Ultima vrajitoare a Europei

-- Spaimele si superstitiile oamenilor au alimentat in permanenta vanatorile de vrajitoare atat de

frecvente in Europa Evului Mediu si soldate cu executia multor femei nevinovate. Pe batranul continent,
ultima condamnarea la moarte pentru practicarea vrajitoriei a avut loc in urma cu 200 de ani, in Elvetia,
unde Anna Goeldi a fost executata prin decapitare. Moartea tinerei femei ii bantuie inca pe locuitorii din
cantonul Glarus care au solicitat, prin reprezentantul lor in Parlament, reabilitarea sarmanei victime.

Dar cine vrea sa patrunda povestea tinerei acuzate de vrajitorie trebuie sa aiba o imagine cat mai clara
despre micul canton elvetian, unde muntii par uniti cu cerul iar timpul parca s-a oprit in loc.
Aici a poposit Anna Goeldi in 1765, cautandu-si de lucru ca menajera. In spritul conservarii traditiilor,
atat de specific acestei zone, una din casele in care a muncit tanara femeie exista inca. Este un imobil
impunator, dar elegant, cu o intrare imensa si care are zugravite pe unul din peretii exteriori blazoanele
familiilor nobiliare din Glarus care a locuit-o. Aceasta casa a marcat intr-un fel destinul tragic al Annei
Goeldi.
Tanara a fost angajata de Jakob Tschudi, magistrat cu o cariera politica aflata in ascensiune. Conform
unei relatari existente la arhiva, Anna Goeldi era bruneta, cu ochi caprui, inalta, bine proportionata si
avea pielea trandafirie. Frumoasele ei trasaturi nu au trecut neobservate de stapanul sau. Totul bine si
frumos vreme de 17 ani, pana intr-o dimineata cand una din fiicele familiei Tschudi anunta ca a gasit un
ac in laptele sau. Doua zile mai tarziu, alte ace sunt descoperite in paine iar banuielile se indreapta
impotriva Annei, care este acuzata de practicarea vrajitoriei. Intr-o prima faza, tanara reuseste sa evite
incarcerarea, fugind, dar este prinsa si predata autoritatilor din Glarus, dupa ce in ziarul local "Neue
Zrcher Zeitung" este publicat, la 25 februarie 1782, un anunt care ofera o recompensa de 100 de coroane
celui care reuseste s-o gaseasca.

Pe 18 iunie 1782 este arestata, "marturisind" sub tortura ca a incheiat un pact cu Diavolul, care i-a aparut
sub chipul unui caine negru. Desi isi retrage marturisirea dupa incheierea torturii, Anna este condamnata
la moarte. Doua saptamani mai tarziu este dusa in piata publica si decapitata.
Vrajitorie, adulter si crima
Trimiterea ei la moarte nu s-a petrecut ca in cazul altor femei, acuzate de vrajitorie, in Evul Mediu, ci in
plin Iluminism. Oficial, ea a fost condamnata la moarte pentru uciderea celui de-al doilea copil al sau, la
scurt dupa nastere. Se presupune ca tatal copilului era nimeni altul decat Jakob Tschudi. Pe parcursul
procesului, tribunalul a dorit sa evite mentionarea acuzatiei de vrajitorie, considerata deja depasita la acea
vreme. Din acelasi motiv, o parte din documentele procesului au fost distruse.
Astazi insa Walter Hauser, un ziarist local, este convins ca Anna nu a murit din cauza prejudecatilor si
mentalitatilor comunitatii traditionaliste din Glarus. Dupa ce a analizat cu minutiozitate documentele
existente in arhiva locala, ziaristul a ajuns la concluzia ca in spatele mortii premature a Annei Goeldi se
ascunde altceva, mult mai banal. "Jakob Tschudi avea o relatie extraconjugala cu Anna Goeldi. Dupa ce a
fost concediata, femeia a amenintat ca dezvaluie intreaga poveste.
Pe vremea aceea, adulterul era pedepsit de lege. Barbatul se temea ca va pierde tot daca intreaga poveste
iese la iveala", spune jurnalistul Walter Hauser. Totusi, la 1782, in Glarus vrajitoria era pedepsita de lege.