PLASMA SANGUINA

compozitie, proprietati

PLASMA
Sangele este alcatuit
in proportie de 55%
din plasma si 45% din
elemente
figurate
(hematii, leucocite si
trombocite)
Plasma este un lichid
galbui, transparent, o
solutie
complexa
formata din apa in
proportie de 91,5%,
aproximativ
7%
proteine si 1,5% alte
substante
dizolvate

COMPOZITIA PLASMEI
APA

92%

Proteine
Total 6-9 g/100 ml
Albumine
60%
Globuline
36%
Fibrinogen
4%
Enzime cu valoare diagnostica valori
foarte mici
Glucoza (dextrose)
65-110 mg/100
ml
Aminoacizi
33-51 mg/100
ml

PLASMA - COMPOZITIE
Proteine (6.5-8.5 g %)
Albumine 50-60% ( 4.5g%)
Cele mai raspandite proteine in plasma.
Sintetizate la nivelul hepatocitelor
Joaca un rol cheie in reglarea volemiei prin mentinerea
presiunii oncotice in compartimentul intravascular.
Greutate moleculara, 68000 Da
Joaca rol de transportori pentru- billirubina
- acizi grasi liberi,
- hormoni
- calciu , medicamente
etc.
Scaderea concentratiei albuminelor se produce in afectare
hepatica, renala, arsuri, malnutritie, boli genetice, etc.
Cresterea concentratiei albuminelor se produce de cele mai
multe ori prin deshidratare .

PLASMA - compozitie
Globuline 38%
Concentratie plasmatica 2.7g%)
Proteine cu greutate moleculara mai mare decat albuminele
si solubilitate mai mica in apa.
Includ:
Alpha globulinele ( 2-5%, 5-10%)
-control eaza si inhiba activitatea unor enzime din sange.
-Malignitatea si inflamatia acuta le creste concentratia
plasmatica
-Un nivel plasmatic redus indica afectare hepatica.
Beta globulinele ( 10-15%) includ printre altele:
Plasminogenul,care activat la plasmina este implicat
in liza cheagurilor de fibrina.
Angiostatina cu rol in inhibarea formarii noilor vase
de sange (implicata in terapia antitumorala)
Sex hormone binding globulin cu rol in transportul
sanguin al hormonilor sexuali.
Gamma globulinele (12-20%)
-functioneaza ca anticorpi cu rol major in procesele imune.

PLASMA - COMPOZITIE
Fibrinogen
- Concentratie plasmatica = 200-400 mg/dl
- poate fi convertit in fibrina sub actiunea
trombinei fiind implicat in coagularea sangelui.
- Nivele cronic scazute ale concentratiei sale sunt
determinate de scaderea productiei la nivel
hepatic fie de cauza genetica fie dobandita
(ultimele stadii ale afectarii hepatice).
Alte proteine: proteina C reactiva este un
marker al inflamatiei acute si un predictor
precoce al bolilor de inima.

PROTEINE PLASMATICE - FUNCTII

Asigura parte a presiunii osmotice determinand
presiunea oncotica participa la echilibrul
hidroelectrolitic.
Contribuie la vascozitatea plasmei.
Transporta substante: fier (transferina), Ca
,Cu (ceruloplasmina) lipide and vitamine
liposolubile (lipoproteine), billirubina indirecta,
hormoni (tiroxina, triiodotironina, cortisol)
Formeaza o rezerva proteica pentru organism.
intervin in coagulare si fibrinoliza
Participa in raspunsul inflamator
Participa in protectia contra infectiilor.
Alcatuiesc sisteme tampon participand la

PLASMA - COMPOZITIE
Lipide totale

450-850 mg/100

ml
Colesterol

120-

220 mg/100 ml
Acizi grasi

190-

420 mg/100 ml
High-density lipoprotein (HDL)
30-80 mg/100 ml
Low-density lipoprotein (LDL)

62-

PLASMA - COMPOZITIE
Substante neproteice dizolvate in plasma:
Electroliti:
Concentratie plasmatica: = 310 mEq/l
Na+, K+, Ca++, Mg++, Cl-, HCO3-, H2PO4-,
S
Substante nutritive: glucosa (65-110 mg/dl),
lipide (700 mg/dl), polipeptide, aminoacizi
Gaze(oxigen, dioxid de carbon)
Vitamine.
Produsi de metabolism: urea ,creatinina, acid
uric.

