Evolutia planului central-bazilical

Cercul mereu a fost simbol al universului, echilibrului, ciclicitatii care se

regaseste in natura sub forma anotimpurilor, zilelor, fazelor lunii etc. Planul
circular a avut mereu nu doar o influenta plana in arhitectura dar si spatiala, fiind
bine definita perceptia conexiune cu divinitatea. Patratul semnifica pamantul,
stabilitatea, cele patru parti ale lumii si cele patru anotimpuri, fiind o figura statica.
Combinatai celor doua figuri a permis crearea unui nou spatiu cu o perceptie
deosebita, stabilitatea lumii de pe pamint ce duce spre conexiune cu Dumnezeu.
Planele centrale si bazilicale au evoluat individuala pina la combinarea
acestora. Planul bazilical a fost utilizat in toate programele de arhitectura posibile
datorita usurintei in expluatare in comparatie cu planul central care intr-o perioada
foarte lunga a civilizatiei umane s-a regasit doar in anumite tipuri de constructii.
Ca prima utilizare a planului circular putem spune ca au fost corturile
(datorita usurintei de executare) si planele unor orase ca Troia, ansamblu de la
Stonehenge, si exemplele din arhitectura funerara mormintele in forma de stup de
la Micene. O dezvoltare mai ampla a planului central incepe odata cu Tholosul din
Delphi (sec. IV-lea i.H.)ce se presupun ca ar fi fost un templu (sunt mai multe
variante referitoare la destinatia acestui spatiu) mai evoluat ca structura de plan si
plastica in comparatie cu tholosul din perioada arhaica (fig.1), fiind alcatuit dintr-o
colonada exterioara si spatiul central inconjurat de un zid cu coloane la interior.Un
alt exemplu similar ca plan, si aproximativ din aceiasi perioada (350 330 i.H)
este Sanctuarul lui Asklepios (fig.2), denumit si Phimela si ce dezvolta formula
adoptata la Delphi prin mici schimbari.
Acest gen de plan este preluat de romani in perioada republicii tirzii prin
Templul Zeitei Vesta (fig.3) unde dispar coloanele din interior (la fel ca si in cazul
unui Templu dedicat lui Hercules (fig.4), Tibur,(sec. I i.H)si apar treptele ce
definesc axul intrarii.
Planul circular s-a pastrat aproape intact ca forma in plan pina cind revine in
arhitectura funerara prin Mausoleul lui Augustus (28 i.H.,fig.5). Mausoleul este
compus din mai multe inele concentrice de caramida(element preluat probabil de la
exemplele de mai sus), in centru fiind mormintul lui August, iar deasupra conului
ce acoperea cladirea era amplasata statuia imparatului, aici find bine vizibila si
semnificatia acestui spatiu in conexiunea cu divinitatea.
Pentru o perioada de citeva sute de ani, planul central este folosit intr-un nou
program de arhitectura, pe linga cele cunoscute pina acum, si anume in terme.
Planul central se regasesti in termele din diverse perioade ca incaperi ale
frigidarium( Termele lui Agrippa(27, fig.6), termele din Africa(fig.7),

