Sunteți pe pagina 1din 22

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI

MASTER ECONOMIA SI ADMINISTRAREA AFACERILOR AGROALIMENTARE

Cercetarea pietei ceaiului

Prof. Coord:

Masterant :

BUCURETI 2015

Cuprins
Cap I: Piaa produsului
Cap II: Cercetarea calitativ de marketing
1.

Obiective si ipoteze

2.
3.

Chestionar
Analiza datelor

Cap III: Cercetarea cantitativ de marketing


1.
Obiective si ipoteze
2.
3.

Chestionar
Analiza datelor

Concluzii

I.
Cap. 1 :Piata produsului
Ceaiul reprezinta o sursa naturala de vitamine, minerale prin combinatia de plante ce se poate
obtine.
Ceaiul poate avea mai multe roluri: detoxifiere, relaxare, energizare, si are efecte benefice
asupra organismului, il protejeaza de boli si il faci mai rezistent.
Ceaiul se poate face dintr-un mix de plante asemanatoare ca gust, plantele cele mai utilizate
fiind: flori de tei, menta, musetel, macese, codita soricelului etc.
Ceaiul este foarte bun consumat si cand suntem raciti, combinatia de plante si caldura canii
cu ceai schimbandu-ne starea si ne ajuta organismul sa lupte mai departe pentru a ne vindeca.
Scurt istoric

Legendele spun c acum mai bine de 5000 de ani, n China, mpratul Shen Nung, un
conductor apreciat pentru calitile sale, om de tiin creativ i cunosctor al artei, prefera, din
motive de igien, ca apa pe care o consuma s fie mai nti fiart.
ntr-o zi de var, n timpul unei vizite prin inuturile ndeprtate ale regatului, servitorii
si au pus apa la fiert pentru a-l servi. Vntul le-a adus n apropiere cteva frunze uscate ale unei
plante, acestea au atins apa pregatit pentru mprat i au colorat lichidul n nuane maronii. Ca
om de tiin, Shen Nung a fost foarte interesat de noua substan i dup ce a testat-o, a gsit-o
ca fiind foarte gustoas, cu caracter energizant. Se consider c aceast ntmplare a justificat
apariia buturii numit astzi ceai.

Consumul de ceai a devenit rapid un obicei n toat China, iar cultivarea acestei plante s-a
rspndit pretutindeni. Primul contact al Japoniei cu ceaiul a avut loc odat cu seminele pe care
preotul Yeysei le-a adus din China, cea care recunoscuse valoarea ceaiului n timpul unei
ceremonii religioase. Graie calitilor ei, aceast butur a devenit repede un produs extrem de
popular la curtea imperial i apoi n rndul nobililor niponi. ns a cunoscut apoi i o perioad
de declin, pentru c, n timp, nobilii nu au mai apreciat ritualul i au ncetat s organizeze
concursuri de but ceai, a cror recompens consta n mtase, bijuterii, arme i alte bunuri 'de
lux'. Cteva personaliti istorice, preoi ai cultului Zen, au reuit ns s schimbe aceast situaie
i s readuc ceaiul la adevarata sa valoare.
Cnd aceast butur era extrem de consumat n Japonia i China, Europa nc nu o
cunotea. Cnd ns ceaiul a ajuns pe continent, cantitile mici importate au facut ca acesta s
fie consumat n regim exclusivist. n timp, importul a crescut, ceaiul devenind i aici o butur
comun, pe care cea mai mare parte a populaiei i-o permitea. Medicii au analizat consumul
substanei din punctul lor de vedere, iar prerile erau, desigur, mprite: existau persoane care
susineau calitile ceaiului, precum i persoane care descurajau consumul lui.

n ultimii ani tot mai multe ceainrii pregtesc i n Romnia ceaiul dup reete
tradiionale i ii rezerv statutul de locuri destinate celor care par s poat nchide cumva timpul
n aroma ceaiului pe care l savureaz.
n secolul al XVII-lea ceaiul a ajuns i n
America, mai ntai n New York, pe calea apei. Acesta a
devenit n scurt timp i aici o butur comun i foarte
ndrgit de populaie. De aici, este meritul lor de a fi
inventat 'ceaiul cu ghea' (IceTea) i 'ceaiul la plicule'.
Vnztorul de ceai Richard Blechynden
obinuia s ofere ceai cald degusttorilor i s-a observat
c atunci cnd lichidul se rcea, ii pierdea din caliti.
Acesta a pus ghea n butura rece pe care nimeni nu
dorea s o consume, inventnd astfel primul ice tea.
La scurt timp dup apariia ice tea-ului,
newyorkezul Thomas Sullivan a dezvoltat conceptul de
ceai la plicule. El trimitea mostre de plante
restaurantelor pentru evaluare, iar acestea erau
mpachetate n pungue din material textil. Pentru a evita rspndirea frunzelor, cei care primeau
ceaiul l fierbeau direct n ambalajul textil n care era pstrat, inventnd astfel binecunoscutul
ceai la plic.
II. Gama sortimental
Printre principalele tipuri de ceai se disting ceaiul alb, ceaiul verde, ceaiul oolong, ceaiul
negru (rou), ceaiul pu-erh.
Ceaiul alb provine din recoltarea mugurilor i a frunzulielor foarte tinere pe care se
distinge nc puful alb. Procesarea ceaiului este simpl i nu presupune altceva dect uscarea
frunzelor la o temperatur relativ sczut, de multe ori fiind lsate s se usuce la soare.
Obiectivul este obinerea unui grad ct mai sczut de oxidare (fermentare). Dintre varietile
de ceai alb, mai cunoscute sunt: Bai Hao Yin Zhen (Ace de argint), Bai Mu Dan/ Pai Mu Tan
(Bujorul alb), Ceylon White (Ceai alb de Ceylon).
Ceaiul verde este obinut oprind oxidarea frunzelor de ceai prin uscarea acestora imediat
dup recoltare. Ceaiul este procesat n maximum dou zile dup culegere
Ceaiul oolong (Ceaiul Dragonului Negru) este un fel de ceai tradiional chinezesc,
semioxidat, numit qngch (albastru-verzui). n functie de numrul de zile care trece ntre
recoltare i uscare, ceaiul oolong poate fi fermentat n proporie de 10-70%, situndu-se din
acest punct de vedere ntre ceaiul verde i cel negru.. Da Hong Pao (Marea rob roie), Shu
Xian (Zna apei).
Ceaiul negru.Numit de chinezi ceai rou (Hongcha), acest tip de ceai este obinut lsnd
frunzele de ceai s se oxideze complet n mod natural nainte de a fi uscate. Frunzele sunt lsate
5