PLASMA - COMPOZITIE
50-150 g/100 ml

Iron
Vitamins (A, B, C, D, E, K)

Trace amount

Electrolytes

Sodium
Potassium
Magnesium
Calcium
Chloride
Bicarbonate
Phosphate
Sulfate

135-145 mEq/L
3.5-5.0 mEq/L
1.3-2.1 mEq/L
9.2-10.4 mEq/L
90-106 mEq/L
23.1-26.7 mEq/L
1.4-2.7 mEq/L
0.6-1.2 mEq/L

PLASMA - COMPOZITIE

Produsi de catabolism

Amoniac

Uree

Creatina

Creatinina

Acid uric

1.5-8.0 mg/100 ml

Bilirubina

0-1.0 mg/100 ml

0.02-0.09 mg/100 ml
8-25 mg/100 ml
0.2-0.8 mg/100 ml
0.6-1.5 mg/100 ml

Gaze respiratorii (O2, CO2, and N2)

plasma

serum
clotting proteins
(fibrin)

Elemente figurate
sanguine
Eritrocitele

HEMATOPOIEZA
=

procesul de formare al elementelor figurate ale

sngelui:
Implica:
- proliferarea
- diferenierea
- trecerea n circulaie a elementelor figurate.
cuprinde:
- eritropoieza = formarea eritrocitelor
- leucopoieza = formarea leucocitelor
- trombocitopoieza = formarea trombocitelor

HEMATOPOIEZA
Sediu

Mduva roie hematogen

celule stem hematopoietice (30-70%):
strom reticulo-vascular (celule stromale,
esut adipos, fibrocite, esut conjunctiv extracelular,
sinusoide vasculare).
Celulele hematopoietice - 3 mari grupe:
1. Celule stem pluripotente
2. Celule progenitoare hematopoietice
3. Celule ale liniilor sanguine

HEMATOPOIEZA
Celule hematopoietice
1. Celule stem pluripotente (CSP)
= celule de origine ale tuturor liniilor sanguine
- au capacitate de autoregenerare i difereniere
2. Celule progenitoare hematopoietice
- iau natere din CSP
- au capacitate - limitat de autogenerare
- mai restns de difereniere
- celule progenitoare mieloide:
mieloide Eritrocite
Leucocite (N, Eo, B,
Mo)
Trombocite
- celule progenitoare limfoide:
limfoide Limfocite B i T
3. Celule ale seriilor sanguine
- n diverse stadii de maturaie

FIZIOLOGIA SERIEI
ERITROCITARE

ERITRON
= totalitatea elementelor masei eritrocitare
(CSP eritrocit mbtrnit, care este
eliminat din circulaie).
= 99% din masa elementelor figurate (1% =
L, T).
constituit din 3 mari compartimente:
1. Compartimentul de generare
= elementele imature de la nivelul maduvei
osoase hematogene
(CSP,
proeritroblati,
eritroblati,
reticulocite)
5 7 zile
2. Compartimentul circulant
= elementele din torentul sanguin: E mature
i un nr. de reticulocite (5-15)
100-120 zile

ERITROPOIEZA
1. nainte de natere
LOCALIZARE

Eritrocite, Hb

embrion

E primitive

E nucleate,
Hb embrionar

de cteva sptmni: n celulele

sacului vitelin
lunile II-III de via fetal: difereniere n
cordoanele Wolf i Pander primele insule de
esut sanguin

lunile III-VI de via fetal: ficatul i splina E nucleate,

Hb fetal
devin organe hematopoietice
n

lunile VI-IX: dezvoltarea mduvei osoase,

prezent n toate oasele (n luna IX dispare
hematopoieza hepato-splenic).

E anucleate
Hb fetal

ERITROPOIEZA
2. dup natere

imediat
postnatal:
mduva
hematogen n toate oasele

treptat, mduva hematogen se

restrnge:
- pn la 18 ani: n epifizele
proximale humerus, femur i tibie,
oase scurte i plate.
la adult: n oasele scurte i plate
(coxale, stern, corpurile
vertebrelor, oasele late ale
craniului). n celelalte oase:

ERITROPOIEZA
Etapele eritropoiezei
1. multiplicare i maturarea
precursorilor eritrocitari
(BFU-E, CFU-E,
proeritroblast, eritroblati)
2. expulzia nucleului
(eritroblast oxifil
reticulocit)
3. eritrodiabaza
(trecerea din mduv n
circulaie).

ERITROPOIEZA
Etape
Tipuri celulare de
evoluie

Caracteristici
generale

Aspecte
morfofuncionale

1. CSP
(celula stem
pluripotent)

- au receptori pt.
eritropoietin
- au capacitate de
proliferare i
difereniere

celule nucleate

2. BFU-E
(Burst Forming
Unit-E; celule formatoare
de colonii eritroide "de
tip exploziv")
3. CFU-E
(Colony Forming Unit-E;
celula formatoare de

ERITROPOIEZA
Etape

Tipuri celulare de Caracteristici

evoluie
generale

Aspecte morfofuncionale

4. Proeritroblast
= celula cap de serie
a seriei roii
5. Eritroblast
bazofil
6. Eritroblast
policromatofil

- au receptori pentru
eritropoietin
- au capacitate de
proliferare i
difereniere
-sintetizeaz Hb i
enzime

celul nucleat

7. Eritroblast
oxifil (normoblast)

- capacitate de
proliferare
- sintez de Hb i
enzime
- evolueaz spre
reticulocit

celul cu nucleu mic

ERITROPOIEZA
Etape
Tipuri celulare
de evoluie
8. Reticulocit

9. Eritrocit
matur

Caracteristici generale

Aspecte
morfofuncional
e

- nu are capacitate de proliferare

- trece n snge = eritrodiabaz dup 1-2
zile
- n snge (5-15) se matureaz n
splin, unde pierde resturile de
mitocondrii i ribozomi
- sintetizeaz Hb i enzime pn la
pierderea ribozomilor i mitocondriilor
- nu are capacitate de proliferare
- nu sintetizeaz Hb, enzime
- durat de via = 100-120 zile

