Sisteme de

reparatii
ECHIPA:
GUTU AURELIAN
GRAMADA STEFAN-CRISTIAN

INTRODUCERE
M 4. Sisteme si tehnologi de fabricatie

Modulul Sisteme i tehnologii de fabricaie se studiaz pe parcursul

claselor a XII-a rut direct i a XIII - a rut progresiv de calificare, n vederea
asigurrii pregtirii generale n viitorul domeniu de activitate.

Modulul Sisteme i tehnologii de fabricaie se regsete n cadrul

urmtoarelor calificri: Tehnician n instalaii electrice, Tehnician operator tehnic
de calcul, Tehnician mecatronist, Tehnician de telecomunicaii, Tehnician
proiectant CAD, Tehnician operator telematic, Tehnician n automatizri,
Tehnician mecanic pentru ntreinere i reparaii, Tehnician prelucrri mecanice,
Tehnician electronist, Tehnician electrotehnist, Tehnician electomecanic, Tehnician
energetician, tehnician electrician electronist auto, Tehnician tansporturi,
Tehnician metrolog, Tehnician operator roboi industriali, Tehnician audio-video,
Tehnician aviaie, Tehnician instalaii de bord, Tehnician prelucrri la cald,
Tehnician prelucrari pe maini cu comand numeric, Tehnician construcii naval.

Modulul face parte din trunchiul comun al culturii de specialitate, aria curricular Tehnologii i are
alocate 47 de ore, din care:
Laborator tehnologic 31 de ore
teorie 16 ore
Informaiile din acest auxiliar curricular sunt destinate elevilor i cadrelor didactice din nvmntul
preuniversitar tehnic, n scopul pregtirii profesionale a elevilor i dezvoltrii capacitilor care s le
permit dobndirea unei calificri superioare, de nivel 3 i a integrrii pe piaa muncii.
Auxiliarul didactic ofer doar cteva sugestii metodologice i are drept scop orientarea activitii
profesorului i stimularea creativitii lui n proiectarea/ desfurarea/ evaluarea activitii didactice.
Prin coninutul auxiliarului se dorete sporirea interesului elevului pentru formarea abilitilor din
domeniul tehnic prin implicarea lui interactiv n propria formare.
Activitile propuse elevilor, exerciiile i rezolvrile lor urmresc atingerea majoritii criteriilor de
performan respectnd condiiile de aplicabilitate cuprinse n Standardele de Pregtire Profesional.
Auxiliarul curricular poate fi folositor n predarea modulului Sisteme i tehnologii de fabricaie,
coninnd folii transparente, fie de documentare, fie de lucru pentru activiti practice, teste de evaluare.

Sisteme de organizare a executarii activitatii de intretinere si reparatii

1.Metode si sisteme de organizare a repararii utilajelor.
In cadrul intreprinderilor industriale au fost folosite in timp diferite sisteme de executare
a repararii utilajelor .
Prinreparatiese intelege o lucrare efectuata periodic in scopul asigurarii mentinerii in
stare de functionare a mijloacelor fixe, in general, si a utilajelor de productie, in special, prin care
se inlatura defectiunile constatate in functionare si se realizeaza inlocuirea totala sau partiala a
acelor parti deteriorate sau care au o durata mai mica de functionare in comparatie cu altele .
Intr-o prima etapa de organizare empirica, reparatiile se efectuau asupra utilajelor atunci
cand acestea ieseau din functiune datorita uzurii. Aceasta modalitate era necorespunzatoare din
punct de vadere economic, ca urmare a faptului ca perturba buna functionare a procesului de
productie. Pentru a se evita uzura excesiva a utilajului, a preveni iesirea accidentala din functiune
si a asigura executarea unor reparatii de calitate cu costuri minime s-a elaborat un sistem de
organizare a executarii reparatiilor care daposibilitatea satisfacerii urmatoarelorcerinte de baza:
a)cunoasterea datei calendaristicea scoaterii din functiune a utilajului pentru reparatii ;
b)stabilirea din timp a felului reparatiilor ce trebuie efectuate si a duratei de executie in
vederea pregatirii materialelor, utilajelor si a fortei de munca necesare executarii lor,
c)determinarea mijloacelor financiare necesare pentru realizarea reparatiilor .
Pornind de la aceste cerinte au fost elaborate doua sisteme de organizare a executarii
repararii utilajelor si anume : sistemul de reparatii pe baza constatarilor si sistemul de
reparatii preventiv-planificate .

