectare un spatiu de rezerva pentru a permite extinderea
sectiilor de frig tehnologic si de prelucrare a carnii;
Sectiile de prelucrare a produselor necomestibile si confiscate si a bazinelor de
colectare a grasimilor se vor amplasa obligatoriu n spatele salilor de taiere si
separat de rampele de livrare a carnii si produselor din carne.
Pe teritoriul abatorului, nivelul limita al zgomotului admisibil n timpul zilei este
de 80 dB iar noaptea de max. 10 dB.
Amplasarea utilitatilor construite n incinta abatorului
O a doua conditie sanitara veterinara esentiala, menita sa previna riscul de contaminare a
carnii si a celorlalte produse si subproduse comestibile rezultate n urma taierii animalelor
, este aceea ca, prin amplasarea utilitatilor construite n incinta abatorului, sa se asigure
un circuit tehnologic cu un sens de naintare unic, fara ntoarceri si fara intersectari de
flux. Aceasta presupune separarea functionala distincta si completa a spatiilor
tehnologice, considerate zona curata, de celelalte cladiri, considerate insalubre.
Repartizarea ncaperilor si spatiilor tehnologice trebuie sa asigure fluxul continuu al
productiei, evitndu-se transporturile ncrucisate de produse comestibile cu cele
necomestibile sau confiscate.
Se vor evita comunicatiile directe ntre ncaperile cu produse comestibile si cele cu
produse necomestibile sau cu sectiile care prelucreaza produse care degaja mirosuri
dezagreabile.
Circulatia materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite ntre sectiile de productie
ale aceleiasi unitati, se va realiza cu ajutorul liniilor aeriene, a rastelelor metalice a
carucioarelor sau a grandurilor. (Legea san.vet. nr.60/1974)
ntr-un plan de constructie a unui abator, tinnd seama de cele aratate mai sus, amplasarea
cladirilor si a lator utilitati trebuie facuta pe doua zone distincte prezentate n continuare.
I. Zona administrativa, cuprinde:
birouri administrative
spalatoria si uscatoria pentru echipamentul de protectie

filtru sanitar cu grup sanitar si garderoba pentru personal


II. Zona de procesare
Este alcatuita din toate constructiile si utilitatile n care se desfasoara procesarea materiei
prime (animalul destinat taierii) pna la obtinere de produse finite de abator (carcase,
subproduse comestibile si necomestibile, deseuri). Constituie obiectivul principal de
supraveghere sanitara veterinara. Functional, zona se subdivide n trei secoare.
a. Sectorul de receptie al animalelor
Se amplaseza la o distanta minima de 50 m fata de salile de taiere si include:
rampa de descarcare din autocamioane sau vagoane;
zona de receptie si triere;
padocuri si grajduri pentru animale (5,5 m2pentru o bovina,1,5 m2pentru un porc si 0,7
m2pentru o oaie);
rampa pentru spalarea mijloacelor de transport;
grup social pentru ngrijitorii de animale.
b. Sectorul de industrializare
Cuprinde toate spatiile n care se face abatorizarea propriu zisa a animalelor:
punct de control sanitar veterinar nainte de taiere;
sali de taiere pe specii;
topitorie pentru grasimi comestibile, cu depozite de grasimi crude si topite;
triperie,
matarie cu depozite de mate;
spatii pentru curatirea si conservarea pieilor;
spatii pentru prelucrarea si depozitarea parului, coarnelor si copitelor;
spatii pentru prelucrarea si depozitarea confiscatelor, deseurilor furajere si grasimilor
necomestibile;
ncapere pentru prelucrarea produselor destinate industriei farmaceutice;

laborator pentru examenul trichineloscopic;


ncapere pentru spalarea si gresarea utilajelor mobile;
tunele de refrigerare-congelare;
depozite frigorifice pentru produsele congelate;
sala de transare a carnii;
sali de expediere a carnii si subproduselor de abator.
La abatoarele de pasari, n afara salii de taiere, se prevad si spatii pentru uscarea penelor
si pentru refrigerarea-congelarea carnii, transare, ambalare si expediere.
c. Sectorul sanitar veterinar
Este necesar pentru sacrificarea restrictionata a unor animale cu diverse afectiuni, ct si
pentru conditionarea si depozitarea temporara a produselor rezultate. Poate avea n
compunere:
abatorul sanitar si grajdul de carantina, plasate la o distanta minima de 30 m de
grajdurile de animale si 50 m de salile pentru taieri normale, mprejmuit cu gard compact
de 2 m naltime;
sala sau containerul pentru confiscate;
instalatii pentru sterilizarea carnii admisa conditionat n consum;
instalatii pentru valorificarea deseurilor si confiscatelor;
laborator pentru examen trichineloscopic, bacteriologic si chimic.
III. Zona utilitatilor tehnice
Cuprinde constructii si instalatii care furnizeaza unitatii diverse utilitati, cum sunt:
curent electric;
apa rece si calda;
agent termic;
agent frigorific;
epurarea apelor uzate, etc.

