POTENTIALUL TURISTIC SI VALORIFICAREA SA IN AREALUL

LOCALITATII SARATA MONTEORU

Key words: potential turistic, valorificarea resurselor turistice, dezvoltarea staţiunii

turistice, potenţial turistic natural, potenţial turistic antropic.

Abstract:

Importanţa valorificării resurselor turistice din staţiunea balneoclimaterica

Sarata Monteoru.

This article was desired highlighting a local tourist resources and / or national
territory that are on the Sarata Monteoru village in order to emphasize their need for
proper capitalization. Recognized due to mineral springs and mud from the territory,
Sarata Monteoru is a region with rich historical and archaeological past, the result of a
long evolution of civilization created in this geographical area.
The potential of this region was the discovery of several personalities who arrived in
these parts and which have a range of archaeological research and documentation.
Its founder was Grigore Monteoru.
Potentialul turistic din staţiunea balneoclimaterica Sarata Monteoru

Potentialul turistic al localitatii se imparte in doua mari categorii: potentialul turistic

natural si potentialul turistic antropic.
Potentialul turistic natural cuprinde urmatoarele resurse turistice care printr-o valorificare
corespunzatoare pot aduce venituri substantiale la nivel local si nu numai:
Dealul Istriţa (vârf 749,6 m) -face parte din grupa sudică a Subcarpaţilor de Curbură,
zonă cu importante dislocaţii tectonice.Ỉn partea înaltă domină calcarele şi gresiile
sarmaţiene, care au influenţat altitudinea şi masivitatea Dealului Isriţa.
În sud-vestul localităţii dealurile se ridică ca un zid de apărare, cu inaltimi sub 400 m,
fiind delimitate de văi mai largi: valea Spirei, valea Căprioarei, valea Păcurii, valea
Scoarţei. Dealul Murătoarea poartă în structura sa rezervele cu apă minerală atât de
căutate, iar Dealul Păcura Mică ascunde rezerve de petrol.
Apele subterane, din arealul localitaţii Sărata Monteoru sunt cele care au avut şi au
un rol hotărâtor in dezvoltarea regiunii şi in includerea acesteia in rândul staţinilor de
interes local. Astfel, izvoarele minerale cloruro-sodice, calcice, magneziene, sulfuroase,
iodurate şi carbonate, alături de nămolul sapropelic, constituie principalul factor
terapeutic şi sunt folosite atât în cură externă (în tratatrea afecţiunilor sistemului nervos
periferic şi ale aparatului locomotor), cât şi în cură internă împotriva bolilor aparatului
digestiv .Alte indicaţii terapeutice:
• afecţiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicală, dorsală şi lombară,
artroze, polirtroze);
• afecţiuni reumatismale abarticulare(tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze,
periartrita scapulohumerală);
 • afecţiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stări după operaţii pe
muşchi, articulaţii şi oase, stări după entorse, luxaţii şi fracturi);
• afecţiuni neurologice periferice (pareze uşoare, sechele după polineuropatii);
• afecţiuni ginecologice (insuficenţa ovariană, cericite cronice) .
Analizând comparativ apele de la Sărata cu apele străine, s-a ajuns la concluzia că aceste
izvoare româneşti sunt cu mult mai superioare celor de la Hall (Austria de Sus),
Kreuznach (Germania), Lamotte (Departamentul Isere) şi Saliesb(Departamentul Jura).
În ceea ce priveşte apele de suprafaţă, reţeaua hidrografică este reprezentată de
pârâul Sărata şi afluenţii săi. Pe partea dreaptă primeşte apele ce izvorăsc de pe Culmea
Nămolului(puternic mineralizate) şi de pe Dealul Vladimir, iar pe partea stângă, Păcura
Mare şi Păcura Mică.
Vegetatia si lumea animala sunt resurse turistice cu mare atractivitate, arealul localitatii
corespunde etajului foioaselor, subetajul gorunului, fiind prezentă o vegetaţie
caracteristică zonei subcarpatice. Alături de gorun ,specie dominantă, se mai întâlnesc:
carpenul, Laleaua pestriţă sau bibilica , se intâlneşte în rărişurile uşor mlăştinoase. Florile
sale au o culoare bruniu-roşcată.Mai rar, în locurile umbroase întâlnim crinul de pădure
cu flori colorate roz-violaceu cu pete purpuriu- închise şi, alături de acesta, bujorul
românesc . Atât bujorul românesc, cât şi bibilica, sunt plante ocrotite de lege.
Întâlnim de asemenea şi numeroase specii de plante medicinale: muşeţel coada
şoricelului .Zonele turistice au fost amenajate, plantându-se răşinoase din specia pinului
negru, salcâmi, castani.
Livezile, areale cultivate cu porumb, cartofi şi viţă de vie se întâlnesc pe versanţii
dealurilor. Ca în marea majoritate a zonelor împădurite aflate în preajma aşezărilor
omeneşti, şi la Sărata Monteoru a apărut problema degradării mediului înconjurător, a
naturii care a fost generoasă de-a lungul timpului cu locuitorii de aici. Astfel, Romsilva-
Filiala Buzău, împreună cu pădurarii (lucrătorii din teritoriu), au demarat procese de
conservare şi dezvoltare a fondului forestier din U.P. Monteoru. Un prim pas l-a
constituit plantarea a 25 ha de puieţi de paltin, frasin, nuc. Se urmăreşte împădurirea şi
refacerea vegetaţiei pe versanţi, precum şi combaterea dăunătorilor pădurii prin