pentru nceput la uscat cel mult 18 ore n ldie de lemn, apoi sunt rulate i ntinse n ncperi
umede i reci. Acest procedeu d frunzelor culoarea neagr.. Ceai chinezesc: Lapsang Souchong,
Dian Hong; ceai indian: Assam, Nilgiri; amestecuri de ceai negru: Earl Gray, English
Afternoon.
Ceaiul pu-erh. Acest tip de ceai este fcut dintr-un soi vechi de Camellia sinensis cu
frunza mare. Denumirea provine de la trguorul Pu-erh din provincia Yunnan, unde comerul cu
acest fel de ceai inflorea n vremea dinastiei Tang (618 - 907). Este singurul tip de ceai care se
mbunteste pe msur ce se nvechete; de fapt, un ceai pu-erh de bun calitate se obine
printr-o nvechire de cel puin civa ani. Exist dou categorii principale n care poate fi imprit
acest tip de ceai: sheng deloc sau foarte puin oxidat nainte de a fi presat n diverse forme ; shu
oxidat, mult sau puin, apoi comprimat sau lsat n forma liber (necomprimat).1
n Romnia, categoria ceaiului se mparte n dou mari segmente, respectiv ceaiurile
tradiionale din plante aromate, medicinale sau de fructe (ment, mueel, suntoare sau mce)care poart denumirea de ceai n mod aparent, ntrucat nu provin din planta de ceai- i ceaiul din
planta de ceai Camellia Sinthetis care se comercializeaz sub forma de ceai verde, negru, oolong
i alb.
De asemenea, piaa ceaiului poate fi segmentat n trei categorii i anume ceaiul natural,
ceaiul rece (ice-tea) i ceaiul instant (pe baz de granule).

III. Analiza ofertei


Ceaiul n Romnia este prezent ntr-o ofert diversificat, n topul preferinelor
consumatorilor situndu-se infuziile de plante i fructe, urmate de dou segmente de ni pn de
curnd: ceaiul verde i ceaiul negru.
Piaa total de ceai din Romnia se mparte ntre productorii locali Plafar, Fares i Kalpo
(cu brandurile Vedda), importatorii din Polonia, precum Celmar i Novaplus i juctorii
internaionali Unilever (cu marca Lipton), Vavian Pharma (Teekanne) i General Parma Food (cu
brandul Twinings). Principalii competitori sunt Novaplus, cu 23,9% din pia, Fares, cu 23%,
Celmar, cu 19,5%, Plafar - 8,9% i Unilever Group, cu 8,2%, potrivit studiului Euromonitor.
Principalii juctori din categoria ceaiului, Celmar, Unilever (Lipton), Novaplus (Belin) si
Laboratoarele Fares Bio, mpreuna cu celelalte companii ce activeaz n pia, au nregistrat anul
trecut vnzari n volum de 136,4 mii kilograme, iar n valoare de 10.234,31 mii lei.2 Principalii
1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceai
2 Magazinul Progresiv, anul XI, nr. 112, pag. 34
6

