CENTURA

SCAPULARA
articula]ia sternoclavicular`
articula]ia acromioclavicular`
articula]ia scapulo-toracic`
articula]ia scapulohumeral`
spa]iul
subacromiodeltoidian
ARTICULATIA STERNOCLAVICULARA
Denumirea corect` este de articula]ie
sterno-costo-clavicular`, deoarece la alc`tuirea
ei particip` suprafe]ele articulare ce apar]in
sternului, claviculei [i cartilajului primei coaste.

Suprafe]e articulare:
- incizura clavicular` (de la nivelul unghiului superior al manubriului sternal);
este concav` \n plan frontal [i convex` \n plan sagital; diametrul sagital este
mai mic dec#t cel al fe]ei articulare corespunz`toare de pe clavicul`.
- fa]a articular` clavicular`; ea este alc`tuit` din dou` mici suprafe]e, una
orizontal`, corespunz`toare unei fe]e articulare aflate pe marginea superioar` a
cartilajului primei coaste [i alta vertical`, corespunz`toare manubriului.

Suprafetele articulare sunt incongruente

Pentru restabilirea congruentei apare discul articular; este de natur`

fibrocartilaginoas`. Este mai gros la periferie, unde ader` de capsul` [i mai
sub]ire central. Este a[ezat \n plan sagital, \mp`r]ind cavitatea articular` \n dou`
segmente: medial [i lateral.

Mijloace de unire
- capsula articular`; are form` de man[on [i este \nt`rit` de ligamente.
- ligamentul sterno-clavicular anterior (\ntre extremitatea medial` a claviculei
[i fa]a anterioar` a manubriului sternal).
- ligamentul sterno-clavicular posterior.
- ligamentul interclavicular (alc`tuit din fibre a[ezate \ntre clavicul` [i incizura
jugular` a manubriului [i din fibre ce unesc \ntre ele extremit`]ile mediale ale
claviculelor).
- ligamentul costoclavicular (dispus \ntre fa]a inferioar` a claviculei [i cartilajul
primei coaste).
Sinoviala c`ptu[e[te capsula [i se inser` pe marginea cartilajelor articulare.
Cavitatea
articular`
are
dou`
compartimente:
meniscosternal
[i
meniscoclavicular.

Articula]ia sterno-clavicular` este o diartroz` cu dou` grade de libertate; la nivelul

s`u sunt posibile urm`toarele mi[c`ri ale claviculei:

ridicare/ cobor#re
proiec]ie \nainte/ proiec]ie \napoi
circumduc]ie

Axul mi[c`rilor nu trece prin articula]ie, ci printr-un punct aflat pu]in \n afara ei, la
locul de inser]ie costal` a ligamentului costoclavicular; adev`ratul pivot al acestor
mi[c`ri este ligamentul costoclavicular. Pe parcursul mi[c`rilor, extremit`]ile
claviculei se vor deplasa \n acela[i timp, dar \n sensuri diametral opuse.

Mu[chii:
- ridic`tori ai claviculei: m.trapez, m. sternocleido-mastoidian;
- cobor#tori ai claviculei: m.pectoral mare, m.deltoid,
m.subclavicular;
- proiectori \nainte ai claviculei: m. m.pectoral mare, m.deltoid,
m.subclavicular;
- proiectori \napoi ai claviculei: m.trapez, m.sterno-cleidomastoidian.

ARTICULA}IA ACROMIO CLAVICULAR~

Suprafe]ele articulare
- fa]a articular` de pe acromion (ovalar`, cu axul mare orientat
sagital).
- fa]a articular` de pe extremitatea lateral` a claviculei (convex`).

Suprafetele articulare sunt incongruente; discul articular este

situat \ntre fe]ele articulare, fiind mai gros superior [i lateral.

Mijloace de unire
- capsula articular` (se inser` la periferia suprafe]elor articulare).
- ligamentul acromioclavicular este situat superior, este gros.
- ligamentul coracoclavicular este situat \ntre procesul coracoid [i fa]a
inferioar` a treimii laterale a claviculei; are dou` p`r]i:
ligamentul trapezoid (situat antero-lateral, orientat sagital)
ligamentul conoid (situat postero-medial, turtit \n plan frontal)

- ligamentul transvers superior al scapulei este situat \ntre baza procesului

coracoid [i partea superioar` a incizurii scapulare (pe care o transform` \n
orificiu). Prin orificiul realizat trece nervul suprascapular, iar superior de ligament
trece artera suprascapular` (\nso]it` de vena satelit`).
- ligamentul transvers inferior al scapulei este situat \ntre marginea lateral` a
scapulei [i marginea posterioar` a cavit`]ii glenoide. Pe sub el trec nervul
mu[chiului infraspinos [i o ramur` a arterei suprascapulare.
- ligamentul coraco-acromial are form` triunghiular`, cu baza spre fa]a lateral` a
procesului coracoid [i v#rful spre acromion.
Sinoviala (poate fi simpl` sau dubl`, c#nd articula]ia este separat` de discul
articular).

