Sunteți pe pagina 1din 222

TE PHAN IE

LAURENS

Pro{og
~
Lord Julian Roscoe Neville Delbraith, al doilea fiu al ducelui
de Ridgware, era un pierde-vara. Peste poate de destrabalat,
dadea termenului noi intelesuri. inalt, cu parul negru $i periculos
de chipe$, se mi$Ca in societate cu gratia lene$a a unei feline de
rasa ale carei pofte erau mereu satisfacute, a$a cum, pe huna
dreptate, se asigura ca se intampla. De gentlemeni era considerat
o persoana importanta, genul de om pe care iti doreai sa il
cuno$ti, in timp ce femeile ii apreciau eleganta inefabila, faptul
ca era expert in ale dansului, $armul lui binevoitor $i taioasele lui
vorbe de duh cu care i$i intepa uneori interlocutorii. Ve$mintele
lui erau, desigur, invariabil de cea mai buna calitate, iar caii lui
ii faceau pana $i pe cei mai bogati oameni sa se inverzeasca de
invidie. Vinul, femeile $i jocurile de noroc, in ordine inversa,
erau ocupatiile lui principale, ceea ce nu mira pe nimeni; familia
Delbraith avea o lunga $i venerabila istorie a masculilor cu multi
urma$i, dependenti de jocuri de noroc. Era in sangele lui.
Acestea fiind spuse, Lucas ta, mama lui Lord Julian, recunoscuta
drept Salvatoarea Familiei Delbraith, era apreciata pentru abilitatea de a-1 struni pe Marcus, tatal lui Julian, impiedicandu-1 sa
risipeasca averea familiei. Lui Marcus i-ar fi placut sa i$i joace
intregul venit, dar Lucasta pusese piciorul in prag $i se opusese
impulsurilor lui. Cu fermitate. Mai mult, primul ei nascut, George,
era eel dintfil Delbraith in nenumarate generatii care scapase de
blestemul familiei.
Unii erau de parere ca eforturile sisifice ale Lucastei cu Marcus
$i cu George o lasasera fara energia necesara pentru a infaptui
o transformare similara cu Julian, in timp ce altii considerau ca
incapatanarea lui Julian nu putea fi infranata nici macar de mama
lui, chiar daca aceasta ar fi avut cum sa se concentreze numai
asupra lui. In ochii societatii, Julian era intruchiparea masculului arhetipal Delbraith.

-------- Strylianie Laurens-------Dar, pentru societate $i familie, aderarea entuziasta a lui


Julian la blestemul familiei Delbraith nu avea nici o importanta.
George era mo$~enitorul.
Masiv, solid, tacut', rigid $i rezervat, spre deosebire de fratele
lui mai mic, George parea sa nu aiba nici un viciu. In timp ce
Julian se arata in repetate randuri frivol, ireverentios $i amuzant,
9eorge statea cu mainile la spate $i spunea cat de putin posibil.
Intr-un cuvant, George era plictisitor, dar nici acest lucru nu
ingrijora pe nimeni, pentru ca, pana la urma, asta 11 tinea pe
George fn siguranta.
Prin urmare, atunci cand, la moartea lui Marcus, George
mo$tenise titlul, familia $i societatea zambisera binevoitor.
Continuasera sa zambeasca $i cand George perfectase o casatorie
in totalitate adecvata cu Caroline, fata contelui de Kirkcombe,
o inteleapta tanara lady, bine privita in societate. Caroline,
urmand exemplul soacrei ei, 11 considera pe George un model de
perfectiune, eel putin datorita faptului ca se tinea la distanta
de blestemul familiei. Ca 11 gasea mult mai 'putin admirabil
in viata intima era un lucru pe care 11 tinea pentru ea; in fata
celorlalti, 11 sustinea pe George la fiecare pas, $i societatea dad~a
din cap aprobator. Deloe surprinzator prin urmare, Caroline nu 11
privea cu ochi buni pe cumnatul ei, pe atragatorul crai, scandalos
de desfranatul Julian; atitudinea ei arata clar ca 11 considera 0
posibila influenta corupatoare, una pe care $i-o dorea la o distanta
cat mai mare de sotul ei, de ea $i de copilul pe care ajunse sa'.-1
poarte rapid in pantece.
Deloe lipsit de consideratie, Julian se conforma dorintelor
nerostite ale cumnatei lui; e~, pana la urma era sotia fratelui
sau. Vizitele lui la domeniul familiei, Ridgwar~, in St~ffordshire,
anterior destul de frecvente atpnci cand i$i vizita mama, ca un
fiu respectuos ce era, ramanand apoi sa se joace cu surorile lui
mult mai mid, devenira tot mai razlete $i, intr-un final chiar rare.
Servitorilor de la conac, care observau mult mai multe decat se
putea banui, le parea rau pentru asta, dar opinia lor nu conta
pentru nimeni.
Apoi se nascuse copilul lui Caroline. Botezat Henry George
Neville Delbraith, baiatul avea toate caracteristicile fizice ale unui
adevarat Delbraith. Privind aceste semne cu ingrijorare, Caroline
6

- - - - - ~otu( sau nimic ------jura ca, orice s-ar intampla, fiul ei nu avea niciodata sa fie atins de
blestemul familiei Delbraith.
In dimineata botezului, Julian sosi la biserica, statu langa
mama $i surorile lui, apoi sub privirea mahnita a lui Caroline,
simtindu-se ca balaurul din poveste, ii pasa mamei lui cadoul
complet inofensiv de botez pentru nepotul lui $i, de indata ce slujba se incheie, ii stranse mana fratelui sau, facu urari politicoase
cumnatei lui $i ghemotocului pe care-I tinea strans - protector la piept $i se intoarse la Londra.
Dupa aceea, Julian le vizita pe mama $i pe surorile lui doar
atunci cand Caroline $i, preferabil, $i bebelu$ul Henry lipseaumacar pentru moment. Daca George se afla prin preajma, Julian
intra $i la el, dar, avand caractere atat de diferite $i cu greutatea
titlului atarnand pe umerii lui George, fratii nu avusesera niciodata prea multe in comun; o remarca, o observatie imparta$ita $i
se desparteau, amiabil, dar distant.
Intre timp, Julian i$i umplea timpul cu rutina lui obi$nuita
de jocuri de noroc $i risipa; jocuri de carti, zaruri, curse de cai orice fel de curse. Era mereu dispus sa calculeze riscurile unei
situatii $i sa parieze in consecinta. Aventurile amoroase, initial
cu femei de moravuri U$Oare, dar apoi din ce in ce mai des cu
matroane plictisite din propria clasa sociala, ii umpleau timpul
ramas. Reputatia lui de expert in vinuri ramase ne$tirbita, dar
nimeni nu i$i putea aminti sa 11 fi vazut vreodata cu adevarat
beat. In definitiv, era universal recunoscut ca bautura $i pariurile
pe sume mari nu erau o combinatie reu$ita, $i toti $tiau ca Julian
i$i lua in serios sacrificiul pe altarul blestemului familiei.
~i anii treceau in acest fel.
In tot acest timp, daca cineva $i-ar fi dorit sa afle care era situatia
financiara a lui Lord Julian de la vreun membru al societatii, i s-ar
fi raspuns ca Lord Julian era la un pas de ruina, de a se arunca
in rau $i a se duce la fund. Pentru toti observatorii cu experienta
era evident ca nimeni nu putea sa duca un asemenea stil de viata
risipitor $i sa parieze atat de des $i de extravagant fara sa ramana
la un moment dat fara bani. Cartoforii pierdeau intotdeauna,
chiar daca nu imediat; toata lumea $tia asta.
Caroline, ducesa de Ridgware, cu siguranta imparta$ea $i
ea aceasta opinie. Mai mult, era convinsa ca inutilul ei cumnat
7

------- Stphanie Laurens ------seca averea familiei, dar, de fiecare data cand incerca sa discute
problema cu sotul ei, George se uita urat ~;i ii spunea ca gre$e$te.
Cand, manata de nevoia de a proteja mo$tenirea fiului ei, puse
presiune asupra lui, George se arata neinduplecat $i o lini$ti cu
raceala $i extrem de categoric spunandu-i ca Julian primea doar
un modest stipendiu trimestrial ce ii revenea prin testamentul
tatalui lor $i nimic mai mult - ca Julian nu ceruse niciodata bani
din sumele ce se strangeau pe domeniu, nici macar lui personal.
Caroline nu crezu asta, dar, pusa fata in fata cu neobi$nuita
inver$unare a sotului ei, fu nevoita sa il creada pe cuvant $i sa
se retraga.
De fapt, doar doi oameni cuno$teau adevarul despre situatia
financiara a lui Lord Julian - valetul lui, Rundle, $i Jordan Draper,
fiul responsabilului cu afacerile familiei. La cererea lui Julian,
Jordan i$i asumase sarcina administrarii finantelor acestuia,
separandu-le astfel de posesiunile ducale ale fratelui sau. Doar cei
doi $tiau ca Julian era unul dintre acei Delbraith care apareau o
data la trei generatii. Era unul dintre acei Delbraith care d$tigau.
Nu ca$tiga fiecare pariu, dar, pe o perioada mai lunga de timp,
avea profit. De la varsta de cinci ani, cand descoperise intaia oara
bucuriile rama$agurilor, nu mai ajunsese sa fie pierzator la final
de saptamana; in unele saptamani, d$tiga doar cativa gologani,
dar, per ansamblu, nu ie$ise niciodata in pierdere.
Jordan Draper era fascinat de faptul ca nimeni nu se mira
vreodata cum de o familie atat de veche precum familia Delbraith,
blestemata cu o asemenea dependenta paguboasa, nu ajunsese
niciodata la sapa de lemn. Prin asocierea lui cu Julian, Jordan
aflase $i raspunsul. Bunic, tata, fiu - in decursul a trei generatii,
ma.car unul din membrii familiei avea norocul invingatorului.
Desigur, asta nu mai conta, intrucat, multumita Lucastei $i
influentei ei asupra lui Marcus $i apoi asupra lui George, familia
nu mai era aservita acestui blestem. Blestemul fusese invins ...
Dar, administrand conturile $i investitiile lui Julian, Jordan
se intreba adesea daca ispravile Lucastei fusesera intr-adevar
un lucru bun.
Prin urmare, existenta lui Julian $i stilul lui de viata extravagant se desfa$urau in cea mai mare parte lipsite de evenimente.
~tia foarte bine care este parerea lumii despre el; asta nu facea
8

_ _ _ 'T'otuC sau nimic - - decat sa ii intretina cinismul natural, facandu-1 sa zambeasca in


inea lui.
d .
b" 1
a
Asta pana in acea seara din 1811, can cmeva atu a U$
e$edintei lui din Duke Street.
" "
. "
Era ~oiembrie, $i vremea devenise mohorata. P;it1~a lume
r m asese in ora$, ceea ce explica de ce Julian stat~a" l~nga foe, ~u
, icioarele ridicate pe un taburet $i cu o carte desc~1sa ~~tr~una dm
~naini. Auzind bataia, i$i ridica privirea; auzi apo1 pa$~ 1~1 Run~e
raversand holul in drum spre U$a din fata, a$tepta, mtrebandu-se vag...
" " " " .
"
- Stapane! zise Rundle ta$nind pe U$a fara sa c10c~easca, ceea
e nu ii statea in obicei. A venit Higginbot~a~ de la Ridgware .. ul
Privind pe langa Rundle la grajda:~l p:mc1pal .de la d~mem fratelui sau, observand aspectul rava$1t $1 expres1a grava a aces
, uia, Julian i$i indrepta spatele.
- Mama?
Higginbotham clipi, apoi scutura din cap."
_ Nu, stapane. Este fratele dumneavoastra.
- George?
. .
Julian nu i$i putea imagina de ce 1-ar fi tnm1s George pe
igginbotham in ora$ ca sa-1 cheme pe el, risipitorul frate
maimic.
-Ce vrea?
Higginbotham arata de parca $i-ar fi inghitit limba, dar
. ntr-un final scutura din cap.
.

" .
- Domnia sa nu dore$te nimic. ~i-a pus un ~lstol"la ta~pla $1
apasat pe tragaci. Este mort. Credem ca ar fi bme sa vemti.
Julian conduse trasura nebune$te $i ajuns~ la ~dg~are in
.'l ul diminetii. Dupa ce o lasa in curtea graJdulm, se mdreprniJ oc

1
"
l" ase peste
t , spre casa $i intra pe U$a din latera . 0 negu:a s.e as " .
nae; tacerea era sumbra. Pa$ii lui faceau ecou m tl~p ce m:mta
Pret de un moment ramase tacut,
d a1e1e holului din fata.
'
il
e pe
rutat~ Higginbotham nu $tiuse sa i~ s~una . ce . l~~mses
orge sa faca un gest atat de impuls1v $1 de irevers1b11. Un gest
. ;t t de necaracteristic lui.