competitori pe piaa ice tea sunt companiile Coca-Cola care promoveaz marca Nestea i
PepsiCo Internaional care deine marca Lipton Icea Tea n joint-venture cu Unilever, cei doi
juctori cumulnd 90% din
piaa de profil.
Produsele Novaplus
acoper 52% din segmentul
ceaiurilor de fructe, cu
mrcile Belin i K.Lehman,
31% din segmentul
ceaiurilor de plante (gama
uzual: ment, mueel,
suntoare, tei, glbenele) cu
brandul Belin (subgamele
de cutii cu 20 sau 80 de
pliculee de 1,8 grame) i
14% din pieele ceaiului
verde i respectiv a ceaiului negru, cu mrcile Belin i K.Lehman (ceai negru, negru indian i
negru aromatizat).
BELIN
Pentru firma Belin, cheia succesului a fost gsirea niei de pia potrivite: ceaiuri negre
mbogite cu uleiuri aromatice. ntr-o
perioad relativ scurt, a ajuns unul dintre
liderii pieei de ceaiuri negre aromate din
Polonia. Observnd cererea crescut pentru
ceaiurile de fructe i plante de pe pia, firma
i-a mbogit oferta, producia crescnd de
la 30.000 cutii n perioada de la nceput, la
4.000.000 cutii astzi. n Romnia, marca de
ceaiuri Belin este prezent graie
importatorului SC Novaplus SRL, ceaiurile Belin n 60 de sortimente special create, deinnd
n momentul de fa o cot important din piaa de profil din Romnia. Marca Belin ofer ceaiuri
de fructe gama Standard, ceaiuri de fructe gama Premium, ceaiuri din buci de fructe uscate,
ceaiuri de plante, ceai verde, ceai negru.
FARES
De la nceputul carierei, farmacistul Andrei Farago a fost preocupat de prelucrarea i
ntrebuinarea plantelor medicinale n sistem organizat, pe baze tiinifice, cstigndu-i o
binemeritat reputaie de om de tiin dar i de practician. Ca o continuare fireasc a acestor
preocupari a venit apoi fondarea n 1929 a DIGITALIS Prima Cooperativ Romn pentru
Cultivarea Plantelor Medicinale Ortie, devenit astzi Laboratoarele FARES Bio Vital. La
peste 75 de ani de la fondare, Fares este astzi o companie privat, cu capital integral romnesc,
lider pe piaa ceaiurilor din plante (medicinale i aromatice) din Romnia.
Laboratoarele FARES Bio Vital produc o gam diversificat de ceaiuri dup cum
urmeaz:

Ceaiuri aromate fr arome - Sunt realizate exclusiv din plante aromatice selecionate. Nu conin
adaosuri de arome i colorani sintetici. Sunt 100% naturale.
Afeciunile omului modern - rspund nevoii omului modern de a-i ngriji n mod natural unele
probleme de sntate aprute din cauza ritmului trepidant al vieii cotidiene, precum: stresul,
insomnia, digestia dificil, senzaia de "picioare grele", sensibilitatea crescut fa de viroze,
excesul de greutate corporal.
Medicinale combinaii - Formulele acestor ceaiuri au fost dezvoltate n laboratoarele de
cercetare, fiind optim dozate pentru a obine eficien terapeutic maxim.
Medicinale simple
Verde i negru
Fructe - tonice, vitaminizante,
energizante i foarte plcute la gust.
Ceaiurile de fructe Fares sunt creaii
originale ale echipei de cercetare. Ele nu
conin adaosuri de colorani sintetici.
Culoarea ceaiului se datoreaz n
exclusivitate ingredientelor acestuia, i n
special fructelor de mce i florilor roii
de hibiscus.
Daphne - o gam nou de ceaiuri i
infuzii dedicate special ntreinerii
frumuseii femeii apelnd la natur.
Mama i copilul
Ceaiuri medicinale Reete originale - sunt chintesena experienei de practician de peste 40 de
ani a farmacistului Andrei Farago.
CELMAR
Celmar SRL este de muli ani prezent n Romnia
pe piaa ceaiurilor de cea mai bun calitate. Gama larg de
produse precum i noutile permanente satisfac gusturile
celor mai exigeni iubitori de ceai. ncepnd din 2005,
Celmar SRL face parte din structura celui mai mare
concern polonez.
Celmar comercializeaz ceaiuri negre (Earl grey,
Roiibos, Negru cu arom de lmie, Negru cu arom de
multifructe, Negru cu arom de fructe de pdure), ceaiuri
din plante (Echinacea, Frunze de Gingko biloba, Ment,
Suntoare, Mueel, Tei), ceaiuri de fructe (Fragi, Zmeur,
Fructe de pdure, Fructe exotice), ceaiuri pentru slbit
(Perfect Figura), ceaiuri Preminum (Activia, Pleasure, Refreshment, Sport) i ceai verde (Verde,
Verde cu lmie, Verde frunze, Verde frunze cu lmie).
Butura solubil cu extract de ceai, cu arom de zmeur, mbogit cu vitamina C,
Ekoland Celmar este un produs obinut din glucide cu index glicemic foarte ridicat (zaharoz,
glucoz), extracte de ceai negru i o serie de aditivi alimentari. Densitatea energetic a
produsului este foarte mare, fiind dat exclusiv de zaharurile rafinate cu absorbie rapid. Acidul
8