celul
anucleat
cu resturi de
ribozomi i
mitocondrii

celul
anucleat,
fr
ribozomi,
fr
mitocondrii

ERITROPOIEZA
Maturarea eritrocitelor caracteristici
reducerea dimensiunii
creterea volumului citoplasmatic +
reducerea bazofiliei citoplasmei,
reducerea dimensiunii nucleului
expulzia lui. Durata de evoluie CSP reticulocit = 5 - 7 zile.
Producia eritrocite/zi = Distrugere
eritrocite/zi

ERITROPOIEZA
Substane necesare
eritropoiezei
Proteine
b. Minerale: fier, cupru, cobalt,
zinc
c. Vitamine: B12, acid folic, B6, C

Substane necesare
eritropoiezei MINERALE- Fierul

Fierul din organism = 4 g

compartimente:

1. Compartimentul sanguin (65%):

- n eritrocite, sub form de Hb
- n plasm (legat de transferin; = 60150 microg/dl)
2. Compartiment de depozit (30%)
- n splin, ficat, mduv hematogen - 2
forme:
- feritina,
compus
hidrosolubil,
elibereaz uor Fe 3+;
- hemosiderina = feritin parial
degradat; conine fier greu
mobilizabil.

Substane necesare
eritropoiezei MINERALE- Fierul
Necesarul de fier
= 1 mg/zi, asigurat de aportul
alimetar uzual;
- necesar n stri fiziologice
(sarcin, cicluri menstruale )
Aportul de fier
- diet normal = 10 mg/zi (se abs. 5
- 10%)
- fierul
rezultat
din
hemoliza
normal.
Pierderile fier

Substane necesare
eritropoiezei- alte minerale
Minerale

Roluri

Cupru

- intr n structura sistemelor enzimatice care

asigur fixarea fierului n hemoglobin rol n
sinteza Hb.
- carena de cupru anemie hipocrom.

Cobalt

intr n structura vitaminei B12, care este absolut

necesar eritropoiezei

Zinc

intr n compoziie sistemelor enzimatice

necesare eritropoiezei

Substane necesare
eritropoiezei
Vitamina B12

= vitamin hidrosolubil sintetizat

exclusiv de microorganisme
- Principala surs: alimentele de
origine animal.
Necesar = 2-5 g/zi
Aport exclusiv alimentar
(diet normal=5-30 g/zi - se abs.
1-5 g/zi).
Absorbia
- condiionat de prezena factorului

Substane necesare
eritropoiezei
Vitamina B12

Roluri n reglarea eritropoiezei:

particip la transformarea acidului folic n
acid tetrahidrofolic = forma activ a
acidului folic.
induce sinteza de ARN i ADN

activeaz
formarea,
creterea
i
maturarea E
Deficitul de vitamina B12 n:
- gastrite atrofice, rezecie gastric (prin
deficit de FI)
- afeciuni
ale
ileonului
terminal
(cu
reducerea absorbiei)
- parazitoze (captare B12 de ctre parazit).

anemie

macrocitar

hipercrom

Substane necesare
eritropoiezei
ACID FOLIC (necesar 100 microg/zi)
Forma activ: acid tetrahidrofolic
(FH4)
Roluri n:
- sinteza purinelor i pirimidinelor
necesare formrii ADN, ARN
- stimularea proliferrii, diferenierii
i maturrii E.

VITAMINA B6 (necesar 3-5 mg/zi)

Roluri: - indispensabil pentru

Substane necesare
eritropoiezei
Vitamina E (tocoferol)(20 mg/zi)
Roluri:
- factor antioxidant (ex. previne
oxidarea vitaminei C)
- menine fierul n forma Fe2+
favorizeaz abs. intestinal.
Vitamina C (acidul ascorbic)(50-75 mg/zi)
Roluri:
- reduce Fe3+ n Fe2 favorizeaz abs.
intestinal
- transformarea acidului folic n acid
tetrahidrofolic (FH4)
- agent reductor al methemoglobinei

VITAMINE I MINERALE
NECESARE ERITROPOIEZEI
Vitamina

Rol

Consecinele carenei

Sintez ADN

Anemie macrocitar

Acid folic

Sintez ADN i ARN

Anemie macrocitar

Vitamina C
(acid ascorbic)

Metabolism Fe

Anemie

Vitamina E
(tocoferol)

Aciune antioxidant

Fragilitate membranar

Fier

Sinteza Hb

Anemie microcitar

Vitamina B12

Reglarea eritropoiezei
Eritropoietina
1. Eritropoietina:
= GP sintetizat de rinichi (90%)
producia depinde de concentraia
tisular a O2:
hipoxia - ef. stimulator
hiperoxia ef. inhibitor
Efecte: crete masa eritrocitelor
circulante prin:
- stimularea proliferrii CFUE
- stimularea diferenierii precursorilor
eritrocitari i scurtarea timpului de
maturare
favorizarea
ncrcrii
cu
Hb