Atat de inexplicabil.
9

- - - - Stpfianie Laurens---Un sunet venit din josul coridorului il facu pe Julian sa se


intoarca.
Din umbre aparu un batran, imbracat intr-un costum negru
extrem de ingrijit.
- Va multumesc ca ati venit atat de repede, domnul meu.
Cu buzele stranse, Julian incuviinta din cap.
-Draper.
Omul din fata lui era Draper senior, responsabilul pentru
afaceri al fratelui sau, tatal lui Jordan. Birourile familiei Draper
se aftau in Derby, mult mai aproape de conac decat Londra. Julian
cerceta fata barbatului.
-Ai vreo idee de ce George ... Tot nu imi vine sa ere! De ce $i-a
luat viata?
Sobru $i solemn, Draper incuviinta din cap. Arata palid, epuizat - mult mai in varsta decat il tinea minte Julian.
- Din pacate, domnul meu, $tiu de ce. De aceea am fost atat
de U$urat sa aftu ca servitorii v-au chemat din proprie initiativa.
Este o afacere urata, $i vom fi nevoiti sa luam decizii rapid, pentru
a proteja familia.
-Sa protejam ... ? Julian se incrunta. Nu inteleg.
-$tiu.
Draper facu semne in josul coridorului.
- Daca doriti sa ma urmati in birou, voi incerca sa va explic.
Julian ezita.
-$imama?
- Este in stare de $OC, la fel $i ducesa, dar doctorul a venit aici
ieri, $i ambele au fost sedate. Mi s-a spus ca se vor trezi peste
cateva ore.
-Surorile mele? $i Henry? Dumnezeule mare, saracul baiat
este duce acum.
- Intr-adevar, dar servitorii ii tin bine pe cei mai tineri sub
control $i ma tern ... Draper se intrerupse $i i$i freca fruntea.
Ma tern ca discutia noastra nu poate fi amanata, domnul meu.
Intr-o asemenea situatie, timpul este esential.
Draper era un barbat solid, de incredere, greu de $Ocat $l
con$tiincios, unul dintre motivele pentru care Julian il alesese pe
fiul lui ca responsabil pentru propriile afaceri. Devenind $i mai
intrigat- mai alarmat -, Julian incuviinta din cap.
10

- - - - Totu{ sau nimic - - - - Foarte bine. Flutura sugestiv mana. Dupa tine. Urmandu-1
pe Draper pe coridor, il intreba: Cand s-~ int.~mplat? .
- Ieri-dimineata, domnul meu. Servitorn au auz1t 1mpu$Catura la ora unspr~zece, daca nu ma in$el. Au fost nevoiti sa doboare U$a de la biblioteca, dar, desigur, nu au mai avut ce face.
Julian avusese suficient timp, in lungile ore ale calatoriei, sa se
andeasca la ce se intamplase.
-Cati au mai aftat despre moartea lui George?
- In 'acest moment, domnul meu, cred ca doar servitorii din
asa $tiu, cei de la grajd $i familia. $i doctorul $i eu, desigur.
- Deci am putea ascunde faptul ca este vorba despre o
inucidere.
Primul lui gand fu la surorile lui, la mama, la Henry $i chiar
1 cumnata; o sinucidere in familie, din orice motiv, aducea cu
sine o umbra sociala de proportii.
Draper ezita inainte sa zica:
- Posibil.
Nu parea deloc sigur. Julian il urma pe Draper in biroul conaului. Acesta ii indica un scaun din spatele biroului de scris.
- Imi va fi mai simplu daca va arat situatia financiara.
- Situatia financiara? Cufundandu-se in scaun, Julian se in:runta. D~ ce trebuie sa vad situatia financiara?
Ridicand un registru voluminos de pe un raft, Draper se
intoarse $iii intalni privirea.
- lmi pare rau sa va informez, domnul meu, ca fratele
lmnneavoastra nu a fost, a$a cums-a banuit de catre toata lumea,
1nun la blestemul Delbraith.
A

- Sa dea naiba!
Julian i$i infipse ambele maini in par, holbandu-se la dovev. 1 dependentei lui George. In ultima jumatate d.e ora, Draper
r pusese in fata registru dupa registru, faca~du.-1 c~ar un f~pt
t inrte simplu. George reu$ise acolo uncle tot1 ce1lal~1 Delbra1t~
11l11aintea lui dadusera gre$. Dusese domeniul la fal1ment, apo1
d11bl se datoriile ipotecand fiecare bun detinut cat de mult pol>il. Coborandu-$i mainile, Julian se lasa pe spate.
- n regula.
11

. . _ - 'T'otu( sau nimic - - -

- - - - - Steyfianie Laurens---Mintea ii vuia, cifre i sume ii jucau prin cap, evalua toate
ansele i posibilitatile. Acum intelegea de ce Draper dorise sa fie
i el acolo.
- Fa totalul! Tot. $i trimite dupa Jordan - spune-i sa-mi
aduca registrele.
- Da, domnul meu. Draper ezita, apoi recunoscu: Mi-am
permis sa trimit dupa Jordan mai devreme - ar trebui sa ajungii
cam peste o ora.
Julian ii ridicii privirea spre fata batranului.
- Ciudat de indriiznet din partea ta.
0 spuse fara inverunare, mai mult ca o intrebare.
Draper ii infrunta privirea.
- Imi cer scuze, domnul meu, dar va tiu pe dumneavoastra i pe fratele dumneavoastrii de cand erati copii. $tiam ca
familia va avea nevoie de ajutorul dumneavoastra i, aa cum am
spus, noi...
- Nu avem timp pentru asta. Julian se strambii, apoi incuviinta
scurt din cap. Foarte bine. Ii impinse scaunul in spate. Ma due sa
imi viid surorile. Cheama-mii cand sosete Jordan.
Le gasi pe Millicent, Cassandra i Edwina in micul salon de la
etaj pe care il foloseau pentru ele. Fusesera informate ca George
murise, dar nu Ii spusese altceva. insii, auzind impuciitura i
fiind martore la agitatia ce urmase, erau capabile i singure sa
puna lucrurile cap la cap.
-S-a sinucis, aa-i?
Millicent, in varstii de paisprezece ani, i care dadea semne
ca avea sa devinii o a doua Lucasta, statea pe bancheta de la
geam, cu genunchii la piept, i abordase subiectul direct.
Dupii ce schimba sarutari i imbratiari mai lungi decat de
obicei cu toate trei, Julian se aeza pe perna afl.atii la picioarele
lui Millicent i ezita, intrebandu-se daca putea sale scuteasca de
astfel de informatii, daca ar fi trebuit sii ...
Cassie, de unsprezece ani, pufni.
- Spune-ne odata - tii ca o sa afl.am de la servitori daca nu
ne spui tu.

12

uli n ofta i se conforma, atintindu-i privirea spre Edwina,


r zece ani, ca sa se asigure ca nimic din ceeace spunea nu
$OC prea mare pentru ea.
r ... de ce? Millicent se incrunta. Este un lucru abso1ut
zitor _ trebuie sa fi avut un motiv.
t i venea partea complicat a.
.
.
.
- ~ leg de la Draper ca George daduse in p~uma. JOC_ur~or
c. Se pare ca 1-a ajuns i peel blestemu~ 1, deca: sa nte
iul $i familia, George ... ei bine, a pus ca~at_luc:urilor.
li n spera ca aveau sa inghita intreaga mmc1~na.
'1' c . trei se incruntara, analizara informat1ile, dupa care
pufni.
r stilul lui George. Atat de intepat, ca ~-ar fi ~~tut sup~rta
'v
ajutorul cuiva. Cassie ii intoarse ochh cenull spre Julian.
tr it cu acest blestem toata viata, i pe ti~: nu ~e.-~ afectat
ta - i nu ai facut rau nici domeniului, mo famil1e1.
U$i sa schiteze un zambet firav:
_ ln pacate, George nu a fost ca ~me.
.
.
u. Millie ii dadu picioarele JOS de pe sca~n .$1 il prms~
1,
brat. Tu eti mult mai puternic. Dar cum ramane cu pata.
1 1
/\ nu iderii, vreau sa spun.
_
.
N . ste nevoie sa iti fad griji. Doctorul a lasat un _b1let l~
une ca, in aceste circumstante, ar sugera sii sustmem ca
a murit subit, de apoplexie.
.
trei se gandira un moment, apoi Edwina vorb1:
I\ bine atunci presupun ca- nu putem d ecat sa- facem rost de
" "I . 11 ine,de doliu corespunzatoare, ca sa il putem conduce pe
'
pe ultimul drum a$a cum se cuvine.
M lli - se stramba.
bil
. varat. o fi fost el un idiot, dar a fost idiotul nostru.no
rificat pentru noi, aa ca ar trebui sa il facem mandru
jn ce privete inmormantarea l~i.
.
_
_
ltul ochiului, John intrezan o cabnoleta, condusa de
~aper, inaintand pe alee.
_
.
tr bui sa mergem sa vorbim cu mama, anunta C~ss1e.
I',111 ,
nveselim daca discutam despre haine - sau ce~ put~~ nu
.. mai gandeasca la felul in care a murit George. 11 pnvi pe
l11lt Il l. Ai Vazut-0?
-

....___ _ _

St~hanie

Laurens....___ __

- Nu. Nu inca. Se opri, apoi spuse: De ce nu mergeti voi trei


sa vorbiti cu ea $i sa ii spuneti ca am venit $i ca ma voi duce la ea
de indata ce pot? Se ridica impreuna cu fetele. Trebuie sa discut
numaidecat cu Draper, ca sa putem rezolva problemele. Spuneti-i
ca o sa urc la ea de indata ce terminam.
Surorile lui incuviintara din cap $i il imbrati$ara din nou,
apoi ie$ira toate din salon. Despartindu-se de fete pe coridor,
Julian ofta de U$Urare pe furi$; discutia decursese mai bine dee.it
se a$teptase.

- - - - Totu[ sau nimic - - - In timp ce facea asta, Draper $i Minchinbury schimbara


p vtri ... $i se indreptara incet spre Julia~. Minchinbury fu eel
, U$Or $OCat, il privi intr-un final pe Julian.
- . mnul meu ... ce planuiti sa faceti?
J ulian ridica un deget $i a$tepta calm ca Jordan sa calculeze.
1111 i:-un final, Jordan rasufla.
- untem aproape. La mustata. 11 privi pe Julian. S-ar putea
I Y l1$iti.
.
Nu fusese necesar ca Julian sa ii explice lm Jordan ce avea
It r:cnd sa faca: Jordan lucra pentru el de pr:a multa vremve $i
.,
pabil sa ghiceasca de ce era in stare, dar n era recunoscator
i 11" rului barbat pentru sprijinul fara ezitari.
.
- Ai inclus administrarea casei {>i a domeniului, platile ob~{>11 11 t pentru mama, pentru fete, pentru ducesa {>i ai la.sat partile
f1 l l r intacte?
- P rtile fetelor au fost de mult cheltuite, raspunse Jordan, dar
vo r ve~i la suma initiala pana cand fiecare dintre ele impline{>1 Q i prezece ani. Am inclus {>i suma in .cre{>ten~ pe_ntru Henry
111
oii ce urmeaza, incepand cu cea de-a cmcea lm amversare. .
- ine lucrat. Julian se opri pentru a-{>i aduna gandurile, ~poi
1,. IJl dr pta privirea spre Draper $i Minchinbury. Iata, domnilor,
, 1 e te planul meu de actiune.
v v
r, . detalie planul in intregime; daca dorea sa reu{>easca ~a
11 ?. familia Delbraith - familie, titlu $i domeniu -, avea nev01e
,j,. t de partea lui. La inceput, fora {>Ocati, apoi ~e-~ dreptul
, , , lJh imantati cand intregile ramificatii ale propuneru lm le de~e:
11 1
lare, dar, intr-un final, asemenea lui Jordan, acceptara $1 ei
, . 1 ) 1 1, xis ta alta solutie.
rge alesese calea u{>oara $i il lasase pe Julian sa salveze
1 ii r aga familie.
A

I$i petrecu urmatoarele ore cu cei doi Draper, tata $i fiu, apoi
li se alatura $i Minchinbury, avocatul familiei. Biroul era prea
aglomerat cu toti patru acolo, dar nimeni nu sugera sa discute in
alta incapere, una mai putin sigura $i mai putin ferita.
Minchinbury confirma ca George il numise pe Julian executor unic al testamentului lui $i, de asemenea, cotutore pentru
Henry eel in varsta de trei ani. in legatura cu ultimul aspect, Julian
nu facu dee.it sa incuviinteze din cap $i lasa problema pentru
mai tarziu; cate un singur scenariu diavolesc o data.
- Nu avem cum sa evitam problema, trase Jordan concluzia
intr-un final. Oricum am structura platile, chiar daca lichidam
toate proprietatile instrainabile $i folosim intregul venit al domeniului pentru acele plati, datoriile depa$esc cu mult posibilitatile
de plata ale ducelui.

in timp ce revedeau infioratoarele dfre, un plan se infiripa in


mintea lui Julian. Era mai mult dee.it scandalos, dar la lucruri
scandaloase se pricepea eel mai bine. De cealalta parte a biroului
intalni privirea lui Jordan.
-Trece aid $i fondurile mele - pe toate. Lichideaza-mi toate bunurile $i adauga-le aid. Redu capitalul datorat. Lasa-mi...
Se gandi putin, apoi adauga: Zece mii in bancnote. Presupune
un venit din partea mea de ...
Ii lua mai mult sa calculeze, dar intr-un final spuse o suma.
Draper $i Minchinbury parura speriati, dar Jordan facu doar
o grimasa, nota cifrele $i reincepu sa teasa complicata panza de
plati ipotecare $i imprumuturi.

ls utia cu mama lui fu una difidla {>i fiindca Lucasta era


I uc ta.sa se invinovateasca pentru ru{>inea lui George.
/\J1 zata intr-un fotoliu indreptat spre geamul lat din sufra1'."' i )' femeie inca frumoasa cu parul negru intins i~caru:_~n? un
, Ir 1) plin de durere, strangea o batista uda intr-una din mam1.
Ar fi trebuit sa imi dau seama! Nu pot sa cred ca n-am
.v1. 11 . emnele.
111 (

14

15

- - - - - Strylianie Laurens----Contrar parerii generale, Julian se intelegea bine cu mama lui


erau asemanatori in ceea ce privea vointa. Ajunsesera de mult~
v:em~ la.un fel de acord; Lucasta nu incerca sail preseze in vreo
direct1e, 1ar el nu se arata recalcitrant.
Privind peste gazonul valurit spre copacii padurii de pe
domeniu, el ofta.
- Mama, daca eu nu am vazut nimic, atunci nu a fost nimic de
vazut. A fost ... foarte priceput sa ascunda totul.
-Ne-a pacalit. Ne-a triidat. Dupa un moment, cu o voce mai
$Optita, Lucasta ii intreba: De cata vreme?
Julian ezita, dar $tia ca nu avea rost sa incerce sa 0 minta.
Intorcandu-se spre ea, ii raspunse:
- Dupa Draper, de cand a plecat la Eton, dar sumele initiale
erau sufic~ent de mid cat sa nu va alarmeze pe tata $i pe tine.
Doar dupa ce a preluat mo$tenirea a inceput sa joace sume cu
adevarat mari.
Neajutorata, Lucasta scutura din cap.
-Nu ai auzit nici o barfa?
-Nu.
A