efectuarea de tratamente fitosanitare periodice.
Pădurea Sărata este una din punctele de atracţie ale localităţii. Aici se găsesc plante
ocrotite de lege.
Fauna este reprezentată de speciile comune pădurilor
colinare şi anume: veveriţa , iepurele de câmp, mistreţul,
viezurele sau bursucul, căprior, mai rar ursul şi lupul.
Din lumea păsărilor se remarcă: mierla, cucul,
privighetoarea, vrabia, rândunica, piţigoiul, bufniţa,etc.
Resursele naturale si antropice valorificate prin activitati
turistice
“Parcul Monteoru”(fig.1) – acest parc se află pe fostul
domeniu al familiei Monteoru, este conceput în stil
“englezesc” şi a fost terminat în anul 1904. Are o suprafaţă
de 5162 mp şi adăposteşte specii forestiere şi exotice :
Fig.1. Parcul dendrologic şi
Tabăra şcolară Sărata Monteoru.
molidul, bradul alb , thuia ,tisa, plopul alb, plopul negru, scumpia, salcâmul galben. În
interiorul parcului funcţionează o şcoală elementară şi o tabără de elevi. Datorită unei
degradări continue a acestui spaţiu, Agenţia de Protecţie a Mediului Buzău a propus ca
parcul să intre în regim de ocrotire, precum şi înfiinţarea unui muzeu
dendrologic şi a unei staţiuni de cercetare a ştiinţelor naturii privind aclimatizarea.
Dealul Cetăţuia – unde s-au descoperit urmele uneia dintre cele mai interesante
culturi carpatice ale epocii bronzului, Cultura Monteoru, caracteristică pentru o arie
geografică foarte extinsă. În acest sat s-au găsit inele din aur, diferite vase din ceramică
decorate şi un topor din bronz.
Izvorul " de ochi" – izvoare exploatate empiric, despre care localnicii spun ca ar
vindeca bolile de ochi, localizate pe dealul Murătoarea.
Izvoarele cu apa minerală de pe Culmea Nămolului – aici se află câteva izvoare
neamenajate, folosite adesea de localnici, precum şi de turişti în sezonul cald. Sunt
separate, izvoare pentru femei şi izvoare pentru bărbaţi. Acestea ocupă o suprafaţă
redusă, sunt de dimensiuni mici însă au un potenţial ridicat. Sunt izvoare feruginoase,
sulfuroase, aflate la o distanţă de 200 m de bazinele amenajate şi sunt folosite pentru
prevenirea paradontozei şi pentru ameliorarea diferitelor afecţiuni dentare.
Nămolurile – reprezintă o altă resursă naturală ,utilizate de turişi, în special de femei,
care se ‘’ung’’cu acest nămol sapropelic cu scopul de a avea o piele mai catifelată şi
hidratată.
Bazinele în aer liber cu apă sărată – în perioada iernii se pot face băi şi proceduri
medicale la baza de tratament a hotelului Ceres.Vara majoritatea turiştilor se adună în
acest bazin.
Ansamblul Băile Monteoru – În jurul anului 1866 şi după, au fost executate amenajări
prin care apa era captată prin şănţuleţe şi ţevi primitive într-un rezervor construit din
piatră ordinară, care alimenta 11 cabine destinate băilor reci şi 6 cabine destinate băilor
calde. Aceste cabine erau construite din scânduri iar curăţenia din interiorul lor era
primitivă.
În prezent se pot vizita vechile stabilimente din piatră, care nu mai sunt date în
folosinţă şi care se află în imediata apropiere a bazinelor în aer liber puse la dispoziţia
turiştilor.
Biserica-capelă a familiei Monteoru - Construită între anii 1902-1903, este în prezent
monument istoric. Are forma unei cruci, o turlă situată central, construită din blocuri de
piatră cizelată. Această capelă adăposteşte rămăşiţele pământeşti a şapte membrii ai
familiei Monteoru : Grigore C. Monteoru (1831-1898), Elena Gr. Monteoru (1853-1928),
Virginia dr. Angelescu (1868-1908), Grigore G. Monteoru (1869-1884), Gheorghe Gr.
Monteoru (1871-1894), Elena Lascăr Catargiu (1878-1972), Alexandru Angelescu (1902-
1947). În prezent capela se află în stare de degradare
Mina de Petrol :este localizată în partea de nord-est a localităţii, într-o zonă cu
importante dislocaţii tectonice. La Sărata Monteoru s-au găsit urme de bitium pe
fragmente ceramice aparţinând epocii bronzului ceea ce arată faptul că locuitorii din acele
timpuri ştiau de existenţa “izvoarelor de păcură” de pe aceste locuri.
Din anul 1948 şi până în prezent, schela Monteoru se află în proprietatea schelei
Berca, dar nu mai este în funcţiune. Turişii o pot vizita doar cu autorizaţie specială.
Biserica cu hramul ’’Adormirea Micii Domnului’’: se află în centrul localităţii Sărata
Monteoru, lângă biserica capelă a familiei Monteoru. Stilul arhitectonic este bizantin, iar
pictura în stil realist.
Schitul lui Negoiţă- reprezintă ruinele unui fost locaş monahal care a fost pentru prima
dată atestat documentar la data de 4 noiembrie 1682, şi al cărui fondator a fost Neagoe
( Negoiţă), postelnic la Sărata .
Locul este vizitat atât pe întreg parcursul anului, de către
credincioşii localităţii, cât şi în sezonul estival, de către turişti.
Vila Monteoru(fig.2) - este în prezent folosită de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, ca tabără şcolară, şcoala cu clasele I-IV şi
grădiniţa de copii.Se află în incinta parcului dendrologic şi în
apropierea bisericii- capelă. A fost construită de Grigore
Monteoru în anul 1933 .

