GHID TEHNIC PENTRU PUNEREA ÎN

OPERĂ A DISPOZITIVELOR DE EPURARE

INDIVIDUALĂ
Obiectiv
Dispozitivele de epurare conforme şi perene se vor pune în operă astfel încât să protejeze
calitatea apelor şi mediilor acvatice, şi să evite riscurile de contaminare şi poluare a :
• apelor prelevate pentru consumul uman ;
• apelor de scăldat şi celor destinate creşterii faunei acvatice şi pescuitului.

Importanţa prescripţiilor tehnice

Concepţia şi realizarea lucrărilor se vor face după toate regulile, asfel încât :
• să se sigure o bună funcţionare,
• să poată fi controlate uşor,
• să aibă costuri de întreţinere cât mai reduse.
Activitatea de control a concepţiei, a implantării şi a execuţiei este în sarcina autorităţilor
locale.
Controlul bunei funcţionări a acestor dispozitive este de asemenea în sarcina autorităţilor
locale (Legea Apelor).
Aceste controale pot fi executate direct sau sub delegarea serviciului public.
Operaţiile de întreţinere a dispozitivelor sunt în sarcina proprietarului.

EPURAREA INDIVIDUALĂ comportă 3 etape :

• pre-tratamentul sau epurarea primară (epurare anaerobă),
• tratamentul sau epurarea secundară (epurare aerobă),
• evacuarea (infiltrare sau evacuare în emisar).

CONTROLUL PROCESULUI DE EPURARE INDIVIDUALĂ

Rolurile şi responsabilităţile părţilor implicate
Obiectul şi natura operaţiilor
“Dispozitivele de epurare individuală trebuie să fie concepute, implantate şi întreţinute astfel
încât să nu prezinte riscuri de contaminare sau de poluare a apelor, în special a celor
destinate consumului uman sau care fac obiectul unor utilizări speciale cum ar fi creşterea
scoicilor, pescuitul sau scăldatul.
Caracteristicile tehnice şi dimensionarea acestor dispozitive vor trebui adaptate
caracteristicilor imobilului deservit şi locului unde vor fi implantate (pedologie, hidrogeologie
şi hidrologie). Locul de implantare va ţine cont de caracteristicile terenului (natura şi panta),
precum şi de amplasamentul imobilului.”
S-a citat mai sus, cu titlu informativ, Articolul 2 din Ordonanţa Inter-ministerială, din 6 mai
1996 (Franţa), privitoare la Prescripţiile tehnice aplicabile sistemelor de epurare individuală.
Aceeaşi Ordonanţă prevede şi modalităţile de control tehnic, exercitate de autorităţile locale ,
asupra acestor sisteme :
1. Verificarea tehnică a concepţiei sistemului
2. Verificarea implantării şi a bunei execuţii a lucrărilor
3. Verificarea periodică a bunei funcţionări, cel puţin asupra punctelor următoare :
- Starea lucrărilor, a ventilaţiei şi accesibilitatea acestora,
- Curgerea corectă a efluenţilor până la dispozitivul de epurare,
- Acumularea normală a nămolurilor în interiorul bazinului etanş,
- Calitatea evacuării, în cazul evacuării în emisar de suprafaţă.
4. Controale periodice atunci când sunt depistate probleme legate de vecinătăţi
(mirosuri, evacuări anormale).
 5. Verificarea graficului de întreţinere (întreţinerea este în sarcina proprietarului) :
- vidanjarea la nivel constant a bazinului etanş (frecvenţa: cel puţin odată la 4 ani),
- curăţirea separatorului de grăsimi – dacă există (frecvenţa: cel puţin de 2 ori pe an),
- curăţirea pre-filtrului decoloidor – dacă există (frecvenţa: cel puţin de 2 ori pe an),

Justificarea operaţiilor de vidanjare şi destinaţia produselor se face printr-un borderou

emis de firma de prestări servicii care face operaţia respectivă. Acest document va cuprinde
elementele următoare :
- datele de identificare complete ale prestatorului de servicii de vidanjare,
- adresa completă a locului unde se găseşte sistemul de epurare,
- numele ocupantului sau al proprietarului,
- data efectuării operaţiei de vidanjare,
- volumul vidanjat şi caracteristicile acestuia (nămol, grăsimi….),
- locul unde sunt transportate materiile vidanjate.

Operaţiile de control pot fi realizate de către o structură intercomunală,

departamentală sau să fie executate de un alt serviciu public.
Autorităţile locale pot, de asemenea hotărî, dacă vor efectua şi operaţiile de vidanjare.
Pre-tratamentul
Bazinul etanş vidanjabil (Fosa septică). Principiul – FIŞA NR.1
Apele uzate menajere rezultate din locuinţă, compuse din “apele uzate fecaloide” (de la WC-
uri) şi din “apele menajere” (de la băi, duşuri, bucătărie), sunt colectate într-un bazin etanş de
decantare (fosa septică).
Este interzisă racordarea apelor pluviale la acest bazin etanş.
Bazinul asigură lichefierea şi decantarea parţială a materiilor solide din efluentul brut, în
scopul protejării sistemului de infiltrare-dispersie împotriva riscului de colmatare.
La ieşirea din bazinul etanş, există încă cca. 70 % din poluarea iniţială a apelor uzate
menajere.
Un dispozitiv de tratament este aşadar obligatoriu a se prevedea în avalul bazinului etanş.
Pe lângă caracteristicile locuinţei deservite, se vor mai lua în considerare şi alte condiţionări
legate de teren, pentru a determina configuraţia sistemului de epurare adecvat.
Condiţionări legate de :
• Urbanism :
- suprafaţa disponibilă şi amplasamentul locuinţei,
- prezenţa unor suprafeţe impermeabilizate (bitum... ),
- prezenţa unor plantaţii (arbori, arbuşti),
- distanţe faţă de limitele de proprietate, închideri,
- diverse servituţi (reţele...).
• Caracteristicile solului :
- grosime,
- permeabilitatea solului (viteza de absorbţie a apei de către sol),
- nivelul, natura şi starea substratului de rocă (fisuri, alterări...),
- hidromorfia solului (nivelul şi tipul pânzei de apă freatică).
• Vecinătăţile sitului :
- topografia terenului (panta).
- existenţa unor captări de apă pentru consum uman,
- prezenţa unor puţuri, foraje...
- sensibilitatea mediului receptor faţă de poluare,
- prezenţa mediilor hidraulice superficiale.