Ceea ce spunea destul de multe despre genul de localuri pe


care le fr~c:rent~se George - Julian ar fi auzit despre orice spelunca
accept~b1la social, dar asta insemna ca George se afundase in
lun:ea mterlopa pentru a-$i satisface dependenta.
Incet, Lucasta inspira, apoi expira $i i$i ridica barbia.
-Ce e facut ramane facut. Vom proceda a$a cum a sugerat
d~ctorul Melrose - George a murit de apoplexie. O sa ii ingropam cu toate formalitatile necesare. $i apoi - se uita la Julian aduna~ r~~~$itele. $i reconstruim. Facu o pauza $i-l privi
cu ochn m111t1. DeCI. Ofta din greu. Avand in vedere faptul ca
George a preferat sa-$i zboare creierii in loc sa infrunte situatia
spune-mi, cat de rau este?
' '
Nu incerca sa ii ofere o versiune mai blanda - nu avea rost
$tia cu cine avea de-a face. Mama lui fusese intotdeauna feroce i~
apararea familiei; detecta orice minciuna $i, precum un caine
de lupta, ar fi scos adevarul de la el. A$a ca el trase un fotoliu
langa. al ei, se a$eza $i ii spuse totul, iar cand $Ocul, deloc
surprmzator, o lasa inmarmurita, fara cuvinte, el continua cu
voce blanda:
16

- - - - rr'otu{ sau nimic - - - -Am vorbit cu cei doi Draper $i cu Minchinbury $i am


stabilit un plan. E disperat, dar pentru noi sunt vremuri disperate. Au fost de acord ca e singurul mod de a merge mai departe - am discutat toate celelalte posibilitati, $i nici una nu ajunge la
rezultatul celei propuse de mine.
Ea ii privi in ochi.
-Nu o sa-mi placa planul tau, a$a este?
- Nu, dar este singurul pe care il avem.
Ii spuse in detaliu tot ce stabilisera. Ea il asculta tacuta.
Apoi se certara.
La asta se a$teptase; se tinu tare $i, intr-un final, putin Cate
putin, ea dadu inapoi. Doar ca, spre surpriza lui, intr-un singur
aspect, $i la acesta ea nu renunta, nu dorea sa cedeze sub nici
o forma.
- Am pierdut deja un fiu - nu am sa te pierd $i pe tine. Nu!
Ridica o mana. Imi dau seama ca, pentru succesul planului tau,
este imposibil sa mai fim asociati public, dar - il fixa cu privirea - vei continua sa vizitezi aceasta casa, pe mine $i pe surorile
tale. Sunt fiicele mele $i la fel de capabile sa pastreze secretul cum
sunt $i eu. Nu te vei indeparta de noi - $i te asigur ca noi nu te
vom lasa sa te indepartezi. Ochii i se umplura de lacrimi. Asta,
dragul meu, nu poti sa ne-o ceri. Ca planul tau sa aiba succes,
trebuie sa tii cont $i de asta.
Nu se a$teptase la o asemenea reactie vehementa. Scrutandu-i chipul, $tiindu-i vointa de neinduplecat, se razgandi, apoi
incuviinta din cap.
- Foarte bine. Dar vizitele mele vor fi, in lipsa unui alt cuvant, tainice.
-Secrete. Ea aproba din cap. $tii ca servitorii ar face orice
pentru tine, deci asta nu va fi o problema.
- Fetele ... El ranji. Te las pe tine sa le spui - vei $ti mai bine
ca mine cum sa le explici, $i nu am timp pentru certurile $i
explicatiile inevitabile. Eu $i Jordan trebuie sa plecam la Loridra
cat de rapid posibil. Daca vrem sa acoperim gaurile lasate de
George in fatada financiara a familiei, trebuie sa o facem acum.
Ochii Lucastei ii cercetara fata, apoi femeia il intreba pe o
voce joasa:
-$i Caroline? Ii explic eu daca dore$ti.
17

------- St91h.anie Laurens------Cu buzele ingustate, el scutura din cap.


-Nu, voi vorbi eu cu ea. Este cotutorele lui Henry. Vom gasi
o cale sa colaboram, de dragul lui Henry, daca nu din alt motiv.
Se ridica.
Lucasta se ridica $i ea, il apuca de brat $i se intinse sail sarute
pe obraz.
- Du-te, dragul meu. $tiu ca trebuie sa pleci.
Ea ii dadu drumul $i se intoarse cu spatele, dar nu inainte ca
el sa ii poata vedea o lacrima rostogolindu-se pe obraz.
Discutia cu cumnata lui puse capac unei zile ingrozitoare.
Apropiindu-se de camerele lui Caroline, ii vazu pe Draper $i
pe Minchinbury ie$ind din sufrageria acesteia. Inchisera U$a in
urma lor $i inaintara pe hol. Cand se intalni cu cei doi, se oprira
cu totii.
Minchinbury fu eel care vorbi:
-I-am explicat ducesei prevederile testamentului. $tie ca
sunteti unic executor $i cotutorele fiului ei $i intelege ce drepturi va revin prin virtutea acestor calitati.
Julian stranse din buze.
-Deci cum a primit ve$tile?
Michinbury se stramba.
-Nu bine, dar trebuia sa i se spuna. Ma.car acum cunoa$te $i
intelege situatia.
-Am informat-o $i despre dificila situatie financiara in care
ne-a la.sat ducele. Buzele lui Draper se tuguiara. I-am explicat ca,
in ciuda a ceea ce credea ea, nu ati luat niciodata sume nemeritate
de la domeniu $i ca situatia actuala a rezultat doar din pagubele
fa.cute de duce. Desigur, nu am indraznit sa ii explicam planul
nostru, de$i am lasat sa se inteleaga ca v-ati fa.cut unul $i ca, avand
in vedere situatia, credem ca este singurul mijloc posibil prin care
familia $i titlul de duce pot fi salvate de la dezastru financiar.
Julian privi de la unul la celalalt.
- Lasati-ma sa vad daca am priceput bine - i-ati dat de inteles
ducesei ca, orice a$ propune eu, ea trebuie sa fie de acord, pentru
a se salva pe ea $i pe fiul ei de la ruina?
Ambii se gandira, apoi incuviintara din cap.
18

_ __ _ _ Totu( sau nimic -------N . - Minchinbury il privi rapid pe Draper -

cunO~$tem

' " I' r1 ~ parerea ducesei despre dumneavoastr~ $i am cons1der~t .


, ' i L d datoria noastra sa clarificam lucrunle p:nt~u dom:ua
.t ' 1 incat cuvintele dumneavoastra sa nu mtalneasca 0
t de nedorit.
J' p -r clatina $i el din cap.
." " . "
M. ar atat am putut sa facem ca sa va aJutam cu planul.
, l11li cu se inclina $i el.
V .multumesc, domnilor. Va apreciez sprijinul.
/\ 111 ii facura plecaciuni $i se retrasera.
M 11 hinbury zise:
.
I '
mai aveti nevoie de ajutor, domnul meu, nu trebme

puneti.
I . A'
~ d
consimti $i continua de-a lungul coridoru
~u~gan
" .ti l."c eria lui Caroline, nu se opri sa se ga~dea~ca, c1 batu la
u. ' /\ uzi un inabu$it ,,Intra", apasa manerul $1 mtra.
b
le
rate
1 line statea in picioare cu spatele la geam, cu
in jurul corpului. Salutand din cap, Julian inchise U$a,
$i spre ea.
.
. "
d
C ndoleantele mele. Mi-a$ dori ca s1tuat1a sa fie altfel, ar
' l'l Ui - sa vorbim. Oprindu-se la un i:netru de :a. ii infru.nta
' ' I 1 lba$tri. Minchinbury $i Draper mi-au spus ca ti-au exphcat
I il ,1'\ , . Este ceva ce nu intelegi?
. .
..
l
I I P strase tonul uniform, lipsit de inflexium $1 politicos a
111 .. dul distant.
"
1 "
' 11 . ~a eliberata de ma$ti, Caroline se ~olb.a la
1~ putea
l'1d1 ' motiile intrebarile, furia trecandu-1 prm och1. Intr-un
1111 11, i li s~ap; o singura intrebare, ragu$ita $i salbatica:
,t

l111t n

u:.

e:

e?
,I ulicn scutura din cap.

Nu -a putut abtine.
.
alta
c r ... Ea se opri, apoi flutura din mana_$1 pnvi m .
"
u nu pot... Inspira adanc $i, ridicandu-$1 :a~ul, c~ntmu~
1
11 . 11 priveasca: Mi-e in ca greu s.i... accept ~a," m tot1 ac~$tl
111 i ,11 vreme ce eu te-am considerat pe tine un ticalos, tocma1 el
, . , , , .1
la.
,lt1H n se incrunta.
Ai banuit macar?
1 ,

19

-------- Stryfianie Laurens~--~


-Nu pe el., Ea rase aspru. Niciodata pe el. Dar unele din
bijuteriile mele,..~ sunt imitatii, nu reale. Chiar unele dintre cele
care erau reale sunt acum imitatii. fl privi pe Julian. Am crezut ca
a folosit bijuteriile ca sa ne plateasca datoriile, poate gandindu-se
ca nu voi observa niciodata diferenta dintre pietre $i ca in mintea
lui asta era mai bine decat sa ia de la domeniu ... Respiratia i se
franse, $i i$i feri privirea. Oh, nu este nevoie sa imi spui - ~u pot
sa cred ce proasta am fost.
Nu avea timp pentru istericalele ei, fie ele $i de acest gen.
- Caroline, pentru a evita dezastrul financiar, trebuie sa
aqionez rapid.

Ea i1 privi amar.
. ~Di~ ce spun Minchinbury $i Draper, nu am alta optiune
decat sa te las sa fad cum dore$ti daca vreau sa continui sa Iocujesc in confort aid, cu Henry, $i daca vreau ca fiul meu sa aiba
vreun viitor.
Aceasta era partea negativa a interventiei celor doi batrani.
- Din acest punct de vedere, au dreptate, dar nu ti-au spus ca,
pentru ca planul meu sa reu$easca, trebuie sa joci $i tu un rol.
$i, pentru asta, trebuie sa $tii care este planul.
Caroline se gandi un moment indelungat, apoi se intoarse
din ~ou cu fata la el, cu bratele inde$tate $i incuviinta din cap.
- In regula. Spune-mi care este planul tau.
Nuse a$eza $i nu i1 invita nici peel sa o faca. A$a ca el ramase
in picioare $i ii spuse planul.
Cand termina, ea se holba la el cu gura deschisa. Lasa un minut sa se scurga, apoi o intreba fara rezerve:
- Bi bine? Iti vei juca rolul? Rolul pe care ttebuie sa i1 joci ca sa
putem continua povestea asta?
Ea dipi $i se holba din nou,
- Eu ... nu inteleg.
Firea lui i-o lua inainte.
- Este o intrebare simpla. Vrei sa ..
- Nu, nu asta. Eu ... I$i cobori bratele $i inspira adanc. Se opri
o_ secunda'. a~oi, cu privirea indreptata spre fata lui, zise: Propui
sa te sacnfic1. De ce? Asta nu inteleg eu - in asta nu am incredere. Daca accept planul acesta al tau $i i1 sustin in mod activ,

20

~--- rTotu( sau nimic ~--pl sa pe mine - $i chiar pe fiul meu $i viitorul lui - intr-o
d datorie insurmontabila fata de tine.
I I . andi, apoi consimti.
I . , adevarat.
un sunet discordant, frant, $i se intoarse.
line. Printr-un efort de vointa, i$i mentinu vocea calma:
/\ , I< r: nd, chiar $i acum, sa iti la$i mandria sa iti dicteze actiu1111' '; ~1 , imi refuzi ajutorul?
H1 uita din nou la el, ochii li se intalnira.
I J11 \ ipat distant, ascutit ajunse la el - un su~et
~ericire, nu
, 1, 1 I 11, rare. Privind pe geam, le vazu pe suronle lm $1 pe He~~y
1 ' 11d din padure. Fusesera la plimbare $i se intorceau. Mlllu:
1 ,1r111i leganau un Henry incantat intre ele. Avea .doar t.re~
111 i
litatea mortii
' tatalui sau nu il afectase inca. D01 lache1 $1
, 1I. 11
c ii urmau, vorbind incet in timp ce ii supravegheau pe
~ j 11. 1\

d:

ru.
l\11 c no privi pe Caroline. Era mult mai inalt ca ea; ea nu putea

11r1

e wd~~

.
1 Qi ra tentant sa o apuce de brat $i sa o traga spre el, ii facu
e apropie de geam.
i sa $tii de ce fac as ta? Cand ea i se alatura, el arata spre
sub ei. Uite de-asta! Nici unul dintre cei patru d: acol~ 1 ~ 1 1 1 1 .11
I 1 11 1 ' c , nici unul dintre cei $apte - nu a facut ceva sa mente
11 e ii a$teapta daca eu nu repar situatia. $i exista o sin-

tl .
I)

rivi pe ea uitandu-se la fiul ei $i lasa ca imaginea sa

11 111vinga.

un moment, ea i$i umezi buzele $i intreba $i mai incet:


Nu. exista alta cale?
HI z:ita, dupa care raspunse:
' 1 stemul Delbraith ne-a adus aid. Tot el trebuie sa ne

I ) 11

)( ) t .

r cu ce pret?
h diferent de pret. $i, in definitiv, este decizia mea, nu a ta.
I , 1 ntinua sa il priveasca, apoi trasaturile i se inasprira $i
11vlinta din cap.
l r gula. Voi face orice este nevoie .. . Voi sustine planul.
'.I