Reglarea eritropoiezei
Eritropoietina
Mecanism: legare de receptor membranar de tip
tirozinkinazic
localizat
pe
membrana
precursorilor eritrocitari.
Factori care influeneaz sinteza de
eritropoietin:
capacitatea de transport a O2 la esuturi:
Ex. transport oxigen (ex. anemie, irigaiei
tisulare, volumului sanguin) eritropoieza
prin mecanism de feedback
hormoni:
cu efect inhibitor: estrogenii
cu efect stimulator: androgenii,
catecolaminele,
glucocorticoizii,
hormonul de cretere (STH),

Reglarea eritropoiezei
Ali factori
Factorul celulei stem (SCF)
= citokin care stimuleaz CSP i induce
diferenierea, proliferarea i maturarea
precursorilor eritrocitari.
Factorul de stimulare a coloniilor de
granulocite i macrofage (GM-CSF)
= citokin care stimuleaz CSP i induce
diferenierea, proliferarea i maturarea de
granulocite i macrofage, dar i a
precursorilor eritrocitari.
Interleukina-3 (IL-3)
- stimuleaz CSP, inducnd diferenierea,
proliferarea i maturarea precursorilor
eritrocitari.

CINETICA
ERITROCITELOR
1.Formarea eritrocitelor (eritropoieza)
2. Perioada de eritrocit circulant funcional
= 100-120 zile, perioad n care sunt i
realizeaz funciile i sunt supuse la numeroase
solicitri funcionale:
strbat zilnic 1-1,5 km
i modific forma la trecerea prin capilare
(fusiforme) i se deplaseaz n fiicuri
stagneaz n vasele sanguine sinuoase (ex. circ.
splenic)
transport gazele respiratorii O2 i CO2
particip la meninerea constant a pH-ului
sanguin
(prin
sistemul
tampon
al
hemoglobinailor)
sunt influenate de factori extraeritrocitari (pH,
substane toxice), care le pot modifica morfofuncional (ex. acidoza/alcaloza determin /

CINETICA
ERITROCITELOR
3.
Distrugerea
(hemoliza fiziologic)

eritrocitelor

Solicitrile mecanice i chimice

epuizare energetic i enzimatic a E
E senescent, rigid, lipsit de plasticitate
E este ndeprtat din circulaie, prin
eritrofagocitoz.
Normal, sediile principale ale
hemolizei sunt:
Splina - cu caracteristici funcionale
care accentueaz sechestrarea

Imbatranirea eritrocitelor
Eritrocitele imbatranite prezinta:
1.
Alterarea
compozitieie
si
permeabilitatii
membranare
(HO,K,Ca, esteri fosforici , grupari sulfhidril,
Na, vascozitaii citoplasmatice)
2. Metabolism celular alterat
(glicoliszei ATP, 2,3 DPG, lipide, acizi
grasi liberi, activitatii enzimatice hexokinaza,
aldolaza, piruvatkinaza
G-6-Pdehidrogenase, methHbreductase)
3. [ methHb ]

Hemoliza
Hemoliza = ruperea eritrocitelor cu
eliberarea
hemoglobinei
in
lichidul
inconjurator (plasma, in vivo).
- Extravasculara (90%) cand
hematiile sunt fagocitate de macrofages
in splina, ficat si maduva osoasa
-Intravasculara (10%) rezulta
cand ruperea hematiilor se produce in
circulatie.

Hemoliza extravasculara
In interiorul macrofagelor, hemoglobina este
desfacuta in globina. Lanturile de globina sunt
desfacute pana la AA constituenti ce vor fi folositi
la noi sinteze proteice
Inelul porfirinic al hemului este oxidat sub
actiunea hemoxigenazei micr4ozomale rezultand
biliverdina si eliberarea (Fe3+).
Fierul poate fi transportat in plasma prin canale
ionice. In plasma se leaga de apotransferina
formand transferina sau poate fi depozitat in
celule sub forma de feritina (leget de apoferitina)
Biliverdina este redusa sub actiunea biliverdin
reductaszei la bilirubina neconjugata, insolubila
in apa care trece in plasma unde prin legarea de
albumine devine solubila si este trnsportata astfel

Hemoliza intravasculara

Ruperea membranei eritrocitare in interiorul

vaselor
de
sange
determina
eliberarea
hemoglobinei in plasma.
hemoglobina (un tetramer) se desface in dimeri
de hemoglobina in plasma.
Dimeriii liberi de hemoglobina se leaga de
haptoglobina (o -2 globulina produsa In ficat).
Haptoglobina se satureaza imediat la o
concentratie de hemoglobina de 150 mg/dL)
Dimeri de hemoglobina aflati in exces in plasma
sunt filtrati la nivelul glomerulului renal
producand hemoglobinuria

Hemoliza Intravasculara
Dimerii de hemoglobina ramasi in circulatie sunt
oxidati la methemoglobina care disociaza in hem
liber si lanturi de globina .
free hem- ul oxidat (met-heme) se leaga de
hemopexina ( o -globulin, Hpx)
Complexele de met-heme si hemopexina (metheme/Hpx) sunt preluat e pe un receptor de pe
membrana hepatocitelor si a macrofagelor din
splina, ficat si maduva hematogena.
Complexele hemoglobin/haptoglobina sunt
preluate de hepatocite si macrofage intr-o masura
mai mica .

