Sunteți pe pagina 1din 28

Notiunea, obiectul si definitia dreptului comercial

Notiunea dreptului comerial


Pentru ca notiunea de drept comercial este strans legata de conceptul de comert, se impune in
primul rand o precizare terminologica a acestuia.
In sens etimologic notiunea de comert provine din limba latina respectiv de la cuvantul commercium
care reprezinta o alaturare a cuvintelor cum si merx cea ce inseeamna cu marfa.
Rezulta ca aceasta acceptiune desemneaza comertul ca fiind toate operatiunile cu marfuri.
In sens economic comertul este definit ca o activitate al carui scop este schimbul si circulatia marfurilor
de la producator la consumator.
In sens juridic notiunea de comert are un continut mai larg decat al notiunii definite in sens economic,
comertul cuprinzand nu numai operatiunile de interpunere si circulatie a marfurilor pe care le realizeaza
operatorii economici ci si operatiunile de producere a marfurilor pe care le efectueaza fabricantii precum
si executarea de lucrari si prestarea de servicii pe care le realizeaza antreprenorii respectiv prestatorii de
servicii sau in general intreprinzatorii.
Obiectul dreptului comercial
Exista potrivit conceptiei clasice a dreptului comercial 2 sisteme care permit stabilirea sferei dreptului
commercial.
Intr-un sistem denumit sistemul subiectiv, dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile
comerciantilor.
Deci dreptul comercial apare ca un drept profesional, el aplicandu-se persoanelor care au o anumita
calitate.
Dupa un alt sistem denumit sistemul obiectiv dreptul comercial cuprinde normele juridice aplicabile
comertului adica acelor acte juridice, fapte juridice calificate de lege ca fapte de comert indiferent de
persoana care le savarseste.
Definitia dreptului comercial
Dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat care sunt aplicabile raporturilor
juridice la care participa comerciantii in calitatea lor de profesionisti ai activitatii comerciale.
Izvoarele dreptului comercial

In prezent izvoarele normative ale dreptului comercial sunt cele prevazute de Codul Civil.
Potrivit art.1 alin. 1 din Codul Civil sunt izvoare ala dreptului civil legea, uzantele si principiile generale
ale dreptului.
Pe langa izvoarele normative ale dreptului sunt recunoscute si anumite izvoare interpretative cum ar fi
doctrina si jurisprudenta.
Ele au doar rolul de a ajuta la interpretarea actelor cu caracter normativ in vederea aplicarii lor.
Ivoarele normative ale dreptului comercial
- Legea
Prin lege ca izvor de drept intelegem Constitutia, Codu Civil, legile adoptate de Parlament,
ordonantele si hotararile de Guvern precum si normele, regulamentele si ordinele adoptate de organele
competente in temeiul legii.
- Constitutia
Constitutia Romaniei ca lege fundamentala reglementeaza principiile de organizare a activitatii
economice.
Potrivit art.135 din Constitutie economia Romaniei este o economie de piata bazata pe libera initiativa si
concurenta.
Statul trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil
pentru valorificarea tututor factorilor de productie.
Avand in vedere ca raporturile juridice in general si raporturile comerciale in special se intemeiaza pe
raporturi de proprietate, Constitutia prevede ca proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege iar
proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege indiferent de titular.
- Codul Civil
Noul Cod Civil a fost adoptat prin legeea 287 din 2009 aceasta reprezentand dreptul comun pentru toate
domeniile la care se refera libera sau spiritul acestor prevederi legale (vezi art 3 Cod Civil).
Codul Civil
In conformitate cu prevederile art. 3 Cod Civil, dispozitiile Codului Civil se aplica si raporturilor dintre
profesionisti, precum si in raporturile dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil.
Potrivit art. 5 din Codul Civil in materiile reglementate de Codul Civil, normele dreptului Uniunii
Europene se aplica in mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul partilor.

Legi speciale:
- legea 31/1990 privind societatile
- legea 26/1990 privind registrul comertului
Ordonante de urgenta:
- ordonanta 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice
autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale
Uzantele
In sensul Codului Civil, prin uzante se intelege obiceiul sau cutuma si uzantele profesionale.
Uzantele profesionale sunt reguli de conduita, statornicite in exercitarea unei anumite profesii
care sunt respectate ca si cand ar fi stabilite prin norme legale.
Uzantele sunt recunoscute de lege ca izvor de drept numai daca sunt conforme ordinii publice si
bunelor moravuri.
Principiile generale ale dreptului
Doctrina recunoaste drept principiu al dreptului comercial urmatoarele:
- In comert actele juridice sunt cu titlu oneros
- In comert intotdeauna banii sunt frugiferi adica produc dobanzi
- In actele juridice comerciale, in caz de dubiu se aplica regula care favorizeaza circulatia
marfurilor, contractarea in favoarea celui de al 3-lea este ceva obisnuit
Izvoarele interpretative:
- Doctrina nu este izvor de drept si nici jurisprudenta nu este izvor de drept
Intreprinderea este o forma juridica de desfasurare a activitatii cu caracter profesional.
In conceptia Codului Civil, exploatarea unei intreprinderi reprezinta forma juridica de desfasurare a
oricarei activitati cu caracter profesional.
Potrivit art. 3 alin. 3 Cod Civil constituie expoatarea unei intreprinderi, executarea sistematica de
catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori
instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ.
Caracterele intreprinderii:
- notiunea de intreprindere desemneaza o activitate sistematic organizata
- organizarea intreprinderii are un caracter autonom

- activitatea este realizata de una sau mai multe persoane pe riscul lor
Persoanele care realizeaza activitatea au calitatea de profesionisti.
- obiectul activitatii organizate este producerea de bunuri, executarea de lucrari si prestarea de
servicii
- scopul realizarii activitatii poate fi obtinerea unui profit sau realizarea unui scop non-profit
Desfasurarea unei activitati economice cu caracter profesional in scopul obtinerii de profit este
proprie activitatii comerciale.
Actele juridice comerciale aferente exploatarii unei intreprinderi economice
Actele juridice comerciale sunt acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice prin care se
realizeaza de catre un comerciant activitatea economica privind producerea si circulatia marfurilor,
executarea de lucrari sau prestarea de servicii in cadrul unei intreprinderi economice.
In conditiile Noului Cod Civil, regimul juridic al actelor juridice comerciale este acelasi cu cel al
actelor juridice civile.
Reglementarea Noului Cod cuprinde si unele dispozitii derogatorii de la principiul unitatii de
reglementare a raporturilor juridice civile si a raporturilor comerciale.
Subiectele dreptului comercial
Persoana fizica
In prezent criteriul care sta la baza determinarii calitatii de comerciant il reprezinta criteriul
subiectiv adica o persoana este comerciant daca exercita cu titlu de profesie o activitate economica si are
numele sau firma inregistrata in Registrul comertului.
In prezent sediul legal al materiei il constituie ordoananta de urgenta a Guvernului nr 44/2008
Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica conform prevederilor art. 1:
- profesiunilor liberale precum si acelor activitati economice a caror desfasurare este organizata si
reglementata prin legi speciale
- acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite
restrictii de desfasurare sau alte interdictii
- activitatii de formare profesionala prin ucenicie la locul de munca