Articula]ia acromio-clavicular` este o artrodie ce permite mi[c`ri de alunecare; axul

mi[c`rilor este reprezentat de ligamentele extrinseci (coracoclaviculare). Ligamentul
trapezoid are rol \n limitarea mi[c`rilor claviculei \n sus [i \nainte, iar ligamentul conoid
limiteaz` mi[c`rile claviculei \n sus [i \napoi.

ARTICULATIA SCAPULO-TORACICA

Nu este o articula]ie propriu-zis` dar, datorit` importan]ei func]ionale a zonei, este

considerat` o articula]ie. |ntre fa]a anterioar` a scapulei, cu mu[chiul subscapular [i
fa]a extern` a coastelor ([i mu[chii intercostali) se realizeaz` a[a-zisa articula]ie. |ntre
aceste suprafe]e articulare se afl` mu[chiul din]at anterior, care delimiteaz` dou`
spa]ii:
spa]iul interserato-scapular, \ntre mu[chiul subscapular [i
din]atul anterior;
spa]iul interseratotoracic, \ntre grilajul costal [i din]atul
anterior. (acesta confer` de fapt mobilitatea articula]iei).
Ambele spa]ii sunt umplute cu ]esut celular lax, care are rolul de a
facilita alunecarea scapulei fa]` de peretele toracic, \n timpul mi[c`rii
de bascul` a omoplatului.

|n ansamblu, centura scapular` are ca pivot central, \n timpul efectu`rii mi[c`rilor,

ligamentul costoclavicular. |ntruc#t centura scapular` are un singur punct de sprijin,
scapula va bascula liber la cel`lalt cap`t al centurii.
Bascularea scapulei se face \n jurul unui ax sagital la nivelul unghiului superomedial. Unghiul supero-extern se ridic` [i avanseaz` anterior, iar unghiul inferior se
dep`rteaz` de coloana vertebral` (amplitudinea bascul`rii unghiului inferior este de
45). Scapula, se va afla astfel \ntr-un plan oblic [i nu frontal, plan orientat din`untru
\nafar` [i dinapoi \nainte (a[a numitul plan al omoplatului).

mi[care de ridicare/cobor#re
rota]ie

mi[carea de

ARTICULA}IA UM~RULUI ( ARTICULA}IA SCAPULO

HUMERAL~ )
Este articula]ia care leag` centura scapular` de membrul superior liber.
Suprafe]ele articulare
cavitatea glenoid` a scapulei - este u[or concav`, acoperit` de cartilaj hialin; este mai
mic` dec#t capul humeral [i prezint` la periferie bureletul glenoidian (labrul
glenoidal) care este o forma]iune fibro-cartilaginoas`, de form` triunghiular` pe
sec]iune. Fa]a sa extern` este \n raport cu capsula articular`, iar fa]a intern` este \n
raport cu cavitatea articular`. Labrul glenoidal este mai lat \n partea inferioar` a cavit`]ii
glenoide.
capul humeral - are o form` aproximativ sferic`; cartilajul articular al capului (cartilaj
hialin) este mai gros \n partea superioar` [i prezint` o mic` depresiune \n dreptul
tuberculului mic, unde se inser` ligamentul glenohumeral.