Tratamentul (Configuraţii sau dispozitive de tratament)

• Dispersare la mică adâncime în sol natural :
Recomandată pentru sol permeabil (ne-fisurat, predominant nisipos sau sol vegetal ) :
Tranşee de dispersie – FIŞA NR.2
Tranşee de dispersie în teren în pantă – FIŞA NR.3
Pat de dispersie (sol predominant nisipos) – FIŞA NR.4

• Dispersare în sol reconstituit :

Recomandată pentru soluri prea permeabile (roci fisurate…)
Filtru cu nisip vertical ne-drenat (FND) – FIŞA NR.5
Recomandată pentru soluri impermeabile (argilă, lut) :
Filtru cu nisip vertical drenat (FD) sau Filtru cu zeoliţi (Filtru compact) – FIŞA NR.6
Recomandată pentru soluri permeabile cu prezenţa de apă sau soluri hidromorfe de
mică adâncime :
Movilă de infiltrare– FIŞA NR.7

Principalele materiale utilizate – FIŞA NR.8

Evacuarea apelor tratate în emisar sau în puţ de infiltrare – FIŞA NR.9

 Fişa n°1
Pretratamentul apelor uzate menajere
Bazinul etanş vidanjabil (Fosa septică)
A. Instalarea
- Bazinul se va instala cât mai aproape de locuinţă (maxim 10 m) ;
- Canalizarea între locuinţă şi bazin vor avea o pantă cuprinsă între 2 % şi 4 % ;
- Recipientul se va aşeza pe un pat de nisip, plan şi orizontal, de 0,10 m grosime ;
- Se va respecta sensul de curgere al apei prin dispozitiv Intrare/Ieşire ;
- Umplerea lateralelor se va face în straturi succesive de nisip compactat, concomitent
cu umplerea bazinului cu apă curată ;
- În cazul solurilor impermeabile sau al existenţei apei freatice, patul de nisip de
aşezare precum şi lateralele se vor executa cu nisip stabilizat (amestec uscat 1 m3
de nisip cu 200 kg ciment), cu o grosime de minim 0,20 m ;
- Acoperirea finală se va face cu pământ vegetal, fără pietre.
- Plantaţiile de arbori sau arbuşti deasupra lucrării sunt interzise.
- Sunt interzise orice sarcini statice sau rulante deasupra lucrării.
- Accesul pentru întreţinere va fi respectat şi uşor reperabil (capacele bazinului).

B. Ventilaţia
Pre-tratamentul generează
gaze de fermentaţie (CH4, CO2,
H2S...), care vor fi evacuate printr-un
extractor eficient, pentru a evita
riscurile de coroziune, mirosuri şi
incendiu.
Ventilaţia este realizată astfel :
- ventilaţia primară : întrarea aerului
este asigurată de canalizarea de
depresurizare a apelor uzate,
prelungită în exteriorul locuinţei, din
amuntele bazinului.
- extracţia de gaz : se face din avalul
bazinului. Extractorul eolian este
plasat peste limita coamei
acoperişului locuinţei.
Diametrul ventilaţiilor va fi de
minim 100 mm şi nu va avea coturi de
90°.
Mulţi furnizori de echipamente
recomandă ca extracţia să se facă în amontele bazinului, această poziţionare prezentând
mai multe avantaje (eliminarea riscului de sifonare la intrare, o mai bună extracţie a gazelor
de fermentaţie…).

C. Dimensionarea bazinului etanş (metoda recomandată de Banca Mondială)

V = Nr. Dormitoarelor locuinţei x 2 Persoane per dormitor x 150 litri per persoană x 3 Zile.
Exemplu de calcul pentru o locuinţă tipică cu 3 dormitoare :
V = 3 x 2 x 150 x 3 = 2.700 litri

D. Întreţinerea
Acest dispozitiv necesită o întreţinere riguroasă. Dacă nu există recomandări
speciale din partea fabricantului, regulamentele prevăd o vidanjare la nivel constant la
fiecare 4 ani (prelevarea nămolurilor decantate, grăsimilor şi materiilor flotante). De
acest program de întreţinere depinde în mare măsură funcţionarea întregului sistem
de tratare.
Separatorul de grăsimi
A. Instalarea
În amontele bazinului etanş, se poate monta un separator de grăsimi. Acest dispozitiv
este indicat atunci când apare posibilitatea generării de cantităţi de uleiuri şi grăsimi, şi/sau
atunci când din anumite motive, bazinul etanş (fosa), se montează la peste 10 metri de
locuinţă. Poziţionarea sa va fi la mai puţin de 2 metri de locuinţă.

B. Dimensionarea
Volum de 200 l minim, numai pentru apele generate de bucătărie ;
Volum de 500 l minim, pentru totalitatea apelor menajere (fără apele de la WC-uri).