Inregistrarea in registuru comertului

Se face in baza rezolutiei motivate a directoului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal.
Condtiile pentru a dispune conditiile ce trebuie indeplinite pentru a se dipune inregistrarea sunt
cele de la art 8 si 9.
Certificatul de inregistrare contine codul unic de inregistrare reprezinta documentul care atesta
inregistrarea si autorizarea functionarii, precum si luarea in evidenta de autoritatea fiscala competenta. O
persoana poate avea un singur certififcat de inregistrare pentru statutul juridic ales.
Daca documentele de depuse in sustinerea cererii sunt incomplete, directorul ORC va dispune
rezolutie motivata, acordand un termen de 15 zile pt completarea acestora. Daca nu sunt indelinite, tot
prin o rezolutie va dispune respingerea cererii de inregistrare. Se poate face plangere in termen de 15 zile
dela pronuntare sau comunicare.
Regimul juridic al PFA
In scopul exercitarii activitatii pentru care a fost autorizata, PFA poate colabora cu:
-

alte pfa

titulari ai intreprinderilor individuale

reprezentanti ai intreprinderilor familiale

orice persoana fizica sau juridica

Pfa poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, poate cumula calitatea sa de pfa cu cea
de salariat la o terta persoana in situatia unei colaborari exclusive pfaul nu este considerat angajat.
Pfa nu poate cumula calitatea de inreprinzator persoana fizica, titular al unei intreprinderi individuale.
Raspunderea pentru obligatiile sale:
-

cu patrimoniu de afectatiune si in completare cu restul patrimoniului;

pfa isi inceteaza activitatea si este radiata din registrul comertului in urmatoarele cazuri:
-

prin deces

prin vointa acestuia

in conditiile art 25 al legii privind registrul comertului

2) regimul juridic al intreprinzatorului persoana juridica, tutular al intreprinderii individuale


Intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea in registrul comertului.
Titularul drepturilor individuale devine cmerciant de la data inregistrarii sale in registrul comertului.
Asemenea pfa poate angaja terte persoane, poate colabora cu alti titulari ai intreprinderilor
Poate cumula calitatea de salariat, raspunderea va fi in aceeasi parametrii ca la pfa.

Cazurile de incetare si radiere din registrul comertului: sunt la fel ca si la pfa.


Mostenitorii pot continua intreprinderea, daca exista acordul lor de vointa, daca si-l manifesta printr-o
declaratie autentica in termen de 6 luni de la termenul dezbaterii succesiunii.
Regimul juridic al intreprinderii familiale
Este consitutita din 2 sau mai multi membrii ai unei familii. Acestia pot fi simultan pfa sau titulari
ai unei intreprinderi individuale. Pot cumula calitatea de salariati ale unor terte persoane. In schimb, nu
pot angaja terte persoane.
Intreprinderea se constituie printr-un acord de constituire ce va stipula sub sanciunea nulitatii absolute
urmatoarele:
-

numele si prenumele membrilor

reprezentantul

data intocmirii

participarea fiecarui membru la intreprindere

conditiile participarii

cotele procentuale in care se vor imparti veniturile nete ale intreprinderii

raporturile dintre membrii intreprinderilor familiale si conditiile de retragere

Reprezentatul. Acesta va fi desemnat prin acordul de constituire in temeiul unei procuri speciale sub
forma unui inscris sub semnatura privata.
Acesta va gestiona interesele ale intreprinderile familiale.
Poate colabora cu pfa, reprezentanti ai intreprinderilor familiale, etc.
Isi poate constitui un patrimoniu de afectatiune.
Raspunderea va fi solidara si indivizibila.
Actele de dispozitie asupra bunurilor afectate bunurilor intreprinderii se vor lua cu acordul
membrilor majoritatii simple, cu conditia ca acesta majoritate sa fie inclus si consimtamantul
proprietarului bunului.
Actele prin care se dobandesc bunuri pentru activitatea intreprinderii se incheie prin reprezentant, fara
autorizarea membrilor intreprinderii, daca valoarea bunului cu privire la care se incheie actul nu depaseste
50% din valoarea bunurilor afectate desfasurarii activitatii si a banilor disponibili la data incheierii
actului.

Incetarea activitatii si radierea din regstrul comertului:


-

Mai mult de jumatate din membrii acesteia au decedat

Mai mult de jumatate din membrii acesteia sau se retrag

Legea

Marca

Def.
Marcile sunt semne distinctive, folosite de agentii economici pentru a deosebi produsele, lucrarile

si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor agenti economici.
Drepturile de autor
Fondurile de comert pot sa cuprinda si anumite dreotrui de autor rezultate din creatia stiintifica, literara si
artistica.
Titularul fondului de comert, in calitate de dobanditor al drepturilor patrimoniale de autor are dreptul sa
reproduca, sa difuzeze opera si in consecinta are drepturile la foloasele patrimoniale corespunzatoare.
Regimul creantelor si datoriilor
Creantele si datoriile nu fac parte din fondul de comert.
Acestea nu se transmit dobanditorului. In cazul instrainarii fondului de comert, in anumite cazuri,
drepturile si obligatiile izvorate din contractele de munca, contractele de furnizare (apa, gaz, lumina
telefon), se transmit dobanditorului daca aceste contracte nu au fost reziliate.
2) Elementele corporale ale fondului de comert
Din acestea fac parte bunurile imobile si bunurile mobile corporale.
Apararea fondului de comert
Fiind un bun incorporal, fondul de comert nu poate fi aparat prin actiunea in revedicare, deoarece aceasta
actiune este specifica apararii dreptului de proprietate asupra bunurilor corporale.
Fondul de comert confera titularului sau un drept exclusiv de exploatere (acest drept priveste
fondul de comert ca bun unitar, precum si elementele sale componente).

Atingerile aduse fondului de comert sau unora dintre elementele sale componente pot fi
considerate ca fapte de concurenta neloiala.
Constituie infractiuni de concurenta neloiala (Legea nr 11/1991 modificata si completata prin
Legea 298/2001).
Intrebuintarea unei firme, unor embleme, unor desemnari speciale de natura a produce confuzie
cu cele folosite legitim de alt comerciant.
Titularul fondului de comert poate obtine, prin actiuni in justitie, incetarea sau inlaturarea actelor
bagubitoare, precum si despagubiri pentru prejudiciile cauzate.
Actele care se pot face asupra fondului de comert
-

Contractul de vanzare-cumparare

Locatiunea (inchirierea, arendarea)

Aport la formarea capitalului

Formele societatilor cu personalitate juridica reglementate de Legea 31/1990


1) Societati de persoane
-

Societatea in nume colectiv

Societatea in comandita simpla

2) Societati de capitaluri
-

Societatea pe actiuni

Societatea in comandita pe actiuni

3) Societatea cu raspundere limitata (SRL)


1. Societatile de persoane
In acest tip de societate, ceea ce intereseaza este calitatea asociatilor si nu aporturile aduse la formarea
capitalului social.
Pentru a se infiinta o asemenea societate de persoane, trebuie sa existe increderea intre asociati, ceea ce
determina ca relatia care conduce la constituirea societatii sa fie intuitu personae.
Trasaturile societatilor in nume colectiv
1.1.1. Asociatii
Societatile de persoane sunt in general societati cu numar mic de asociati (minim 2 asociati) si
sunt considerate de doctrina societati inchise.