Suprafetele articulare sunt congruente dar diferite ca dimensiuni; cavitatea

glenoida este mai mica (din aceasta cauza apare bureletul glenoidian)

Mijloacele de unire
capsula articular` - se inser` pe circumferin]a cavit`tii glenoide, pe fata externa a
labrului glenoidal [i pe colul anatomic. (la nivelul labrului glenoidal, inser]ia capsulei
sare peste tendonul capului lung al bicepsului [i se inser` pe baza procesului
coracoid). Este o capsul` sub]ire [i lax`, permi]#nd mi[c`ri ample. Prezint` o serie de
orificii pe unde ies recesuri sinoviale. La exterior se g`sesc fibre longitudinale, la
interior circulare, iar printre ele fibre oblice. Mu[chii supraspinos [i subscapular se
prind pe capsul` [i nu permit prinderea ei \ntre fe]ele articulare, \n timpul diferitelor
mi[c`ri. Capsula articular` este \nt`rit` de ligamente.
ligamentele glenohumerale - sunt situate \ntre glen` [i epifiza proximal` a
humerusului [i au rolul de a \nt`ri capsula \n zona anterioar`. Ele sunt \n num`r de 3:
superior, mijlociu [i inferior. Cel superior se inser` pe tuberculul mic, cel mijlociu se
inser` inferior de cel superior, iar ligamentul gleno-humeral inferior se inser` pe
colul chirurgical.
ligamentul coraco-humeral - se afl` \ntre apofiza coracoid` [i tuberculul mare al
humerusului. Un fascicul al acestui ligament ajunge la labrul glenoidal. Ligamentul
coraco-humeral este situat superior de ligamentele glenohumerale. Este puternic [i
bine individualizat. Are rol de a limita flexia um`rului.

Capsula articular` este lax`, permite un grad mare de mobilitate dar [i apari]ia
luxa]iilor. Ea este \nt`rit`, superior, de ligamentul coracohumeral, iar anterior, de
ligamentele gleno-humerale (supra, pre [i subhumeral).
Dintre toate, ligamentul coracohumeral este cel mai puternic [i are rolul de a sus]ine
capul humeral. El este \nt`rit de tendonul capului lung al bicepsului brahial.
La \nt`rirea capsulei articulare particip` [i mu[chii um`rului (\n special
deltoidul).

Articula]ia scapulo-humeral` este cea mai mobil`

articula]ie (enartroz`) a corpului. Are trei grade de
libertate [i la nivelul ei se execut` mi[c`rile:
flexie/ extensie
abduc]ie/ adduc]ie
rota]ie intern`/ rota]ie
extern`
circumduc]ie

Flexia/ extensia, numite [i proiec]ie \nainte/ proiec]ie \napoi, se execut` \n plan

sagital, \n jurul unui ax transversal.
Axul mi[c`rii trece prin tuberculul mare [i centrul cavit`]ii glenoide. Capul
humerusului basculeaz` \napoi \n flexie [i \nainte \n timpul extensiei, iar extremitatea
distal` humeral` efectueaz` o deplasare \n sens opus \n acest timp.
Amplitudinea mi[c`rilor: proiec]ie \nainte = 95; proiec]ie \napoi = 20.
Prin interven]ia centurii scapulare [i a coloanei vertebrale amplitudinea poate cre[te
p#n` la 180/ proiec]ie \nainte, 35/ proiec]ie \napoi.

Mu[chi:
proiec]ie \nainte: pectoral mare, deltoid,
coracobrahial;
proiec]ie \napoi: latisimus dorsi, deltoid.

Abduc]ia/ adduc]ia se realizeaz` \n jurul unui ax sagital, \ntr-un plan frontal. De

men]ionat c` axul mi[c`rii nu este fix, ci se proiecteaz` pe o zon` ovoid`; el trece prin
partea infero-extern` a capului humeral.
|n mi[carea
mi[carea se
superioar` a
cu por]iunea

de abduc]ie, epifiza distal` humeral` urc` iar cea proximal` coboar`;

face p#n` c#nd tuberculul mare humeral se blocheaz` \n por]iunea
bureletului glenoidian; capul humeral, \n acest moment, intr` \n contact
inferioar` a capsulei articulare.