C. Întreţinerea
Se va vidanja cel puţin de 2 ori pe an.

Prefiltrul decoloidor
În avalul bazinului etanş se poate prevedea instalarea unui PREFILTRU
DECOLOIDOR. Are rolul unui element de siguranţă al instalaţiei, deoarece împiedică
evacuarea materiilor în suspensie conţinute în apă, materii care produc colmatarea
dispozitivului de tratament. Prefiltrul poate conţine pouzzolane (rocă vulcanică cu structură
alveolară) sau alte corpuri special concepute pentru aceasta.
Toate bazinele etanşe Epurbloc produse de SOTRALENTZ au în componenţa lor un
prefiltru indicator de colmatare amovibil integrat care, prin concepţia sa, permite:
• Captarea materiilor în suspensie în zona apelor curate şi devierea gazelor de
fermentaţie, ce conţin şi MS, dirijându-le către partea superioară a recipientului.
• Colectarea şi evacuarea apelor reziduale menajere pre-tratate, mai puţin încărcate cu
MS, spre un element epurator sau orice altă soluţie definită prin: natura solului,
evacuare directă, SR EN 12566-2 şi norma XP DTU 64-1.
• Indicatorul de colmatare este echipat cu un deflector de MS în partea de jos şi canale
de evacuare a gazelor în partea de sus, permiţând decompresia şi extracţia gazelor
de fermentaţie.

A. Caracteristicile prefiltrului decoloidor SOTRALENTZ de tip Performance

Noul prefiltru indicator de colmatare amovibil şi integrat, cu deflector de MS este :
• dispus pe partea ieşire (OUT) a
bazinului EPURBLOC® pentru a
capta un maxim de MS şi pentru
reducerea CBO5 ;
• constituit dintr-un cilindru monobloc
din PEHD cu următoarele elemente :
- Capac Ø 400 mm cu garnitură de
etanşare.
- Manşon de conectare amovibil Ø
110 sau Ø 160 (funcţie de tipul
bazinului etanş).
- Mâner de poziţionare a manşonului
de conectare.
- Buşon anti-rejecţie Ø 110 sau Ø
160 (funcţie de tipul bazinului
etanş).

A. Dispozitiv de extragere a prefiltrului.

B. Element filtrant “Performance”.
C. Deflector integrat de MS.
D. 2 x 3 orificii de decompresie de Ø 35 mm fiecare.
 Caracteristicile elementului filtrant

Bile din PP permiţând o difuzie optimă a
apelor uzate pre-tratate în cadrul unei
circulaţii verticale.
Materia organică conţinută în apele uzate
menajere este captată de aripioarele bilelor şi
se depune pe acestea. Prin dezvoltarea
bacteriilor aerobe, se formează un strat de
biomasă.
Temperatura optimă de funcţionare este
între 5 şi 35°C, fapt ce permite o degradare
optimă a materiilor şi o reducere a CBO5,
prin timpul de contact afectat oxidării optime
a materiilor.
Filmul de biomasă nu depăşeşte grosimea
de 1 mm, iar greutatea oscilează între 6 şi 22
de kg/m3.
- Suprafaţa de schimb : peste 160 m2/m3 ;
- Volum util : 4% material - 96% aer ;
- Greutate pe m3 : 37 kg/m3 ;
- Greutatea sferei : 2,5 grame ;
- Cuoare : gri antracit ;
- Material : polipropilenă ;
- Rezistenţa compresiune : 250 kg-1 m ;
- Temperatură înmuiere : +72° C ;
- Temperatură max. utilizare : +65° C ;
- Rezistenţă la hidrocarburi : bună ;
- Rezistenţă la acizi : bună spre f. bună ;
- Rezistenţă la frig : foarte bună.

B. Avantajele prefiltrului decoloidor SOTRALENTZ de tip “Performance”

• Element filtrant uşor (sub 2 kg) ;
• Eficacitate hidraulică, evacuări de MS infime ;
• Element filtrant integrat în toate aparatele, nu există riscul de a-l uita la punerea în
funcţie ;
• Control uşor din partea serviciilor publice ;
• Extragere uşoară a elementului filtrant pentru întreţinere ;
• Element filtrant imputrescibil cu utilizare nelimitată ;
• Element filtrant etanş.

C. Întreţinerea
Prefiltrul decoloidor cu pouzzolane se va schimba odată cu vidanjarea fosei (la 4 ani)
şi se curăţă o dată pe an.
Prefiltrul decoloidor “Performances” se spală cu jet de apă după care se remontează.
 Fişa n°2
Infiltrare de mică adâncime în sol natural
Pentru sol permeabil

A. Condiţii
- Teren plat cu panta
de maxim 2 % ;
- Sol permeabil, cu
permeabilitatea
cuprinsă între 15 şi
500 mm/h ;
- Suprafaţa
disponibilă, peste
200 m2 ;
- Absenţa apei
freatice şi urme de
hidromorfie până la
o adâncime de 1,50
m.

Solul este utilizat drept sistem epurator şi nu ca mediu dispersant.

B. Punerea în operă
• Punerea în operă a dispozitivului va respecta dimensiunile prezentate în schemele
următoare.
• Fundul tranşeelor se situează, de preferinţă, la 0,60 m sub suprafaţa solului, si va fi
scarificat cu o greblă.
• Pe fundul tranşeelor se aşează un strat de 30 cm de sort spălat, calibrat la 20/40 mm.
• Reţeaua de infiltrare subterană va fi alimentată de un dispozitiv care să asigure o
repartizare egală a efluentului în reţea : căminul de repartiţie şi ţevile de distribuţie vor
fi plasate la un nivel care să permită aceasta.
• Ţevile de infiltrare se vor poza cu o pantă cuprinsă între 0,5% şi 1%.
• Stratul de sol vegetal, care astupă reţeaua, nu va depăşi 60 cm grosime.
• Acest strat nu va conţine pietre.