1111

21

---- - - 'T'otu( sau nimic ------

------ Stryhanie Laurens---Un obstacol fusese trecut. El inspira, se aduna, la modul


metaforic, $i se apropie de urmatorul, eel mai inalt $i mai greu.
- Vorbind despre blestem, am o singura cerinta care nu poate
fi negociata cu nici un chip. in schimbul acestui sacrificiu pe
care il fac pentru familie - inclusiv pentru tine $i pentru Henry-,
te vei asigura ca Henry sa $tie adevarul despre moartea tatalui
lui, ca nu ii va fi niciodata ascuns.
-Ce? Caroline se roti ca sa fie din nou cu fata la el. Nu poti
vorbi serios! Este doar un copil...
'
'
-Nu acum, evident. Vreau sa zic de indata ce este suficient
de mare sa $tie - sa intrebe. Pentru ca va intreba. Nu vreau sa
ascunzi acest blestem de el. Ii sustinu privirea. Nu vreau sa fac
ceea ce am sa fac pentru .ca apoi tu sail incurajezi sa creada ca
este imun la blestem $i sa dea cu piciorul la toate de indata
ce ajunge la maturitate.
Ea dadu sa spuna ceva. Julian i$i indrepta degetul spre
nasul ei ;:ii vorbi primul:
- Mai mult, cand vin in vizita, ca tutore, ma a;:;tept sa ii vad,
sa vorbesc cu el. Poti fi de fata daca dore;:iti, dar voi sta de vorba
cu el.
Fata lui Caroline deveni neclintita.
-Nu. Nu voi permite sa ...
- Caroline. Raceala din vocea lui o opri. Ii infrunta privirea
$i spuse fara retineri: Nici tu, nici mama nu ati vazut blestemul
la George. Incearca sa ii ,,protejezi" pe Henry, '$i vei face aceea$i
gre;:ieala pe care a facut-o mama cu George. Blestemul il va afecta
oricum, dar o va ascunde. Iar tu nu vei observa. Eu o pot face,
pentru ca $tiu c: sa caut - ;:ii te a__sigur ca in cazul lui Henry voi
fi foarte atent. Ii cauta privirea. Intelege ca blestemul este real.
Este o boala mo$tenita - daca Henry prime$te ajutor, ajutorul
potrivit, poate fi tinuta sub control. Daca te prefaci ca nu este
acolo, ii va manca de viu, a;:;a cum a facut-o $i cu George.
- ~i tu? intreba Caroline cu dispret. Dependenta ta este atat de
bine tinuta sub control.
'

El ramase tacut un moment, apoi zise:


- La cum stau lucrurile, doar dependenta mea sta intre tine
;>i Henry $i azilul pentru saraci. Gande$te-te bine inainte sa ratezi
o ;;ansa. ~i, la cum stau lucrurile, sunt singura persoana in viata

22

nta in acest blestem - care ;:;tie cu ce va avea de-a face


masura ce cre$te, care ;:;tie trucurile de care ai nevoie
n1:ru
~ine in frau pornirea. Se opri un moment, cu ochii
n t i, apoi adauga mai incet: ~tiu ca iti este greu sa accepti.
um stau lucrurile, sunt singura speranta de viitor a lui
1 1
n y, cl t { t financiar, cat ;:ii personal.
n i:: rosteasca acele cuvinte, nu i;:ii daduse seama cat de
.1
v r L rau - cata responsabilitate i;:ii asuma.
Nu
r :fi fiicut vreo diferenta; nu avea de ales.
roline nu spuse nimic, ci doar i$i mu$Ca buza de jos
i pi ru , f tata $i pierduta, el facu un pas in spate $i se intoarse
1vr u~ c . u mana pe maner, se opri, apoi privi inapoi spre ea.
- u ~i pune fiul in pericol, Caroline! Daca vrei sa il tii in
u n~ , vei face intocmai ceea ce am spus.
Re ntoarse cu fata spre geam $i nu raspunse.
Juli<11 deschise u;:;a $i pleca.

r
u

Jtun, Cc te de ora mai tarziu, dupa ce i$i luase ramas-bun de la


i$
la micul lui nepot, Julian i$i conduse trasura pe aleea
1un , c] i biciui caii $i se indrepta spre Londra.
L. pl 1 le ore ale diminetii, opri in afara grajdurilor de langa
i din\ , lui. Predand haturile unui ajutor de grajdar somnoros,
-~uli n p . ., i incet pe strada.
n m \inile afundate in buzunarele de la palton, intr-un
J ' m1
c b zna, se plimba spre Duke Street ;:ii, intr-un final,
1(
rn 1 f.l sa se gandeasca lace era pe punctul sa faca, la ceea
foz r: sii cugete in timpul lungii calatorii - o activitate ce
1
1
c ] 11
mult cu ultimele ganduri ale unui muribund.
Iltr nd in locuinta lui, urea treptele, vari cheia in u;:;a ;:ii

in

f)

d <; h I

up.
L

intra, 6 trase dupa el.


vi. 1\ ~ lui ca Lord Julian Delbraith pur $i simplu inceta.

23

Capito[u[1
~
1

I rnbrie 1823, doisprezece ani mai tarziu

/ 11 11

l1a

la Clifford se opn m umbrele lungi lasate de un


pad $i il privi pe fratele ei mai tanar, Roderick,
I , ,, , ., nd gazonul perfect tuns al masivului conac ce stralu,, , 1 , 1 11 p rla in lumina lunii.
I 11 11 ul ei, de ambele parti, tufi$urile stufoase $i copadi
I i I 1 11 n onjurau casa intr-o imbrati$are verde. Briza era doar
" '' 1. q d 1 un oftat frematator ce ii mi$ca firele de par care i se
" ' 11 ' ' 1 l s ra din coc, alunecandu-i pe ceafa.
I 11 11tL $i nemi$cata, privirea ei se fixa asupra lui Roderick,
ii 111 111 . 111 , jungand la terasa joasa, urcand fara ezitare cele trei
1 1" ,. , m rgand direct la U$a cu geamuri de sticla. Roderick
, 1. 11 , I 1 usa, intra in casa, apoi o inchise in urma sa.
11 1 II iba!
1 . 111d, se holba la U$a. Era mult mai rau decat i$i inchipuise.
I, 1I 1du e intaia oara seama ca Roderick ie$ea pe ascuns din
I I ll I I II l
i saptamani in urma. I$i spusese ca aceste drumuri
11" 1111 11 neanuntate $i nementionate erau fire$ti pentru un
I" 11111 111. n de douazed $i trei de ani, _
dar i$i petrecuse ace$ti
1d1 1111 dcu zed $i trei de ani protejandu-1 pe Roderick; era greu
1 1,1 111 ' 1 .n ze aceste instincte exersate a tat de indelung. Atat de
.11111 I, 11 .1 t facuse un pact cu sine - avea sail urmareasca intr-o
11 I lj ti I' , 1
1\fi.Cient Cat Sa Se asigure Ca, orice ar fi faCUt, nU i$i punea
1 I I\ ,1 111 lJ ricol in vreun fel.
I i 11 1 nu ar fi avut incredere in el; planul era menit sa-i asigure
I 11I I t, I(, . Avea sa afle suficient cat sa-$i domoleasca propria
.1mi.- 1 il1 1
poi avea sa se intoarca acasa, $i Roderick nu avea
11.1 ill 11i i data. Cu zece minute in urma, il urmase pe scarile
M 11

1\

- - - - - rfotu( sau nimic -

------- Stpfianie Laurens------intunecate ale casei de pe Claverton Street, Pimlico, in care


locuiau impreuna cu matu$a lor; limbile ceasului cu cadru lung
de pe palier ~ratau ca mai erau douazeci de minute pana la ora
unsprezece. 11 urmase pe Roderick prin salonul de dimineata,
apoi pe gazonul din lateralul casei $i pe U$a din gradina pana pe
alee. Strangandu-$i bine po$eta $i noua pelerina scurta foartc
la moda, se tinuse in umbra zidurilor $i, ea insa$i precum o
umbra, il urmarise, nedumerita de faptul ca el ramasese pe aceste
stradute, pana cand, spre marea ei surpriza, dupa un drum rapid
de cinci minute de la U$a propriei griidini, else oprise in fata unei
alte U$i incadrate de un mare perete de piatra.
El deschisese acea poarta $i intrase. Ea ezitase doar un moment inainte sail urmeze.
Nu $tiuse in a cui gradina se furi$a, nu la inceput, dar, dupa
ce vazuse casa, dupa ce ii observase marimea $i cat de magnifica
era $i, mai ales, culoarea care o dadea de gol...
-Ce naiba cauta el la casa lui Neville Roscoe?
Nu trebuia decat sa pui intrebarea ca sa afli raspunsul. Neville
Roscoe era eel mai cunoscut - in sensul de infam $i notoriu rezident al cartierului. Era regele recunoscut al cartoforilor din
Londra, detinatorul unui intreg imperiu de tripouri, spelunci $i
cluburi, ai caror clienti, erau cei bogati, , cei instariti
J, aristocratfr
, ,
jocurile de noroc erau printre viciile preferate ale societatii,
$i Roscoe era, din ce se povestea despre el, un expert in a oferi
societatii exact genul de drog dupa care tanjea.
Se $tia despre el ca era extraordinar de bogat $i extrem de
puternic, atat in propriul domeniu, cat $i in sfere mai intunecate.
Nu era insa considerat un criminal. In schimb, plutea in zona
nebuloasa dintre societate $i lumea interlopa; se putea afia in
compania ducilor intr-o zi $i a marilor interlopi in alta, ramanand
insa deta$at de ambele lumi.
Vorbind la modul general, Roscoe reprezenta o enigma, un om
care traia dupa propriile legi.
Locuia deja in uria$ul conac alb de pe Chichester Street, cu
vedere spre intinderea plina de vegetatie a pietei Dolphin pana
la Tamisa, ce se zarea in departare, cand Roderick cumparase
case de pe Claverton Street, chiar dupa colt, cu un an in urma.

26

uzise tot ce se putea auzi despre eel mai faimos rezident


1 i la doar cateva zile dupa ce se mutasera acolo.
cestea, nu il vazuse niciodata, dar avea ambitia sa
om.
igura daca vorbea despre Roderick sau despre Roscoe;
derick $i-ar dori sa incerce jocurile de noroc nu era
dar. .. Buzele i se stransera.
p rmite sa aiba de-a face cu cei de teapa lui ~os~oe. .
c t at ca Roderick nu i$i permitea sa joace; ch1ar $I la moe, cu siguranta $i-o permitea. Dar averea lui venea
i, a$a cum fusese invatat toat.a viata, asta insemna
lt decat cei care se nascusera in familii mai accepu nevoiti sa se agate cu strictete $i dincolo de orice
r spectabilitatea lor.
1
1i
-1 pe Roderick intrand in casa lui Roscoe, i$i amintise
.i. 11 " I 1l , d sora lor mai in varsta, Rosalind. Ei trei ramasesera
, 1 1 11 1
I mid; impreuna cu Miranda $i cu Roderick, Rosalin~
1
uta de matu$ile lor. Lui Rosalind i se Vnusera acelea$1
11 , 111 11 despre buna-cuviinta, i se explicasera acelea$i reguli
,,,
II Ill l
t, dar, cand implinise $aisprezece ani, Rosalind se
"
.. al 1 . ,
ugise
cu tiganii, intorcandu-se doi ani mai tarziu, bol1
1
.
tragic, intocmai ca mama ei, care fug1se de
I I I 1 11 11
Una CU tatal lor, fiul UnUi proprietar de moara.
11, . I 1 re data cand vreun membru al familiei se indeparta
.1, , 11 , , , rigida a respectabilitatii, dezastrul $i moartea urmau
11 , , 11 I ,I 1I. Miranda nu i$i dorea ca Roderick sa moara de tanar,
, I 1 I I I il r l putin in mod tragic; Sa Se intoarca acasa $i San lase in
'" 111 ,
(J ii nu era o optiune acceptabila.
.
1 , , 11 in nd in umbra, inconjura gazonul, indreptandu-se spre
.
U$a cu panouri de sticla. In minte ii aparura imai11 t1 ,iii 1 rurilor pe care avea sale gaseasca inauntru - o reu1
d
? D.
~t
e carti sau ... o org1e. m ca e
t111111 p v ta pentru o partida
1
1 1 , ,
utea a$tepta la ambele. Femeile erau invariabil o parte
11
, , 11 1, , ~1 i oferite de Roscoe; cluburile erau renumite pentru
1111111 . 11 111
are de femei angajate.