Fig.2 : Vila Monteoru.

Fântâna cu foişor din interiorul parcului dendrologic – ridicată în anul 1888.

Monumentul Eroilor din primul război mondial -Reprezintă o sculptură executată de Ion
Jalea în anul 1933, pe un teren ce a fost donat de Grigore Monteoru. Soclul a fost
executat de Cristache Rădulescu. Pe două laturi ale soclului sunt scrise numele celor 60
de soldaţi ai comunei Monteoru ce au căzut la datorie în primul război mondial.
Obeliscul de marmură ridicat în memoria lui Gogu- acest monument se află în curtea
Capelei Monteoru şi a fost ridicat în memoria fiului lui Grigore Monteoru, Gr. C.
Monteoru, care a fost împuşcat din imprudenţă în august 1884, într- o livadă de pruni.
Crucea de marmură din curtea Capelei este de asemenea un monument ce datează din
anul 1870 şi a fost ridicat în amintirea unei tinere decedate la vârsta de 21 de ani..
Crucea de pe dealul Piscul Mocanului( vf. 270 m) a fost ridicată în anul 2002 în memoria
lui Constantin Mihalaşcu. Are o înălţime de 10 metri şi este placată cu travertin (tuf
calcaros de Istriţa).
Crucea lui Grigore Monteoru. Tot pe dealul Piscul Mocanului în anul 2004 a fost ridicată
de doamna Ioana Angelescu Monteoru o cruce în cinstea străbunicului acesteia.