C. Dimensionarea
• Suprafaţa de infiltrare este în funcţie de mărimea locuinţei şi de permeabilitatea
solului. Dacă coeficientul de permeabilitate K este sub 15 mm/h sau peste 500 mm/h,
infiltrarea subterană în sol natural este interzisă.

Lungimea cumulată minimă a ţevilor de infiltrare

Nr. Nr. locuitori
Nr. camere Sol permeabil Sol puţin permeabil
dormitoare echivalenţi
principale K de la 500 la 30 mm/h K de la 30 la 15 mm/h
(indicativ) (LE)
(ML) Kit FND (ML) Kit FND
5 3 6 45 FND 5 x 9 60 – 90 2 ori FND 5 x 9
6 4 8 60 FND 5 x 12 80 – 110 2 ori FND 5 x 11
7 5 11 75 FND 5 x 15 100 – 130 2 ori FND 5 x 13

Notă : întotdeauna este preferabil să creştem numărul de tranşee, decât să le lungim.

 Fişa n°3
Infiltrare de mică adâncime în sol natural
Tranşee de infiltrare / Caz particular : teren în pantă
Pentru sol permeabil în pantă (<10%)

A. Condiţii
- Teren cu panta de
2 % - 10% ;
- Sol permeabil, cu
permeabilitatea
cuprinsă între 15 şi
500 mm/h ;
- Suprafaţa
disponibilă, peste
200 m2 ;
- Absenţa apei
freatice şi urme de
hidromorfie până la
o adâncime de
1,50 m.

Solul este utilizat drept sistem epurator şi nu ca mediu dispersant. Ţevile de infiltrare
sunt perpendicular pe pantă.

B. Punerea în operă
• Punerea în operă a dispozitivului va respecta dimensiunile prezentate în schemele
următoare.
• Fundul tranşeelor se situează, de preferinţă, la 0,60 m sub suprafaţa solului, si va fi
scarificat cu o greblă.
• Pe fundul tranşeelor se aşează un strat de 30 cm de sort spălat, calibrat la 20/40 mm.
• Reţeaua de infiltrare subterană va fi alimentată de un dispozitiv care să asigure o
repartizare egală a efluentului în reţea : căminul de repartiţie şi ţevile de distribuţie vor
fi plasate la un nivel care să permită aceasta.
• Ţevile de infiltrare se vor poza perpendiculare pe pantă, cu o pantă de scurgere
cuprinsă între 0,5% şi 1%.
• Stratul de sol vegetal, care astupă reţeaua, nu va depăşi 40 cm grosime.
• Acest strat nu va conţine pietre.

La realizarea practică, se va evita ca, la începutul unei tranşei, efluentul să nu coboare

preferenţial către tranşeea următoare (inferioară).

C. Dimensionarea
• Suprafaţa de infiltrare este în funcţie de mărimea locuinţei şi de permeabilitatea
solului. Dacă coeficientul de permeabilitate K este sub 15 mm/h sau peste 500 mm/h,
infiltrarea subterană în sol natural este interzisă.

Lungimea cumulată minimă a ţevilor de infiltrare

Nr. Nr. locuitori
Nr. camere Sol permeabil Sol puţin permeabil
dormitoare echivalenţi
principale K de la 500 la 30 mm/h K de la 30 la 15 mm/h
(indicativ) (LE)
(ML) Kit FND (ML) Kit FND
5 3 6 45 FND 5 x 9 60 – 90 2 ori FND 5 x 9
6 4 8 60 FND 5 x 12 80 – 110 2 ori FND 5 x 11
7 5 11 75 FND 5 x 15 100 – 130 2 ori FND 5 x 13
 Fişa n°4
Infiltrare de mică adâncime în sol natural
Pat de infiltrare
Pentru sol permeabil predominant nisipos

A. Condiţii
- Teren plat cu panta
de maxim 2 % ;
- Sol permeabil, cu
permeabilitatea
cuprinsă între 30 şi
500 mm/h ;
- Suprafaţa
disponibilă, peste
200 m2 ;
- Absenţa apei
freatice şi urme de
hidromorfie până la
o adâncime de
1,50 m.

În cazul solurilor predominant nisipoase, sau când realizarea tranşeelor este dificilă,
infiltrarea subterană se va realiza printr-o săpătură unica, cu fundul orizontal. Solul este
utilizat drept sistem epurator şi mediu dispersant

B. Punerea în operă
• Este interzis a se circula cu utilaje de săpat pe fundul gropii.
• Punerea în operă a dispozitivului va respecta dimensiunile prezentate în schemele
următoare.
• Fundul patului de infiltrare se situează, de preferinţă, la 0,60 m sub suprafaţa solului,
si va fi scarificat cu o greblă.
• Pe fundul patului se aşează un strat de 30 cm de sort spălat, calibrat la 20/40 mm.
• Reţeaua de infiltrare subterană va fi alimentată de un dispozitiv care să asigure o
repartizare egală a efluentului în reţea : căminul de repartiţie şi ţevile de distribuţie vor
fi plasate la un nivel care să permită aceasta.
• Ţevile de infiltrare se vor poza, cu o pantă de scurgere cuprinsă între 0,5% şi 1%.
• Stratul de sol vegetal, care astupă reţeaua, nu va depăşi 40 cm grosime.
• Acest strat nu va conţine pietre.

C. Dimensionarea

Nr. camere Nr. dormitoare Nr. locuitori echivalenţi Suprafaţă minimă

principale (indicativ) (LE) 2
(M ) Kit FND
5 3 6 60 2 ori FND 5 x 6
6 4 8 80 2 ori FND 5 x 8
7 5 11 110 2 ori FND 5 x 10

Notă : Lăţimea maximă a unui pat de infiltrare nu va depăşi 8m.