"

1 ' p . rooarte.
p, 1 ,ii ud murise

27

- - - - rfotu( sau nimic - - - - - - - - - - - Steyfianie Laurens - - - - - -Cu putin noroc, o sa reu$esc sa intru, macar suficient de
mult cat sa-1 vad.
Era suficient de in varsta, parea destul de experimentatA.
Ajungand pe terasa, i$i privi rochia lila pe care o purta pe sub
pelerina. Nu era in nici intr-un caz o haina de seara, dar era
suficient de eleganta cat sa ii indice clasa sociala. in orice caz,
nu avea de gand sa se retraga. Nu intentiona sa ramana mai
mult decat era nevoie ca sa il gaseasca pe Roderick $i sa il priveasca in ochi; avea sa il $Ocheze indeajuns, dupa care el avea sa
o urmeze acasa.
Traversand terasa, deschise U$a $i intra. Un coridor cufundat in
umbre intunecate se intindea in fata ei. Inchizand cu atentie U$a,
remarca ciudatenia acelei taceri cuprinzatoare, a intunericului, a
camerelor intunecate. Nici macar din cealalta parte a gazonului, de
unde se putea vedea toata partea din spate a cladirii, nu observase
vreun geam luminat, vreun semn al unei petreceri, oricat de
rafinata. Oprindu-se, i$i lasa simturile sa preia controlul.
Terenul pe care se afla casa se inclina puternic spre strada,
la.sand gradina din spate U$Or ina.Itata. Intrase, de fapt, la primul
etaj, nu la parter, care dadea spre strada. Probabil petrecerea,
adunarea, orice ar fi fost, avea loc in salonul pentru receptii de la
parter. I$i ciuli urechile in cautarea vreunui sunet care sa ii arate
in ce parte sa se indrepte, dar nu auzi nimic.
Nedumerita, porni in lungul coridorului. Roderick se indreptase, probabil, in acea directie; dar, in afara cate unei camere
aflate de o parte $i de alta a coridorului, totul era cufundat in
tacere, U$ile erau inchise fara vreo lumina vizibila sub ele; nu
mai avea unde sa mearga. Urma coridorul spre fata casei, devenind pas cu pas tot mai con$tienta de sentimentul omniprezent
al calitatii $i al soliditatii. Casa nu era una veche. Roscoe comandase constructia ei, ceea ce probabil explica maiestria pe care ea
o simtea mai mult decat sa o vada; exista o eleganta discreta in
fiecare linie, completata de detalii $i de mobila luxoasa. Nu avea
timp sa se opreasca $i sa priveasca totul cu atentie, dar tablourile
de pe pereti, fiecare dintre ele perfect inramat, pareau originale,
$i nu fa.cute de vreun artist de mana a doua.
28

11 I 1

Abs:a
b daca- soliditatea casei explica lipsaAded zgomot.caa1a

I . din casa; covorul pe care pcl$ea era atat e gros,


, ,uzi propriii pa$i.
. .
..1
deschidea intr-un spatiu sem1circu1ar generos,
Iu w se
.
ale Oprindu-se
, , 1, I 111 l' tl rie ce inconjura zona scan1o: pn~op

i _
c' .dorului, privi spre dreapta $1 apo1 spre. stang~. nca
',,. ', '.':. : , j re se varsau in aceasta galerie, dar era i~ con~mua~e
.
l "m i a rinse spatiul era lummat oar e
111 1 1.
'
I u xistau a P
P
'.
b lt't" de deasupra
I I 11 Y ale lunii ce intrau pnn 1ucarna o 1 a
', , ,
re din artea opusa; prin acea fereastra
I I' ' 11 11 i
fereastra ma
. p .
.
D 1 hin ~i stralucirea
. I varfurile copac1lor dm p1ata 0 P
.,.
I t ol I I
.
I
I
.
a
lunii
pe
lucml
raului.
_ ul
1
1
" ' : \', : " '. n fata ei, in dreptul ferestrei mai mari, se afla capat
I 1111 I '
are cobora cu eleganta la parter.
'

' nalta capul se indrepta cu calm spre


I 11 q 1 ' nd adanc, 1$1 1
,
1,
. b " bate~ti Cei care
.,. .
. t
final zgomotu unor voc1 ar
I U7.l, in r-un
'
d
. d A c in casa inca
~
aflau
undeva
la
parter,
ar
ma1
a
an
,
, , I I 11 , ij I
I ' ii 1

,1, 111 11 1 'I ea.

f pre geam
1 de copite pe pietrele de a ara o atrase s
- :
I" I
u
. .
entleman imbracat la moda $1
I' I 111 1 n sus $1 m JOS, vazu ~n go
1 ,
baston cu cap de
I i
luminat de un servitor. mu avea un
d'
' i 1 I, ' '
,
d
t" spre U$a in
I'. rbatul iti plati insotitorul, apoi se m rep a
acului utin mai departe de geamul unde se afla ea.
cuno~~u pe barbat, dar stilul acestuia $i felul in. ca:e. ~e
l1 rau ca apartinea e$aloanelor superioare a:.e s~oetat:i. .
' i i i
rie rasuna in casa. Aproape imediat pa$n masu:ati a~
' ului traversara dalele holului di~ :at~ Se int~eb~~c:
spre capul scarilor $i sa priveasca l~ JOS, d~r nsc
e
I I \' I . 'i I . ra prea mare; ramase unde se afla $1 asculta.
1111 I seara domnul meu.
h'
' " sear~ Rundle. Vizitatorul intra, iar U$a se me ise m
I ""
.
?
M" ' ca am intarziat. Ceilalti. au aJuns

..
'" '"" ,,. a tern.
- 1
- alaturat inca adunarn.
I>' domnul meu, dar stapanu nus a
.
. 't
11~., lent Zgomotele ajunsera pana la ea iln tu~~ ~e i.:1~a:', da"dea. maJordomului paltonul, manu$i e, p ana $i
I

t1

111 111

'

'

"" ii . In eamna can-am ratat mmtc.


11 it -adevar, domnul meu.
1 . 1 de obicei, in biblioteca?

29

. _____ _ _ Steyfianie Laurens------ Da, domnul meu.


-Nute deranja, Rundle, $tiu drumul.
- Va multumesc, domnul meu.
Doua perechi de pa$i se indepartara pe hol, in directii opuse.
Ea se grabi spre capul scarilor; era prea tarziu ca sa mai vada in
ce directie plecase barbatul, dar o U$cl din capatul coridorului era
inca deschisa. Probabil in cea directie mersese majordomul, ceea
ce insemna ca pa$ii vizitatorului erau cei care se auzeau tot mai
slab dintr-un alt colt al coridorului. Biblioteca $i ,,adunarea" se
aft.au in acea directie.
Inspirand, se indrepta spre balustrada scarilor...
Con$tientizarea prezentei cuiva o facu sa simta frisoane pe
$ira spinarii.
lngheta. Nu auzise nimic, dar asta era doar inca o dovada ca
era U$Or sa te deplasezi in tacere prin casa, fara sa depui vreun
efort. $i toate simturile ei, inainte concentrate pe holul de sub ea,
ii strigau cu intarziere ca o persoana considerabil mai corpolenta
ca ease afl.a chiar in spatele ei.
Ramase fara sufl.are, simti case sufoca; plamanii i se stran$era.
Cu simturile innebunite, se forta sa se intoarca fncet ..
Privirea ei, calma, poposi pe o cravata de matase ivorie excelent legata.
Roscoe privi ochii mari ai femeii, deja holbati, devenind $i mai
mari, apoi ea i$i muta brusc privirea spre chipul lui.
Elnu zambi.
- Va pot ajuta, domni$oara ... ?
Ea nu raspunse imediat, dar el nu facu gre$eala de a crede ca
mintea ei era paralizata de $OC; calcule rapide se citeau in ochii
ei mari, in timp ce ea se gandea la raspuns. Cu o osatura fina,
gratioasa $i oricat de feminina ar fi fost ea, el era obi$nuit sa
masoare oamenii dintr-o privire $i nu era nevoit sa se uite mai
departe de forta rafinata a fetei ei, rasfranta $i in atitudinea
mandrel $i in pasul suav pe care el il observase cand o vazuse
pentru intaia oara traversand galeria, ca sa i$i <lea seama ce tip
de lady era ea.
Hotarata, decisa $i, eel putin in privinta lucrurilor in care
credea, infl.exibila.

- - - - i:fotu( sau nimic -----' , nu fu surprins cand ea inspira, se indrepta pe


ibil, ii.ind, in mod evident, mai inalta decat sta1 use cu aroganta:
u este domni$oara Clifford.
.. .
pro ape ii facu sa clipeasca.
indepart a de fata lui, alunecand peste umem $1
teriza pe registrul pe care acesta ii avea in mana.
frumos arcuite se incruntara.
voastra sunteti?
1 1111 1, 11 11 1l i era clar ca ii ~onsidera un fel de secretar lipsit de
''" t " ' 111 , , In ciuda intent iilor lui, buzele i se arcuira.
1 1 11 11 proprietarul acestui stabilimen t.
. , , 1 1 ..., te paru sa o $Ocheze mai mult dec~t ~a~t~ ca
11 1 , .. 111 \J
'.in spatele ei. Se holba la el, evident mm1ta $1 ne11 .. I 1 1 1 1.m efort sa ascunda asta.
A

imagina genul de barfe pe care le auzise ea; un


i1 imboldi sa o incurce $i mai tare. Se inclina, fa1., .1lll u toata gratia exercitiului zilnic. lndreptandu-se,
nat:
bine ati venit in umila mea locuinta, domni$oara
11 . 1, I, I trebuie ~a ma intreb ce cautati aid.
11 1 / 1 l uinta?
ra ra'gu$ita, tonul - un contralto jos. Privirea ii sar!
t blouri atarnate pe peretii dintre coridoare - doua
r ugh $i unul de Reynolds -, apoi trecu la tapiseria
e peretele din spatele lui.
un rege al cartoforilor, domnule, aveti un gust
sant ca ea observase asta, dar el nu era atat de U$Or
.11

I 1 . 11

var. Dar asta nu imi raspunde la intrebare.


111 111 le evalua cu frenezie o alta intrebare: Cum sa sc:ipe din
i fara sa lanseze macar o $Oapta de scandal? In timp
parte a mintii ei se lupta cu aceasta problema, :est~
itate distras; nu avusese nici o imagine mentala a Im
r nici in eel mai indraznet vis al ei nu $i-l imaginase a$a
11111 11 1, A a cum ii vedea in fata ei.
I 11I 1

30
31

------- St'7fianie Laurens------

---- - - 'T'otu( sau nimic

Era inalt, semnificativmailnalt decat ea, dar umerii lui, pieptul,


membrele musculoase erau intr-o proportie perfecta, creand
un ansamblu atat de elegant, ca o lasa pur $i simplu fara suflare.
$i hainele lui erau mult diferite de ceea ce i$i imagina ea ca ar
purta un rege al cartoforilor; cu haina lui neagra superba, purtata
peste o cama$a ivorie de olanda, cu acea cravata legata excelent,
cu vesta discreta cu dungi albastre, gri $i negre, cu nasturi negri
$i cu pantalonii negri simpli ar fi putut da oricui sfaturi despre
cum sa se imbrace, $i tot ar fi ie$it in evidenta.
In privinta felului in care se mi$ca $i a acelei taraganari din
glas ... nu era sigura ce fel de barbat era el, dar o singura privire
aruncata la acel chip sculptat, la acei ochi negri ce o priveau
cu staruinta, la nasul lui patriarhal $i la maxilarul ascutit era
de-ajuns sa o faca sa-$i <lea seama ca nu era U$Or sa ii controlezi.
Mai mult, ca era un om periculos, in multe $i complexe feluri.
Barbatul din fata ei era o adevarata enigma.
Nu avea experienta cu cei ca el, dar i$i urmase instinctele,
$i tocmai ele o adusesera intr-o asemenea situatie - poate tot
ele aveau sa o scoata din ea. Ridicandu-$i barbia $i mai sus, i$i
mentinu atitudinea indrazneata.
-Am venit sa imi salvez fratele.
0 spranceana intunecata se arcui incet.
- Sa ii salvati?

In cuvintele lui se ghicea un avertisment nerostit. Ea il


ignora.

I "

- Exact. Nu puteti fi atat de izolat de lumea cuviincioasa incat


sa nu va dati seama ca asocierea cu un om cu ... inclinatiile dumneavoastra 1-ar ruina pe fratele meu, daca o astfel de asociere ar
deveni cunoscuta.
Pe cutele <lure ale fetei lui nu aparu nici o reactie. Trecu un
moment, apoi el spuse:
-lnclinatiile mele?
Ea refuza sa se lase intimidata.
-Afacerile dumneavoastra. Activitatile. Privi spre salonul
din fata, apoi din nou spre el. Nu st.int sigura ce tip de distraqie
imparta$iti cu oaspetii dumneavoastra in aceasta seara, dar,
daca veti fi atat de politicos incat sa ii informati pe domnul Clifford
32

ra prima doamna care il vedea cape un co;u~ator al


nti; poate acel ecou din trecut era c~ea c: :~ facea_p:
1$i 'doreasca sa ii demonstreze contranul. Sa n des~h1d:
nedreptatea pe care o facea judecand~-1 gre$1t: ~a
recunoasca asta $i sa ~$i ceara scuze, ch1ar atunc1, m

i1 t:l

l11 ,,1::d normal nu era atat de sensibil; unei parti a. ~inJii ~ui
I ... ,1t' ' ciudat ca ea, o doamna pe care nu o_ ma1 ii:talmse

i~t:-u~

intrase atat de rapid sub piele, atin?andu-1


de sensibil. Un punct care, spre surprmderea Im, mca
Yn orice caz...
..
.
V' "Ugerez, domni$oara Clifford, sa vemt1 c~ ~me.
... i1 .du un pas in spate $i ii fa_:u s:mn sa ~l .urmeze spre
' " ' 1. 1, '' l tl ce pornea din partea indepartata a galene1.

"' tl11'1., i

I''""'

i'l fi t
11.11 111 1,

33

------ Stryhanie Laurens---~--

------ 'r'otu{ sau nimic - - - -

Ea privi coridorul cu o suspiciune neascunsa.


- De ce? Pot la fel de bine sa a$tept aici pan il t . . .
Roderick la mine.
a
nm1tet1 pe
d

-Ah, dar nu am nici o intentie sa il fac d


f
.
e ras pe rate1e
umneavoastra mtr-un asemenea fel.
Porni spre coridor.
A

Din trei mi$cari, in care ramase fara suflare, ea il a1unse


din urma.
- Unde mergem?
-Spre locul de unde puteti observa ce face..... t .
firii m - fi
.
'
"' ara ca musae1 sa e con$tlenti de prezenta dumneavoa t .
-Nu!
'

s ra.
Ease opri.
_
Cum el continua sa mearga, se grabi sa il .
rd b" b.
a1unga, apoi i$i
1 Ka ar 1a $1 se corecta pe nerasuflate:
-Adica, nu est~ nevoie ca eu sa vad ...
-Oh, ba da, este.
Afi$a o privire complet impasibila d
zambea.
, ar in interiorul lui
Ajungand la o U$a din peretele cu panouri
cu mana pe ma.ner, se opn $1 se mtoarse spre ea.
- Cred ca ave ti o idee foarte ciudata despre astc 1 d
.
.
ie e 1ucrun
daca v
a 1magmat1 ca tin o orgie in biblioteca.
Ea clipi.
-Da?
A

- Credeti-ma, nu-i nici o orgie in bibliotec~ A


"' $a ca, 1n ce1
m
.
al rau caz, vet1 vedea opt barbati 1'ucand 1ocu . d
d .
d

n e noroc e$1
IllCl espre asta nu este vorba. Ii intalni privire
'
h" L .
a, cu o provocare
fat

,l$a m oc 1 -at1 urmarit pe fratele durn


fl
neavoastra aIC1
cu int t' d
en,1a e a a a cu ce se ocupa - va veti t
.
.
fugi
.
. m oarce $1 veti
'.
acum sau suntet1 suficient de curajoasa cat . f
adevarul"?
,,sa m runtat1
A

El se amuza $i, in ciuda stradaniilor sale


t
d
h
' aces 1ucru eveni evid t E
en . a 1$1 mlJI oc ii $i apoi, cu buzele st
din cap.
ranse, mcuvnnta
A

..