Relatia intuitu personae genereaza caracterul inchis al societatii.


Caracterul inchis este demonstrat de faptul ca un asociat nu poate fi inlocuit cu o alta persoana
prin cesionarea tuturor partilor sociale de care dispune, decat daca toti ceilalti asociati sunt de acord.
1.1.2. Capitalul social
Pentru societatile de persoane, legea nu prevede un minim de capital social, dar acesta trebuie sa
existe chiar in momentul connstituirii societatii pentru ca, in caz contrar, nu ar putea dobandi personalitate
juridica.
a) aporturile la capitalul social
Aporturile sunt:
-

in numerar (obligatorii)

in natura

in creante

in prestatii
b) Partile sociale capitalul social este divizat in parti sociale, numite si parti de
interese de valoare egala, care nu sunt reprezentate prin titrluri negociabile si, in
principiu, sunt netransmisibile. Cesiunea partilor sociale sau transmiterea lor in caz
de deces al unui asociat opereaza numai daca in actul constitutiv al societatii s-a
prevazut, in mod expres, continuarea activitatii cu mostenitorii celui decedat.
c) Raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata. Raspunderea este solidara in
sensul ca, daca patrimoniul social nu este suficient pentru plata datoriilor societatii,
creditorii pot urmari pe oricare dintre asociati pentru acoperirea creantelor. Asociatul
care a platit, va avea actiune in regres impotriva celorlalti coasociati debitori, fiecare
urmand sa raspunda in functie de modul cum au convenit sa participe la beneficii si
pierderi. In lipsa unei asemenea stipulatii, asociatii vor raspunde proportional cu cota
de participare la capitalul social. Raspunderea este nelimitata la data constituirii
societatii. Asociatii trebuie sa-si declare bunurile mobile si cele imobile pe care le au.
Potrivit art 3 din legea 31/1990, creditorii societatii se vor indrepta mai intai
impotriva acesteia, pentru obligatiile ei si numai daca societatea nu le plateste in
termen de 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor indrepta impotriva asociatilor.
d) Conducerea, administrarea si controlul societatii

Conducerea, administrarea si controlul societatii


Conducerea societatilor de persoane revine asociatilor

Hotararile se iau de regula cu unanimitate de vot


Administrarea si reprezentarea societatilor in relatiile cu tertii se face de unul sau mai multi administratori
care de regula sunt asociati dar pot fi si terte persoane
Controlul activitatii economico- financiare se realizeaza de regula de catre asociati, acestia avand
posibilitatea sa desemneze unul sau mai multi cenzori
e) Dizolvarea
Dizolvarea se produce pentru cauze generale sau pentru cauze speciale adica, moartea, incapacitatea,
falimentul, retragerea sau excluderea unui asociat
Trasaturile societatilor in comandita simpla
Aceasta societate presupune existenta a 2 categorii de asociati:
- asociati comanditari
- asociati comanditati
Asociatii comanditari sunt cei care au puterea de comanda a societatii, care finanteaza societatea,
fara a participa in mod direct la coordonarea si administrarea patrimoniului acesteia
Asociatii comanditati lucreaza sub comanda comanditarilor, ei fiind aceia care administreaza
efectiv societatea
Asociatii comanditari raspund numai in limita aportului la capitalul social spre deosebire de
asociatii comanditati care raspund in mod solidar si nelimitat (la fel ca la societatea in nume colectiv)
Societatea este legal constituita numai daca in denumirea sa este cuprins numele a cel putin unuia
dintre asociatii comanditati
Societatea in comandita simpla isi inceteaza existenta in cazul decesului, disparitiei, punerii sub
interdictie a unui asociat, daca in contract nu exista o clauza de continuare a societatii cu mostenitorii
Excluderea sau retragerea asociatilor comanditati este o cauza de dizolvare a societatii
In ambele cazuri nu se admite societatea de tip unipersonal
Societatile de capitaluri
Aceste societati presupun ca element de esenta aporturile la formarea capitalului social de catre asociatii
actionari, capitalul social avand mai multa relevanta de cat calitatile asociatilor
Sunt societati de capitaluri, societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni
Societatea pe actiuni S.A.
Societatile pe actiuni au la baza un act constitutiv care trebuie sa cuprinda obligatoriu atat elemente
specifice ale contractului de societate cat si cele ale statutului de functionare
Ca si modalitati societatea pe actiuni se poate constitui :
- prin subscriptie instantanee
- prin subscriptie publica pe baza de prospect de emisie
Actionari : minim 2 actionari
Capitalul social : minim 90 000 lei echivalentul a 25 000 euro
Acest capital poate fi format in numerar sau in natura
La constituirea societatii trebuie varsat minim 30% din capitalul social iar pentru actiunile emise
pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii iar pentru actiunile
emise pentru un acord in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii

Capitalul social este divizat in actiuni a caror valoare minima trebuie sa fie 0,1 lei
Aceste actiuni sunt titluri negociabile si liber transmisibile.
Actiunile pot fi actiuni nominative, actiuni la purtator si actiuni speciale cu drept prioritar la
dividend.
Raspunderea actionarilor
Obliagatia principala a actionarilor o reprezinta plata actiunilor subscrise.
Raspunderea actionarilor pentru datoriile societatii este limitata la valoarea actiunilor pe care le detine
fiecare.
Conducerea, administrarea si controlul
Conducerea se realizeaza pe principiul majoritatii voturilor actionarilor, iar organul de conducere
al societatii il reprezinta adunarea generala a actionarilor. (AGA)
AGA poate fi de 3 feluri:
-

ordinara
extraordinara
speciala

Administrarea societatii
-

un sistem unitar (1 sau mai multi administratori) daca sunt mai multi administrati, pot fi gruptati
intr-un consiliu de administrati)
un sistem dualist (consiliul de supraveghere si directoratul)

Controlul poate fi realizat de catre o comisie de cenzori, formata din minim 3 cenzori sau audit financiar.
Dizolvarea societatilor pe actiuni
Dizolvarea societatilor de capitaluri se produce pentru cauze generale, dar si pentru cauze
spiciale, respectiv in situatia in care nu mai sunt indeplinite conditiile prevazute de lege la constituire,
respectiv:
1) daca numarul minim de actionari a scazut sub limita prevazuta de lege;
2) daca limita minima a capitallui social s-a redus si nu s-a dispus completarea lui in termenl
prevazut de lege.
Societatea in comandita pe actiuni
Presupune impartirea actionarilor in 2 categorii, comanditar si comanditati.
Comanditatii au o raspundere solidara si nelimitata pentru debitele societatii, in timp ce
comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor la cappitalul social. Celalalte trasaturi sunt
similare cu cele ale societatii pe actiuni.
Socitatea cu raspundere limitata (SRL)

Srl-ul este o forma intermediara intre societatile de persoane si societatile de capital.