1.Tholos
5.Mausole6ul lui Augustus

2.Sanctuarul lui Asklepios

6.Termele lui Agrippa

3.Templul Zeitei Vesta

7.Termele din Africa

4.Templul Hercule

8.Ter

mele lui Caracalla

Proconsolaris, dinastia Severilor sec. II - III) sau mai tirziu ale

calidariumului ( Termele lui Caracalla (206-216 fig.8))
Templul lui Mercury(Templul Ecoului, fig.9 ) la fel face parte dintr-un
complexul de bai de la Baia,avind mai multe functiuni ca spatiu in complexul
bailor si ce este deosebit pe linga forma sa circulara in plan, prin faptul ca este
acoperit cu un dom element ce va fi prelut de casa lui Nero Domus Aurea(64-68,
fig.10), in camera octogonala iar mai apoi la Panthenon si alte constructii de mare
amploare. Pantheonul(117 -128, fig.11), Templul Tuturor Zeilor revine grandios la
programul de arhitectura religioasa si devine cel mai mare plan central cunoscut
vri-o data de omenire pina atunci, astupat cu o cupola din beton, intrarea in rotonda
facindu-se printr-un pronaos dreptunghiular trinavat alcatuit din opt coloane in
fatada si altele opt in adincime. Este pentru prima data in istorie arhitecturii, cind
se creaza un acopersi de mari proportii in forma de cupola.
Ideia Panthenonului de plan circular lipit de unul dreptunghi ce de multe ori
era pronaosul cu pachete mare de scari care formau un ax al intrarii este preluata si
in alte temple ca sanctuarul lui Asklepios Soter( fig.12) si Tempio Rotondo(222244) ce avea in fata planului circular pe linga pronaos o curte dreptunghiulara bine
delimitata prin pereti.
Minerva Medica (266, fig.13-14 ) se presupune ca a fost un pavilion de
gradina si reprezinta un interes major ca evolutie nu doar spatiala dar si
constructivva dupa Panthenon. In plan reprezinta un cerc cu 10 nise semicirculare abside, cu exceptia celei pe care se intra. Cupola sa sferica este foarte interesanta
prin faptul ca se sprijina pe absidele ce au deasupra geamuri, fiind vizibili
pandantivii cupolei ce au o forma destul de primitiva si probabil fusese ascunse
sub stucatur initial.
Templul Rotund ( 273, Balbek, fig.15) revine la ideia initiala a Tholosului de
spatiu circular pe un podium alcatuit dintr-un zid inconjurat de coloane la exterior
avind insa si un pronaos cu un mare pachet de trepte, coloanele fiind amplasate pe

un podium in care sunt cinci adincituri semicirculare(de data asta in iexterior si nu

in interior ca in Minerva Medica). Se presupune ca baptisteriile construite mai apoi
au provenit de la acesta cladire.
In urmatorul secol se pastreaza in continuare spatiul central cu nise
semicirculare si dreptunghiulare in interior dar de data asta in arhitectura funerare
ca Mausoleul lui Diocletianus(305-316,fig.16)(octogon in exterior), Basilica
martyrium S. Marcelino e Pietro (sec.IV fig.17), Mausoleul Constantei (324-326,
fig.18), Martyriumul Sf. Gedeon (380, fig.19).
Mausoleul Constantei este prima constructie in acest program de arhitectura
o constructie acoperita cu cupola care se reazama prin intermediul unui tambur
9.Templul lui Mercury

12.Templu Asklepios

10.Domuys Aurea(camera
octogonala)

13,14.Minerva Medica

11.Panthenonul

15.Te
mplu Rotund

strapuns de ferestre, pe o colonada circulara libera, legata prin arce generind un

nucleu spatial central.
La inceputul secolului V apare pentru prima data ideia de incadrare a unui
plan central intr-un perimetru dreptunghiular. Biserica Sf. Gheorghe din Esra (515,
fig.20) este rezultatul inscrierei a unui nucleu central de plan octogon intr-un al
doilea octogon care la rindul sau formeaza un contur exterior in forma de
dreptunghi. Aceiasi ideie de structuri concentrice incadrate intr-un perimetru
16.Mausoleu Diocletianus
17.Basilica-martyrium S. Marcelio e
Pietro

18.Mausoleul Constantei

20.Biserica Sf. Gheorghe din Esra

21.Catedrala din Bpsra

19.Martyriun Sf.Gedeon

dreptunghiular se patreaza si la Catedrala din Bosra(fig.21). Nucleul spatial central

era format din cupola sustinuta de 4 piloni in forma de L ce faceau parte din forma
cvadrilobata din plan, alaturi de alte 16 coloane ce era inclusa in interiorul unui
cerc cu patru nise, iar cercul la rindul sau intr-un dreptunghi. In Martyrionul
apostolului Filip (fig.22) se pastreaza aceiasi ideie de spatiu central incadrat in
dreptunghi, de data asta un octogon dublat in care sunt inscrise opt incaperi de plan

