P. 1
Dezvoltare comunitara

Dezvoltare comunitara

|Views: 422|Likes:
Published by Silvanasibiu

More info:

Published by: Silvanasibiu on Feb 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

text

original

CURS SOCIOLOGIE: DEZVOLTARE COMUNITARA

DEZVOLTARE COMUNITARA Tema 1 SCHIMBARE SOCIALA SI DEZVOLTARE SOCIALA Schimbarea sociala reprezinta una dintre temele majore prezente in sociologia secolului XX. In limbaj curent, schimbare inseamna trecerea unui sistem social sau a unei componente a acestuia de la o stare la alta diferita calitativ si/ sau cantitativ (Dictionar de Sociologie, p. 529). in stiintele sociale, semnificatia conceptului nu se reduce doar la o simpla tranzitie de la o stare initiala, ce se doreste a fi transformata, la una finala, dorita. Pentru a intelege sensul sociologic al schimbarii sociale, trebuie operate unele incursiuni in istoria sociologiei. Pentru Auguste Comte, sociologia imbraca doua forme duale ce alcatuiesc un tot: statica si dinamica. - "Statica este sociologia ordinii, dinamica sociologia schimbarii" (Badescu). Centrul de interes al staticii este reprezentat de morfologia partilor constitutive ale societatii ce nu cunosc decat modificari adaptative (Sztompka), (a se vedea si Spiru Haret, 1910, Mecanica sociala) iar - Dinamica ofera o imagine globala, in sens evolutionist, al transformarilor suferite de tesuturile sociale. Societatea apare ca un organism, in care totalitatea organelor componente constituie aria de definitie a staticii, iar procesele ce asigura cresterea, maturizarea, functionarea acestora in timp constituie obiectul dinamicii. Metafora organicista este preluata si de Herbert Spencer, doar ca in loc de "statica" si "dinamica", el opune conceptele de "structura" si "functie". Paradigma structuralofunctionalista sioa pus amprenta asupra sociologiei schimbarii sociale. - Compte: trecerea progresiva a cunoasterii prin stadiile: teologic, metafizic, pozitiv. - Durkheim: diferentierea intre solidaritatea mecanica si cea organica produsa de accentuarea diviziunii muncii ? s.s. este privita ca naturala, implacabila, urmand o lege evolutiva, graduala si continua. Ritmul poate varia, dar succesiunea este fixa si unidirectionata, conducand la o imbunatatire inerenta. - K. Marx pune ca motor al schimbarii sociale fortele de productie, tehnologia. si tehnologia reprezinta o implementare a cunoasterii, dar nu o rationalitate abstracta, intelectualista ca in filozofia franceza, ci cunoasterea practica care genereaza inovatiile tehnologice. Dezvoltarea tehnologiei, sub presiunea nevoilor sociale, genereaza o succesiune de tipuri de organizare sociala Teoria lui Marx introduce un component crucial care leaga tehnologia de organizarea sociala: relatiile de productie. Schimbarea sociala poate fi vazuta si ca un proces dinamic, evolutiv, diferit insa in unele cazuri de "progres". Schimbarea de stare nu trebuie vazuta doar in termeni pozitivi, ci uneori si in termeni de regres. o modalitate/ instrument de schimbare sociala fundamentala il reprezinta revolutiile care pot aduce pe langa elemente de progres si elemente de regres. Schimbarea sociala vizeaza societatea in ansamblul ei, tratandoo ca un sistem in care toate subsistemele se afla in stransa interdependenta. Transformari aparute introun subsistem determina modificarii la alte subsisteme si astfel activitatea intregului sistem poate fi afectata, modificata. Trecand de la metafora organicista la unitatea de analiza o "societatea", orice transformare petrecuta la oricare nivel al societatii - macro, mezo, micro o determina modificari la celelalte niveluri.