Constituire
Poate fi constituita de 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice.
Srl-ul se constituie in temeiul unui act constitutiv care cuprinde elementele specifice contractului
de societate, dar si a statutului de functionar.
Asociatii
Srl-ul se bazeaza pe increderea asociatilor ca si in cazul societatilor de persoane.
Numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
Este singura forma de societate unde se prevede numarul maixm.
Capitalul social
Capitalul social minim este de mimim 200 lei.
Aporturile la formarea capitalulurilor sociale pot fi in bani sau in natura, legea neadmitand aporturile
creantelor.
Partile sociale
Capitalul social este impartit in parti sociale, considerate a fi titluri de valoare nenegociabile si care nu
sunt liber transmisibile.
Valoarea nominala a unei parti sociale este stabilita de lege la 10 lei, partile sociale in cale este
impartit capitalul social fiind intotdeauna de valoare egala.
Conducerea, administrarea si controlul societatii
Conducerea SRL-ului este asigurata de Adunarea Generala a Asociatilor, care adopta hotarari, de
regula, cu majoritatea absoluta de voturi, in afara cazurilor expres prevazute de lege, cand se cere o
majoritate calificata.
Administrarea societatii se realizeaza prin administrator, numiti prin actul constitutiv sau alesi de
Adunarea Generala din randul asociatilor sau ca persoane din afara societatii.
Controlul este asigurat prin cenzori sau audit financiar, numirea acestora fiind obligatorie in cazul
in care numarul asociatilor este mai mare de 15. Direct de catre asociatii care nu au calitatea de
administrator, in cazul in care sunt mai putin de 15 asociati.
Raspunderea asociatilor
Acestia au o raspundere limitata. Ei vor raspunde pentru obligatiile sociale numai in limita aportului lor.
Dizolvarea societatii
Cauzele speciale
1) moartea
2) incapacitatea
3) interdictia

4) retragerea unui asociat, daca nu exista clauza in actul constitutiv de continuare a activitatii cu
mostenitorii celui decedat sau, daca ramanand un singur asociat, nu se hotaraste
transformarea societatii in SRL cu unic asociat.
Srl cu unic asociat
Legea romana permite SRL-ul cu unic asociat, aceasta formula fiind o fictiune juridica.
Asociatul poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica.
O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu
raspundere limitata.
Asociatul unic este cel care exercita atributiile Adunarii Generale.
Asociatul unic poate fi si administratorul societatii.
Administratorul poate incheia contract de asigurare cu Directia Teritoriala de Munca si Protectie
Sociala, urmand sa verse contributiile datorate statului in baza acestui contract.
Constituirea socieatatilor reglementate (Legea 31/1990)
Orice societate reglementata se constituie parcurgandu-se, in principal, doua etape:
1. Redactarea actului constitutiv si autentificarea acestuia, daca legea o cere;;
2. Inregistrarea societatii in registrul comertului.
Actul constitutiv al sociatatilor reglementate
Actul constitutiv al societatilor in nume colectiv sau al societatii in comandita simpla este
contractul de societate, iar al societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni sau al societatii cu raspundere
limitata este contractul de societate si statutul.
Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui singur inscris numit act constitutiv.
Indiferent de denumire, el desemneaza contractul care se incheie intre asociati, pentru infiintarea unei
societati comerciale.
Contractul de societate
Def. Potrivit 1881 c.civ, prin contractul de societate, doua sau mai multe persoane se obliga
reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in
bunuri, in cunostinte de specialitate sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de
economia ce ar putea rezulta.
Dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se asocia si de a constitui una sau mai multe societati
reprezinta o transpunere a principiului constitutional al libertatii de asociere, reglementat prin art 40 din
Constitutie.

Def 2. Contractul de societate este un acord de vointa prin care doua sau mai multe persoane
convin sa constituie un fond comun din aporturile individuale, pentru a desfasura o activitate economica
in urma careia sa obtina un profit pe care sa-l imparta intre ei, de regula, in functie de valoarea aportului
adus de fiecare la constituirea fondului comun (capitalul social).
Specific pentru contractul de societate este prezenta elementului subiectiv (afectatio societatis), adica
intentia fiecarui asociat de a afecta societatii aportul sau individual in schimbul impartirii beneficiului.
Condtitiile de validitate ale contractului
Potrivit art 1882 c.civ, alin 1, poate fi asociat orice persoana fizica sau juridica, afara de cazul in
care, prin lege se dispune altfel.
Un sot nu poate deveni asociat prin aportarea bunurilor comune, decat cu consimtamantul
celuilalt sot, dispozitiile art 349 aplicandu-se corespunzator.
Orice societate trebuie sa aiba un obiect determinat si licit, in acord cu ordinea publica si bunele
moravuri.
Fiecare asociat trebuie sa contribuie la constituirea societatii, prin aporturi banesti, in bunuri, in prestatii
sau cunostinte specifice.
Conditii
Ca orice contract si contractul de societate trebuie sa indeplineasca toate conditiile esentiale de
validitate, adica capacitate, consimtamant, cauza, adica art 1179 c.civ.
O conditie specifica a contractului de societate o reprezinta elementul afectatio societatis, ca si
conditie definitorie pentru acest tip de contract.
Aporturile la formarea capitalului social reprezinta, de asemenea, o conditie specifica a contractului de
societate, in lipsa acestora neputandu-se forma acel fond comun, adic formarea capitalului social.
1) Capacitatea juridic a parilor
NCC pstreaz principiul capacitii de a contracta, att pentru persoanele fizice, ct si pentru cele
juridice, care reprezinta regula, excepiile fiind de strict reglementare i aplicare.
Asociatul persoan fizic sau juridic trebuie s aib capacitate juridic deplin, ntrucat
constituirea unei societi presupune stipularea unor aporturi care nseamn o diminuare a patrimoniului
celui care aporteaz, indiferent c este vorba de bani, de bunuri sau de crean e.
Sanciunea nerespectrii incapacitii de a ncheia acte juridice, fiind vorba despre o condi ie de
fond, esenial i de validitate, n principiu sanc iunea este nulitatea absolut a actului ncheiat.
2) Consimmntul
Este o latur a voinei asociaiilor de a se asocia i de a- i desf ura n comun o activitate economic, n
scopul obinerii unui profit.

