Catedra de Asisten

??
Social
?
Universitatea Bucure
?
tiInstitutul de Cercetarea Calit
??
ii Vie
?
ii
CONSULTAN
?
I
?
TIIN
?
IFICI:
Gheorghc Nicolae, Mihai Merfea, Sandu Dumitru, Septimiu Chelcea,Laz
?
r Vl
?
sceanu, Maria Constantinescu-Codru
??
, Ion Sar
?
u
CONSULTAN
?
I ROMI:
Florica Mihai, Simona Farca
?
, Elena-Elvira Neculai, Dumitru Ion Bidia. Nicolae R
?
ducanu, Dumitru Burtea, Ion Dobre, Stan Matache,Ion Gherge (Pantalon), Gheorghe
Radu, Gheorghe Ivan, Ilie Pipoi
OPERATORI DE TEREN:
Sorin BorconiClaudia BorosoiuSorin CaceValerica C
?
prioar
?
Andrei ConstantinAdriana ConstantinCornelia CostinDana CostinBebe CiubotariiAnaMaria Ciochin
?
Tamara CostacheCorina DoltuCorina DichiuGabriel DrileaHanibal Dumitra
?
cuMarian FlangeaRadu FloreaMihaela GrecuGheorghe Gro
?
anMara GalatRodica Ghe
??
uLucia Gheorghi
?
Mihaela InescuLiliana lona
?
cuLumini
?
a IonescuTeodora lordacheAdrian LuciVlad Mare
?
Mihaela M
?

ciuc
?
Farfurica Mitic
?
Nicolai Mardar Gabriel MarincscuCostel MoraruLivius ManeaFlorina Nicolau
?
erban OlahCostel OlaniViorel OlteanuCarmen P
?
unescuMarius PieleanuMariana PopescuMihaela PopescuRuxandra PolysuVasilica Rafoi
Nicoleta Ro
?
uAneta
?
tefanAlexandru SthalLuana Teof
?
nescuLuis UllrichDoina VoicuLucrare editat
?
cu sprijinul Reprezentan
?
ei UNICEF nRomnia.
ISBN 973-95550-5-5
3
CUPRINS
INTRODUCERE
7
I.
ETNIC
?
I SOCIAL N CARACTERIZAREAPOPULA
?
IEI DE ROMI 11
Capitolul 1. Presupozi
?
iile culturale ale cercet
?
rii:
principiile unei cercet
?
ri interetnice
12Atitudineafa
??
de problemele etnice n societatea actual
?
12Criteriile definirii problemelor unei minorit
??
i etnice 14Problema rela
?
iilor interetnice n procesulcercet
?
rii
?
tiin
?
ifice 15Interferen
?
a dintre social
?
i etnic 19

Capitolul 2. Profilul specificai popula

?
iei de romi
20
Caracteristicile distinctive ale grupurilor etnice 20
Profilul etnic al popula
?
iei de romi 21
Distinctivitatea popula
?
iei de romi 24
Capitolul 3. Modul de via
??
tradi
?
ional
al popula
?
iei de romi
27
Premisele istorice ale diferen
?
ierii 27Caracteristicile distinctive ale modului de via
??
tradi
?
ional al romilor 28
Capitolul 4. Atitudinea romilor fa
??
depropria identitate cultural
?
: tendin
?
e actuale
37Atitudinea tradi
?
ional
?
fa
??
de romi a popula
?
iei majoritare 37Atitudinea romilor fa
??
de propria identitate etnic
?
39
II.
CADRUL CERCET
?
RII 45
Capitolul 5. Metodologia cercet
?
rii

46
Caracteristicile e
?
antionului studiat 46Obiectivele analizei empirice 48
Capitolul 6. Estimarea popula
?
iei de romi
52Autoidentificare/heteroidentificare 52Straturile etnice ale popula
?
iei de romi 56
4
Semnifica
?
ia e
?
antionului 58Estimarea dimensiunilor popula
?
iei de romi 59
III.
CARACTERISTICILESOCIAL-ECONOMICE ALE POPULA
?
IEI DE ROMI 65
Capitolul 7. Familia de romi
66Dimensiunea
?
i structura familiei 66Determinan
?
ii dimensiunii familiei 67Tipul de c
?
s
?
torie 69
Dinamica c
?
s
?
toriei 73Vrsta so
?
iei la prima c
?
s
?
torie . 74
Capitolul 8. Natalitatea
77Vrsta so
?
iei la prima na
?
tere 77 Natalitatea
?
i dinamica ei 78Factori care influen
?
eaz
?