- Foarte bine. Arata ti-mi


Deschizand U$a, el iI fac~ semn saintre.

pul ina.Itat, trecu peste prag. El 0 urma in galeria de la


il taj, care inconjura efectiv biblioteca aflata la parter.
I 1 , mase in umbra peretilor plini de carti, privind in jos spre
p gentlemeni a$ezati in jurul mesei centrale. Cu registre
,d
pregatite, tl a$teptau pe el sa inceapa $edinta, in acest
111111 ,
urtand discutiile obi$nuite la care apelau domnii din clasa
1. ,, 1 tru a trece mai U$Or timpul.
C: ria avea un covor gros, permitandu-le sa se mi$te fara sa
,, 1' 1 , atentia celor de sub ei. Ridicand un fotoliu mare, el ii puse
I '' '/'. balustrada galeriei $i ii facu semn sa se a$eze.
Ii ezita, a poi se apropie incet $i se a$eza. A$tepta ca ea sa i$i
" ,111j ze pelerina $i sa i$i puna geanta in poala, apoi, stand in
'I' 1 le scaunului, se apleca spre ea $iii $Opti la ureche:
- aca nu va ridicati, nu au cum sa va vada. Daca nu faceti
v' un zgomot puternic, nu au cum sa va auda. Dumneavoastra
'.i i puteti vedea $i veti putea auzi toate sunetele de la masa.
uprimand fara scrupule intensa, nemaiintalnita $i infri' 11 ,., toarea senzatie pe care i-o provoca vocea lui adanca mur11 11trandu-i la ureche, facandu-i sa tresara micile fire de par ce
, tarnau deasupra gatului, Miranda i$i indrepta atentia spre
1 nversatiile din jurul mesei $i i$i dadu seama ca el avea dreptate.
: U.eria era plasata perfect din punct de vedere acustic - putea
uda cu U$urinta tot ce se spunea, chiar daca barbatii vorbeau
I tul de incet.
Roscoe statea in continuare deasupra ei - aproape, prea
1proape; caldura lui, puterea, mirosul ... totul la apropierea lui
facea simturile sa ia foe. Plamanii i se contractasera atat de
1 , re, ca abia putea sa respire; cu un efort, reu$i sa dea aprobator
din cap.
Satisfacut, incepu sa se retraga, se opri, apoi se intoarse, pleandu-$i capul sa murmure, apoi $Optindu-i innebunitor:
-Apropo, noi ne spunem Organizatia Filantropica.
Ea clipi.
Inainte sa inteleaga pe deplin cuvintele lui, el disparuse din
noupe U$a.
111

Roscoe se alatura celorlalti membri ai Organizatiei Filantropice in jurul mesei bibliotecii, i$i ceru scuze pentru ca ii facuse

34
35

- - - - Stryfianie Laurens---sa a~tepte, apoi deschise $edinta $i se stradui sa ramana concentrat la motivele pentru care se adunasera acolo.
Organizatia lor era una cu scop clar. Se ocupau de proiecte
caritabile, fiecare dintre membri coordonand cate un singur
proiect odata $i raportand grupului progresul la fiecare intalnire.
In mod normal, se intalneau o data pe luna, dar in ultima vreme
evaluasera $i se lansasera in mai multe proiecte noi - al lui
Roderick, avand in vedere ca se alaturase recent grupului, $i inca
doua ce inlocuiau proiecte finalizate -, a$a ca marisera frecventa
acestor intalniri.
Fiecare proiect era finantat dintr-un fond administrat de un
avocat cusurgiu $i incapatanat. Fiecare dintre ei contribuia cat
de mult dorea, dar contributia minima era de cinci mii de lire pe
an pentru a pastra calitatea exclusiva de membru.
Ro Gerrard, vicontele Gerrard, fusese primul membru
adevarat. Ro ar fi devenit un excelent jucator de carti, dar nu
fusese niciodata pasionat de asta. Totu$i, aceea$i minte incisiva
care ar fi constituit un avantaj in evaluarea ;>anselor era ;>i mai
buna in evaluarea riscurilor $i a posibilelor venituri din investitii
mai umane. Intrand in arena activitatilor filantropice, Ro daduse
peste Roscoe $i, dupa ce i$i revenise din surpriza - a$a cum
era obi;>nuit Ro sa o faca -, pusese intrebari, oferise sugestii $i
insistase pana cand Roscoe consimtise ca unirea fortelor lor era
o idee buna.
De la acel mic inceput, societatea se dezvoltase.
- Tinerele femei de la academie par sa raspunda bine metodelor de instruire ale doamnei Canterbury.
Sebastian Trantor, recrutat relativ recent, dupa ce se insurase cu cumnata lui Ro, continua cu evaluarea progresului unei
$Coli infiint ate in Lincoln de organizatie, care invata cateva fete
orfane aptitudinile necesare pentru a deveni insotitoare ale
doamnelor din societate.
Roderick continua cu cele mai noi informatii despre proiectul
pe care il evalua el - o mica $COala condusa in numele lor de un
intendent la Battersea. Era un proiect destul de simplu, un proiect
despre care unul dintre ceilalti membri considerase ca avea sa il
ajute pe Roderick sa se acomodeze cu procedura.
36

--- --Tatu( sau nimic - otalitate multumit de unul dintre furnizorii pe


sa ii folosea~ca in continuare. Cred ca ar trebui
principiul de a nu permite contractare~ firmelor
le celor care conduc institutiile respective - asta
1 urele alternative existente.
rd zise Max Gillard. Am stabilit demult aceasta
al~at - sau mai degraba ne-a salvat banii - de
i.
11, .. 1. 1 1, I 11 uviinta din cap.
11 11
I nunt p~ Hendricks, aprodul principal.
. y.
,
1
I11 1. , 11 I L u, zise Roscoe, i-a;> ;>opti U$Or la ureche ;>l pan~~
1 ti
1 1' 1 , 1 1 y mi se pare ca il cheama? Este in consi:iul $Coln
1
1
nu considera necesara o asemenea regula - cu un
scoe privi in jurul mesei - , faptul ca i se s~un~
notabila a breslei nu i-ar permite aceste1a sa
1 i intr-un proiect care nu respecta aceste regul~
, ,
1
11 1
11
~ 11 11 1 1 111 111 a sigur de-ajuns sail determine sa ii con_:ving~ ~~
, 11d\ ,, 1 mbri. Nu are rost sa iti pierzi timpul incercand sa u
11
1 1 , 1 11 d p ate foarte bine sa faca el asta.
'. , , . . .
u de acord, interveni Hugh Bentley. Ii mtalm pnvir~a
I o1 11,, 1. , ' I u este doar vorba sa ii determinam sa faca lucrunle
,
, 1111,
1, .1
noi - ideea este sa ajunga sa creada ca a fost, de
.
y, .
_
1 1 1, 1 l I , lor.
t, " 1. , I nji, incuviinta din cap ;>t nota m JUrnalul. sau. ..
11 , ,.,,, 11 ontinua in jurul mes~i. ~o~c~e ins~;>l ydeta:~m~
1
,
11 1 , , 1,i1 1, riului proiectcurent-om~t1atlv~de_amva~aba1et1~
Ii 11 , 11 ,1 1 .I d -1 din jurul docurilor sufic1ent cat sa po ata deve1:11
1 " ' ' 1 111
in i rele navale din apropiere; organizatia luc~a deJ~
1
I'"
'I"
l'i
,
rli ;>antierelor pentru a s~prav:~hea instrmrea ;>1
11
al ucenicilor in sluJbe platite.
.
.
1,1 .. " ''' 11 1111 .ulterior
II ugh- Lord Hugh Bentley, eel de-al doilea ;>1 eel ma1
ducelui de Rawthorne - prelua cuvantul, Roscoe
;>i se intreba ce credea musafirul sau neinvitat ;>i
, ,. .. I ,,ti <i din galerie despre intalnirea lor.
.
.
1
11 1111 1 t barbatidelamasa, ;>apte-Ro, Sebastian, Marvin
11t , I , 1'.dw. rd Brem~orth, Hugh, Max ;>i Roscoe insu~i - era~
1
1,, ' 1111 r familii nobile. Singura exceptie era Rodenc~. D~;>l
1111 111
i1 11 , 11 ob!l a membrilor nu era un criteriu in orgamzat1e,
11 111
t

37

__ _ _ 'T'otu{ sau nimic - - -

------ Sto/Fianie Laurens------simplul adevar era ca, exceptand cazurile foa:rte rare precum eel
al lui Roderick, cea mai mare parte a banilor disponibili pentru
afaceri caritabile se aflau in mainile aristocratiei.
Gandindu-se la observatorul lor secret, Roscoe se intreba dacl
se zvarcolea deja cuprins de remu$cari. Nu $tia ca Roderick nu
spusese familiei sale ca se alaturase organizatiei, dar, avand in
vedere cat de cople$itor de protectoare era sora lui - $i tinand cont
de faptul ca Roderick avea douazeci $i trei de ani $i avea in grija o
avere considerabila -, era de inteles de ce acesta i$i dorise sa facl
ceva de unul singur. 0 declaratie de independenta. cum ar veni.
in ciuda celor cincisprezece ani $i a unei vieti intregi de
experienta ce il desparteau de Roderick, Roscoe putea totu$i sl
aprecieze gestul acestuia.
Gandindu-se din nou la intepata domni$oara Clifford, se intreba daca $i ea avea sa-1 aprecieze.
Miranda asista la $edinta tacuta.
Vocile barbatilor ajungeau la ea cu claritate, fiecare cuvant
facand-o sa se cufunde mai adanc intr-o cople$itoare senzatie
de ru$ine.
Dar de unde sa fi $tiut?
Chiar inainte ca Roscoe sa apara in biblioteca $i sa i$i ocupe
locul in capul mesei, prinsese cateva aluzii la statutul sod~ al
celorlalti barbati. Se cuno$teau unul pe celalalt suficient de bine
cat sa i$i spuna pe nume $i nu folosind titlul, dar, in timp ce
glumeau, se .numisera unul pe altul ,,lord" sau ,,viconte".
Alertata, le privise mai cu atentie trasaturile, toate confirmandu-i banuiala ca barbatii apartineau aristocratiei, inclusiv,
odata ce il vazuse intr-o lumina mai buna, Roscoe insu$i. Ar fi
fost greu de crezut ca trasaturile lui sa nu fi fost mo$tenite de la
strabuni celebri, dar in cazul lui acei stramo$i trecusera probabil
de partea gre$ita a legii.
in orice caz, acea fata ii atragea atentia farii efort. De$i auzise
diferite rapoarte $i intelesese implicatiile acestora, privirea ei ramanea fixata nu asupra celui care vorbea, ci asupra lui Roscoe.
Acesta nu se uita spre galerie nici miicar o data, dandu-i libertatea
de a-~i satisface curiozitatea acum dezlantuita $i de a-1 studia.
38

ntr-o manierii evidenta; era prea batran pentru


1
111
0 duritate formata in timp, vizibila in. c~te:e
1
' '\ , I1 Buzele lui fine formau adesea un rictus cmic, m
' ' ' I i1 1u u pleoape grele - inca ~u er~ s~~ura ~e cul?are
', i 11 I n ~i cu expresia lui adesea 1mpas1b1la, aratau ca era
1 \ 1l I
cele lume$ti.
.
I ' tt i I ' \ ' In ' u sugestia ei de putere ascunsa $i perso~ahtate
ntriga, corpul lui fascina. Fusese sufic1ent d~
alerie, dar faptul ca il putea compara .cu alt~
ii aprecieze $i mai mult inaltimea, grat1a data
,

HI

I 0

I"

I lj

im.aniera care ei ii transfigura simturile. Se lasa

b '
ascultandu-1 pe unul dintre ceilalt1 mem n,
~ '
t imagine una care arata un barbat m fl oarea
"
!.
1 ,
lui, un barbat complet in largul lm m corpu sau

rIt

..

I" ' '


I

, ..n
1

'

ntalnirea se sfar$i, ~i el se ridica ~i, im~reun~


i biblioteca - in continuare fara sa pnveasca
It 1110' \I 1 ' - , r u~i ea sa iasa de sub vraja ~i sa inceapa sa se
,, ,1, " 1 11 n n u~ilaaltceva.
. ..
lt 11 .11d
fa.cu, importanta lucrurilor pe care le auz1se u

tt l

11
Ill

I\ 11 1
11
1 1 11

.1 1

1 1

I ti I I I

'

'

! d - ceea ce i$i imaginase, cele aflate :n timp

'I

ul

ca sugestia ca Roscoe il corupea


era sa inteleaga
'
b ,'
,

11. ,,1,, 1, I' ll -se o mare gre$eala. Imensa. Tre ma sa 1~1 ceara

lltt oil t i I 11 1/o('.