dreptunghiular, totul fiind inscris intr-o incinta de plan patrat care la rindul ei la fel
este dublata de o serie de mausolee acesibile din exterior.
Odata cu dezvoltarea crestinismului baptisteriile devin un nou program de
arhitectura foarte des intilnit in apropierea bisericilor, forma lor provenind de la
mormintele si bazilicile romane, avind de obicei un plan de tip central (octogon,
patrat, cerc). De exemplu Baptysteriumul de la Riva San Vitale (fig.23) pastreaza
ideia de plan central, patratul din plan este adus la o forma octogonala datorita
niselor de colt, totul fiind inconjurat de un deambulatorium de forma patrata si
acoperit cu o cupola.
In cadrul Imperiului Romano-Bizantin arhitectura de tip central va cunoaste
o importanta cotitura. Asupra spatiului central se va pune un accent mult mai mare
decit a fost pina acum, acesta dezvoltindu-se preponderent in biserici. Optiunea
pentru acest gen de spatiu a fost foarte clara si anume structura bazilicala a devenit
inadecvata sub aspect functional din cauza modului in care avea loc serviciul
religios in nava principala, ceea ce facea inghesuiala in celelalte nave, in schimb
odat cu spatiul central, monarhul a devnit centrul compozitiei, deasupra caruia se
inalta cupola, simbol al boltii ceresti, a universului. Odata cu evolutia sistemelor
constructive, cupola pe pandantivi a permis realizare spatiilor mari centrale si
central-bazilicale.
Biserica Sfintii Sergios si Bakchos(527-536,fig.24) reprezinta unul dintre
primele exemple de biserica central-bazilicala. Aceasta are in plan o forma aproape
patrata din care se detaseaza o absida, in interiorul patratului fiind inscris un
octogon deplasat in raport cu laturile sale. Forma sa este marcata prin pile, si
coloanele situate intere ele, sustinind galeriile superioare. Pe portiunile situate in
dreptul colturilor volumului principal, pilele sint unite prin abside, laturile din
mijloc ale octogonului sint formate din portiuni plane de zid. Datorita acestui fapt,
interiorul capata forma asemanatoare cu cea a unei bazilici. Impingerile laterale ale
cupolei sint preluate de pilele legate intre ele cit si la partea superioara, cit si cu
zidurile exterioare prin arce. Absidele semicirculare din colturi maresc rigiditatea si
stabilitatea sistemului constructiv. Cupola este alcatuita din 16 sectoare, 8 se
reazama pe pile iar altele 8 poseda ferestre ce lumineaza partea centrala a
edificiului. Contrastul prezentat la Sfintii Sergios si Bakchos dintre marele spatiul
liber si cupola luminata de sus, si galeria ingusta ce il inconjoara pe doua niveluri
este foarte puternic.
Biserica San Vitale din Ravena ( 526- 547,fig.25) la fel este o biserica de tip
central, construita in aceiasi perioada cu biserica Sfintii Sergios si Backos. Biserica
este o sinteza intre solutiile de ridicare a cupolei mausoleului Constantei si a
templului Minervei Medica. Vizual cupola se reazama pe 7 abside perforate, in
aces fel punindu-se nucleu spatiului central.

Principalul monument ce a devenit intruchiparea maretiei imperiului si a

epocii bizantine a fost biserica Sfinta Sofia(532-537, fig.26). Planul bisericii
cuprindea un Atrium perpendicular pe axa longitudinala a edificiului , un Nartex
exterior(pronaos), un Nartex interior, Nava central, acoperita cu o cupola
gigantica, doua Nave laterale si Galeriile superioare, de la etaj, galerii care
nconjoar nava central din trei parti, sub forma de potcoava deschisa spre altar.
Din Nartexul interior, alte nou porti asigur comunicarea cu spatiul central
al bisericii. Trei porti de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de
la nord erau destinate celor care solicitau adpost spiritual. Portile centrale, erau
rezervate imparatului si suitei sale. In mijloc, cea mai nalt era Poarta
imparateasca. Cele doua nartexuri sunt sali transversale alaturate si succesive,
perpendiculare si lungi cit toata latua acestuia. Au lungimea de 60,90 metri si
litmea de 6,03 metri, cu plafoane sub forma de bolii alternative intrepatruns,
nartexul exterior fiind incaperea rezervat celor care nu fusesera botezati.
Spaiul imens din Nava centrala este extrem de mare si nu poate fi cuprins
dintr-o singura privire. Lungimea navei centrale, incluzind absida altarului,
masoara 79,30 metri, astfel ca impreuna cu nartexurile edificiul atinge lungimea de
circa 100 de metri, iar impreuna cu navele laterale ofera edificiului o latime de 70
de metri.
Centrul cupolei se nalta la 55,60 metri (echivalentul unui bloc modern cu
15 etaje), avind un diametru la baz de 31,36 metri. Cupola parca pluteste pe cele
40 de ferestre care o nconjoar la baza, Procopie spunind despre cupola sa: ,,Pare
ca nu se odihneste pe o zidarie de piatra , ci este suspendata de cer cu un lant de
aur. Ea este unita la rasarit si la apus cu cite o semicupola ce amplifica spatiul
grandios si cu alte trei semicupole mai mici, dintre care cea din mijloc ce acopera
absida altarului.
Spatiile de la parter erau rezervate barbatilor, iar cele de la
galeriile etajului erau destinate femeilor. Spatiul central al
bisericii, cel mai luminat, era destinat clericilor si este marginit pe
doua nivele de siruri gratioase de coloane. La dreapta si la stinga
navei centrale, la parter, se aliniaz cte un rnd de coloane, la
fel si in nisele circulare de la colturile spatiului central poseda
coloane ce au in mare parte 22.