 Fişa n°5
Infiltrare în sol reconstituit
Filtru cu nisip vertical ne-drenat
Pentru sol prea permeabil

A. Condiţii
- Teren plat cu panta
de maxim 2 % ;
- Sol prea permeabil,
cu permeabilitatea
peste 500 mm/h ;
- Sub-sol fisurat la
mică adâncime ;
- Suprafaţa necesară
de cca. 60 m2 ;
- Absenţa apei
freatice şi urme de
hidromorfie până la
o adâncime de 1,50
m.

Acest sistem se va utiliza în cazul unui sub-sol prea permeabil, inapt pentru epurare,
existând riscul transmiterii apelor pre-epurate direct în apele subterane. O infiltrare într-un sol
reconstituit din nisip având 70 cm grosime este o soluţie corectă.

B. Punerea în operă
• Punerea în operă a dispozitivului va respecta dimensiunile prezentate în schemele
următoare.
• Fundul săpăturii va fi orizontal şi plat, şi se va situala o adâncime de 1,10 m sub
suprafaţa solului, si va fi scarificat cu o greblă.
• Pe fundul săpăturii se va aşeza o geogrilă.
• Calitatea nisipului este determinantă (conform D.T.U. 64-1 şi fişei n°8).
• Filtrul cu nisip va fi alimentat de un dispozitiv care să asigure o repartizare egală a
efluentului în reţea : căminul de repartiţie şi ţevile de distribuţie vor fi plasate la un
nivel care să permită aceasta.
• Ţevile de infiltrare se vor poza cu o pantă cuprinsă între 0,5% şi 1%.
• Stratul de sol vegetal, care astupă reţeaua, nu va depăşi 30 cm grosime.
• Acest strat nu va conţine pietre.
• Un film impermeabil va acoperi pereţii laterali ai filtrului, dacă solul este fisurat.

C. Dimensionarea
• Lăţime de 5 m şi lungime minimă de 4 m, cu 5 m² pe 1 locuitor echivalent (LE) :

Nr. camere Nr. dormitoare Nr. locuitori echivalenţi Suprafaţă minimă

principale (indicativ) (LE) 2
(M ) Kit FND
5 3 6 30 FND 5 x 6
6 4 8 40 FND 5 x 8
7 5 11 60 FND 5 x 12
 Fişa n°6
Infiltrare în sol reconstituit
Filtru cu nisip vertical drenat
Pentru sol impermeabil de la 80 cm de la suprafaţă

A. Condiţii
- Teren plat cu
panta de maxim
2%;
- Sol impermeabil ;
- Sub-sol
vulnerabil ;
- Suprafaţa
necesară sub 60
m2 ;
- Denivelare
necesară de 1,2
m între ieşirea
apelor uzate din
locuinţă şi
evacuarea către
emisarul de
suprafaţă sau
subteran.

Acest dispozitiv va fi utilizat în cazul solurilor cu capacitate redusă de infiltrare. Filtrul

cu nisip constituie sistemul epurator iar emisarul de suprafaţă sau de adâncime constituie
mediul de evacuare, numai dacă calitatea efluentului tratat o permite.
Dacă evacuarea în emisar de suprafaţă nu este realizabilă, evacuarea în puţ de
infiltrare este supusă unei autorizaţii speciale. « Evacuările de ape, chiar tratate, în ravene,
puţuri perdante, puţuri dezafectate, cavităţi naturale sau artificiale, sunt interzise. »

B. Punerea în operă
• Punerea în operă a dispozitivului va respecta dimensiunile prezentate în schemele
următoare.
• Fundul săpăturii va fi orizontal şi plat, şi se va situala o adâncime de 1,30 m sub
suprafaţa solului, si va fi scarificat cu o greblă. Pe fundul şi pe pereţii laterali ai
săpăturii se va aşeza un film etanş cu o grosime de minim 400 µm.
• Calitatea nisipului este determinantă (conform D.T.U. 64-1 şi fişei n°8).
• Filtrul cu nisip va fi alimentat de un dispozitiv care să asigure o repartizare egală a
efluentului în reţea : căminul de repartiţie şi ţevile de distribuţie vor fi plasate la un
nivel care să permită aceasta.
• Ţevile de infiltrare şi de drenare se vor poza cu o pantă cuprinsă între 0,5% şi 1%.
• Ţeava de evacuare va avea un clapet anti-retur.
• Stratul de sol vegetal, nu va depăşi 30 cm grosime, şi nu va conţine pietre.

D. Dimensionarea
• Lăţime de 5 m şi lungime minimă de 4 m, cu 5 m² pe 1 locuitor echivalent (LE) :

Nr. camere Nr. dormitoare Nr. locuitori echivalenţi Suprafaţă minimă

principale (indicativ) (LE) 2
(M ) Kit FD
5 3 6 30 FD 5 x 6
6 4 8 40 FD 5 x 8
7 5 11 60 FD 5 x 12
 Fişa n°7
Infiltrare în sol reconstituit
Movila de infiltraţie
Pentru sol hidromorf la sub 80 cm de la suprafaţă

A. Condiţii
- Sol permeabil cu
hidromorfie la mai
pu tine de 0,80 m
de suprafaţă.
(Pânză freatică la
suprafaţă, proastă
infiltrare a apelor
pluviale de
scurgere) ;
- Suprafaţa
necesară cca. 80
m2 ;
- Permeabilitate a
solului bună
(cuprinsă între 15
şi 500 mm/h).