natalitatea care pe limba originara a tiganilor inseamna om .Prin denaturare (voita

) dom s-a transformat in rom cu r accentuat, apoi din rom s-a trasformat in roma apo
ani si in romanies . S-a ajuns astfel incat tiganii sa aibe numele identic cu al ro
manilor in limba engleza. Romani cu romani si romanies cu romanians ( doar ca in
engleza nu exista diacritice dupa cum vedeti iar la o un
simpla cautare pe google a cuvantului romani se vor a?sa linkuri cu tigani) Prac
tic d
enumirile sunt identice.In toata perioada post-decembrista s-a manifestat o pres
iune constantadin partea unor organizatii sau din partea unor politicieni, perso
nalitati de frunte cu ascendenta roma, in folosirea in
documentele o?ciale a etnonimului rom . Ca un raspuns la aceste presiuni, prin Memo
r
andumul H03/169 si5/390/NV din 31 ianuarie 1995 adresat primului ministru de atu
nci, Nicolae Vacaroiu, ministrul de externe TeodorMelescanu recomanda folosirea
in continuare in documente a cuvantului tigan in concordanta cu cuvintele folosite
in celelalte limbi europene: zigeuner, gitanes, zingaro etc., pentru evitarea un
or confuzii nefericite cu numelepoporului roman.Presiunile continua si in 2001,
Petre Roman, ministrul de externe,
semneaza un nou Memorandum cu numarul D2/1094/29.02.2000 catre
prim-ministrul Mugur Isarescu, in care, in virtutea dreptului de
autoidenti?care al populatiilor, recomanda folosirea obligatorie intoate documen
tele o?ciale romane a denumirii de rom pentru a identi?ca etnia tiganilo
r. Mugur Isarescu isi insusesteMemorandumul si emite o hotarare de guvern in ace
st sens. Trebuie precizat ca documentele UE referitoare ladenumirea de rom erau in
dicative, si nu obligator
mai multe valuri. Odata cu intrarea lor in Imperiul Bizantin, la mijlocul secolu
lui al XI-lea, au capatat si numele etnic
pe care il poarta astazi , Tigani. A?andu-se pe teritoriul Greciei si-au atribui
t den
umirea unei secte religioase grecesticu numele Athinganis sau Atsinganos care in
semna de neatins . Prima atestare a tiganilor in Imperiul Bizantin este
con?inuta intr-un text hagiogra?c georgian, care dateaza din jurul anului 1088;
aici se face referire la a?a-numitii
Adsincani, renumiti pentru vrajile si faptele rele pe care le fac. Istoria europ
eana a tiganilor incepe la inceputulsecolului al XIV-lea, cand acestia au patrun
s in Turcia, venind din Asia Mica. Prin anii 1415
1419 iiintalnim in toata Europ
a Centrala, din Ungaria pana in Germania. Pe la 1422, o banda numeroasa de tigan
i coboara in
F Tiganii, adevarata istorie | Nu crede ce ti se spune, cerceteaza!http://rahove
anu.wordpress.com/?-tiganii-adevarata-istorie/
2 din 22718.09.2013 21:56
Italia, pana la Roma (precum se vede, istoria lor pe acele meleaguri a inceput m
ult inainte de valul de tigani veniti dinRomania). In deceniul urmator au ajuns
pana in Franta, Spania, Anglia si Scandinavia. Aici ei preiau denumirea de
egipteni (Gypsies), foarte curand li s-a ?xat numele pe care il poarta si astazi.
Foarte interesant este ca tiganii si-au atribuit intotdeauna numele altor etnii
s
au popoare care le-au ingaduit sa-?i
ascunda etnia: Satra vine de la casta Kshatria (razboinica) careia nu i-au apartin
ut niciodata. Tigan/Zigeneur/Zingaro etc vine de la Athinganoi , secta religioasagrece
sca recunoscuta pentru activitatea de prezicere, tiganii n-au auapartinut niciod
ata acestei secte.Gypsy vine de la Egyptian cum si-au spus acum vreo 600 de ani pen
tru a primi bani, locuinte si mancare pe gratis,
pretinzand ajutor ca ?ind crestini egipteni a?ati in pelerinaj.
Yansser cum sunt cunoscuti la New York, vine de la ienicer turc, cum s-au prezenta
t tiganii emigrati in America pela1900. In Germania numele cele mai folosite sun
t Zigeuner si Sinti. In limba franceza s-a impus numele Gitanes. Inlimbile engle
za si spaniola, Gipsy, respectiv Gitano. In Danemarca, Suedia si Finlanda s-au p
rezentat sub numele deTa