citric, E 330, poate afecta sntatea dentiiei, grbind apariia


cariilor dentare, mai ales n contextul n care se afl n
combinaie cu zaharoza i glucoza. Sortimente: Ceai de Fructe de
Pdure, Ceai de Lmie, Ceai de Piersic, Ceai de Portocale,
Ceai de Zmeura, Ceai Multivitamine.
LIPTON
Lipton a investit foarte mult n buturi ready to drink pe
baz de ceai i a dezvoltat un program inovativ, unic n industria
ceaiului. Cei peste 100 de ani de inovaie i-au permis companiei
Lipton s ncnte prin ceaiul su. Lipton pune n lumin beneficiile ceaiului negru i verde, cu
calitile protectoare ale antioxidanilor. Institutul de Ceai Lipton are drept misiune mbogirea
cunotinelor despre ceai, de la plant la ceac preparare, impact de mediu i beneficii pentru
sntate. Deruleaz numeroase programe de cercetare
i dezvoltare, iar informaiile dobndite sunt puse la
dispoziia profesionitilor din domeniul sntii i
presei.
Lipton ofer att sortimente de ceai rece (Ice Tea
Lemon, Ice Tea Peach, Ice Tea Rasberry), ct i de
ceai natural, la pliculee verde (Green Tea Citrus,
Green Tea Orient, Green Tea Mint), negru (Lipton
Sun Tea-combinaii de ceai negru si plante sau fructecu Forest Fruit, Citrus, Strawberry, Peach, Lemon,
Red Fruits, Rosehip&Rasberry; Lipton Black Tea cu
Yellow Label, Earl Grey Tea) sau vrsat, gama
Lipton Ceai Vrsat de Colecie (Earl Grey, Mystic
Nepal, Peach, Citrus Carnival).
Pentru a contribui la conservarea aromei
ceaiului, a lansat de curnd pliculee piramid, pentru a oferi ingredientelor frunze lungi de
ceai i plante, buci mari de fructe i mirodenii mai mult spaiu de infuzie.

IV. Analiza cererii

n prezent, ceaiul este consumat la micul


dejun alturi de gustare, atunci cnd starea
sntii o cere sau, ntr-o msura mai restrns,
ca alternativ la buturile rcoritoare de pe
parcursul unei zile. Modificarea unui obicei de
consum, n cazul de fa, sugereaz necesitatea
adoptrii unui nou stil de via la care
consumatorul va accede doar printr-o informare
i putere de cumprare adecvate.
Ceaiul este o butura foarte ludat pentru
proprietile sale. nc din vechime chinezii
considerau ceaiul un leac bun pentru diferite
afeciuni. Incidena mai sczut a unor boli
printre consumatorii de ceai a strnit interesul
cercettorilor. ntr-adevar, fitochimicalele din
frunzele de ceai ofer numeroase beneficii strii
de sntate. Ceaiul conine flavonoizi, amino
acizi, teina, polizaharide i vitamine (C, E, K).
Poteniale beneficii:

Sistemul cardiovascular: consumul de ceai mbuntete elasticitatea vaselor de snge i


previne apariia bolilor cardiovasculare prin scderea nivelului de colesterol LDL, atenuarea
proceselor inflamatorii asociate aterosclerozei, susinerea funciilor endoteliale normale,
reducerea trombozei.

Sistemul nervos.

Cancer: potrivit studiilor, ceaiul verde ajut sistemul imunitar mpotriva toxinelor ce
cresc riscul bolilor canceroase, scade capacitatea invadatoare a celulelor tumorale n cazul
cancerului de sn, contracareaza efectele fumatului, reducnd riscurile cancerului la plmni.
Alte studii de laborator indic o eventual protecie mpotriva cancerului de colon.

Sistemul osos: exist unele dovezi care indic o mbuntire a strii articulaiilor n cazul
pacienilor cu artrit reumatoida; mpreuna cu o alimentaie bogat n calciu i vitamina D,
consumul de ceai poate contribui la meninerea unei densiti osoase normale la femeile n
vrst, reducnd riscul fracturilor.

Metabolism: s-a constat, n urma


unui studiu, proprietatea ceaiului de a
crete metabolismul i de a arde grsimile
datorit capacitii termogenice a ceaiului.
Ceaiul verde este eficient n combaterea
obezitii.

Diabet: n urma studiilor efectuate


pe obolani, s-a constatat c substanele
coninute n ceai scad nivelul zaharurilor
din snge i previn cataracta la indivizii
diabetici.