Martirionul apostolului Filip

25.Biserica Sant Vitalie Ravena

23.Baptisteriul San Vitalie

26. Biserica Sfinta Sofia

24.Biserica Sf. Sergios si Bakchos

capiteluri bizantine composite, ornate cu frunze de acant. Cele mai nalte

coloane de la parter msoar 20 de metri nltime, au un diametru de aproape 1,5
metri. Galeriile de la etaj s-au construit deasupra navelor laterale si deasupra
nartexurilor, avind un plan de potcoava cu unghiuri drepte, potcoav deschisa spre
altar. Accesul de la parter spre etaj se facea pe la capetele Nartexului interior.
Galeria centrala, pozitionata n fata altarului, era destinata imparatesei si suitei
sale. Partea nordica a galeriei, a potcoavei, era destinat ca Ginaeceum sau
Matroneum, fiind destinata numai femeilor care asistau la slujbe. Cea mai atractiva
este galeria sudica la care se ajunge dupa ce se trece printr-o deschidere a unui
perete ce a fost adaugat mai trziu pentru a delimita Sala conciliilor, iar
deschiderea a primit numele de Poarta Paradisului si a Infernului.
Desi la prima vedere Sfinta Sofia este o inovatie din punct de vedere
arhitectural, daca analizam mai bine planul bisericii si descrierile constructiilor
facute mai sus ne dam seama ca s-au facut in mare doar inovatii structurale, ceea
ce a dus la crearea unor deschideri grandioase.
Ideia de spatiu central, dupa cum s-a demonstrat mai sus, putem spune ca e
veche de cind lumea. In evolutia acestui gen de plan s-a pastrat mereu ideia de
verticalitate, conexiunea cu o alta lume,cu Dumnezeu, asta fiind vizibil in
programele de arhitectura care cu mici exceptii faceau parte din programul de
arhitectura funerara-mausolee si religioasa bazilici, biserici, baptisterii. Biserica
Sfinta Sofia probabil nu ar fi fost construita vri-o data daca nu ar fi existat alte
constructii de pina atunci ca Minerva Medica. Desi nu a facut parte din nici unul
din programe a ajuns sa fie o constructie inovatoare dupa Panthenon cu citeva sute
de ani inaintea Sfintei Sofia prin ideia de abside si cupola pe pandantivi.
Daca s-ar putea lua biserica Sf. Sergios si Bakchos si s-ar putea taia la
mijloc, paralel cu excedra, deplasind cele doua bucati, si punind intre ele un patrat
acoperit cu o cupola pe pandantivi s-ar fi constatat ca seamana extrem de mult cu
Sfinta Sofia, find mult mai mica ca dimensiune.
Sfinta Sofa aduna toate cunostintele legate atit a planului central, care a fost
mai putin dezvoltat in istorie probabil datorita formei greu de amenajat in alte
programe de arhitectura, cit si a planului bazilical ce a existat in toate programele
de arhitectura posibile, care unite cu cupola pe pandantivi, element adorat de
arhitectii bizantini alaturi de multiplicarea efectului de lumina vazut pina atunici
dar nu cu aceiasi influenta vizuala - cele 40 de ferestrele de la bazele cupolei au
obtinut un efect grandios si nemaivazut pina acum in istoria arhitecturii.

Sfinta Sofia a devenit un monument de arhitectura reprezentabil pentru

arhitectura bizantina precum Panthenonul pentru romani.
Sirbu Mihaela an II Sem.B