Strungul

Sistemul de organizare a executarii repararii utilajelor pe baza

constatarilor, care consta in stabilirea termenelor de oprire a utilajelor
pentru reparatii si a reparatiilor de efectuat, pe baza unei supravegheri
sistematice a utilajelor siconstatarii stariilor de catrepersonalul specializat
in acest scop .
Pe baza constatarilor consemnate in fisele tinute pe utilaje, unde se
trec defectiunile constate, se stabileste programarea intrarii in reparatie a
acestora si areparatiilor ce trebuie executate .
Acest sistem prezinta uneleavantaje, cum sunt :
1)cunoasterea din timp a datei de intrare in reparatii si
areparatiilor ce trebuie realizate ;
2)comandarea din timp a pieselor de schimb necesare si
pregatirea prealabila a executarii reparatiilor,
Totusi sistemul nu permite elaborarea unui plan de reparatii pe o
perioada mai mare de timp, si creeaza greutati in asigurarea pieselor de
schimb, in folosirea rationala a mijloacelor materiale si a fortei de munca, cu
efecte asupra calitatii reparatiilor si a costurilor.

Tinand seama de aceste neajunsuri s-a trecut la folosireasistemului de reparatii

preventiv-planificate .
Prin elaborarea acestui sistem s-a urmarit asigurarea unui dublu caracter
ansamblului de masuri de intretinere si reparatii si anume :
a)profilactic ;
b)planificat.
Caracterul profilacticconsta in aceea ca acest sistem prevede adoptarea
unor masuri de intretinere si control prin care sa se previna posibilitatea aparitiei unei
uzuri premature care sa duca la scoaterea din functiune a utilajului, inainte de
termenul fixat.Caracterul planificatrezulta din faptul ca diferitele lucrari de
intretinere si reparatii se efectueaza la anumite termene calendaristice stabilite
dinainte.
Acest dublu caracter, confera sistemului de reparatii preventiv-planificat o
superioritate evidenta asupra sistemului anterior, influentand in mod direct calitatea
reparatiilor,reducerea duratei de executie a acestora cat si a costurilor.

Cutia de viteze a strungului

2.Sistemul de reparatii preventiv-planificate.

Prin sistemul de reparatii preventiv-planificatese intelege un ansamblu
de masuri de intretinere, control si repararea utilajelor, care se efectueaza in mod
periodic, la intervale de timp bine determinate, dupa un anumit numar de ore de
functionare, prin care se urmareste prevenirea uzurii excesive si aparitia avariilor,
precum si mentinerea calitatilor de exploatare necesare unei functionari
normale .
In cadrul sistemului de reparatii preventiv planificate se pot folosi doua
metode si anume :
a)metoda standard ;
b)metoda dupa revizie.
Potrivitmetodei standard, fiecare masina, utilaj, instalatie sau agregat
intra in reparatii la intervale de timp dinainte stabilite pentru fiecare in parte .
Volumul si continutul lucrarilor pentru fiecare reparatie au un caracter standard,
potrivit unei documentatii tehnice intocmite,indiferent de starea utilajului in
momentul respectiv . Metoda standard prezintaavantajulca permite efectuarea
reparatiilor pe baza unei documentatii bine pusa la punct, la intervale de timp
bine stabilite, fiind simplu de aplicat si foarte eficienta pentru intreprinderile care
dispun de un mare numar de masini si utilaje .