?
an (tatari).
Precum se vede, tiganii s-au raspandit in toata Europa, venind din India prin As
ia
Mica si nu constituie sub nici o
forma o problema legata de poporul roman, mai mult decat de cel maghiar, francez
sau
spaniol, de exemplu. Cea mai
timpurie informatie scrisa despre prezen?a tiganilor pe teritoriul Romaniei date
aza d
in 1385. De la primele atestari ale
prezen?ei lor in Tara Romaneasca si Moldova, tiganii au fost robi si vor ramane
timp
de mai multe secole, pana la legilede abolire a robiei de la mijlocul secolului
al XIX-lea. In mod paradoxal, perioada cea mai buna a tiganilor a fost inperioad
a regimului comunist. In anii 70 PCR-ul in primii ani ai comunismului a manif
estat in ce-i prive?te pe tigani, un
fenomen de neconceput inainte: in aparatul de partid, in militie, armata si orga
nele desecuritate au fost angajati un numar relativ mare de tigani care au lansa
t o politica de formare a unui nationalismtiganesc de colonizare a satelor sates
ti si svabesti cu tigani adusi nu numai din toata Romania, dar adusi si dinexter
iorul Romaniei (Cum va explicati ca in satele din sasime sau svabime in care nu
vezi tipenie de alta etnie decat detigani ce vorbesc limbi precum bulgara, rusa,
slovaca etc?).Imediat dupa 90 Nicolae Gheorghe apare ca membru GDS, publica laRe
vista 22, este trimis la tot felul de simpozioane internationale, devine membru
Soros, lanseaza tot felul de programe
pentru tigani, precum si in?intarea de catedre universitare tiganesti. Aceasta a
scens
iune a unor tigani s-a petrecut maiales in conditiile politicii sociale a regimu
lui comunist, care urmarea incurajarea categoriilor sarace si distrugerea vechii
structuri sociale, refractara noilor randuieli. Asa se explica de ce, nu in puti
ne co
mune, in func?ia de primar a fost pusun tigan. Datorita originii sociale sanatoas
e tiganii au fost promova?i mai departe
, facand cariera politica, ajungandin aparatul superior de partid. Ascensiunea
lor s-a datorat nu originii lor etnice, p
e care de altfel cei mai mul?i o
declinau, cipentru ca proveneau din categoriile sarace. Acesti tigani adevarati,
oameni ajunsi in anumite functii, vor avea un rolimportant in promovarea etnica
si in regimul ce a urmat regimului comunist. Si sub aspect locativ tiganii au f
acut unimportant progres in anii socialismului. Cocioabele care reprezentau habi
tatul natural al tiganilor pana in anii 50 aufost schimbate cu apartamente in blo
curile nou construite, iar din anii 70, 80, cu locuinte in case nationalizate. Asa
s-a ajuns in situatia de astazi, cand centrul multor orase mai este ocupat de ti
gani.
Sunt cateva elemente importante care nu pot ? ignorate:
1) Generalul (seful) securitatii din jud. Sibiu in 71 era un tigan care fusese de
portat cu familia in Transnistria de undea fugit. 2) Nicolae Gheorghe devine sec
retarul personal al lui Cioaba in 71- 72
3) Cioaba e var primar cu Ion Iliescu (se poate veri?ca)
4) Cioaba participa la primul congres tiganesc de la Londra din 71 unde apare pri
ma oara etnonimul de Rom5) Anii 70 inseamna plecarea masiva a sasilor