2.2. Constructia si dotarea cu utilaje


O unitate destinata taierii animalelor trebuie sa fie n asa fel construita nct sa fie
rezistenta la conditiile climatice ale zonei, sa dispuna de spatiu suficient pentru
desfasurarea proceselor de productie si sa ndeplineasca toti parametrii necesari pentru
aplicarea lucrarilor de igienizare .n acest scop, materialele de constructie trebuie sa fie
rezistente la actiunea factorilor fizici si chimici, impermeabile, netede si sa se poata
curata usor. Nu este permisa folosirea unor materiale toxice, sau a unora rugoase, poroase
care sunt greu de curatat ( lemn, piele, placi din aglomerate lemnoase).
Peretii sa fie durabili, netezi, impermeabili, acoperiti la interior cu materiale usor lavabile
si de culoare deschisa, pna la naltimea de 3 m . Sunt recomandate n acest scop
tencuielile din ciment alb sclivisit, placile de gresie antiacida, placile din faianta alba si
placile din material plastic. Rosturile dintre placile de gresie sau faianta trebuie netezite
cu materiale impermeabile, care sa permita o igienizare usoara. Scafele de mbinare
dintre perete si podea trebuie sa fie rotunjite sau finisate similar, pentru a usura
igienizarea.
Suprafetele interioare vopsite se vor reduce la minimum posibil. Acolo unde nu se poate
evita vopsirea anumitor portiuni de pereti, tavane, usi, se vor folosi vopsele pe baza de
uleiuri neutre, netoxice, sau rasini epoxidice.
Tavanul se cere sa fie usor de curatat, netede si plane sau sala de taiere sa fie prevazuta cu
un acoperis cu izolatie care ntruneste aceste conditii.
Tavanele din spatiile tehnologice vor fi situate la o naltime minima de 3 m fata de
paviment, nu se vor vopsi si nu se vor varui.
Corpurile de iluminat montate pe tavan vor fi protejate n partea lor inferioara, pentru a
preveni caderea prafului sau a condensului de pe acestea pe carcase.
Este interzisa montarea unor tavane false, cu structura poroasa sau cu goluri.
Pavimentele trebuie construite din materiale netoxice, rezistente, impermeabile, netede.
Rezistente la acizi si baze, neputrezibile. Se folosesc obisnuit betonul, gresia, mozaicul,
toate cu finisaj antiderapant. Trebuie sa fie usor de spalat si dezinfectat si sa permita
circulatia n conditii de siguranta a mijloacelor de transport.
Peretii exteriori din zona de receptie si expeditie trebuie sa fie construiti din materiale
usor lavabile (caramida, ceramica, vopsele impermeabile), si rezistente la factorii
exteriori de mediu. La constructia peretilor se va ncastra, la jonctiunea dintre pereti si
pardosea, plasa de srma cu ochiuri de 1 cm, pentru a preveni patrunderea rozatoarelor
(EC).
Usile, n majoritatea cazurilor trebuie sa aiba o deschidere de minimum 1,5 m, prevazute
cu sisteme de autonchidere, pentru a permite circulatia cu usurinta atrt a carucioarelor si

grandurilor la sol, ct si a carcaselor pe liniile de transport aeriene. Se construiesc din