Hemoliza intravasculara
In macrofage:
Hemoglobina disociaza in hem si globina .

globinele sunt desfacute in AA, reutilizabili

pentru noi sinteze proteice .
hemul este oxidat de hemoxigenaza si formeaza
biliverdina si fier .
Fierul e transferat pe apoferitina din plasma sau
depozitat in celule ca feritina .
biliverdina e degradata la bilirubina neconjugata
sub actiunea biliverdin reductazei.

Hemoliza intravasculara
Bilirubina neconjugata este eliberata in plasma
unde se leaga de albumine devenind sulubila in
apa de unde va fi preluata de hepatocite prin
intermediul unui receptor de haptoglobina .
In cazul hemolizei intravasculare cresterea
conncentratiei bilirubinei se face pe seama
bilirubinei neconjugate, indirecte.
Este neobisnuit ca hemoliza intravasculara sa se
produca singura de obicei fiind acompaniata de
cea extravasculara
Consumul de haptoglobina in timpul hemolizei
intravasculaare determina scaderea concentratiei
serice a acestei proteine fiind marker al anemiei
hemolitice prin hemoliza intravasculara.

Catabolismul hemoglobinei
La adult: degradare Hb = 6-7 g/zi

Globina - reutilizat ca surs de AA n proc.

Metabolice

Hemul - degradat Fe + biliverdina

1.

2.

3.
4.

5.

Reducerea biliverdinei B
indirect/neconjugat (BI) - transportat n
snge legat de albumine
BI este conjugat la nivel HEPATIC cu acid
glicuronic
B direct/conjugat (BD)
BD este eliminat prin bil n cile biliare
INTESTIN GROS: sub ac. enzimelor
reductoare
ale florei microbiene: BD
urobilinogen(Ubg)
Majoritatea Ubg este oxidat

Normal: Bilirubina (direct i indirect) = 0,4 -1mg%.

Patologic: hiperbilirubinemie colorare n galben tegumente i
mucoase; n:

hemoliz excesiv (icter hemolitic)

obstacol n calea scurgerii bilei n intestin (de obicei calculi n

cile biliare)(icter mecanic)

hepatocitoliz (icter hepatic).

Eritrocite-caracteristici morfofuncionale
1. Numrul de eritrocite

= 45,5 mil/mm3
- brbai = 4,9 0,7 mil/mm3;
- femei = 4,3 0,6 mil/mm3.
2. Forma eritrocitului
- disc biconcav, cu marginile
rotunjite
- asigur suprafaa mare la volum

3. Dimensiunile eritrocitelor
- DEM = 6,8 7,7m;
- GEM = 1,7 2,5 (2) m;
(n centru - cu 1 m < dect
periferic)

VARIAII

De numr

numrului de eritrocite = anemie

numrului de eritrocite = poliglobulie

De form

ovale = ovalocite
cu forme negeometrice, bizare = poikilocite
eritrocite sferice = sferocite
n secer = drepanocite
cu excrescene = acantocite

De dimensiuni

= microcite
9m (10-12) = macrocite (megalocite)
i grosime = platicite

De culoare

palide, slab colorate = hipocrome

intens colorate = hipercrome

3. Proprietatile eritrocitelor
1. Plasticitate = proprietatea E mature de a -i
modifica forma la trecerea prin capilare cu
diametru < diametrul eritrocitar.
2. Plachetarea = prop. E de a se deplasa n
fiicuri la nivelul capilarelor.
3. Rezistena globular = rezistena E la
solicitri mecanice, chimice, biol.
- Uzual: RG n soluii cu hipotonicitate progresiv
crescnd.
- Normal:
RG min. (hemoliz incipient) = 0,40-0,44 g%
NaCl,

3. Proprietatile eritrocitelor
4. Sedimentarea = proprietatea E
lsate n repaus de a sedimenta n
virtutea gravitaiei (recoltare pe
anticoagulant)
- Normal:
VSH = 1-10 mm/h la femei;
2-13 mm/h la brbai
0,5 - 1 mm/h la nou-nscut.
5. Scintilaia = proprietatea E de a
reflecta
razele de lumin

4. Structura eritrocitelor
Membrana eritrocitar - particulariti:
- cu Ag de suprafa i receptori membranari
- strat mijlociu lipidic foarte mobil asigur plasticitatea
strat intern - asigur rezistena, forma E
Compoziie:

60% ap
33-35% Hb
5-7% alte substane:

2% enzime (cu rol n ciclul glicolitic, untul

pentozo-fosfailor, enzime de aprare mpotriva aciunilor
oxidative)

pompe ionice (pompa Na+-K+, pompa de Ca+)

schimbtor Cl-/HCO3

Fiziologia hemoglobinei
Hemoglobina = element esenial pentru realizarea
funciei respiratorii a E
= 95% din proteinele solubile ale eritrocitului
- Sintez: n cel. tinere nucleate ale seriei roii din MRH:
eritroblast bazofil, policromatofil i oxifil - n
reticulocit.