Atunci când se constată, la mică adâncime, o stagnare permanentă sau temporară de

apă, undispozitiv de tratare îngropat este ineficient, deoarece va fi permanent inundat. Este,
deci, convenabil să se realizeze un dispozitiv supra-teran. Acest dispozitiv se poate folosi şi
în cazul terenurilor în pantă. El va utiliza nisipul, ca mediu de epurare şi solul superficial, ca
mediu dispersant.
Configuraţia necesită un grup de pompare a efluentului, dacă locuinţa este în contra-
pantă. De asemenea necesită un studiu particular privitor la stabilitatea terenului şi riscul de
aplatizare a sistemului.

B. Punerea în operă
• Punerea în operă a dispozitivului va respecta dimensiunile prezentate în schemele
următoare.
• Baza movilei va fi plană şi orizontală, şi va fi scarificată cu o greblă.
• Movila de infiltraţie va fi alimentată de un dispozitiv care să asigure o repartizare egală
a efluentului în reţea : căminul de repartiţie şi ţevile de distribuţie vor fi plasate la un
nivel care să permită aceasta.
• Stratul de sol vegetal nu va conţine pietre.

C. Dimensionarea
• Lăţime minimă de 5 m şi lungime minimă de 4 m, la vârful movilei :

Suprafaţă minimă (M2)

Nr. camere Nr. dormitoare Nr. locuitori
La vârf La bază
principale (indicativ) echivalenţi (LE)
K = 500-30 mm/h K = 30-15 mm/h
4 2 4 20 40 60
5 3 6 25 60 90
6 4 8 30 80 120
 Fişa n°8
Principalele materiale
• Căminul de repartiţie va fi dispus perfect la nivel, pentru a evita orice circulaţie preferenţială.
El va fi etanş şi impermeabil, cu capac de vizitare amovibil. Va avea, înafară de racordul de
intrare de la bazinul etanş (fosă), mai multe racorduri de evacuare, pentru a putea fi racordat
la ţevile de distribuţie. Legăturile căminului cu toate ţevile, se vor face cu racorduri suple şi
etanşe.
• Ţevile de distribuţie sunt “pline” (fără perforaţii), de Ø 110 mm. La îeşirea din căminul de
repartiţie, ţevile de distribuţie vor fi dispuse orizontal (fără pantă).
• Ţevile de infiltrare sunt de minim Ø 110 mm, rigide şi rezistente. Orificiile, poziţionate în jos,
permit evacuarea efluentului în sol. Ele vor fi de 5 mm minim (sau 8 mm dacă sunt circulare)
şi vor fi spaţiate între 0,10 m şi 0,30 m.
• Ţevile de drenare (ex. : filtrul cu nisip vertical drenat) vor fi cu aceleaşi caracteristici ca şi ţevile
de infiltrare. Poziţionarea lor va fi cu orificiile în jos.
• Ţevile elastice “suple” şi ţevile pentru drenuri agricole sunt interzise.
• Ţeava de evacuare (filtrul cu nisip drenat) va fi echipată cu un clapet anti-retour.
• Dacă se folosesc ţevi cu mufări KG, se va ţine cont de sensul de curgere.

• La capătul tranşeelor, se vor monta teuri sau cămine de buclare, ce permit verificarea
bunei funcţionări a dispozitivului şi anumite operaţii de întreţinere. Aceste cămine vor fi
etanşe şi impermeabile, cu capac amovibil.
• Sorturile utilizate vor fi fără parte fină şi stabile la apă, deci obligatoriu spălate.
Granulometria va fi calibrată între 10 şi 40 mm.
• Nisipul silicios va fi obligatoriu spălat.
• Geotextilul de acoperire va fi imputrescibil şi anticontaminant, permeabil la apă şi la
aer. Geotextilul va avea o rezistenţă mai mare 12 kN/m.
 • Pământul vegetal folosit pentru acoperirea lucrării va fi curăţită de orice piatră de diametru
mare.
• Filmul impermeabil va izola sub-solul şi pereţii săpăturii, dacă sub-solul este prea
vulnerabil sau dacă se presupun trasee de scurgere preferenţiale ale apei. Acest film
va fi din polietilenă de joasă densitate, cu o grosime de cel puţin 400 µm.
• Dacă denivelările sitului de implantare o cer, se va putea utiliza un mic grup de
pompare cu caracteristicile :
- capac de vizitare amovibil, etanş şi impermeabil la aer ;
- volumul tranşei de pompare va fi de maxim 1/8 din consumul zilnic total al locuinţei
(ex : 80 litri pentru 4-5 persoane ; 120 litri pentru 6-7 persoane) ;
- başa de stocare va fi ventilată ;
- accesul la pompe va fi uşor, pentru a facilita operaţiile de întreţinere ;
- instalaţia electrică va fi executată de o firmă autorizată ;
- ţeava de refulare va avea un clapet anti-retur.

Pantele de respectat

Terasamente şi săpături

• Lucrările nu vor produce compactarea terenul destinat infiltrării.