Dezavantajeleacestei

metode constau in aceea ca :

1)necesita un mare volum de munca pentru intocmirea documentatiei
de reparare a utilajelor;
2)de asemenea, aceasta metoda, prin caracterul ei standard,duce la
executarea unor operatii de intretinere si reparare la unele piese sau
mecanisme care nu necesita acest lucru prin starea lor
tehnica(neuzate), crescand in felul acesta, in mod inutil, costul
reparatiilor .
Metoda dupa revizie, consta in aceea ca volumul si
continutul reparatiilor se determina pe baza unei revizii tehnice
prealabile, felul reparatiilor fiind stabilit pe baza observatiilor reviziei si
a unei documentatii tehnice elaborate pe baza acestor observatii.
Folosirea acestei metode prezintaavantajulca permite
constatarea gradului de uzura a utilajului cu ocazia reviziei tehnice,
determinandu-se pe aceasta baza, cu o precizie mai mare ca la
metoda anterioara, lucrarile de reparatii ce trebuie efectuate, volumul
si felul lor, evitandu-se astfel efectuarea reparatiilor care nu sunt
impuse de starea de uzura a utilajelor

In tara noastra, pentru realizarea lucrarilor de intretinere si reparatii a utilajelor de

productie, se foloseste de regula sistemul de reparatii preventiv-planificate, executate
potrivit metodei dupa revizie.
Pentru masinile, utilajele, instalatiile din industria constructoare de masini si de
prelucrarea metalelor, executarea reparatiilor potrivit sistemului de reparatii preventivplanificate prevede urmatoarele categorii de interventii :
a)revizia tehnica ( Rt) ;
b)reparatia
curenta,care
poate
fide
gradul
I
(
Rc1)si
degraduldoi( Rc2) ;
c)reparatia capitala ( RK ) .
In afara acestor interventii sistemul de reparatii preventiv-planificate prevede
si oactivitate de intretinere si supraveghere zilnica a utilajului,care consta
inexecutarea unor lucrari de: ungere si curatire zilnica, de reglare a mecanismelor , de
ajustare a lagarelor, de control a functionarii diferitelor piese s.a. . Aceste lucrari de
intretinere si supraveghere zilnica pot fi executate de personalul care deserveste
diferitele masini sau, in anumite cazuri, de personal specializat ( ungatori, reglori ), pe
baza regulilor de intretinere a utilajului si de inlaturare a micilor defecte, fara a se
proceda insa la inlocuirea de piese .

Revizia tehnicacuprinde operatiile care se executa inaintea unei

operatii planificate ( curente sau capitale ).
Prin efectuarea acestei revizii se urmareste determinarea starii
tehnice a mijloacelor fixe si a principalelor operatii ce trebuie efectuate
cu ocazia primei reparatii programate, precizandu-se daca masina sau
utilajul trebuie sa intre in reparatie dupa realizarea numarului de ore de
functionare prevazut in normele pentru reparatia respectiva sau daca
timpul de functionare mai poate fi prelungit dupa expirarea acestui
termen.
Cu ocazia reviziei tehnice se pot efectua si operatii de reglare
si consolidare a unor piese si subansamble, care sa asigure o
functionare normala a utilajului pana la prima reparatie