C.civ consacr principiul bunei credine, de care trebuie s de-a dovad par ile la ncheierea unui contract.
Pentru a fi valabil exprimat i pentru a produce efecte juridice, consimmntul trebuie dat n cuno tin
de cauz i n deplin libertate, respectiv s nu fie afectat de vicii care s-l altereze.
C.civ prevede c acesta trebuie s fie serios, liber i exprimat n cuno tin de cauz.
Consimmntul este viciat atunci cnd este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violen sau n
caz de leziune.

Capitalul social este impartit in parti sociale, considerate a fi titluri de valoare nenegociabile si care nu
sunt liber transmisibile.
Valoarea nominala a unei parti sociale este stabilita de lege la 10 lei, partile sociale in cale este
impartit capitalul social fiind intotdeauna de valoare egala.
Conducerea, administrarea si controlul societatii
Conducerea SRL-ului este asigurata de Adunarea Generala a Asociatilor, care adopta hotarari, de
regula, cu majoritatea absoluta de voturi, in afara cazurilor expres prevazute de lege, cand se cere o
majoritate calificata.
Administrarea societatii se realizeaza prin administrator, numiti prin actul constitutiv sau alesi de
Adunarea Generala din randul asociatilor sau ca persoane din afara societatii.
Controlul este asigurat prin cenzori sau audit financiar, numirea acestora fiind obligatorie in cazul
in care numarul asociatilor este mai mare de 15.
Direct de catre asociatii care nu au calitatea de administrator, in cazul in care sunt mai putin de 15
asociati.
Raspunderea asociatilor
Acestia au o raspundere limitata. Ei vor raspunde pentru obligatiile sociale numai in limita aportului lor.
Dizolvarea societatii
Cauzele speciale
5) moartea
6) incapacitatea
7) interdictia
8) retragerea unui asociat, daca nu exista clauza in actul constitutiv de continuare a activitatii cu
mostenitorii celui decedat sau, daca ramanand un singur asociat, nu se hotaraste
transformarea societatii in SRL cu unic asociat.
Srl cu unic asociat
Legea romana permite SRL-ul cu unic asociat, aceasta formula fiind o fictiune juridica.

Asociatul poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica.


O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu
raspundere limitata.
Asociatul unic este cel care exercita atributiile Adunarii Generale.
Asociatul unic poate fi si administratorul societatii.
Administratorul poate incheia contract de asigurare cu Directia Teritoriala de Munca si Protectie
Sociala, urmand sa verse contributiile datorate statului in baza acestui contract.
Constituirea socieatatilor reglementate (Legea 31/1990)
Orice societate reglementata se constituie parcurgandu-se, in principal, doua etape:
3. Redactarea actului constitutiv si autentificarea acestuia, daca legea o cere;;
4. Inregistrarea societatii in registrul comertului.
Actul constitutiv al sociatatilor reglementate
Actul constitutiv al societatilor in nume colectiv sau al societatii in comandita simpla este
contractul de societate, iar al societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni sau al societatii cu raspundere
limitata este contractul de societate si statutul.
Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui singur inscris numit act constitutiv.
Indiferent de denumire, el desemneaza contractul care se incheie intre asociati, pentru infiintarea unei
societati comerciale.
Contractul de societate
Def. Potrivit 1881 c.civ, prin contractul de societate, doua sau mai multe persoane se obliga
reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in
bunuri, in cunostinte de specialitate sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de
economia ce ar putea rezulta.
Dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se asocia si de a constitui una sau mai multe societati
reprezinta o transpunere a principiului constitutional al libertatii de asociere, reglementat prin art 40 din
Constitutie.
Def 2. Contractul de societate este un acord de vointa prin care doua sau mai multe persoane
convin sa constituie un fond comun din aporturile individuale, pentru a desfasura o activitate economica
in urma careia sa obtina un profit pe care sa-l imparta intre ei, de regula, in functie de valoarea aportului
adus de fiecare la constituirea fondului comun (capitalul social).

Specific pentru contractul de societate este prezenta elementului subiectiv (afectatio societatis), adica
intentia fiecarui asociat de a afecta societatii aportul sau individual in schimbul impartirii beneficiului.
Condtitiile de validitate ale contractului
Potrivit art 1882 c.civ, alin 1, poate fi asociat orice persoana fizica sau juridica, afara de cazul in
care, prin lege se dispune altfel.
Un sot nu poate deveni asociat prin aportarea bunurilor comune, decat cu consimtamantul
celuilalt sot, dispozitiile art 349 aplicandu-se corespunzator.
Orice societate trebuie sa aiba un obiect determinat si licit, in acord cu ordinea publica si bunele
moravuri.
Fiecare asociat trebuie sa contribuie la constituirea societatii, prin aporturi banesti, in bunuri, in prestatii
sau cunostinte specifice.
Conditii
Ca orice contract si contractul de societate trebuie sa indeplineasca toate conditiile esentiale de
validitate, adica capacitate, consimtamant, cauza, adica art 1179 c.civ.
O conditie specifica a contractului de societate o reprezinta elementul afectatio societatis, ca si
conditie definitorie pentru acest tip de contract.
Aporturile la formarea capitalului social reprezinta, de asemenea, o conditie specifica a contractului de
societate, in lipsa acestora neputandu-se forma acel fond comun, adic formarea capitalului social.
3) Capacitatea juridic a parilor
NCC pstreaz principiul capacitii de a contracta, att pentru persoanele fizice, ct si pentru cele
juridice, care reprezinta regula, excepiile fiind de strict reglementare i aplicare.
Asociatul persoan fizic sau juridic trebuie s aib capacitate juridic deplin, ntrucat
constituirea unei societi presupune stipularea unor aporturi care nseamn o diminuare a patrimoniului
celui care aporteaz, indiferent c este vorba de bani, de bunuri sau de crean e.
Sanciunea nerespectrii incapacitii de a ncheia acte juridice, fiind vorba despre o condi ie de
fond, esenial i de validitate, n principiu sanc iunea este nulitatea absolut a actului ncheiat.
4) Consimmntul
Este o latur a voinei asociaiilor de a se asocia i de a- i desf ura n comun o activitate economic, n
scopul obinerii unui profit.
C.civ consacr principiul bunei credine, de care trebuie s de-a dovad par ile la ncheierea unui contract.
Pentru a fi valabil exprimat i pentru a produce efecte juridice, consimmntul trebuie dat n cuno tin
de cauz i n deplin libertate, respectiv s nu fie afectat de vicii care s-l altereze.
C.civ prevede c acesta trebuie s fie serios, liber i exprimat n cuno tin de cauz.