10


Sistem imunitar: exist indicii c aceast butur poate ajuta organismul s lupte
mpotriva infeciilor.
De regul, consumatorii ceaiurilor de plante sunt, n special, copii i persoane n vrst,
datorit caracterului medical al acestora, iar consumatorii ceaiului verde sau de fructe, persoanele
cu vrsta ntre 25 i 40 de ani. Avnd n vedere c ceaiul este un produs de larg consum, cu
sortimente variate, destinate fiecrei categorii de venituri (mici, medii, mari), unitatea de
consum se identific de cele mai multe ori cu unitatea de decizie i cu cea de cumprare.
Un studiu realizat n cursul anului trecut de ctre compania Dedalus a adus n prim plan
cteva aspecte remarcabile; datele statistice indic faptul c, ntr-o lun, peste 70% din
persoanele adulte din mediul urban consum cel puin un tip de ceai. Dintre acetia, ponderea cea
mai mare este a persoanelor de peste 40 de ani.
Femeile consum ntr-o proporie mult mai mare astfel de produse - 70%, fa de brbai
care consum n proporie de 50% ceaiuri cu efect nutriionist. De asemenea, trebuie menionat
faptul c persoanele cu venituri mici (69%) i pensionarii (75%) sunt categoriile cele mai
nclinate s consume ceaiuri din plante medicinale. Pe de alt parte, sntatea, n general, i
tratarea problemelor de sntate sunt motivele principale pentru care consumatorii utilizeaz
ceaiurile cu efect nutriionist sau tmduitor.
Conform aceluiai studiu, ceaiul din plante medicinale este de departe cel mai utilizat tip
de ceai. Peste 60% dintre persoanele adulte din mediul urban au declarat c l-au consumat n
ultima lun. Consumul de ceaiuri din plante medicinale crete cu vrsta: de la 43,6% pentru
persoanele cu vrsta ntre 18 i 24 de ani, pn la 73,3% pentru persoanele cu vrsta cuprins
ntre 55 i 65 de ani.
n cazul ceaiului rece sau instant (granulat), nu se fac diferenieri n funcie de vrst,
educaie sau venituri, putnd fi consumat de ctre oricine. Romnii au but anul trecut 60 de
milioane de litri de ice tea, pe fondul schimbrii stilului de via ntr-unul mai activ i mult mai
sntos sau pe fondul lipsei de timp necesar pentru preparare, consumul nregistrnd cea mai
rapid cretere, de 30%. Un roman consuma, in medie, intre 2-2,5 litri de ice tea/an.
Populatia mediului urban prefer ceaiul din fructe
i plante, iar o nou categorie de consumatori se ndreapt
ctre ceaiul clasic produs din frunzele arborelui de ceai.
Aceast ultim categorie se consolideaz odata cu
formarea i dezvoltarea unui segment de consumatori
educai, cu venituri medii i ridicate, care i-au schimbat
preferinele de consum n favoarea buturilor nonalcoolice
naturale, cu efecte benefice pentru sntate. Printre
consumatorii fideli ai ceaiului clasic, n spe ceaiul verde
i negru, se afl persoanele care ncearc s reduc
consumul cotidian de cofein. n cazul ceaiului verde
putem vorbi despre consumatori interesai de aspectele curative ale produsului, acetia fiind
persoane cu venituri medii de orice vrst. Ceaiul negru este preferat de persoanele cosmopolite
care, fie au cltorit n strintate i au ncercat acolo ceaiul prima dat, fie au citit sau au aflat
din cercul de prieteni despre aceast butur. Acestea au vrsta medie i venituri mari, dar i
obiceiuri atipice, n sensul c doresc s ncerce produse noi.
Principalii factori care dicteaz decizia de cumprare a consumatorului n privina unei
anumite mrci sau categorii de ceai este, cel puin pentru cazul de fa, gradul de informare cu
privire la beneficiile produsului. Dup acesta urmeaz formatul, preul i marca.
11

Se poate meniona o anumit tendin n consumul de ceai n funcie de sezon. Astfel, n


perioada cald a anului, preferinele consumatorilor se ndreapt ctre ice tea sau ceaiurile
fructate, n timp ce n sezonul rece, acetia i procur ceaiuri medicinale, cu efecte curative
asupra afeciunilor specifice anotimpului, pe care le prepar i le servesc la o temperatur
ridicat.
n ceea ce privete mediul rural, consumatorii prefera ceaiul pregatit in casa, din plante
culese din gradin, fiind vorba de autoconsum.
Deoarece venitul i educaia nu influeneaz aproape deloc cantitatea de ceai consumat,
orice persoan cu vrsta ntre 18 i 65 de ani trebuie privit ca un posibil consumator.
Piaa ceaiului din Romnia are capacitate de dezvoltare att pe cale extensiv, ct i pe
cale intensiv datorit proprietilor benefice ale acestuia i a garaniei efectelor scontate precum
i a unor produse naturale.
Sporirea numrului de consumatori se realizeaz printr-o informare eficient asupra
avatajelor consumrii unui astfel de produs. De asemenea, este semnificativ aportul adus att de
productorii internaionali, ct i cei autohtoni, care se ntrec n sortimente din ce n ce mai
sofisticate. Acetia au introdus produse
inovatoare ca gust i arom, menite s
atrag ctre un consum cotidian. Este
cazul
celor de la Lipton care la nceputul anului
2009, au lansat noua form revoluionar a
pliculeului de ceai: piramid, special creat
pentru a oferi ingredientelor mai mult
spaiu de infuzie.
Avnd n vedere c ceaiul poate fi
considerat
un produs farmaceutic, se poate genera o
cretere a
cantitii consumate prin recomandarea
unor
tratamente pe baz de plante medicinale,
cum este,
spre exemplu, gama Afeciunile omului modern de la Fares, care include Silueta perfect, Somn linitit,
Digestie uoar. Tot pe cale intensiv se poate realiza dezvoltarea pieei, lund n considerare exigena
consumatorilor care se accentueaz din ce n ce mai mult i care se face simit prin nclinaia acestora
spre produse naturale, lipsite de aditivi.