A. Structura Hb
= cromoprotein porfirinic care conine fier
din:
4 molecule de hem (cu 1 atom de Fe2+ - leag
O2, CO2)
4 catene polipeptidice (globine).
Hemul = partea fiziologic activ
= fero-protoporfirin IX: atomul de Fe n centrul
inelului
Porfirinic; - fierul heminic = Fe 2+
Globina

Hemoglobinele fiziologice
Hb embrionare
- sintetizate din sptmna a 3-a de via
embrionar
- exist 3 Hb embrionare (Hb Gower 1, 2 i Hb
Portland)
Hb fetal (HbF)
- nlocuiete Hb embrionare din luna a 3-a
de gestaie
= principala Hb din cursul dezvoltrii fetale
(22)
- la natere = 70-80% din totalul Hb, apoi
sinteza rapid
Hb de tip adult
- sinteza ncepe din perioada fetal, dup

SUBUNITATILE STRUCTURALE ALE

HEMOGLOBINELOR PRENATALE SI
POSTNATALE
HEMOGLO
BIN

-LIKE
SUBUNIT

-LIKE
SUBUNIT

TIME OF
EXPRESSI
ON

Gower 1

Embryonic

Gower 2

Embryonic

Portland

Embryonic

HbF (fetal)

Fetal

Hb A

Postnatal

Hb A (adult)

Postnatal

HEMOGLOBIN ELE ADULTULUI

HEMOGLOBIN
TYPE

FRACTION OF TOTAL
HEMOGLOBIN

HbA

92%

HbA1a

0.75%

HbA1b

1.5%

HbA1c

3-6%

HbA2

2.5%

Total

100%

Hemoglobine patologice
- peste 150 variante de Hb
patologice, rezultate prin:
substituirea unuia/mai multor AA din
lanurile globinice
lipsa unuia sau mai multor AA.
Anomaliile structurale ale moleculei de
Hb modificarea proprietilor fizicochimice i funcionale ale Hb.
Ex. nlocuirea restului glutamil cu un rest
vanil n poziia 6 a lanului din
molecula de HbA1 hemoglobina S.
Clinic: eritrocite n form de secer i
predispoziie la hemoliz (anemie

METABOLISMUL
ERITROCITAR
Cantitatea de energie necesar E = foarte redus i
rezult din metabolizarea glucozei
- glucoza = principalul substrat metabolic.
- nu are rezerve de glicogen depinde de glucoza din
mediul ambiant.
n eritrocit, degradarea glucozei se realizeaz:
90-95% prin glicoliza anaeroba (EmbdenMayerhof)
5-10% prin untul pentozelor.

Calea Embden-Mayerhof (glicoliza

anerob)

1. fosforilarea
glucozei

glucozo-6
fosfat
(G-6 P)
2. transformarea G-6
P fructozo-6 P
fructozo-1,6 diP
3. fructozo-1,6
difosfat este clivat
G-3 P + DHAP
4. G-3
P
este
transformat n 1,3DPG piruvat
lactat
difuzeaz n afara
E
i
sunt

Ciclul Rappaport-Luebering
(sau ciclul 2,3-DPG).
- sub aciunea 1,3-DPGmutazei:
1,3-DPG
2,3-DPG
(ireversibil)
- 2,3-DPG este hidrolizat
de 2,3-DPGfosfataza: 3-PG
piruvat
lactat
Rol:
2,3-DPG

untul pentozelor - etape

1. conversia glucozei-6
fosfat n ribuloz-5 fosfat
(cu formarea a 2
molecule de NADPH2)
2. clivarea ribulozei-5
fosfat n 3 foiceraldehid
i fructoz-6 fosfatsfogl
Importana untului
pentozelor
1. formarea NADPH (2
NADPH/pentru 1 mol
glucoz) utilizat de
sistemul methemoglobinreductazic
2. formare de pentozofosfat
care este antrenat n calea
glicolizei anaerobe,
contribuind la

generarea de ATP

Calea Embden-Mayerhof (glicoliza

anerob)
Importana
cii
glicolitice
1.
formare
2
molecule de ATP/1
mol de glucoz, n
dou trepte:
(1) 1,3-DPG 3PG;
(2) acid fosfoenolpiruvic acid
piruvic
2. formarea de NADH
(folosit de sist.
methemoglobin