Mu[chiul supraspinos este cel ce are rol principal \n mi[c`rile

de mai sus. Activitatea acestui mu[chi \n cursul abduc]iei este
extrem de important` \n primele 10 de abduc]ie (de aici [i
denumirea de starter al abduc]iei), apoi mi[carea este
continuat` de deltoid. Alt mu[chi ce intervine \n mi[carea de
abduc]ie este bicepsul brahial (por]iunea lung` - doar
secundar).
|n mi[carea de adduc]ie, \n ortostatism, un rol important revine greut`]ii membrului
superior [i ac]iunii gravit`]ii. Centrul de greutate al membrului superior \n mi[carea de
abduc]ie/adduc]ie se afl` imediat deasupra cotului; for]ele gravita]ionale ce
ac]ioneaz` asupra centrului de greutate vor fi echilibrate [i \nvinse de for]a de ac]iune
a deltoidului. La r#ndul ei, for]a de ac]iune a deltoidului se descompune \ntr-o for]`
perpendicular` pe axul lung al humerusului [i o alta, ce ac]ioneaz` \n lungul axului
lung al humerusului. Aceast` ultim` component`, se va descompune la r#ndul ei \ntro for]` ce va aplica capul humeral \n cavitatea glenoid` (atinge maxim la 90
abduc]ie) [i o alt` for]` care \mpinge capul humeral \n sus [i \nainte (atinge maxim la
60 abduc]ie).
Mu[chi adductori: pectoral mare, latisimus dorsi, rotunzi, subscapular,
coracobrahial, biceps brahial (por]iunea scurt`), triceps brahial.

Rota]ia extern`/ rota]ia intern`

Axul mi[c`rii este longitudinal, trec#nd prin capul humeral.
|n cadrul mi[c`rii de rota]ie extern`, capul humerusului alunec` dinapoi-\nainte pe
suprafa]a cavit`]ii glenoide; mi[carea este limitat` de punerea \n tensiune a p`r]ii
anterioare a capsulei articulare. Mi[carea este efectuat` de infraspinos, deltoid [i
rotundul mic.
Amplitudinea mi[c`rii ajunge la 80. M`rirea amplitudinii se face prin interven]ia centurii
scapulare.
|n cadrul mi[c`rii de rota]ie intern`, capul humerusului alunec` dinainte-\napoi pe
suprafa]a cavit`]ii glenoide; mi[carea este limitat` de punerea \n tensiune a p`r]ii
posterioare a capsulei articulare.
Mi[carea este efectuat` de supraspinos, rotund mare, subscapular, deltoid.
Amplitudinea mi[c`rii este de 95 (presupune un grad de proiec]ie \napoi a bra]ului).

Circumduc]ia este mi[carea ce sumeaz` mi[c`rile precedente, executate \n jurul

celor trei axe. Capul humerusului va urma conturul cavit`]ii glenoide, descriind un
cerc, timp \n care extremitatea distal` a humerusului descrie un cerc mai mare,
dar \n sens invers.

Spa]iul subacromiodeltoidian
Este considerat a doua articula]ie a um`rului, fiind o entitate morfofunc]ional`.
Suprafa]a articular` superioar` este alc`tuit` din fa]a inferioar` a
acromionului [i de fibre din deltoid, iar suprafa]a articular` inferioar`
este alc`tuit` din capsula superioar` a articula]iei scapulo-humerale,
tendoanele supraspinosului, infraspi-nosului [i subscapularului, precum
[i de ligamentul coracohumeral.
Prezen]a acestei a[a-zise a doua articula]ie a um`rului este extrem de
important` deoarece ea particip` la dinamica articula]iei um`rului.
Experimental, dac` se elimin` aceast` articula]ie subacromial`,
mi[c`rile um`rului vor fi limitate la 50%.

Unitatea cinematic` centur` scapular`-um`r-bra]

Amplitudinea mi[c`rilor \n articula]ia scapulo-humeral` cre[te prin
interven]ia articula]iilor centurii scapulare; de asemenea coloana vertebral`
toracal` intervine [i ea.
Centura scapular` va efectua o serie de mi[c`ri \n jurul privotului fix,
reprezentat de articula]ia claviculo-costo-sternal`. Clavicula se poate
deplasa \n sus, realiz#nd cu orizontala un unghi de 30-40, \n jos 8-10, \n
plan sagital sau poate realiza rota]ii \n jurul axului s`u.
Clavicula reprezint` singurul punct de sprijin direct pe torace al centurii
scapulare [i al articula]iei um`rului [i astfel ea joac` acest important rol \n
cursul mi[c`rilor.
C#nd scapula ajunge \n a[a-zisul plan al omoplatului, cavit`]ii glenoide i se
permite s` se orienteze lateral [i \n sus (printr-o deplasare a um`rului
\napoi). Clavicula se \ndreapt` posterior [i \n sus, scapula se apropie de
coloan` (prin unghiul supero-medial), unghiul s`u inferior bascul#nd [i
dep`rt#ndu-se de coloan`.
De men]ionat c`, atunci c#nd scapula este fix`, proiec]ia \napoi a bra]ului
este nul`.