12

II. Cap. II: Cercetarea calitativa de marketing


Chestionar Obiective si ipoteze
CHESTIONAR - Obiective si Ipoteze
Obiective
Identificarea preferintelor consumatorilor
Identificarea tipului de magazine preferate pentru achizitia ceaiurilor
Identificarea consumului de ceai de catre consumatori
Identificarea celor mai cunoscute marci de ceai
Determinarea tipului de ambalaj preferat de consumatori
Identificarea pretului pe care clientul este dispus s ail plateasta pentru a achizitiona o
cutie cu 20 de pliculete de ceai
Determinarea importantei unor diferiti factori in procesul de achizitie al produsului
Determinarea preferintelor consumatorilor in functie de marci
Identificarea celor mai important factori in alegerea locului de achizitie al produsului

Ipoteze
Majoritatea prefera ceaiurile de fructe dar sunt si consumatori adepti ai ceaiurilor din
plante natural
Cei mai multi dintre consumatori prefera magazinele de tip supermarket
Cei mai multi consuma ceai de 2-3 ori pe saptamana
Cei mai multi dintre consumatori prefera marcile de ceai cunoscute
Majoritatea consumatorilor prefera sa plateasca pana in 5 lei
Cei mai multi dintre respondeti prefera marcile Lipton si Fares
Majoritatea consumatorilor isi aleg locul de achizitie in functie de prt,locatie,calitate,
gama sortimentala si in ultimul rand angajatii amabili
Chestionar
1.Sunteti consumatori de ceai?
2.Ce tipuri de ceaiuri consumati?
3.De unde obisnuiti sa achizitionati ceaiul?
4. Cat de des consumati acest produs?
5. Ce marci de ceaiuri cunoasteti?
6. Ce fel de ambalaj preferati?

13

7.Cat sunteti dispus sa platiti pentru o cutie cu 20 pliculete de ceai?


8.Care sunt cei mai importanti factori in decizia de cumparare a produsului?
9. In functie de ce criterii va alegeti locul de achizitie al ceaiului?
10. Care este varsta dumneavoastra?
intre 18-25
intre 26-35
intre 36-45
intre 45-60
peste 60 ani
11. Care este mediu dumneavoastra de provenienta?
rural
urban
12. Care este venitul dumneavoastra?
sub 700 lei
intre 701-1000 lei
intre 1001-1500 lei
intre 1501-2000 lei
peste 2000 lei
13. Care este sexul dumneavoastra?
Masculin
Feminin
14. Care este ocupatia dumneavoastra?
elev/student
liber profesionist
salariat

14

somer
pensionar

Analiza Chestionar
Acest chestionar a fost aplicat pe un esantion de 20 persoane.
1. Cei mai multi dintre respondeti cu varste cuprinse intre 18-25 ani, cu ocupatia de
salariat au raspuns afirmativ in ceea ce priveste consumul de ceai.
2. Majoritatea consumatorilor cu venitul intre 1001 si 1500lei au afirmat ca prefera
ceaiul de plante, urmat de cel de fructe, ultimul loc fiind ocupat de ceai verde.
3. Majoritatea respondentilor cu varste cuprinse intre 18-25 de ani au afirmat ca
obisnuiesc sa cumpere ceai din supermarket, urmat de hypermarket
4. In urma analizei desfasurate am constatat ca 10 dintre persoanele intervievate cu
venituri cuprinse intre 1001-1500lei consuma in medie 1 plic pe saptamana ,iar 2 persoane cu
venituri sub 700 lei consuma 10 plicuri pe saptamana,restul persoanelor intervievate consumand
intre 2 si 7 plicuri pe saptamana.
5. Dintre persoanele intervievate majoritatea persoanelor ,indifferent de educatie si venit
cunosc marcile Lipton, Fares,Belin si Celmar
6. Cei mai multi dintre respondenti au afirmat ca prefera cutia cu pliculete, foarte putini
preferand punga(vrac).
7. Majoritatea respondentilor cu varste cuprinse intre 18-25 de ani sunt dispusi sa aloce ,
in medie, 10 lei pentru o cutie de ceai cu 20 pliculete,foarte putini cu venituri cuprinse intre
1501-2000lei de ani sunt dispusi sa aloce 20 de lei.
8. Cei mai multi dintre respondeti sunt interesati de pretul si calitatea produsului, cativa
dintre ei fiind interesati de aspectul acestuia
9 . Majoritatea respondentilor din mediul urban sunt interesati in special de pret si locatie
atunci cand isi aleg locul de achizitie al ceaiului. 4 dintre respondeti considera ca personalul
magazinului are un rol important in aceasta decizie
10. Majoritatea respondentilor sunt studenti cu varste cuprinse intre 18-25 de ani.
11. Cei mai multi locuiesc in mediul urban.

15

12. Majoritatea se incadreaza ca venit intre 1001-1500lei ,doar 8 avand intre 15012000lei.
13. Majoritatea respundentilor sunt de sex feminin
14. Majoritatea respondetilor au ca si ocupatie salariati si elev/student, 2 dintre acestia
fiind liberi profestionisti.
Concluzii:
Cu ajutorul acestui chestionar am reusit sa determinam preferintele consumatorilor de
ceai in cea ce priveste tipul de ceai, cele mai cunoscute marci de ceai, frecventa consumului si
importanta anumitor factori in decizia de cumparare.