Conceptul de schimbare sociala implica trei idei de baza: (1) diferenta (de stare); (2) doua momente temporale diferite ce (timp) (3) apartin aceluiasi sistem (structura) Exemple de schimbari sociale: a. schimbari in compozitie: migratia interna, internationala b. schimbari de structura: aparitia inegalitatilor, stabilirea relatiilor de cooperare sau a relatiilor conflictuale, de competitie c. schimbari de granite: relaxarea criteriilor de admitere introun grup, democratizarea relatiilor sociale d. schimbari in relatia subsistemelor: ascensiunea unor regimuri totalitare, controlul vietii familiale de aceste guverne e. schimbari de mediu: deteriorarea calitatii mediului, dezastre ecologice Sztompka face distinctie intre: (1) schimbari / modificari in cadrul sistemului: ("change in") - schimbari doar partiale, afecteaza doar un segment al sistemului, fara a modifica, transforma starea intregului sistem; sunt modificari sau reproduceri cantitative (2) schimbari ale sistemului: ("change of the system") - transformari radicale, implica atat schimbari cantitative cat si calitative (Revolutii/ Lovituri de Stat) Granita intre cele doua tipuri de schimbari este foarte fina; de cele mai multe ori modificarile petrecute in cadrul sistemului reprezinta faza de inceput a schimbarilor sociale, a sistemului Schimbarea sociala de sine statatoare este izolata; presupune si alte acceptiuni, ca de exemplu: proces, ciclu, progres, dezvoltare a. Proces: "Prin proces social intelegem schimbare sociala caracterizata in esenta prin precizarea starilor initiale, intermediare si finale, fara sau cu precizarea actorilor implicati" (Sandu). Conceptul "proces" inseamna: (1) - o pluralitate de schimbari (in cadrul intregului sistem sau a diferitelor parti compoente); (2) - se refera la acelasi sistem; (3) - presupune un lant cauzal (4) - schimbarile urmeaza fiecare o secventa temporala, in general logica, consecinta a unei etape/ actiuni anterioare ex: industrializare, urbanizare, lichidarea unei firme b. Ciclu: Pitirim Sorokin este cel care a formulat "Teoria Ciclurilor Istorice" schimbarea nu mai este unidirectionala, ci urmeaza: (1) un pattern circular: orice stare a unui sistem in prezent reprezinta copia fidela a unei stari ce a existat in trecut si care la randul ei se va repeta in viitor, avand aceiasi traiectorie (2) un pattern ondulatoriu, oscilatoriu: sistemul nu se mai intoarce la starea initiala, urmand traiectorii diferite.

Progres: Ideea de progres a aparut tarziu, in secolul al XVIIIolea, in viziunea iluministilor. Societatea, impinsa de forte difuze interne, progreseaza in timp spre mai bine. Prezentul este mai bun decat trecutul si cu siguranta viitorul va fi mai bun decat prezentul. (C. Zamfir) Ideea de progres a aparut ca o prelucrare a experientei a doua procese sociale interdependente: dezvoltarea tehnologiei si stiintei. Secolul XVoXVI a pus bazele unei revolutii tehnologice, secolul XVIII cunoscand o adevarata explozie tehnologica. Inovatiile tehnice sunt asimilate in productie si promit o viata tot mai buna. Aparitia stiintelor a oferit o noua viziune asupra sensului schimbarilor. (C. Zamfir) implica notiunea de directionalitate, in care nici un stagiu nu se repeta; este un proces cumulativ; progresul, prin definitie, este evaluat pozitiv, reprezentand diferenta intre: (1) trecut si prezent ( progresul existent) (2) prezent si viitor ( progresul potential realizabil) implica :o existenta unor stadii necesare - etape o notiunea de imbunatatire ("betterment") Dezvoltare: stare inerenta ce caracterizeaza orice sistem social; pe langa cele 4 caracterisitici ale procesului care sunt comune si dezvoltarii, dezvoltarea mai are urmatoarele trasaturi: (1) - este unidirectionala: nici o stare a sistemului nu se repeta in nici un stagiu; (2) - orice stare din prezent a unei proprietati a sistemului inseamna o imbunatatire a acesteia fata de trecut dezvoltare inseamna impletirea fortelor economice si sociale: dezvoltarea sociala nu este posibila fara premise economice,dar si investirea in infrastructura sociala ( proces de alfabetizare: acces la educatie pentru intreaga populatie, facilitati medicale) are drept consecinta crestere economica; Evolutia regresiva. Surprinzator, exista si viziuni pesimiste asupra directiei regresive a omenirii. Asemenea viziuni pesimiste sunt produse in societati aflate ele insele in procese de criza profunda. Teoria regresului isi gaseste sursa primara in celebgra metafora a lui Hesiod, reluata de ovidiu, a varstelor omenirii. Prima a fost varsta de aur, de la care omenirea a decazut treptat. in forme mai explicite sau mai brutal exprimate, pesimismul asupra sensului evlutiei istoriei poate fi identificata in multe teorii. Un exemplu este celebra divergenta a progresului civilizatiei, complementar cu regresul moral. Pentru ca o societate sa fie dezvoltata, trebuie sa fie caracterizata de urmatoarele trasaturi: ( Amartya Sen) (1) garantarea libertatilor politice o ce includ exercitarea drepturilor civile, dreptul la libera si critica optiune politica; (2) Facilitati economice o utilizarea rationala a resurselor; (3) oportunitati sociale existente la nivelul intregii societati; (4) Garantarea transparentei o obscuritatea unor actiuni individuale in detrimentul colectivitatii platitoare aduce mari prejudicii; (5) Siguranta protectionista: se refera la sistemul de asistenta sociala ca ultima plasa de siguranta a unei societati.