Reparatia curentareprezinta acea lucrare care se efectueaza in mod

periodic in vederea inlaturarii uzurii materiale, necesitand inlocuirea unor piese
componente sau inlocuirea partiala a unor subansamble uzate. Ca exemple de
lucrari care intra in aceasta categorie de interventii pot fi date operatiile de
demontare partiala a pieselor si subansamblelor cu uzura frecventa, repararea,
reconditionarea si ajustarea lor, inlaturarea jocurilor care depasesc limita
admisibila, strangerea imbinarilor. De asemenea, tot in aceasta categorie intra
si operatiile de curatire, gresare, de verificare a functionarii tuturor
subansamblelor din lantul cinematic al utilajelor, de reconditionare a stratului
de protectie prin vopsirea suprafetelor si a partilor expuse mediului atmosferic
sau diferitilor agenti chimici, de reparare a dispozitivelor de protectie si
securitate a muncii s.a. .
Aceste reparatii se impart inreparatii curente de gradul I si reparatii
curentede gradul II,in raport cu marimea intervalului de timp de functionare
intre reparatii, de importanta lucrarilor ce se executa si valoarea pieselor si
subansamblelor reparate, reconditionate sau inlocuite .
Astfel, de exemplu, la o grupa de masini si utilaje oarecare, in timp ce
la reparatiile curente de gradul I intervalul dintre interventii este de 3000 ore
de functionare, la cele de gradul II marimea acestui interval este de 9000 ore.
Cheltuielile necesitate de efectuarea acestor reparatii curente se
includ in costurile productiei intreprinderii din anul calendaristic cand acestea

Reparatia capitala, reprezinta acea lucrare care se efectueaza dupa expirarea

ciclului de functionare prevazut, avand drept scop mentinerea parametrilor tehnicoeconomici initiali si preintampinarea iesirii mijloacelor fixe din functiune inainte de
termen. Aceasta categorie de reparatii reprezinta o forma de realizare a reproductiei
simple a utilajelor, ea avand rolul nu de a prelungi durata de functionare, ci de a
asigura functionarea pentru timpul stabilit, necontribuind la cresterea valorii initiale a
utilajului.
O reparatie capitala necesita efectuarea unor operatiicum sunt: demontarea
partiala sau totala a pieselor uzate, a unuia sau mai multor agregate sau subansamble
componente care pot functiona in conditii de siguranta si precizie, remontarea, vopsirea
suprafetelor exterioare, efectuarea probelor si a rodajului mecanic s.a.
Se considera activitate de reparatii capitale si operatiunile care se efectueaza
asupra utilajelor in cadrul reviziilor generale si modernizarilor care se aduc acestora.
In cadrul planificarii reparatiilor, volumul de reparatii capitale se prevede in
liste distincte, cu defalcarea pe partea de constructii-montaj cat si ca utilaje
independente.

Cheltuielile necesare executarii lucrarilor de reparatii capitale si modernizarilor

se includ in costurile de productie, ca si cheltuielile de reparatii. In cazul in care
cheltuielile necesare executarii modernizarii utilajului depasesc circa 20% din
valoarea de deviz a reparatiei capitale, acestea pot fi finalizate din fondurile de
investitii, majorandu-se prin aceasta valoarea mijloacelor fixe respective.
Pentru executarea lucrarilor de reparatii capitale si de modernizare se
prevede necesarul de materiale, ansamble, subansamble si piese de schimb, atat
fizic cat si valoric, cu specificarea separata pentru cele noi, pentru cele
recuperate de la alte mijloace fixe si folosite ca atare si pentru cele obtinute pe
baza de reconditionari.
In afara acestor lucrari de reparatii cuprinse in sistemul de reparatii
preventiv-planificate, in cadrul intreprinderii se mai executa si alte reparatii, cum
sunt reparatiile accidentale, de renovare si de avarii.

Reparatiile accidentale, sunt acele lucrari de reparatii care se efectueaza

la intervale de timp nedeterminate, fiind necesitate de scoaterile neprevazute din
functiune a utilajelor ca urmare a defectarii acestora. Cheltuielile necesitate sunt
incluse in costurile de productie.
Reparatiile de renovare, reprezinta acele lucrari de reparatii ce se executa
la utilajele care au trecut prin mai multe reparatii capitale, avand un grad ridicat de
uzura. Cu ocazia acestor reparatii pot avealoc si lucrari de modernizare.
Reparatiile de avariise efectueaza ori de cate ori utilajele sufera anumite
deteriorari, fie ca rezultat al unei proaste ingrijiri si intretineri, fie din cauza unor
dezastre naturale cum sunt : cutremure, incendii etc. Aceste reparatii au un caracter
ocazional, diferind sub raportul continutului si volumului de lucrari, de la caz la caz.