Consimmntul este viciat atunci cnd este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violen sau n
caz de leziune.
b) Durata societatii
Societatea poate sa fie constituita pe un anumit termen sau pe termen nelimitat
In cazul termenului cert la implinirea acestuia societatea se dizolva de dept
c) Capitalul social
Trebuie aratat capitalul subscris si cel varsat cu respectarea plafoanelor prevazute de lege
Trebuie mentionat aportul fiecarui asociat
Trebuie aratat modul in care a fost divizat capitalul social, numarul si valoarea nominala a
actiunilor sau partilor sociale dupa caz precum si repartizarea acestora intre asociati
4. Clauze privind conducerea si gestiunea societatii
Asociatii trebuie sa stabileasca persoanele care vor administra si reprezenta societatea cu
precizarea puterilor ce li s-au conferit si daca ei le exercita impreuna sau separat
Pentru societatile pe actiuni sau in comandita pe actiuni contractul trebuie sa mentioneze
numarul, numele, prenumele si cetatenia cenzorilor societatii sau denumirea auditoriului financiar
5. Clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor
Pentru societatile in nume colectiv, in comandita simpla si SRL legea cere sa se stabileasca partea
fiecarui asociat la beneficii si pierderi
Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni contractul trebuie sa prevada
modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor
Sunt interzise clauzele leonine (clauza prin care asociatul se obliga sa participe numai la beneficii)
In cazul in care asociatii la incheierea contractului nu au varsat intregul capital, in contract trebuie
sa se prevada termenul in care se va face
6. Clauze privind sediile secundare
Sediile secundare sunt unitati fara personalitate juridica (sucursale, agentii, reprezentante, punct de lucru)
7. Clauze privind dizolvarea si lichidarea societatii
Asociatii stabilesc conditiile in care societatea se va dizolva si lichida (se face trimitere la dispozitia
legala)
Statut
Statutul societatii

Legea 31/1990 prevede ca societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni si SRL se


constituie prin contract de societate si statut
Contractul si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic denumit act constitutiv
Statutul se deosebeste de contractul de societate prin faptul ca el are un continut mai dezvoltat fata de
primul
Statutul reglementeaza in general aspectele legate de organizarea si functionarea societatii (adunarea
generala, administrarea societatii, controlul gestiunii)
Din dizpozitia legala rezulta ca statutul este un act de natura contractuala
Obiectul statutului il constituie stabilirea, regulilor de organizare, conducere si functionare a societatii
Fiind o conventie statutul trebuie sa intruneasca conditiile de validitate cerute de art 1179 Cod Civil
Statutul se inscrie sub forma inscrisului sub semnatura privata sau in forma autentica atunci cand legea o
cere
Cuprinsul statutului trebuie sa prevada aceleasi clauze ca si ale contractului numai ca acesta le dezvolta
Clauzele statutului trebuie sa fie in concordanta cu cele ale contractului
Conditiile de forma ale actului constitutiv
Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata si se semneaza de catre toti asociatii
Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:
a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un imobil
b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla
c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica
Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului
Formalitatile necesare constituirii societatii
Societatea are la baza vointa asociatilor de a o constitui, aceasta este necesara dar nu suficienta pentru
nasterea societatii
Legea 31/1990 impune:
1- intocmirea actului sau actelor constitutive in forma ceruta de lege
2- inregistrarea societatii in registrul comertului
1. Intocmirea actelor constitutive
Prin intocmirea actelor constitutive intelegem redactarea si dupa caz autentificarea actelor respective
In cazul in care legea permite actul constitutiv se va incheia in forma inscrisului sub semnantura
privata care trebuie semnat si datat de toti asociatii
Autentificarea actelor constitutive

In cazul in care legea cere forma autentica inscrisul se va prezenta pentru autentificare notarului public,
autentificarea inscrisului presupune prezenta tuturor asociatilor personal sau prin reprezentat (procura
speciala) La autentificarea actelor constitutive trebuie prezentata dovada eliberata de registrul comertului
privind disponibilitatea firmei si a emblemei
Efectele intocmirii actelor constitutive
Dupa intocmirea acestora, societatea dobandeste anticipat o capacitate de folosinta restransa
Existenta anticipata a capacitatii de folosinta implica recunoasterea si a unei capacitati de
exercitiu corespunzatoare
Actele necesare constituirii valabile a societatii sunt incheiate de catre persoanele desemnate prin
actele constitutive in calitate de administratori ai societatii in absenta desemnariii administratorilor
societatii, actele juridice pot fi incheiate de oricare dintre asociati
Actele incheiate in contul societatii trebuie aprobate de asociati
Inregistrarea societatii in registrul comertului
Pentru simplificarea formalitatilor de constituire a societatilor prin legea 359/2004 s-a instituit o
procedura unica de inregistrare si apoi de autorizare a functionarii societatii
Organul competent sa realizeze procedura inregistrarii il reprezinta oficiul registrului comertului
de pe langa Tribunalul in raza caruia isi are sediul societatea prin biroul unic
Cererea de inmatriculare a societatii este o cerere tip a carui continut a fost aprobat prin ordin al
ministrului justititiei
Cererea poate fi facuta de asociati, de persoanele administrate ca administratori sau imputerniciti
ai acestora sau orice persoana interesata
Cererea va fi insotita de dovada rezervarii firmei si a emblemei, actul constitutiv in forma ceruta
de lege, dovada pentru sediul social, pentru cei care depun cerererea.imputernicire speciala sau
avocatiala
Dovada actelor administrative emise ca o conditie prealabila inmatricularii in registrul comertului daca
emiterea acestor acte este ceruta de lege
Pentru obiectul de activitate, domeniul si activitatea principala CAEN, dovada depunerii aporturilor in
numerar in natura
Raportul de expertiza privind evaluarea aporturilor in natura, cazierul fiscal al asociatilor,
administratorilor, cenzorilor
Declaritiile pe pro prie dta de adminitratori, fondatori, cenzori ..ca indeplnesc conditiille cerute de legea
31/1990

Solutionarea cererii de inregistrare a societatii


Cererea de inregistrare a societatii se solutioneaza de catre directorul oficiului registrului comertului
Solutionarea cererii se face in prezenta solicitantului sau in lipsa acestuia daca o cere, in baza actelor
depuse
Obiectul controlului de legalitate il reprezinta respectarea normelor imperative privind constituirea
societatii
Directorul oficiului registrului comertului verifica:
1. actul sau actele constitutive, conditii de fond si de forma prevazute de lege
2. cuprinsul actului sau actelor constitutive (numarul asociatilor, capitalul social subscris si varsat,
aporturile asociatilor, obiectul de activitate etc)
3. existenta sediului social care este esential pentru existenta societatii
4. existenta si valabilitatea avizelor si autorizatiilor prealabile cerute de lege pentru inregistrarea
societatii
Directorul are dreptul pentru verificarea legalitatii constituirii societatii sa dispuna administrarea
de dovezi si efectuarea unei expertize
Legea prevede ca pentru societatile pe actiuni daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate
fondatorilor, operatiuni incheiate de fondatori in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta
urmeaza sa le preia asupra sa, directorul numeste in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii unul sau
mai multi experti
Expertii desemnati vor intocmi un raport care va cuprinde raspunsurile lor privind elementele
indicate de catre directorul oficiulu registrului comertului
In privinta aportului in natura, raportul trebuie sa cuprinda descrierea si modul de evaluare a
fiecarui bun aportat si va preciza daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor
acordate in schimb asociatului
Pentru bunurile mobile noi va fi luata in considerare factura
Raportul inctocmit de experti trebuie depus in 15 zile la oficiul registrului comertului
Aceasta va putea fi examinat de
- creditorii personali ai asociatilor
- alte persoane interesate
In cazul in care in urma examinarii cererii directorul constata ca sunt indeplinite conditiile privind
inregistrarea societatii, directorul prin rezolutie autorizeaza constituirea societatii si va dispune
inregistrarea ei in registrul comertului