Atat schimbarea sociala, cat si dezvoltarea sunt concepte multidimesionale. orice teorie a schimbarii sociale, si implicit si a dezvoltarii trebuie sa contina urmatorii termeni: - determinantii schimbarii - procese si mecanisme - directii si consecinte Literatura de specialitate propune diferite terorii ale dezvoltarii, ca de exemplu: 1. Teoriile modernizarii: ideea de modernitate implica doua acceptiuni: (Bell, Weber, Hungtington) (1) schimbare sociala progresiva; (societate traditionalaosocietate moderna) (2) efortul intreprins de tarile subdezvoltate pentru a ajunge la acelasi nivel de bunastare ridicat ca societatile din Vest teoriile modernizarii ( anii ’ 60) pleaca de la premisa ca decalajul dezvoltarii poate fi explicat prin diferente culturale; fortele economice si cele culturale se afla in relatie de stransa interdependenta, influentanduose reciproc. 2. Teoriile dependentei: (Frank, Wallerstein) Subdezvoltarea unor societati poate fi explicata in functie si de factori istorici: perioada de colonizare; societatile colonizate nu se pot dezvolta tocmai datorita dependentei economice fata de vechile lor metropole, dezvoltarea acestora fiind limitata de statutul de satelit fiind condamnate la o perpetua dezvoltare a subdezvoltarii. (Bogdan Voicu) in anii 60, " teoria modernizarii" a devenit un component cheie al paradigmei dezvoltarii sociale. In anii 70 insa, datorita esecului celor mai multor tari nou eliberate au esuat sa intre introun proces de dezvoltare prin modernizare, teoria modernizarii a devenit aspru criticata, mai ales in "teoria dependentei". Immanuel Wallerstein a lansat, pe aceasta linie, "teoria sistemului mondial" (The Modern WorldoSystem): centrul (tarile capitaliste bogate), periferia si semioperiferia. Teoriile marxiste au avut o influenta enorma asupra sociologiei dezvoltarii, mai ales asupra analizei statului colonial si postocolonial (P.T.Robbins in Forsyth, 2005). In contextul adancirii principiilor democratice, se promoveaza in ultimii ani "dezvoltarea participativa": cum populatia care este subiectul dezvoltarii sociale participa la proiectarea si evaluarea programelor de dezvoltare sociala. dezvoltarea insemna schimbare sociala progresiva al carei scop este imbunatatirea calitatii vietii in general sociologia abordeaza s.s. la 2 niveluri distincte: a) s. macrosociala a societatii facanduose referire la crestere, evolutie, dezvoltare, progres, regres b) s. microsociala a anumitor subsisteme sau componente ale societatii. Cercetarea s.s. se concentreaza si pe detectarea factorilor care genereaza s.s. Factorii pot fi endogeni si exogeni S. endogene pot fi evolutive sau reproductive (se mentine cadrul structural al sistemului dar se introduc variatii in functionarea sa efectiva). Cele mai multe s.s. sunt in acelasi timp endogene si exogene

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->