I t~.
1
R coe era un bastard nobil, poate ca era ~ege e
ndonezi, dar, dincolo de aparenta de om dur, distan.t
fl.a un om ganditor $i atent la nevoile celorlalti.
lti " ", 11 , , 11 rita aplauzele ei, nu criticile.
I' ' ,,,. i111 r un gentleman, dar cu siguranta e.ra acc~ptat
bri ai breslei $i, atata timp cat asoc1erea ~mtre
r "manea discreta, indiferent din ce ungh1 ~r ~
i nu vedea nici un motiv intemeiat sa intervma.
'intample nici un rau lui Roderick ca ~rmare
8
cu Roscoe in rolul acestuia de pre$edmte al
De fapt, Roderick avea sa invete
I 11 1111 1 11

I " ''' ' '

39

....___ _ _ 'T'otu( sau nimic -

- - - - Stpfianie Laurens - cateva lucruri de la regele cartoforilor londone2 - 0 concluzie


U$Or uimitoare.
Existau, cu siguranta, $i situatii mai ciudate, ~r pe moment
nu se putea gandi la vreuna.
0 parte din ea - partea mai la$a - i$i dorea s. plece din ga
~er~e $i, ~n timp ce Roscoe. era ovc~pat s~-$i condu\ invitatii spre
le$1r:, sa se strecoare }'rm gra~1~~ ~n spate. ~isa fuga rapid
acasa ... Dar nu. Intrase m casa lm $1ilmsultase,1~1 ii permisese
sa asiste la intalnire $i sa afle astfel ceea ce doreisa $tie despre
noua aventura a lui Roderick.
in loc sa ii fie teama pentru fratele ei, acum e\ mai degrabl
mandra de el.
$i aceasta-lini$tirea anxietatii ei $i apreciereaeescutii fata de
faptele lui Roderick - era meritul lui Roscoe, a$a ci precum ~rice
alt musafir politicos, ramase $i a$tepta ca el sa sEintoarcii $i sl
o conducii.
Cinci minute mai tarziu, U$a se deschise. Gazdai intimidantl
se opri in U$ii, umpland cadrul acesteia, $i o privi.
Inspirand hotarata, se ridicii $i se intoarse spre(. Inaltandu-~i
capul, ii intalni privirea $i vorbi fara sa ezite:
'
-Scuzele mele, domnule Roscoe. in mod evient aveam 0
perceptie gre~ita atat in ceea ce vii prive$te, cat:i in privinta
fratelui meu. Trebuie sa vii multumesc pentru ca lllati permis sa
aflu adevarul.
'
Roscoe era surprins. In experienta lui, doamele cu opinii
ferme - $i domni$oara Clifford ii lasa impresia c~r fi acel gen
de lady - nu i$i schimbau cu U$Urinta punctul d1 vedere. Dar
cercetandu-i expresia $i minunatii ei ochi caprui,!l nu detectA
nimic in afara unei sinceritati absolute.
Sora lui Roderick, se pare, era una dintre acele ire femei suficient de puternice incat sa admita cand gre$eau.
Dand drumul manerului, el i$i pleca U$or capul.
- Va accept scuzele. Se a$teptase la o jumati\e de orii de
parlamentari, urmat a de o scuza rostita cu jumat~ de gura; ea
ii in$elase a$teptarile, dar nu putea spune ca ii pare rau. Cei mai
multi oameni care ma cunosc imi spun Roscoe.
Nu era sigur de ce adaugase asta, dar parea pot.vit. Se dadu
un pas in spate $iii facu semn sa i se alature.

40

nduc acasa.

1. dar se opri $iii intalni privirea.

v
v
, dar nu va fi necesar. A$a cum indraznesc sa
i \ , ]ocuim chiar dupa colt.
I . ine sa nu zambeasca.
.
. .
. u~i, domni$oara Clifford, se pare ca. ma1. a:et1 $~
~ita _ un gentleman nu i-ar perm1te mciodata
r rga neinsotit a acasa, indiferent ca este noapte

' ' ')

' I , , ' '

, die fat a, buzele, zambetul abia sugerat .. Era


m d subtll. Ea i$i ceruse scuze, $i el acceptase, dar

' ' . I ii " ii i l '. impresia despre el.


d
bil
1 1.. 1111 1 1 11 1 t le lui in minte, cauta vreun mo accepta.
I ti

' I I

:. l I

,. ,,,""

dar ce ar fi putut sa spuna? Ca nu era ch1ar

I I

' Pl' I " 1 l 11 ~ ll :


I 1 I I I \' I'

I ' I t ; 'I., ,,.

d
1 lalte doua tablouri, apoi la tapisene, vupa care,
bilul pe cat de mult posibil, i se alatura.
ptele; se intreba daca avea sa o :ond~c~ prm
te sau pe strazi, dar nu avea de gand s~ u c?nn ciuda riscului de a fi vazuta cu el - $1, avand
' atat de tarziu, nu era un lucru tocmai grozav
41
v

--~- ifotuCsau n i m i c - -

------ St~fianie Laurens-------intr-un cartier atat de lini$tit - la acea ora a noptii, prefera totufl
strazile deschise aleilor inguste.
Majordomul lui ramasese in holul din fata. inalt, cu parul
grizonant, impozant $i atat de bine instruit, ca nu arata nici c I
mai mic semn de surpriza la aparitia unei doamne care, din cat
$tia el, nu fusese lasata sa intre in casa, majordomul se inclin
$i, la cererea lui Roscoe, se duse sa ii aduca haina. Ea se folosi d
moment pentru a privi holul, delectandu-se cu panourile elegant
$i cu cele trei peisaje mari ce impodobeau peretii.
Majordomul se intoarse aducand o haina la moda. Roscoe s
apleca sa o imbrace, apoi i$i trecu mainile prin maned, timp in
care ea il privi. Plecandu-$i capul, o privi $i el pe ea, $i, in lum:in
mai puternica facuta de lampa de pe masa centrala a salonului, e
ii vazu in sfar$it ochii suficient de clar cat sale distinga culoarea.
Un albastru ca de safir, intunecat.
Era o nuanta care te vrajea, ca de bijuterie $i vibranta. in privinta parului, taiat la moda, cu bucle groase pe intreaga suprafata
bine proportionata a capului, banuia ca era un castaniu-inchis cc
parea negru in lumina mai slaba.
Majordomul trecuse la U$a. La privirea lui Roscoe, o deschise.
Cu o gratie innascuta, dupa cum putu baga ea de seama,
Roscoe ii facu semn sa treaca. in timp ce cobora ingustele trepte
din fata, el ii spuse majordomului:
- 0 conduc pe domni$oara acasi. Ma voi intoarce intr-o
jumatate de ora.
-Desigur, domnule, o sa 11 anunt pe Rawlins.
Oprindu-se pe caldaram, se intoarse cand Roscoe i se alatura.
Politetea ii spunea ca nu ar trebui sa intrebe, dar o facu:
-Rawlins?
Roscoe o privi scurt, apoi facu un gest din mana, $i pornira
la unison.
- Una dintre garzile mele de corp. Am macar una prezenta tot
timpul langa mine, $i oamenii devin agitati daca dispar fara sa
ii anunt.
-inteleg.
Pa$ea langa el. El nu ii oferi bratul, $i ii era recunoscatoare
pentru asta; sa il refuze ar fi fost stanjenitor, dar ar fi facut-o
oricum. Sa ii accepte bratul ar fi fost un semn al unei apropieri

42

f ricire, strada era, a~a cum sperase, complet


1 I11I1, , l n tinse lasate de copacii din piata ajungeau pana
1 1 , 1111 11I
n partea opusa, dar luna stralucea nestavilita pe
1 . , .1. .1 da, luminandu-ledrumul.
, , 1111,
r ciati ingrijorarea garzilor dumneavoastra de
1, , , v ~l 1ntelege $i motivele pentru care 1-am urmat pe
1111. 1 , , i casa dumneavoastra . .
It
I t poi murmura:
t 1, 1 q.i . v. nteleg.
, 1. 1 t pana unde il puteau duce instinctele protecI", I11 bat $i, prob~bil1 pe o femeie. El a$tepta, $tiind ce
it i1,

11 1 ~

111 . curios de ce ati crede ca Roderick, in varsta de


I i de ani $i la fel de matur ca oricare gentleman pe
ut, are in continuare nevoie de protectie.
, , ,, ' " " .. ,
<; zu ca trasaturile ei fine se incruntasera.
,, 1 ,
11 11 ste U$Or de explicat.
1111 , 1 ,. . , \ , 1 trazilor Chichester $i Claverton era in continuare
, 1II , 111 l'i i distanta.
~ I ,, l
l ateva minute, eel putin.
' '"I''"" HOrnent, ea expira.
t ,, 1 v1 ~i neaparat sa ~titi, am ramas orfani de mid. Noi
oastra mai in varsta ~i Roderick - am fost crescuti
111 11 .1 "' usi, surorile mai mari ale mamei. Avand in vedere
... 11t 111 1111 .t ru, trebuie sane purtam intotdeauna cat mai res't
I I' '
e e de inteles, dar - fa.cu un gest din mana - baietii
1. 11\ 11 ~a ca a cazut in sarcina mea $i a surorii mele sa
i.1 1, d Roderick.
" 111

11

, , 1 .

I.

'"I.

43

------- St']Jhanie Laurens------- Deci 1-ati protejat de cata vreme? De douazeci de ani?
-$i mai mult. $i mi-a intrat in obicei. Trecura de colt, $i ea
adauga: Eun obicei la care va trebui, evident, sa renunt.
El ii ura noroc; obiceiurile protectoare de lunga d~rata erau
greu de stavilit, cu atat mai greu de eliminat.
Se indr~ptau spre casa despre care el $tia ca ii apartinea lui
Roderick. In timp ce se apropiau de gura aleii, trecand pe langa
gradini, ea incetini.
- Prefer sa folosesc poarta de la gradina.
Coti pe alee. Fara nici un comentariu, el o urma.
Poarta de la gradina se afla la jumatatea proprietatii. Miranda
se opri in fata ei, ridica ivarul, impinse masiva poarta de lemn,
apoi se opri $i il privi pe Roscoe.
- Va multumesc ca m-ati insotit.
In lumin~ slaba, ea ii va'.zu bu~ele rasucindu-se cinic.
- Chiar daca a fost, in ochii dumneavoastra, inutil?
Ea il privi, apoi raspunse:
-A fost un gest de gentleman. I$i pleca U$Or capul. Noapte
buna.
-Noapte buna, domni$oara Clifford.
Intorcandu-se, ea trecu prin poarta - $i se impiedica de treapta
joasa de piatra.
Degete de otel o prinsera de cot.
0 senzatie - intimidanta $i intensa - ii trecu prin brat.
El o ridica $i o echilibra.
Indreptandu-se, ea inspira, straduindu-se sa se lini$teasca. lnima ii bubuia. Trecu o secunda, apoi se forta sa il priveasca, acum
mult mai aproape, o stanca masculina superba afl.ata langa ea dintr-odata mult mai real $i infinit mai periculos.
- Va multumesc. Din nou.
Forta aceste cuvinte sa iasa, recunoscatoare ca vocea ii sunase credibil de uniform.
El privi in jos spre ea, cu ochii intunecati scrutandu-i chipul,
apoi, cu propria expresie impasibila, de necitit, ii dadu drumul
la cot ... incet, de parca, deget cu deget, ar fi trebuit sa se forteze
ca sa ii <lea drumul.
'
Apoi pa$i din nou pe alee $i dadu scurt din cap.
-Noapte buna, domni$oara Clifford.

44

ifotu( sau nimic:: - - - -

1! reu$i sa ia o gura de aer. Dadu $i ea din cap $i se intinse


" " ''

arta.
~i multumesc ... Roscoe ... $i noapte Thuna!
1r\ hise U$a solida de lemn $i ramase holbandu-se in timp ce

I' 1 d

ul i se domolea.
n timp ce valul de senzatii cu totul nou pentru ea se

1111 1~ rta.
I 11 pirand indelung, i$i inalta capul, se intoarse $i pa$i
q11 . asa.
scoe ramase un minut intreg incr-untandu-se la U$a inchiradinii, apoi se intoarse $i porni i':n josul aleii, luand-o pe
If 1
11' ' tura spre casa.
.
' mni$oara Clifford - nici nu ii $tia prenumele, dar trebuia
1 in dosarul despre Roderick, daca se obosea sa caute - era...
.1 f ita de doamneleobi$nuite.
Nu era sigur prin ce era diferita. Infundandu-$i mainile in
li1i unare, se gandila acest lucru in vreme ce se indrepta la pas
1111 asa.
Era adevarat, era mai batrana decat obi$nuitele domni$oare
cietate; nu ~tia cati ani avea, dar era mai in varsta ca
1 1, 1 rick, cam cu cinci ani, aprecia el. Douazeci $i opt parea vars ta
ivita $iii explicain parte puterea - genul de putere interioara
re un barbat cuexperienta lui o recuno$tea imediat. Dar, in
, 1 , puterii ei, paruse ... dezechilibrata, nesigura.
1
Nu foarte sigurape ea intr-un mod destul de ciudat.
lipa cand, datorita treptei de la gradina, 0 atinsese ii f(" /
111 rninte. Trecuse m
ulta vreme de cand nu mai simtise V '
111 n a fior de trezire senzuala, daca o simtise vreoda1,,
11 1nitor de intens.Faptul ca $i ea o simtise ... era de
v 1zuse adevarulinochii ei larg deschi$i, in buzel '
111 ~i e in respiratiaei devenita dintr-odata mai
Insa, orice ganade explorare ulterioara I''' cte de acel moment de atractie pura
l11 l, sortit e$eculuiDaca nu ghicise grP
111 hisese poarta ii facand asta, il inch.
,l(cuna in afara viei ei.