Impotriva rezolutiei directorului oficiului registrului comertului se poate formula plangere in


termen de 15 zile de la pronuntare pentru parti si de la data publicarii rezolutiei in Monitorul Oficial al
Romaniei partea a- 4 pentru orice alte persoane interesate
Plangerea se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea in termen de 3
zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza instantei plangerea
Hotarea pronuntata in solutionarea cererii este executorie si este supusa numai recursului
Din momentul in care s-a dispus inregistrarea societatii prin rezolutie sau hotararea judecatoreasca a
devenit irevocabila, societatea se va inregistra in registrul comertului
Odata inregistrata in registrul comertului societatea se considera constituita si devine persoana jurdica
Autorizarea functionarii societatii
Concomitent cu procedura inmatricularii societatii se realizeaza procedura autorizarii functionarii
societatii in conditiile legii nr 359 din 2004
Prin autorizarea functionarii societatii se intelege asumarea de catre solicitant a responsabilitatii privind
legalitatea desfasurarii activitatii declarate
Este vorba despre respectarea legislatiei specifice in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, sanitar,
sanitar-veterinar, protectia mediului, protectia muncii etc
Procedura autorizarii functionarii societatii se realizeaza prin intermediul biroului unic
Certificatul de inmatriculare al societatii
In temeiul rezolutiei directorului oficiului registrului comertului prin care s-a autorizat constituirea
societatii si s-a dispus inregistrarea ei se elibereaza certificatul de inregistrare
Certificatul de inregistrare cuprinde mentiuni privind firma societatii, sediul social, activitatea principala
precum si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul finantelor publice
Publicitatea privind constituirea societatii
Constituirea societatii trebuie adusa la cunostinta celor interesati
Un extras din rezolutia directorului oficiului registrului comertului se comunica din oficiu regiei
autonome a Monitorului Oficial spre publicare pe cheltuiala societatii
Neindeplinirea cerintelor de publicitate au drept consecinta inopozabilitatea fata de terti a inregistrarii
societatii in conditiile prevazute de lege
Inregistrarea fiscala a societatii

Solicitarea inregistrarii fiscale se face prin depunerea cererii la oficiul registrului comertului de pe langa
Tribunal, atribuirea codului unic de inregistrare de catre Ministerul finantelor publice este conditionata de
admiterea cererii de inregistrare in registrul comertului de catre persoana indrituita in acest sens
Inregistrarea are drept scop cuprinderea societatii in radul platitorilor de impozite si taxe in conditiile legii
Regimul actelor juridice incheiate in cursul constituirii societatii
Constituirea unei societati presupune efectuarea unor acte juridice inainte ca societatea sa dobandeasca
personalitate juridica
Societatea neavand personalitate juridica, titular al drepturilor si obligatiilor din actele in cauza nu poate
fi decat fondatorul care le-a incheiat dar ele au fost incheiate in contul societatii care urmeaza sa ia fiinta
Nu este exclus ca fondatorii sa incheie anumite acte juridice si dupa incheierea actului constitutiv dar
inainte de inregistrarea societatii
In conformitate cu prevederile legii 31 din 1990 fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in
numele unei societati in curs de constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice
incheiate cu acestia in contul societatii inafara de cazul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate
juridica le-a preluat asupra sa
Pentru aceste acte societatea devine retroactiv titularul drepturilor si obligatiilor pentru actele juridice care
nu au fost preluate, raspunderea ramane fondatorilor
Consecintele incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii
In cea ce priveste solutia care trebuie aplicata societatii constituite cu incalcarea cerintelor legale, legea
distinge in functie de data cand se constata neregularitatea respectiv inainte sau dupa inregistrarea
societatii in registrul comertului
1. In cazul neregularitatilor constatate inainte de inregistrarea societatii se impune regulizarea
societatii
2. In cazul neregularitatilor constatate dupa inregistrarea societatii solutia este regularizarea si
exceptional nulitatea societatii
1. cazul neinregistrarii societatii
Este posibil ca dupa redactarea actelor constitutive fondatorii sau reprezentatii societatii sa nu fi
cerut inregistrarea societatii
In acest caz oricare dintre asociati are dreptul sa puna in intarziere prin notificare sau scrisoare
recomandata pe fondatorii sau reprezentantii societatii abilitati cu privire la indeplinirea formalitatii
inregistrarii societatii

Daca acestia nu se conformeaza in cel mult 8 zile de la primirea somatiei, oricare dintre asociati
poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inregistrarii
In cazul in care societatea nu a fost inregistrata in termenul de 8 zile mentionat si au trecut 3 luni
de la data redactarii actului constitutiv asociatii sunt liberati de obligatiile care decurg din subscriptiile lor
inafara de cazul cand actul constitutiv prevede altfel.
Cazul neregularitatilor constatate cu ocazia verificarii legalitatii inregistrarii
Directorul oficiului registrului comertului poate constata:
- actul constitutiv nu cuprinde clauzele prevazute de art. 7 sau art. 8 din legea 31 din 1990
- actul constitutiv cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii
- nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii
Directorul oficiului registrului comertului trebuie sa solicite partilor inlaturarea neregularitatilor
constatate
Rezulta ca prin aceasta societatea va fi regularizata
In cazurile in care neregularitatile constatate nu sunt inlaturate directorul din oficiu sau la cererea oricarui
asociat ori a altor persoane interesate va respinge prin rezolutie cererea de inregistrare
Impotriva rezolutiei directorul oficiului registrului comertului se poate face plangere in termen de
15 zile care curge pentru parti de la pronuntare si pentru persoanele interesate de la data publicarii
rezolutiei in Monitorul Oficial al Romaniei partea a 4
In cazul in care prin neindeplinirea formalitatilor cerute de lege sunt cauzate prejudicii
raspunderea apartine fondatorilor, reprezentatilor societatii si primilor membrii ai organelor de conducere,
administrare si de control al societatii
Raspunderea acestor persoane este solidara si nelimitata
Consecintele neregularitatilor constatate dupa inregistrarea societatii
Fiind vorba despre o societate inregistrata regularizarea societatii se poate obtine pe cale judecatoreasca
prin actiunea in regularizare
Actiunea in regularizare
In situatia constatarii ulterior inregistrarii a faptului ca la constituirea societatii nu s-au respectat anumite
conditii atunci organele societatii sunt obligate sa ia masurile necesare inlaturarii lor in termen de 8 zile
de la constatarea neregularitatilor
Daca organele societatii nu aduc la indeplinire aceasta cerinta in lipsa acestora o poate face oricine este
interesat iar competent sa solutioneze cererea este Tribunalul in raza caruia se afla sediul societatii