Valorificarea turistica actuala specifica regiunii

Tipuri şi forme de turism practicate în regiune:
- balnear;
- climateric;
- de week-end;
- turismul rural şi agroturismul;
- ecoturismul;
- turismul sportiv.
Factorii naturali terapeutici valorificaţi aici sunt :
a) Izvoare cu ape minerale concentrate, clorurate, iodurate, bromurate, sodice,
calcice, magneziene, sulfuroase, hipertone;
b) Nămol mineral de depunere din izvoare sulfuroase (cură naturistă);
c) Bioclimat sedtiv de cruţare.
Infrastructura turistica –
Infrastructura de cazare: astăzi în localitate sunt 2 hoteluri de două stele, un
camping, 16 pensiuni, o tabără de copii şi multe alte vile în construcţie:
 Complexul balnear ’’Ceres’’, Hotelul ’’Monteoru’’ , Ştrandul ’’Paradis’’ Camping
’’Adventura’’ Pensiunea ’’Anemona’’ Pensiunea turistică ’’ Aurora’’ Casa Flamandă
’’La Belgianul’’ Casa ’’Bogdan’’ Casa ’’Costea’’, Vila ’’Cerbul’’- Pensiunea
agroturistică ’’ Marin Iuliu Trandafir’’ Complexul ’’Caprice’’ şi ’’Mon Caprice’’-
Casa ’’ Camelia’’ Pensiunea ’’Casablanca’’, Pensiunea – Restaurant ’’Casa cu Tei’’,
Pensiunea ’’Monteoru’’ Pensiunea ’’Olga’’ ,Tabăra de copii – Parcul Monteoru ,Vila
’’Bradu’’ Pensiunea ’’Viţa de vie’’ Pensiunea ’’Casa de zahăr’’-
În perspectivă
Hotelul ’’Ciuhoiu’’, Pensiunea ’’Cabel’’, Cafe- bar ’’Victoria’’, pensiune –terasă ’’Casa
buzoiană’’, hotelul ’’Mina de petrol’’(40 de locuri, restaurant, bar). , hotelul ’’Parc’’,
Casa Asociaţiei ’’Sfânta Maria’’.
Infrastructura de transport şi comunicaţii - drumurile sunt modernizate, legătura cu
cel mai apropiat oraş, Buzău, situat la 19 km distanţă, realizându- se prin curese regulate
cu autobuzul. Gara localităţii asigură legătura cu alte oraşe importante: Bucureşti,
Focşani.În cadul infrasctucturii de comunicaţii sunt de menţionat prezenta unui sediu
Romtelecom şi a unei poşte.
Infrastructura de sănătate – în cadrul hotelului “Ceres” se află un departament
special creat pentru asigurarea măsurilor de prim ajutor localnicilor şi turiştilor veniţi
Locuri de recreere şi agrement: turistul venit la Sărata Monteoru are mai multe
posibilităţi de petrecere a timpului liber. În primul rând, spaţiile special amenajate din
cadrul pensiunilor, cum ar fi: sălile de sport şi terenurile de sport, unde se pot practica
fitness-ul, tenisul de câmp şi de masă, fotbalul, baschetul şi voleiul. De asemenea,
terasele hotelurilor şi ale magazinelor unde turiştii se adună sezon de sezon, discotecile
şi cluburile sunt locuri în care se creează o atmosferă caldă şi relaxantă, un ambient în
care turistul uită de stresul cotidian. Pensiunile, vilele , au de obicei în curtea interioară
un loc special amenajat pentru grătarele în aer liber şi, unele au şi piscină neacoperită,
precum şi locuri de joacă pentru copii.Ştrandul în aer liber, cu apă sărată, este principala
atracţie a staţiunii, locul unde cei mai mulţi turişti vin să se recreeze;este funcţionabil
doar pe perioada verii. O parte din turişti se destind şi după o plimbare cu ATV-ul prin
staţiune. Tot ca activităţi de recreere şi agrement, primăria comunei Merei organizează
în localitate, în fiecare an, două evenimente, unul sportiv şi altul cultural: ’’Road
Adventure’’ şi ’’Zilele Monteoru’’ . Un alt eveniment organizat de către ANTREC a fost
’’Ziua văruitului ’’ce s-a desfăşurat în perioada 14- 20 aprilie 2007, cu ocazia Săptămanii
Europene a Turismului Rural.
Parcul dendrologic Monteoru este un loc deosebit prin faptul că a fost amenajat aici
încă de la începutul deschiderii oficiale a staţiunii Sărata Monteoru. Aerul curat, sedativ,
nepoluat, fac din acest spaţiu un loc ideal pentru recreere şi odihnă, pe una din băncile
amplasate de o parte şi de alta a aleilor.
Drumeţiile pe dealurile ce împrejmuiesc localitatea, sunt preferate de turiştii cărora le
place mişcarea în aer liber, dar şi de cei care vor să descopere obiectivele turistice
naturale şi antropice, cei care vor să afle o parte din istoria acestei staţiuni. Traseele
turistice sunt marcate. Astfel, turistul poate porni intr-o plimbare pe malul apei şi, în