Fiziologia 2,3 DPG

- se formeaz din metab. G - ciclul RappaportLuebering
Rolul 2,3-DPG
- scade afinitatea pentru O2 a Hb cedarea O2 la
esuturi.
- mecanism: se fixeaza echimolecular pe lanurile b
ale HbA (22) modificri conformaionale cu
eliberarea O2 de pe HbO2.
- deplaseaz curba de disociere a HbO2 la dreapta,
mrind eliberarea O2 la nivel tisular.
Obs: La ft - E conin Hb fetal (HbF, 22) 2,3-DPG
nu influeneaz eliberarea O2 la esuturi
Variaii ale produciei intraeritrocitare de 2,3-DPG

Fiziologia 2,3 DPG

FaFactori stimulatori
ctori stimulatori

Factori inhibitori

Intensificarea glicolizei:
(alcaloz E, efort fizic,
hipoxie cr.,
hipertiroidism)

Reducerea glicolizei
(acidoz E)
Perturbarea c.Rapaport
Conservarea sg

Fiziologia sistemelor reductoare

eritrocitare
- Oxidarea Hb trecerea Fe2+ n Fe3+
formare MetHb
Normal: sub 2% MetHb
(deoarece este redus pe cale enz.+
neenz.)
Patologic:
MetHb culoare brun a sngelui
- MetHb > 15%: cianoza (cul. albastr
tegumente)
- n: intoxicaia cu nitrii, nitrai,
adm. medicam. oxidante
(nitroglicerin)
Sistemele reductoare eritrocitare sunt:

Fiziologia sistemelor
reductoare
eritrocitare

1. Sistemul methemoglobin reductazic

a.
Methemoglobin
reductaza-NAD
dependent sau diaforaza 1 rol major
- folosete NADH din glicoliza anaerob
pentru reducerea Fe3+ la Fe2+
b.
Methemoglobin
reductaza-NADP
dependent sau diaforaza 2 - rol sec.
- utilizeaz NADPH rezultat din untul
pentozelor pentru reducerea Fe3+ la Fe2+
MetHb (Fe3+)

Hb (Fe2+)

NADH2 NAD

MetHb (Fe3+)

Hb (Fe2+)

NADPH2 NADP

Fiziologia sistemelor
reductoare
eritrocitare

2. Glutationul redus
se
produce
n
E
din
glutamat+glicin+cistein (cu consum ATP)
- este regenerat de ctre glutation reductaza
NADPH-dep.
- Formele oxidat (G-SS-G)/redus (GSH) =
sistem redox (75%/ 25%)
Rol: protejeaz de oxigen SH-enzimele,
membrana eritrocitar, Hb (care conine 6
grupri SH).
3. Ali ageni reductori ai MetHb:
- Albastrul de metilen
= agent reductor al MetHb (administrat iv)
- acioneaz enzimatic prin activarea MetHbreductazei NADPH-dep.
- Vitamina C

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2
La nivelul plmnilor
au loc
- fixarea

O2 pe hemoglobin
- eliberarea CO2 din HbCO2
- fixarea H+
- eliberarea 2,3-DPG.

La nivelul esuturilor
au loc:
- eliberarea O2 de pe HbO2
- captarea de ctre Hb a
protonilor
- fixarea CO2 carbamai
- fixarea 2,3-DPG.

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2
Transportul O2
- dizolvat fizic n plasm (1%); proporional cu PO2 .
- combinat cu hemoglobina (99%).
- Reacia Hb cu O2 : rapid, fiecare atom de Fe2+ al
gruprilor hem
-Hb poate fixa o molecul de O2, fr modificarea
valenei Fe2+ =
oxigenare
- Fixarea i eliberarea O2 de pe molecula de Hb
are loc succesiv,
cu vitez progresiv
crescnd

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2

Factorii care influeneaz afinitatea Hb

pentru O2
Factori care cresc
afinitatea pentru O2
determina
O2

intensificarea

Factori care diminu

afinitatea pentru O2

fixrii favorizeaz eliberarea oxigenului

la nivelul esuturilor

deplasarea spre stnga a curbei deplasarea spre dreapta a curbei

de disociere a oxihemoglobinei.
de disociere a oxihemoglobinei.
[H+](pH),

[H+] ( pH),

[CO2],

[CO2],

[2,3 DPG],

[2,3 DPG],

temperaturii,

temperaturii,

HbF

HbA

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2

FIZIOLOGIA INTERACTIEI O2-HEM

Hemoglobina poate lega O2 numai cand ionul de fier se afla

in starea de Fe2+ .
Aceasta interactie trebuie sa fie pe deplin reversibila
permitand in mod repetitiv legarea si eliberarea O2
Pentru acest deziderat mediul asigurat prin prezenta
globinei este esential
Doar cand hemul este parte a Hb, interactia cu cei aprox.
20 AA face O2 sa lege lax si reversibil Fe2+.
- histidina joaca un rol esential pt. ca:
-se leaga de Fe2+
- doneaza sarcinile negative care
stabilizeaza complexul Fe2+-O2 .
- transmite, restului de tetramer Hb
informatia ca o molecula de O2 s-a legat de Fe2+.