Pentru asigurarea masurii Tribunalul poate obliga pe administrator sau pe cenzori la plata daunelor
cominatorii
Intrucat legea nu cuprinde nici o limitare inseamna ca actiunea in regularizare poate fi folosita in cazul
constatarii oricarei neregularitati privind constituirea societatii indiferent de obiectul ei
Dreptul la actiune exista numai daca organele societatii nu au luat masuri de regularizare in termen de 8
zile de la constatarea neregularitatilor
Actiunea in regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data inmatricularii societatii
Pentru prejudiciile cauzate prin neregularitatile constatate raspund solidar si nelimitat fondatorii,
reprezentatii societatii precum si primii membrii ai organelor de conducere, de administrare si de control
ale societatii
Actiunea in anularea societatii
Cazurile de nulitate sunt limitativ prevazute de legea 31 din 1990
Art. 56 din lege prevede ca nulitatea unei societati poate fi ceruta numai atunci cand:
1. lipseste actul constitutiv sau cand acesta nu a fost incheiat in forma ceruta de lege
2. toti fondatorii au fost potrivit legii incapabili la data constituirii societatii
3. obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice
4. lipseste sau incheierea judecatorului delegat sau rezolutia directorului oficiului registrului
comertului
5. lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii
6. actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile
asociatilor si capitalul social subscris
7. sau incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat
8. nu s-a respectat numarul minim de asociati prevazut de lege
Cererea de anulare poate fi facuta de orice persoana interesata
In scopul salvarii societatii legea prevede ca nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei
invocata in cererea de anulare a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii pe fond la Tribunal
Rezulta ca legea admite regularizarea societatii in extremis prin inlaturarea neregularitatii si
implicit a cauzei nulitatii , legea nu prevede un termen pentru actiunea in anulare dat fiind menita sa apere
un interes general , ea poate fi considereata imprescriptibila
La data la care hotararea Tribunalului de declarare a nulitatii a devenit irevocabila societatea isi
inceteaza existenta si intra in lichidare
Prin derogare de la dreptul comun al nulitatii efectele nulitatii societatii nu se produc retroactiv ,
nulitatea produce aceleasi efecte ca si dizolvarea societatii

Tribunalul este cel care numeste lichidatorul si dupa aceea tribunalul trimite o copie a
dispozitivului si oficiului registrului comertului pentru a efectua inregistrarea corespunzatoare
Oficiul va trimite la randul sau o copie a dizpozitivului Monitorului Oficial spre publicare
Actele incheiate de societate pana la momentul lichidarii raman valabile
Fondatorii si primii administratori raspund solidar si nelimitat pentru prejudiciile cauzate
Adunarea generala

Tot ce am facut subiecte de examen


Avut grija la atributii (cursul de astazi, se poate da la examen)

Functionarea societatii
Functionarea societatilor cu personalitate juridica
Sediul legal al materiei il reprezinta legea 31 din 1990, care cuprinde dispozitii comune privind
functionarea societatii, care se refera la administratorii societatii.
Fiecare forma de societate, trasaturile societatilor, tot cea ce tine de societati- de stiut pentru examen
Organele societatii
Vointa societatii sau vointa sociala se exprima prin organele de conducere ale societatii.
Adunarea generala este organul de conducere al societatii si este formata din totalitatea asociatilor.
Vointa sociala este dusa la indeplinire prin actele juridice ale organului executiv care este administratorul
sau sunt administratorii.
Controlul gestiunii administratorilor se realizeaza de catre asociati sau, in anumite cazuri, de un organ
specializat respectiv cenzorii sau auditorul financiar.
Pentru fiecare forma juridica de societate, legea stabileste care sunt organele de conducere si conditiile de
organizare si functionare, precum si atributiile lor.
Formarea organelor societatii si puterile lor sunt stabilite prin norme imperative.
Adunarea generala
Este organul de deliberare si decizie al societatii si este formata din totalitatea actionarilor.
Adunarea decide asupra celorlalte organe ale societatii adica administratorii si cenzorii si respectiv
auditoriul financiar.
Adunarea generala este reglementata de lege doar pentru societatea pe actiuni, societatea in comandita pe
actiuni si SRL.

Pentru societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla, chiar daca legea nu prevede un
asemenea organ de conducere, deciziile se vor lua de catre asociati, pe baza regulilor care guverneaza
adunarea generala.
Felurile adunarii generale:
- Adunare ordinara
- Adunare extraordinara
- Adunare mixta
- Adunare speciala
Adunarea ordinara
Se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult cinci luni de la incheierea exercitiului financiar.
Ea se tine la sediul societatii sau in locul indicat in convocare.
Atributii generale ordinare (posibil subiect de examen) (art 111 din legea 31 pe 1990)
- sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate
de consiliul de administratie respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa
caz, de auditorul financiar si sa fixeze dividendul
- sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de
supraveghere si cenzorii
- in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita
auditoriul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar
- sa fixeze renumeratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie,
respectiv membrilor consiliului de supraveghere si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv
- sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie respectiv a directoratului
- sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz programul de activitate pe exercitiul
financiar urmator
- sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale societatii
Pentru societatea pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni, pentru validitatea deliberarilor adunarii
generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin o patrime din capitalul
social si din numarul total de drepturi la vot.
Hotararile se iau de actionarii care detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare,
daca in actul constitutiv sau in lege nu se prevede altfel.

Daca nu se realizeaza prezenta ceruta, adunarea generala se va intruni la o alta data stabilita si va putea sa
delibereze asupra acelorasi probleme, oricare ar fi partea de capital reprezentata de actionarii prezenti, iar
hotararile se iau cu majoritatea celor prezenti sau reprezentati.
In cazul SRL, adunarea generala hotareste prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a
partilor sociale.
In cazul societatii in nume colectiv si in comandita simpla, hotararile se iau prin votul asociatilor, care
reprezinta majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.
Adunarea extraordinara
Ea se intruneste ori de cate ori este nevoie a se lua o hotarare care impune modificarea actului constitutiv
al societatii.
Atributii:
- schimbarea formei juridice a societatii
- mutarea sediului societatii
- schimbarea obiectului de activitate al societatii
- infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare, sucursale, agentii, reprezentante sau alte
asemenea unitati, fara personalitate juridical, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel
- prelungirea duratei societatii
- majorarea capitalului social
- reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni
- fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii
- dizolvarea anticipata a societatii
- conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni
nominative
- conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta
- conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni
- orice alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta
aprobarea adunarii generale extraordinare
Conditii de cvorum
Prezenta a cel putin o patrime din capitalul social
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, la urmatoarea convocare pentru validitatea deliberarii este
necesara prezenta actionarilor reprezentand o cincime din capitalul social.
Examen alcatuit din 2 subiecte de sinteza

S-ar putea să vă placă și