• Sunt interzise terasamentele pe soluri cu tendinţă la alunecare.
• Săpătura se va realiza într-o singură etapă.
• Pereţii şi fundul săpăturii se va scarifica cu o greblă, pe o adâncime de cca. 2 cm.
 Fişa n°9
Cazul evacuării apelor tratate în emisar
În cazul imposibiltăţii dispersiei apelor tratate în sol, o evacuare într-un emisar de
suprafaţă poate fi luată în considerare. Este cazul FILTRULUI CU NISIP VERTCAL DRENAT
(vezi fişa n°6).
Orice evacuare de acest tip trebuie să fie cu titlu excepţional. O ravenă nu poate
fi considerată emisar de suprafaţă.
Calitatea minimă impusă pentru apele evacuate este de 60 mg/l MS, 40 mg/l CBO5 şi
125 mg/l CCOCr, (conform Hotărâre 188/2002 modificată prin HG 352/2005, Art.5). Dacă
evacuarea către un emisar de suprafaţă nu poate fi realizată, prin derogare se poate realiza
evacuarea către un puţ de infiltrare realizat conform unor prescripţii tehnice.
Evacuările de ape, chiar tratate, în ravene, puţuri perdante, puţuri dezafectate,
cavităţi naturale sau artificiale, sunt interzise.
Înălţimea totală a puţului de infiltrare este în funcţie de cota de ieşire a apelor tratate,
de dispozitivul de tratare şi de profunzimea stratului de sol permeabil.
VOCABULAR
1. ape uzate orăşeneşti - ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate
industriale şi/sau ape meteorice;
2. ape uzate menajere - ape uzate provenite din gospodării şi servicii, care rezultă de regulă din
metabolismul uman şi din activităţile menajere;
3. ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacuează din incintele în care se desfăşoară
activităţi industriale şi/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere şi apele meteorice;
4. ape menajere – ape provenind de la duşuri, bucătării, lavabouri, maşini de spălat rufe, etc.;
5. ape fecaloide (vane) – ape provenind de la WC-uri;
6. ape pluviale (meteorice) – ape provenite de pe acoperişuri şi de pe suprafeţe impermeabile. Aceste
ape nu vor fi niciodată direcţionate către fose septice sau către sistemele de epurare;
7. ape costiere - apele din afara liniei de apă marină de joasă adâncime;
8. aerob - un mediu conţinând oxigen;
9. anaerob - un mediu fără oxigen;
10. aglomerare umană - o zonă în care populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de
concentrate pentru a face posibile colectarea apelor uzate orăşeneşti şi dirijarea lor spre o staţie de
epurare sau spre un punct final de evacuare;
11. autorizaţie de gospodărire a apelor - actul tehnico-juridic ce condiţionează punerea în funcţiune sau
exploatarea obiectivelor noi ori a celor existente, construite pe ape sau care au legătură cu apele;
12. aviz de gospodărire a apelor - actul tehnico-juridic ce condiţionează finanţarea şi execuţia obiectivelor
noi de investiţie, dezvoltarea, modernizarea sau retehnologizarea unor instalaţii existente ori procese
tehnologice, precum şi realizarea de lucrări de interes public ce se construiesc pe ape sau care au
legătură cu apele;
13. coeficient de permeabilitate (k) – exprimat în mm/oră, acest coefficient reflectă capacitatea de
infiltraţie a apelor în sol. Acest coeficient poate fi evaluat numai printr-un test de percolaţie;
14. consumul biochimic de oxigen CBO5 - reprezinta cantitatea de oxigen care se consumă pentru
degradarea oxidativă de catre microorganisme a substanţelor organice conţinute, la temperatura
standard de 20ºC şi timpul standard de 5 zile ;
15. consum chimic de oxigen CCO-Cr (metoda cu bicromat de potasiu) - reprezintă concentraţia
masică de oxigen echivalentă cu cantitatea de bicromat de potasiu consumată pentru oxidarea în
mediu acid a materiilor organice dizolvate şi în suspensie, prezente în apele uzate.
16. dispersie – sistem destinat să primească apele pre-epurate rezultate dintr-o fosă universală şi să
permită repartiţia, infiltrarea şi epurarea acestora în solul înconjurător;
17. epurare primară - epurarea apelor uzate printr-un procedeu fizic şi/sau chimic care implică decantarea
materiilor în suspensie sau prin alte procedee în care CBO5 al apelor uzate influente este redus cu cel
puţin 20%, iar materiile în suspensie, cu cel puţin 50%. Procedeele de bază sunt fizice sau fizico-
chimice vizând eliminarea prin decantare a unei cât mai mari cantităţi de MES. Se poate ajunge la
eliminarea a 70 % a MES prin decantare. Alte procese pot fi: filtrare prin cărbune activ sau filtrare prin
membrane ;
18. epurare secundară - epurarea apelor uzate printr-un procedeu biologic cu decantare secundară sau
printr-un alt procedeu care permite respectarea condiţiilor prevăzute în normele tehnice. În această
etapă au loc :
a) eliminarea materiilor poluante solubile (carbon, azot, fosfor) prin diverse procedee :
i. biologice ;
ii. pe bază de membrane ;
iii. fizico-chimice.;
b) bazine de aerare pentru traitamentul biologic al materiilor organice prin micro-organisme.
c) decantare (clarificare) ; apa este decantată încă odată în scopul îdepărtării nămolurilor organice,
înaintea evacuării ;
19. epurare terţiară – se aplică doar în cazuri specifice, cum ar fi zonele de scăldat. În această etapă are
loc eliminarea avansată a materiilor poluante pa bază de azot şi fosfor. De asemenea tot aici are loc
dezinfecţia prin neutralizarea viruşilor şi bacteriilor patogene prin utilizarea agenţilor de clorinare, a
ozonului, a ultravioletelor sau prin filtrare cu membrane. Dezodorizare.
20. epurare corespunzătoare - epurarea apelor uzate prin orice procedeu şi/sau sistem prin care la
evacuare caracteristicile apelor uzate respectă condiţiile de calitate prevăzute în normele tehnice şi în
avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor în vigoare;
