Sunteți pe pagina 1din 1

Doua institutii centrale infiintate in spatiul romanesc;

Prezentarea unei actiuni diplomatice care se refera la spatiul romanesc


Precizarea unei cauze a implicarii in spatiul romanesc in conflict si mentionarea doua actiuni militare
desfasurate in secolele XIV-XV.
Formularea unui punct de vedere referitor la rolul unei actiuni militare desfasurate in spatiul
romanesc, in sec XVI, XVIII si sustinerea acestuia printr-un argument istoric.
Diplomatie si conflict in evul mediu in spatiul romanesc

Dupa incheierea procesul de formare a statelor medievale romanesti s-au constituit principalele
institutii medievale romanesti precum institutia centrala acea fiind domnia, apoi sfatul domnesc, adunarea
tarii si biserica.
Domnia a reprezentat institutia centrala in Moldova si Tara Romaneasca. Reprezentantul domniei era
domnitorul care s-a legitimat prin originea sa divina si prin credinta.Succesiunea la tran a domnitorilor s-a
realizat pe doua cai: electiva si ereditara.Domnitorul primea insemnele puteri numai daca era uns de catre
mitropolit si confirmat de sultan. In Moldova si Tara Romaneasca domnitorii aveau puterea absoluta
atributiile lor fiind comandantii supremi, judecatori supremi,incheiau tratate.
Biserica a reprezentat a II-a institutie ca importanta in statul medieval romanesc. Exista o
interdependenta intre domnie si biserica unde domnitorul era uns cu mir de mitropolit iar domnitorii ii
numeau pe mitropoliti si episcopi.Pana in secolul XIX biserica romaneasca a fost supusa Patriarhiei de
Constantinopol.Mitropoliile din Moldova si Tara Romaneasca au resprins orice amestec al patriarhiei de
Constantinopol in problemele administrative.
Dupa finalizarea constituirii statelor medievale romanesti aceastea intra in sistemul relatiilor
balcanice.Statele romanesti s-au confruntat cu tendintele expansioniste ale statelor crestine precum Ungaria,
Polonia si Imperiul Otoman astfel au avut loc importante conflicte militare de-a randul secolelor. O cauza a
implicarii domnitorilor din spatiul romanesc in conflict este apararea integritatii teritoriale si a autonomiei
Tarilor Romane
In Moldova a urcat pe tron Stefan cel Mare in 1457, dupa ce lupta impotriva unchiului sau Petru
Arom. Motivele care l-au determinat sa lupte impotriva lui au fost uciderea tatalui sau Bogdan I , inceputul
platii tributului din 1457.Se implica in lupta anti-otomanaiar in 1470 renunta la plata tributului. Principalele
actiuni militare au fost: o importanta batalie a fost in anul 1467 la Baia unde il invinge pe Matei Corvin iar
in anul 1497 Stefan cel Mare obtine victoria la Codri Cosminului reusind sa castige independenta fata de
Polonia. Pe de alta parte o actiune diplomatica a fost in anul 1499 la Harlau unde incheie pacea si astfel
Moldova castiga independata.
Un alt domnitor Mihai Viteazul (1593-1601) urca pe tron in 1593 cu ajutorul Imperiului Otoman.Inca
de la inceput se implica in lupta anti-otomana. Prestigiul dobandit de Mihai Viteazul la Calugareni in anul
1595 unde turcii condusi de Sinan Pasa, sunt invinsi, a avut drept consecinta incheiarea tratatului de pace cu
Imperiul Otoman prin care Tara Romanesca se obliga la plata tributului si recunoasterea suzeranittatii
otomane in schimbul respectarii autonomiei, integritatii teritoriale si a domniei lui Mihai Viteazul pe toata
durata domniei sale.
La Alba-iulia in 1599 il invinge pe Andrei Bathory , varul lui Sigismund Bathory, la Selimbar iar mai
1600 Mihai Viteazul patrunde in Moldova si-l indeparteaza pe Eremia Movila , el fiind filo-otoman, aceste
doua actiuni simbolizeaza prima unire din istoria Romaniei, si astfel Mihai Viteazul se intituleaza domn al
Tarii Romanesti, al Moldovei si voievod al Transilvaniei.Cu toate ca aceasta unire a tinut putin timp pentru
ca are loc revolta nobilimii maghiare iar Transilvania este pierduta.
In 1601 Mihai Viteazul este ucis de catre generalul Basta la Campia Turzii si se pune capat tendintei
de refacere a spatiului romanesc.In concluzie s-a varsat mult sange, truda pentru ca aceasta tara sa poata
avea o idenditate unica, si o istorie necontestabila.