amonte, pe partea stângă, poate pătrunde în padurea Sărata, un loc de recreere,o „gură” de
aer proaspăt şi curat, atât de dorit de cei mai mulţi locuitori ai mediului urban. În
interiorul ei se află o parte din izvoarele minerale care au adus un renume staţiunii, şi
numeroase specii de plante şi animale.
 Puncte de belvedere- Din centrul staţiunii, sau din locul în care se află parcul
dendrologic, se poate ajunge pe piscurile sau dealurile ce înconjoară staţiunea şi care
oferă o frumoasă panoramă asupra întregii regiuni. Cea mai mare parte a acestora sunt
considerate obiective turistice şi ca atare potecile ce le străbat sunt marcate.
Valorificarea prin agroturism a regiunii . Agroturismul reprezintă o oportunitate de
dezvoltare a economiei locale şi a gospodăriilor ce oferă cazare turiştilor. Construirea de
noi vile determină de asemenea o evoluţie a localităţii atât sub aspect estetic,
arhitectonic, cât şi teritorial. Localitate rurală, cu un peisaj pitoresc, cu potenţial natural
care atrage mii de turişti anual,
Sărata Monteoru este o localitate rurală, fără o agricultură şi o industrie dezvoltate.
De aceea, avantajul de a fi situată într-o regiune cu izvoare minerale, cu potenţial natural
ridicat, îi permite practicarea agroturismului ca principală sursă de profit. Mii de turişti
vin anual aici nu numai pentru tratament balnear ci şi pentru a se bucura de un aer curat,
pentru a se delecta cu bucatele din bucătăria ţărănească tradiţională ţi pentru drumeţiile ce
se pot face în zonă. Practicarea agroturismului în localitate, o formă de turism din ce în
ce mai apreciată şi preferată de turişti, poate duce la o renaştere a staţiunii.
Turismul la Sărata Monteoru se practică în ferme agroturisice sau în pensiuni turistice. În
fiecare an, la sărbătorile şi evenimentele mai importante (Paşte, Crăciun, Revelion),
pensiunile fac diferite oferte de cazare, cu mese festive incluse în pachetele turistice.
În prezent se poate spune că agroturismul este o formă de turism practicată în Sărata
Monteoru, deoarece:
- locuitorii primesc an de an turişti în gospodăriile proprii
- primăria organizează activităţi recreative sau culturale;
- este valorificat potenţialul natural şi antropic ;
- alimentaţia turiştilor se face în gospodăriile ţărăneşti;
Strategii de dezvoltare a staţiunii balneoclimaterice Sarata Monteoru
Turismul poate fi practicat cu succes datorită potenţialului climatic, geomorfologic,
hidrologic, a obiectivelor turistice naturale şi antropice.
Sărata Monteoru ar putea deveni o staţiune interes naţional dacă aici s-ar desfăşura
ample proiecte de reabilitare şi de dezvoltare. Infrastructura de cazare ar trebui să fie mai
dezvoltată, şi obiectivele turistice valorificate la maxim. În primul rând aceste obiective
ar trebui întreţinute corespunzător, cum sunt de exemplu izvoarele minerale neamenajate,
şi nămolurile, care sunt de dimensiuni mici şi a căror suprafaţă nu este delimitată de nici
un aranjament estetic. Faptul că lângă acestea nu este nici o sursă de informaţie cu privire
la rolul acestora, la compoziţie, la indicaţii terapeutice, face ca acestea să nu fie atât de
cunoscute şi valorificate cum ar trebui.
Creşterea atractivităţii turistice şi o mai bună valorificare a resurselor turistice pot fi
posibile dacă s-ar demara proiecte pentru:
- Reabilitarea statiei de epurare;
- Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa;
- Extinderea retelei de gaze naturale;
- Amenajarea unei partii de schi, pentru posibilitatea practicării turismului pe
parcursul întrgului an.
- Atragerea de investitori străini.
 BIBLIOGRAFIE

Berlescu, Elena, (1996), Mică enciclopedie de balneoclimatologie a României, Editura

All, Bucureşti
Deşliu, Al., (2001), Buzău. Ghid turistic, Editura Terra, Focşani.
Lipan, I. V. , (1996), Centenarul staţiunii balneoclimaterice Sărata Monteoru, Iaşi.
Marin, Marcela, (2005), Sărata Monteoru, Album monografic, Ed. Alpha Buzău, Buzău.
Marin, Marcela, (2007), Sărata Monteoru- informaţii turistice, Ed. Alpha MDN, Buzău.
Nicolescu, V., (1995), Schiţă de monografie, Centenar Sărata Monteoru, Editura Mad
Linotype, Buzău.