Cap. III. Cercetare cantitativa de marketing


1.CHESTIONAR - Obiective si Ipoteze
Obiective
Identificarea preferintelor consumatorilor
Identificarea tipului de magazine preferate pentru achizitia ceaiurilor
Identificarea consumului de ceai de catre consumatori
Identificarea celor mai cunoscute marci de ceai
Stabilirea modului in care consumatorii prefera ceaiul
Identificarea pretului pe care clientul este dispus s ail plateasta pentru a achizitiona o
cutie cu 20 de pliculete de ceai
Cei mai multi prefera pliculetele de ceai
Determinarea importantei unor diferiti factori in procesul de achizitie al produsului
Stabilirea influentei privind aspectul produsului in decizia de cumparare
Stabilirea influentei privind publicitatea produsului in decizia de cumparare
Determinarea preferintelor consumatorilor in functie de marci
Identificarea celor mai importanti factori in alegerea locului de achizitie al produsului

Ipoteze
Consumatorii prefera ceaiurile de fructe dar sunt si consumatori adepti ai ceaiurilor din
plante naturale
Consumatorii prefera magazinele de tip supermarket
Cei mai multi consuma ceai de 2-3 ori pe saptamana
Majoritatea consumatorilor prefer ceaiul indulcit cu zahar
Majoritatea consumatorilor considera destul de important aspectul produsului
16

Majoritatea consumatorilor considera mai putin important publicitatea produsului


Cei mai multi dintre respondeti prefera marcile Lipton si Fares
Majoritatea consumatorilor isi aleg locul de achizitie in functie de prt,locatie,calitate,
gama sortimentala si in ultimul rand angajatii amabili

2. Chestionar
1. Sunteti consumator de ceaiuri? (Dac DA, trecei la ntrebarea 2; dac NU, stop
chestionar)
2. Ce tipuri de ceaiuri consumati?
3.De unde achizitionai n mod frecvent ceaiul ?
4. In general, cu ce frecventa consumati ceaiuri?
5. Ce marca de ceai preferati?
6. Cum preferati sa consumati ceaiurile?
7. Ce fel de ambalaj preferati ?
8. Care este pretul pe care sunteti dispusi sa il platiti pentru o cutie cu 20 pliculete?
9. V rugm s indicai ct de importani sunt aceti factori atunci cnd achizitionati ceai

10. Cat de mult va influenteaza aspectul produsului in decizia dumneavoastra de cumparare pe o


scala de la 1 la 10 ?
11. Cat de mult va influenteaza publicitatea in decizia dumneavoastra de cumparare pe o scala de
la 1 la 10 ?
12. Ce producator de ceai preferati dintre urmatoarele marci?

13. Evaluai importana acestor factori atunci cnd alegei locul de achizitie al ceaiului (1- cel
mai important; 5 cel mai puin important)
14. Care este varsta dumneavoastra?
15. Care este mediu dumneavoastra de provenienta?
17

16. Care este venitul dumneavoastra?


17. Care este sexul dumneavoastra?
18. Care este ocupatia dumneavoastra?
3. Analiza chestionar
La acest chestionar au participat 52 de respondeti.
1. Sunteti consumator de ceaiuri? (Dac DA, trecei la ntrebarea 2; dac NU, stop
chestionar)
Da
52
100%
Nu
0
0%
Toti respondetii sunt consumatori de ceai
2. Ce tipuri de ceaiuri consumati?
Ceai verde
Ceai negru
Ceai din plante medicinal
Ceai de fructe

6
2
16
28

11.5%
3.8%
30.8%
53.8%

Din cei 52 de respondeti 53.8 % prefera ceaiul de fructe .


3. De unde achizitionai n mod frecvent ceaiul ?
Magazine de specialitate
8
Supermarket
18
Hypermarket
26

15.4%
34.6%
50%

50% dintre respondeti prefer sa cumpere ceai din hypermarket, urmat de supermarket cu 34,6
%,restul preferand magazinele de specialitate.
4. In general, cu ce frecventa consumati ceaiuri?
In fiecare zi
9
De 2-3 ori pe saptamana
25
De 2-3 ori pe luna
15
Mai rar de o data pe luna
3

17.3%
48.1%
28.8%
5.8%

48.1% consuma ceaiuri de 2-3 ori pe saptamana, iar 17,3% dintre acestia consuma in fiecare zi.
5. Ce marca de ceai preferati?
Fares
21
Lipton
23

40.4%
44.2%
18

Celmar
Belin
Altele

5
0
3

9.6%
0%
5.8%

Cea mai preferata marca de ceai este Lipton cu 44,2 % urmat de Fares cu 40.4%.
6. Cum preferati sa consumati ceaiurile?
Cu zahar
Cu indulcitori
Ca atare, fara indulcitori
Cu miere

30
3
13
6

57.7%
5.8%
25%
11.5%

57.7% dintre respondeti prefer ceaiurile indulcite cu zahar,numai 11.5% dintre consumatori
prefera mierea ca indulcitor, iar 25% beau ceaiul ca atare, fara indulcitori.
7. Ce fel de ambalaj preferati ?
Cutie cu pliculete
Punga de hartie(vrac)

44
8

84.6%
15.4%

84.6% dintre respondeti prefer ambalajul cu plicutelete.