FIZIOLOGIA INTERACTIEI O2HEM

Afinitatea pentru O a Hb depinde de starea sa
tensionata (T) sau relaxata (R) influentata de
pO:
- cand pO este mare, toate moleculele de
Hb sunt in stare relaxata R avand o mare
afinitate pentru O
- cand pO este zero toate moleculele de Hb
sunt in stare T avand afinitate joasa pentru O
- la valori intermediare ale pO exista un
echilibru intre moleculele de Hb in stare T si R .

MODIFICAREA CONFORMATIONALA
A HEMOGLOBINEI IN URMA
LEGARII O
Cand cele patru grupari hem
sunt lipsite de O:
- fiecare Fe 0.06 nm
deasupra planului inelului
sau porfirinic.
- Inelul porfirinic este el
insusi distorsionat .
legatura Fe- histidine
este sub tensiune in
deoxyHb, toate
componentele tetramerului
fiind strans interconectate
(starea T )
Cand un O se leaga de un
Fe :
- Fe tinde sa se deplaseze
in jos in planul inelului
porfiirinic .
- Hb trece brusc in starea R
si afinitatea sa pentru O
este de 150 de ori mai

HEMOGLOBINA
Oxihemoglobina
-legata de oxigen
- rosie

Deoxihemoglobina
- fara oxigen
- rosu inchis.

Carbaminohemoglobi
na
20% din dioxidul de
carbon din sange se
leaga de globina parte a
hemoglobinei, formand
carbaminohemoglobina.

Monoxidul de carbon se afla in

competitie cu oxigenul si are o afinitate
ridicata pentru hem impiedicand legarea
oxigenului sau a dioxidului de carbon.

Methemoglobina (metHb)
Oxidarea fierului din molecula de hemoglobina cu
transformarea sa in Fe 3+ se poate produce
spontan sau sub influenta unor compusi cum sunt
nitritii sau sulfon amidele,
Consecinta acestei oxidari este transformarea
hemoglobinei in methemoglobina incapabila de a
lega labil oxigenul
In interiorul hematiilor methemoglobinreductaza
utilizand forma redusa a nicotinamide-adenine
dinucleotid phosphatului (NADPH) reduce
methemoglobina inapoi la hemoglobina astfel ca
in conditii normale doar 1.5% din totalul
hemoglobinelor din sange exista in starea de
methemoglobina .
In cazuri rare de deficit genetic al productiei
acestei enzime apare o crestere a procentului de

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2
Transportul CO2
1. Forma dizolvat fizic a CO2 (5%)
= partea difuzibil - determin sensul i mrimea
difuziunii,
fixarea sub form de carbamat/bicarbonat
2.

Forma
combinat
cu
proteinele
plasmatice i hemoglobina (4,5%).
CO2 fixat de gruprile aminice ale:
- proteinelor plasmatice carbamai
- Hb carbHb
3. CO2 transportat sub form de bicarbonat
(90%)

Funciile eritrocitelor
1. Funcia de transport a O2 i CO2
Controlul formrii i eliberrii CO2 de pe Hb
gradul de oxigenare al Hb (efect Haldane): O2
tinde
s elibereze CO2.
- la esuturi: elib. O2 de pe Hb favorizeaz fixarea
CO2
- la plmni: O2 determin eliberarea CO2 din
HbCO2
Curba de disociere-fixare a CO2
- este influenat de PCO2 i de saturaia n O2 a
Hb.
- nu atinge platou; creterea progresiv a PCO2
cantitatea de CO2 dizolvat n plasm nu exist
pct. de saturaie
- sngele arterial - curb de fixare-disociere a CO

Funciile eritrocitelor
2. Rolul eritrocitelor n meninerea EAB
Prin:
- sistemele tampon eritrocitare:
HbK/HbH, HbO2K/HbO2H, care asigur
din capacitatea tampon a sngelui
- fixarea CO2 sub form de HbCO2
- creterea capacitii tampon a
plasmei (NaHCO3), ca urmare a
fenomenului Hamburger

ERiTROCiTE- alte functii

Contribuie la realizarea tonusului vascular:
eliberand ATP determina relaxarea si dilatarea peretilor
vasculari promovand un flux sanguin normal (in urma
stresului de frecare indus ca urmare a vasoconstrictiei) .
- Eliberand S-nitrosothioli care au actiune vasodilatatoare
trimitand mai mult sange ariilor tisulare lipsite de oxigen
(cand moleculele lor de hemoglobina sunt deoxigenate
- Sintetizand oxid nitric pe cale enzimatica folosind
ca
substrat L-arginina, la fel ca celulele endoteliale (cand sunt
expuse unor nivele fiziologice ale stresului de frecare.
Producind hidrogen sulfurat cu rol de semnalizator ce
actioneaza in vederea relaxarii peretilor vasculari.
Joaca rol in aparare :
Cand hematiile sunt lizate de agenti patogeni ca bacteriile,
elibereaza radicali liberi care actioneaza asupra peretilor
membranari, omorand bacteriile

ERiTROCiTE- alte functii

Joaca rol in aparare :

Cand hematiile sunt lizate de agenti patogeni ca
bacteriile, elibereaza radicali liberi care actioneaza
asupra peretilor membranari, omorand bacteriile