metal inoxidabil ambutisat sau se placheaza cu asemenea materiale.
Protectia contra insectelor si a rozatoarelor se asigura prin montarea de plase de srma
cu ochiuri mici la toate deschiderile spre exterior, sau prin adoptarea altor solutii tehnice.
Iluminatul se asigura de preferinta natural, doar pentru completare recurgndu-se la
iluminatul artificial. n acest scop, suprafata ferestrelorse cere sa fie n raport de din
suprafata pardoselii, cu sticla incolora si perfect transparenta, iar tocurile sa fie metalice.
Geamurile se monteaza la o naltime de cel mult 1,5 m de la pardosea, iar pervazurile
interioare sa aiba o nclinatie de 45 grade declivitate, pentru a produce o zona de umbra
interioara ct mai redusa.
Pentru iluminatul artificial e bine sa se recurga la surse care sa dea o lumina ct mai
apropiata de cea naturala. De obicei se folosesc tuburile cu gaze rare.
Iluminatul cu o intensitate de minimum 220 lucsi/m2 se impune n spatiile tehnologice. n
mod particular, n unele puncte de lucru din abator iluminatul trebuie sa asigure 550
lucsi/m2:
n sala de taiere pentru porci, oi si bovine;
n zonele de eviscerare si decapitare;
n punctele de control sanitar veterinar al carcaselor, capetelor, organelor ti a masei
gastrointestinale;
la reconstituirea si recontrolul sanitar veterinar al carcasei, capului, organelor si masei
gastrointestinale;
n zona de despicare a capatnilor si controlul sanitar veterinar al creierului;
la fasonarea carcasei si controlul final al organelor.
Ventilatia se asigura att pe cale naturala, ct si prin montarea de ventilatoare.
Ventilatoarele sunt obligatorii pentru toate spatiile tehnologice nchise, lipsite de ferestre.
Toate deschiderile de montare a ventilatoarelor se protejeaza contra insectelor,
rozatoarelor si pasarilor. Capacitatea acestora se va calcula n asa fel nct sa asigure
schimbarea completa a aerului din ncapere de cel putin sase ori pe ora.
Dotarea cu utilaje
Sub denumirea de utilaje trebuie sa se nteleaga toate masinile, aparatele, ustensilele,
instrumentele etc., care servesc pentru procesarea primara a animalelor n abator si care
vin n contact direct cu carnea si cu celelalte produse rezultate, putnd sa devina din acest

motiv puncte critice pentru o posibila contaminare chimica si/sau microbiana. Pentru a
preveni asemenea riscuri utilajele se igienizeaza dupa fiecare schimb de lucru,
recurgndu-se la diverse substante pentru curatenie si/sau dezinfectie. Din acest motivele
trebuie sa ntruneasca mai multe caracteristici:
sa fie construite din materiale rezistente la coroziune, usor de curatat si controlat, sa fie
detasabile, sa se ncadreze n standardele de igiena ti sa nu prezinte pericol de accidentare
a personalului; sunt admise otelul inoxidabil, metalul galvanizat, aluminiul, masele
plastice; nu sunt permise cadmiul, antimoniul, plumbul, cuprul, emailul si portelanul,
alama ti bronzul; vopselele nu sunt acceptate n zona de productie;
sa nu prezinte denivelari, adncituri, n general zone inaccesibile care sa ngreuneze sau
sa faca imposibila igienizarea corecta;
sa poata fi demontate usor si sa fie accesibile pentru control;
Locurile de gresare ale utilajelor vor fi prevazute cu tavite de colectare sau vor fi
nchise cu carcase, pentru a se preveni murdarirea carnii cu scurgeri de lubrifianti;
2.3. Aprovizionarea cu apa
Apa care se consuma n abator, att pentru necesitatile fluxurilor tehnologice ct si pentru
igienizare, este apa potabila. Numai n mod exceptional este permisa si apa nepotabila,
pentru urmatoarele scopuri bine definite:
la condensatorii de amoniac;
pentru obtinerea aburului destinat topitoriilor de seu sau instalatiilor de producere a
fainii furajere:
pentru spalarea retelelor de canalizare;
ca sursa de apa pentru reteaua P.S.I.
Apa potabila poate sa provina din reteaua de apa a localitatii sau din surse proprii (puturi
de mica sau de mare adncime).
Pentru a putea fi considerata potabila, apa trebuie sa ndeplineasca cerintele fizicochimice, microbiologice si biologice cuprinse n STAS 1342 91.
Controlul calitatii apei se face n laboratoare autorizate, saptamnal pentru cea din sursa
proprie si lunar n cazul apei din reteaua localitatii.
Probele destinate examenului de laborator se recolteaza att de la sursa, din reteaua de
distributie ct si de la diversele puncte (robinete) de consum din spatiile tehnologice si
din grupurile sanitare.