21. epurare individuală (autonomă sau non-colectivă) – orice sistem de epurare care efectuează
colectarea, epurarea primară şi secundară precum şi evacuarea apelor uzate menajere de la un imobil
neracordat la o reţea publică de canalizare, de obicei pe parcela pe care se află locuinţa, fără
transportul apelor uzate ;
22. epurare colectivă - cuprinde reţeaua de colectare a apelor uzate precum şi staţia de epurare ;
23. efluent – ape uzate ieşite din locuinţă sau din fosa septică universală;
24. eutrofizare - dezvoltarea accelerată a algelor şi a speciilor vegetale superioare, cauzată de
îmbogăţirea apei cu elemente nutritive, în special compuşi ai azotului şi/sau ai fosforului, şi care
produce o perturbare a echilibrului organismelor prezente, precum şi a calităţii apei respective;
25. evacuare ape epurate – sit natural sau amenajat unde sunt evacuate apele tratate;
26. fosă septică universală – aparat destinat epurării primare a apelor uzate menajere, constituit dintr-un
rezervor închis de decantare în care nămolurile decantate sunt în contact direct şi permanent cu apele
uzate menajere. Materiile organice solide sunt parţial descompuse pe cale bacteriană anaerobă;
27. fosă septică – aparat destinat epurării primare a apelor uzate menajere cu excepţia celor provenite de
la WC-uri ;
28. sistem de epurare – dispozitiv ce asigură epurarea apelor uzate menajere, cuprinzând fosa septică
universală, echipamentele anexe precum şi sistemul de epurare secundară în sol natural sau
reconstituit;
29. grup de pompare – când este necesar, apele pot fi ridicate până la sistemul de epurare prin pompe;
30. hidromorfie - un teren hidromorf este un teren saturat de apă, fie în permanenţă fie în anumite
perioade ale anului. Exemplu de hidromorfie: teren umed iarna, nivelul apei din puţuri putând urca până
la mai puţin de 1,50 m de nivelul solului;
31. locuitor echivalent (e.l.) - încărcarea organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen
la 5 zile - CBO5 - de 60 g O2/zi;
32. materii în suspensie (MES) – concentraţia în masă de substanţe uscate insolubile din apa uzată, care
se pot separa prin filtrare, centrifugare sau sedimentare (cu dimensiuni de max. 2 mm) dintr-un
eşantion dterminate în condiţii definite (conform SR EN 1085)
33. nămol - nămol rezidual, tratat sau netratat, care provine din dispozitivul de epurare a apelor uzate şi
care se depune pe fundul acestuia;
34. pânză freatică - pânză de apă subterană de mică adâncime, susceptibilă să alimenteze izvoare,
fântâni sau captări de apă;
35. permeabilitate – capacitatea solului de a primi ape prin infiltraţie;
36. pre-tratament (pre-epurare sau epurare primară) - prima transformare a apelor uzate menajere,
asigurată de fosa universală înaintea epurării secundare. În această etapă are loc eliminarea celor mai
mari deşeuri prin trecerea apei prin grile, site, straturi de nisip sau prundiş prin decantare în bazine
decantoare. Grăsimile se pot elimina prin insuflare de aer ceea ce le face să urce la suprafaţă. De
asemenea se poate acţiona prin intermediul unor agenţi floculanţi.
37. prefiltru - aparat destinat prevenirii colmatării dispozitivului de epurare de către materiile în suspensie.
Poate fi integrat sau nu fosei universale;
38. punct de control - locul de unde se prelevează probe de apă în vederea efectuării analizelor de
laborator, acest loc fiind:
a) în cazul evacuărilor în reţeaua de canalizare a localităţii a apelor uzate menajere şi industriale,
ultimul cămin al canalizării interioare a utilizatorului de apă înainte de debuşarea în reţeaua de
canalizare a localităţii;
b) în cazul efluenţilor din staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti, a apelor uzate industriale sau al
evacuărilor directe, punctul de evacuare finală a apelor uzate în apa receptoare;
39. reţea de canalizare - sistem de conducte şi/sau canale care colectează şi transportă apele uzate
orăşeneşti şi/sau industriale;
40. receptor natural - resursa de apă care primeşte apele uzate evacuate direct sau epurate ;
41. staţii de epurare noi - staţii de epurare proiectate, construite şi date în exploatare după intrarea în
vigoare a prezentei hotărâri;
42. staţii de epurare retehnologizate/modernizate - staţii de epurare care prin îmbunătăţirile şi
completările făcute permit obţinerea condiţiilor de calitate stabilite prin avizele şi autorizaţiile de
gospodărire a apelor;
43. separator de grăsimi – dispozitiv care permite reţinerea grăsimilor animale sau vegetale rezultate din
zonele de preparare a hranei, prin flotaţie. Este normat prin SR EN 1825 – 1 şi 2 din 2005 ;
44. sol superficial – strat superficial de pământ până la 1 m adâncime;
45. sol – stratul de pământ dintre solul superficial şi substrat;
46. substrat – strat de rocă de profunzime variabilă, mascat, mai mult sau mai puţin, de depozitele
superficiale;
47. tratament (epurare sau epurare secundară) – epurare aerobă a efluentului, în sol natural sau
reconstituit;
48. ţeavă de dispersie – ţeavă rigidă, prevăzută cu perforaţii sau fante dispuse regulat permiţând trecerea
apelor pre-tratate către sistemul de tratament;
49. ventilaţie – dispozitiv permiţând împrospătarea aerului din interiorul aparatelor sau perifericelor, în
scopul evacuării gazelor de fermentaţie rezultate din fosa universală. O ventilaţie deficitară poate
antrena apariţia unor mirosuri dezagreabile;
50. vidanjare – operaţie de întreţinere periodică a dispozitivelor de pre-tratament constând în îndepărtarea
nămolurilor decantate, a grăsimilor şi a materiilor flotante;
Clasificarea solurilor în funcţie de coeficientul de percolare