8. Care este pretul pe care sunteti dispusi sa il platiti pentru o cutie cu 20 pliculete?
sub 5 lei
9
17.3%
intre 5 si 10 lei
30
57.7%
intre 10-15 lei
9
17.3%
peste 15 lei
4
7.7%
57.7 % dintre acestia prefer sa plateasca intre 5 si 10 lei pentru o cutie de ceai cu 20 de pliculete.
9. V rugm s indicai ct de importani sunt aceti factori atunci cnd achizitionati ceai
Pre
Foarte important
20
38.5%
Important
20
38.5%
Mediu
9
17.3%
Neimportant
3
5.8%
Ambalaj
Foarte important
Important
Mediu
Neimportant

12
16
18
6

23.1%
30.8%
34.6%
11.5%

19

Brand
Foarte important
Important
Mediu
Neimportant

9
22
19
2

17.3%
42.3%
36.5%
3.8%

Reclame
Foarte important
Important
Mediu
Neimportant

2
16
16
18

3.8%
30.8%
30.8%
34.6%

Gust
Foarte important
Important
Mediu
Neimportant

44
6
2
0

84.6%
11.5%
3.8%
0%

Calitate
Foarte important
Important
Mediu
Neimportant

45
6
1
0

86.5%
11.5%
1.9%
0%

10. Cat de mult va influenteaza aspectul produsului in decizia dumneavoastra de cumparare pe o


scala de la 1 la 10 ?
Neimportant
Foarte important
6.96 / 10
Printre 52 respondeni, rspunsul mediu este 6.96 (in scal de la 1 la 10).
11. Cat de mult va influenteaza publicitatea in decizia dumneavoastra de cumparare pe o scala de
la 1 la 10 ?
Neimportant
Foarte important
5.23 / 10
Printre 52 respondeni, rspunsul mediu este 5.23 (in scal de la 1 la 10).
12. Ce producator de ceai preferati dintre urmatoarele marci?
Lipton/Fares
Lipton
32
61.5%
Fares
20
38.5%
Belin
0
0%
Celmar
0
0%
Faras/Celmar
Lipton
Fares
Belin

4
40
0

7.7%
76.9%
0%
20

Celmar

15.4%

Belin/Celmar
Lipton
Fares
Belin
Celmar

3
4
29
16

5.8%
7.7%
55.8%
30.8%

Lipton/Celmar
Lipton
Fares
Belin
Celmar

38
3
2
9

73.1%
5.8%
3.8%
17.3%

Lipton/Belin
Lipton
Fares
Belin
Celmar

42
1
8
1

80.8%
1.9%
15.4%
1.9%

Fares/Belin
Lipton
Fares
Belin
Celmar

5
40
7
0

9.6%
76.9%
13.5%
0%

13. Evaluai importana acestor factori atunci cnd alegei locul de achizitie al ceaiului (1- cel
mai important; 5 cel mai puin important)
Loc
Puncte
Calitatea produselor
1
114
Preuri
2
124
Gam larg de produse
3
147
Locaia
4
167
Angajai amabili
5
228
Cel mai important factor in decizia alegerii locului de achizitie al ceaiului este calitatea
produselor, urmat de prt si gama larga de produse.Pe ultimul loc se situeaza angajtii amabili.
14. Care este varsta dumneavoastra?
intre 18-25
37
intre 26-35
11
intre 36-45
2
intre 45-60
1
peste 60 ani
1

71.2%
21.2%
3.8%
1.9%
1.9%

21

71.2% dintre respondeti au varste cuprinse intre 18 si 25 ani.


15. Care este mediu dumneavoastra de provenienta?
rural
6
11.5%
urban
46
88.5%
88.5% dintre acestia locuiesc in mediu urban,restul de 11.5% provenind din mediul rural
16. Care este venitul dumneavoastra?
sub 700 lei
intre 701-1000 lei
intre 1001-1500 lei
intre 1501-2000 lei
peste 2000 lei

4
11
24
8
5

7.7%
21.2%
46.2%
15.4%
9.6%

46.2% au venituri intre 1001 si 1500 lei, 5 dintre acestia avand peste 2000 lei, iar 21,2% intre
701 si 1000lei
17. Care este sexul dumneavoastra?
Masculin
19
Feminin
33

36.5%
63.5%

18. Care este ocupatia dumneavoastra?


elev/student
13
liber profesionist
1
salariat
36
somer
0
pensionar
2

25%
1.9%
69.2%
0%
3.8%

Concluzii
Consumatorii prefera ceaiurile de fructe dar sunt si consumatori adepti ai ceaiurilor din
plante naturale
Consumatorii prefera atat magazinele de tip supermarket cat si hypermarket-urile pentru
a cumpara ceai, foarte putini fiind cei care cumpara din magazine de specialitate
Cei mai multi consuma ceai de 2-3 ori pe saptamana
Consumatorii acorda importatnta atat aspectului cat si publicitatii produsului
Cei mai multi dintre respondeti prefera marcile Lipton si Fares, pe ultimul loc fiind Belin
si Celmar
Factorii care influenteaza decizia de cumparate a ceaiului sunt calitatea produsului,
pretul, gama larga de sortimente si in ultimul rand locatia si personalul amabil

22

S-ar putea să vă placă și