Daca abatorul are statie proprie de clorinare, se recolteaza si se examineaza probe de apa
nainte si dupa clorinare, pentru a se putea aprecia eficienta clorinarii.
Buletinele de analiza se pastreaza timp de doi ani la serviciul veteriar oficial care
supravegheaza unitatea.
Apa potabila trebuie asigurata nentrerupt, la o presiune adecvata si n cantitate suficienta
pentru a satisface toate nevoile de consum, att cele tehnologice ct si cele ocazionate de
igiena personalului.
Referitor la necesarul de apa n functie de capacitatea de taiere, Banateanu I. si eveloiu
I.(1987) aptreciaza ca, orientativ acesta ar fi de:
abator sub 10 tone/zi.10 m3/tona
abator ntre 10 20 tone/zi.20 m3/tona
abator ntre 20 50 tone/zi.22 m3/tona
abator peste 50 tone/zi..24 m3/tona

Eladi A. si Craita M (1986), redau un consum de apa, exprimat n m3/to de carne


nregistrat n tabelul ce urmeaza.
Consumul zilnic de apa n m3/to de carne
Specificare
Apa potabila rece
Apa potabila calda
Apa industriala
Total

Pna la 10 to/zi
16
2
8
26

30 50 to/zi
14
4
17
35

Se apreciaza ca:
pentru taierea unui animal mare se consuma cca 300 l apa;
pentru un animal mic 100 l;
pentru spalatul pardoselii 3l/m2
pentru spalatul aleilor 2-3 l/m2;
pentru spatiile verzi 2 l/m2.

Peste 50 to/zi
16
4
20
40

Este obligatoriu ca apa, indiferent de solutia tehnica, sa fie furnizata la trei temperaturi:
apa rece;
apa la 370C, pentru igiena personalului;
apa la 830C pentru decontaminarea instrumentarului.
Apa de 370C se poate obtine din amestecul de apa rece cu apa de 830C sau sa fie
furnizata, pe conducte separate, la aceasta temperatura , direct de la centrala termica.
2.4. Canalizarea
Canalizarea, este destinata sa preia ntreaga cantitate de apa uzata dar si pe cea pluviala
din abator, motiv pentru care trebuie sa fie corect dimensionata, astfel nct sa se evite
riscul de stagnare sau de refulare. Diametrul minim recomandat pentru conductele de
canalizare este de 10 cm (4 toli). Cele care sunt racordate la utilajele de golire a
prestomacelor de bovine trebuie sa aiba minimum 20 cm (8 toli). Conductele racordate la
utilajele de golire a stomcelor de porc si a prestomacelor de ovine sau de vitei sa aiba
minimum 15 cm (6 toli).
Este obligatoriu ca n cadrul aceluiasi abator sa existe doua sisteme de canalizare,
distincte si separate:
canalizarea sanitara, care preia apele uzate de la WC-uri, vestiare, sali de odihna si
cantine;
canalizarea industriala care colecteaza apa, impuritatile si deseurile din spatiile
tehnologice si cele rezultate din igienizarea acestor spatii.
Cele doua sisteme se vor putea reuni numai n exteriorul unitatii, dupa decantorul de
grasimi, pentru a se preveni refularea continutului din canalizarea sanitara n spatiile
tehnologice. Dupa reunire apele din ambele sisteme pot sa fie deversate n reteaua de
canalizare a localitatii, sau ntr-un sistem propriu de evacuare (canale, ruri sau puturi
absorbante). Daca se recurge la un sistem propriu de evacuare, atunci este oligatorie
existenta si a unei statii proprii de epurare a apelor uzate.
Daca n incinta abatorului functioneaza si o sala sanitara, aceasta va avea un sistem
propriu de colectare si evacuare a apelor uzate, distinct si separat de primele doua.
Pentru colectarea apelor si a deseurilor din spatiile tehnologice se cere ca pardoseala sa
aiba o panta de scurgere spre gurile de canal de 2 cm/metru liniar.
Gurile de canal, 1/40 m2 de paviment, vor fi prevazute cu sifon de pardosea cu clopot
acoperite cu un grilaj metalic cu ochiuri de 2 cm.

Se recomanda ca n salile de taiere de taiere cu flux, sub linia de lucru sa existe, ncastrat
n pardosea, un canal colector racordat la reteaua de canalizare, cu latime minima de 60
cm si adnc de 10 cm, acoperit cu gratare metalice mobile.