- - - - tTotu( sau nimic - - - - - -

------ Stpfianie Laurens - - - - - ,,Avand in vedere trecutul nostru, trebuie


intotdeauna cat mai respectabil."
In ciuda a$teptarilor ei, el nu intelegea de ce ea credea asl ,
dar, daca era in mod rigid devotata respectabilitatii atunci r
' '
siguranta ultimul barbat cu care ar fi fast interesata sa dezvolto
relatie mai apropiata ar fi fast regele cartofarilor din Londra.
Merse cateva minute, apoi, cu buzele rasucite cinic, privi I
fata $i grabi pasul. Realitatea vietii lui il a$tepta.
Miranda zabovi in racoarea gradinii pana cand simturll
incitate ii revenira la starea lor normala de lini$te, daca ~u d
somnolenta. Nu simtise niciodata o asemenea scanteie
nu se simtise niciodata insufletita intr-un asemenea mod,
~u .dorea sa se gandeasca ce insemna asta. De la inceput,
mstmctele o avertizasera ca Roscoe este periculos; era clar c
nu se in$elase. Era mai mult ca sigura ca nu avea nevoie de
astfel de distragere in viata - nici macar in apropierea vic\ll
ei atat de respectabile.
Intr-un final, clasand episodul drept o experienta de ner
petat, traversa terasa laterala $i intra in casa prin glasvandul
salonului de dimineata. Acest salon era in mare parte domeniul
ei personal; mergand spre biroul de scris, lasa geanta p
masa, apoi i$i dadu jos pelerina de pe umeri $i o puse pe sp
tele scaunului.
Gandurile ii revenira la proiectul lui Roderick $i la munc
Organizatiei Filantropice. Mergand spre U$a, o deschise; prln
umbrele intunecate ale salonului de la parter, se indrepta spr
scari $i incepu sale urce.
0 silueta intr-un ve$tmant palid pandea din umbrele d
pe palier.
Miranda aproape scheuna. Inghitindu-$i $Ocul - parea sa fit o
noapte a $Ocurilor de toate felurile -, cu mana la gat, se lupta. 11
i$i recapete suflul.
- Matu$a, m-ai speriat.
- Intr-adevar, domni$oara, $i tu ma sperii pe mine. Glady
se uita urat la ea, apoi facu semn cu bastonul. Unde ai fast, d?
Sate intorci la o asemenea ora... De cate ori m-ai auzit spunand ...
46

.11,,ij 1,11 n
1
1 1., 1111

doar prin gradina. Roderick ie$ise, $i $tii ca nu

I cna nu se intoarce, a$a ca imi pierdeam timpul

um mai bine de jumatate de ora. Probabil sfam la.sat distrasa.


ofarilor din Londra.
fii mai atenta, fata mea. Gladys se intoarse
111 , 11 .. .i cepu sa i$i urce corpul masiv inapoi in susul
11 I , " 1 11 11 uiti niciodata ca nu iti poti permite nici macar o
1 .1, 'I 'I!' un comportament nepotrivit.
11, ,. , , 11 ii 1., Miranda lasa mustrarile bine exersate ale matu$ii
, , , ,, 1
11 te ea; auzise aceasta litanie de atatea ori, incat
1ntiparisera in suflet.
I I"h
. pri in varful scarilor, fartand-o pe Miranda sa se
, 1 1,, 1 j
. Intorcandu-$i capul, Gladys ii arunca o privire
1 , 1 1 1 nsa in invariabila parte finala a discursului ei.
11 ,, '" ,. c far$e$ti ca mama $i ca sora ta, nu-i a$a?
,,, 1 , ,, II lu-?i un oftat, Miranda raspunse COn$tiincioasa:
I 111 11 1. tl u~a. Nu vreau.
1 I 1. lv11 1 ni din nou, apoi se indrepta leganandu-se spre
1
1 111 11 -

lfl

I I

11,,,j," 1 este un gentleman bogat - societatea nici macar


1 , 11 ,. ' a daca el vine acasa tarziu. Dar tu, fata fiind, un
11

1 " ' 1. , !'."


' , t ii , I i

$it $i reputatia ta va fi ruinata. Nu uita niciodataea este totul.


, ,, '"Ii.l e ultima nota, Gladys trecu prin U$a deschisa a
,.. ..,, I 1! ,. inchise in urma sa.
A 111d d tr-odata o senzatie claustrofaba, Miranda inspira,
1
un oftat, apoi continua in josul coridorului $i intra
1111 1 1 1' . de la capatul acestuia.
1111Iii .111 U$a, se opri, simtind aproape palpabil cum limi1 ,,, 11 vi lat ale doctrinei respectabilitatii a matu$ii ei se

''I''

n jurul ei.
0 izolau.
I"111d cu intr-o capcana. 0 sufacau.
111

1 1l"' 'r1 11 .
11

47

- - ir'otu{ sau nimic - -

Steyhanie Laurens - - - c_at timp se concentrase sa 11 salveze pe Roder1"ck t"


ul mterac,t"mnn
e1 cu Roscoe -:i a pli by ..
, in 1m.

.,.
m arn spre casay senzatla
e su ocare, de restrangere $i restrictii - de a fi
,
,
sese bardul
.
.
,
, a$a cum spu. ,,prms $1 strans de temeri $i ind01 l""
y
e 1 - scazuse,
se diminuase.

d
P

y Strambandu-se, se indrepta spre masuta de toalety .


sa se pregateasca de culcare. Acea seara fusese doarao$1 mcdepu
tempo y c
eva are
. rara. ateva ore trecatoare intr-o lume diferity
a, una care
funct10na dupa reguli aparte.
Daryacea~ta era viata ei reala, unde trebuia sa fie atenta sa
~~ faca u_n ys1~gur pas gre$it, unde, daca i$i dorea sa aiba o viata

y ynevo1ta, m toate momentele $i-n toate situatiile say ad, ,


ara
cea mai
. y d eviere
. 1a d"ictatura respectabilitatii.
, ,
ere
f
. y m ica
YD~t?nta acelor cateva ore de libertate, intoa;cerea acest .
a ya$teptarilor societatii parea mai grea ca intotdeaun:1
ca yot p1atra
. .,
de moara atarnata la gat. 0 greutate d e care potnvit
ma U$11 e1, ea nu avea sa scape niciodata.
,
Nu d;c~ i_$i dore~ sa aiba o viata mai lunga $i mai buna decat
cea a ne1enc1telor e1 mama $i sora.
. ?~pa ce se dezbraca de rochie $i i$i puse cama a de noa
nd1ca
$ pe o parte
pte,
a$ternuturile $i se strecura in pat r ntorca"ndu-se
pnvi spre g.e am - la noaptea luminata de luna.
,
~ Uneon am indoieli. Vocea ii era atat de J. oasa ca:. ab1a .
.
1$1 auz1
cuvintel A
d

ye. u munt, ar macar pentru cativa ani au fost feric1'te


' perna, inchise ochii $i

Dupa
f dun
y momen t , 1$1 od"h
I m obrazul pe
se cu un a mtr-un. ~omn specific lumii ei rigide - un somn in care
d omnea respectab1htatea.

apasa~1

Capito(u(2
~

48

mai ave a nevoie de prot ectia ei.


- Ei bine, domni$oara!
privi pe Gladys. Cu pince-nezul cocotat in varful lungului
,, as, matu$a ei tinea o scrisoare la o distanta de un brat in timp

11\ 1

citea.
(
- Se pare ca domnul Wraxby se- i ande$te in continuare la
e. Imi scrie ca va fi. in ora$ sapt amana viitoare $i ca i-ar face
1I

cere sa te viziteze.
Coborand scrisoarea, Gladys i$i fixa patrunzatorii ochi caprui

,1cupra Mirandei.
- Deci inca ai o $ansa. Domnul Wraxby este mai mult decat
' $i Corrine ne-am fi. putut dori pentru tine.
Cor rine fusese sora mai in varsta a lui Gladys; ambele fete
trane $i t eribil de pline de antipatie fata de ceea ce numira ,,iubirea nesabuita" a mai tinerei lor surori Georgiana, cele
oua i$i asumasera oricum responsabilitatea pentru cei trei
opii ai acesteia atunci cand Georgiana $i regretabilul ei sot,
rederick Clifford, un fi.u de proprietar de mori bine educat,
disparusera intr-un accident de navigatie, in urma cu douazeci
~i

.Miranda se intalni din nou cu matu$a ei a doua zi la m1'cul


d eJUn.
Cu parul gri ca otelul strans intr-un coc cu silueta m . y
de multiplele straturi de draperii unduitoare de'a
m corespondenta ei, Gladys doar pufni la salutul
sa

~ascata

/\ zandu-se $i multumindu-i lui Hughes, majordomul lor,


I'' 11! J carafa proaspata de cafea pe care o puse in fa ta ei, Miranda
a o cea$ca, apoi lua o felie de paine prajita, a$teptand-o pe
sa mentioneze intalnirea lor de pe scari de la miezul noptii,
'I 11 '
masura ce minutele treceau intr-o binecuvantata tacere,
, 11i 1 ata ca, de data asta, corespon dentii lui Gladys reu$isera sa o
I 11 preocupata. Recunoscatoare pentru aceasta pasuire, Miranda
u nimic sa ii atraga at entia matu$ii ei.
C de obicei, Roder ick mancase deja $i ie$ise sa calareasca.
pleca, sorbi $i se gandi la lucrurile aflate in seara prece,I I a, indeosebi la afirmatia lui Roscoe ca fratele ei devenise
1111 "nar barbat pe care te puteai bizui $i concluzia ca Roderick

Mir~ndei.p

::~v:

trei de ani.
Corrine fusese $i mai ferma ca Gladys, insistand ca toti copiii
Georgianei sa se inchine consistent $i in mod devotat altarului
respectabilitatii pentru a minimaliza pata lasata de eel mai
deplorabil stigmat posibil, Comertul. Fiicele lui Sir Augustus
Cuthbert, baronet, fi.ice de nobil ma.runt, hotarate sa se agate de
orice rama$ita de avantaj social adusa de aceasta pozitie, Corrine

49

------- St~fianie Laurens ----- - -

- - - - - ir'otu( sau nimic - - - - -

$i Gladys nu le permisesera protejatilor lor sa uite vreodata ca se


aflau la un singur pas de ostracizare sociala.
Cand locuisera cu totii la tara, la conacul Oakgrove din
Cheshire - casa $i domeniul pe care Roderick le mo$tenise de
la Frederick, cumparate cu dispretuita avere pe care Frederick
o mo$tenise de la tatal sau, proprietarul de mori -, Miranda
nu gasise aceste restrictii sociale impuse de matu$ile sale nici
remarcabile, nici apasatoare. Locuind sub papucul acestor matu$i
de la varsta de $ase ani, aceasta perspectiva asupra lumii fusese
singura pe care o cunoscuse.
Dar anii trecusera, $i, dupa moartea lui Corrine, cu doi ani
in urma, Miranda fiind inca nemaritata $i cu petitori putini
Gladys cazuse de acord ca ei - Roderick $i Miranda, cu Gl~dy~
ca supraveghetoare - ar trebui sa se mute pentru cativa ani la
Londra, evaluand oportunitatile maritale de acolo, atat pentru
Roderick, cat $i pentru Miranda.
Roderick cumparase casa din Claverton Street $i, cu un
an in urma, se mutasera in Pimlico, la marginile metropolei
in eXJ:>ansiune, dar zona mai lini$tita fusese pe placul lui Gladys.
Miranda se intreba daca ii spusese cineva matu$ii ei ca in
acest cartier era $i casa unuia dintre cei mai notorii cartofori
din Londra ...
- Miranda! Fii atenta!
Clipi, facand sa dispara imaginea acelei fete daltuite cu ochi
intunecati $i cu o expresie sardonica.
'
-!mi cer scuze, matu$a. Wraxby, ziceai?
- Intr-adevar. Ochii lui Gladys erau ca ni$te bucatele dure de
onix intunecat. Ai face bine sa te gande$ti ca, de cand 1-ai respins
atat de nesabuit pe onorabilul damn Jeffers, nu ai mai avut 0
asemenea oferta. Daca vrei sa ai vreodata o gospodarie a ta, ai
face bine sa te concentrezi pe sarcina de a te marita cu domnul
Wraxby. Arata-i ca ai tot ceea ce cauta la o sotie $i sunt semne ca
te va cere de nevasta.
Desigur, matu$a. Miranda i$i cobori privirea spre farfurie.
Indraznesc sa spun ca ai dreptate.
,,Jeffers." In ciuda trecerii timpului, numele acesta o facea in
continuare sa se cutremure. 0 deprima. Amintirea ii deschidea

, ni inca nevindecate, dovezi ale unei indoieli de sine prelungi,

50

bunitoare.
Lionel Jeffers fusese un gentleman din Cheshire, mai in
ta decat petitorii ei obi$nuiti. dar asta facuse atentia lui fata
I
f
ta de douazeci $i unu de ani sa para $i mai speciala. Fusese
1
jita, $i o scurta perioada traise cu speranta ca avea sa gaseasca
Pi nul de fericire la care aspirasera mama $i sora ei pana cand o
11 t troana cumsecade ii spusese adevarul. Jeffers nu era interesat
1I a, ci doar de averea ei.
Sufi.dent de rau in sine, dar, atunci cand, distrusa $i dezaita, le spusese matu$ilor ei, acestea clipisera fara sa intea care era problema. $tiau ca acesta era interesul lui Jeffers,
cum $tiusera $i despre existenta indelungata a amantei foarte
umpe a acestuia.
Amintirea restrictiilor $i a incriminarilor ce urmasera respinrii lui Jeffers inca o puteau face sa se infioare.
Roscoe ar fi de aceea$i varsta ca Jeffer~-.-) dar ea nu mai avea

1111'\

1 uazeci de ani.
Straduindu-se sa-$i ia gandul de la aceasta distragere - de la
~a $i corptil care in noaptea precedenta ii invadasera visele -, se
r ~a sa gandeasca in prezent.
- Saptamana viitoare ... ma voi asigura ca locuinta sa fie prev. ntabila $i il voi avertiza pe Cooke ca vom avea oaspeti $i ca
rim sa aratam de c;e suntem in stare.
- A$a sa fad, raspunse Gladys cu putere. 0 studie pe Miranda
u ochi critici. Macar acum este mai racoare, rochiile tale au
1n ' neci lungi. Cand ne-a vizitat vara trecuta, Wraxby a parut
1. Lrprins ca rochiile tale lasau sa se vada prea multa piele. Sunt
.i ura ca a fast unul dintre aspectele care 1-au facut sa ezite.
/\ igura-te ca de data aceasta nu ii dai nici un motiv sa se in(l iasca de respectabilitatea ta.
- Da, matu$a. Miranda se indeparta de masa $i se ridica.
l'rebuie sa vorbesc cu doamna Flannery.
Gladys ii dadu voie sa plece cu o fluturare a mainii.
indreptandu-se spre salonul de dimineata pentru intalnirea
r zilnica cu menajera, Miranda i$i forta creierul sa-i recreeze o
magine a lui Wraxby - un vaduv de patruzeci $i ceva de ani care
I cuia in Suffolk $i care o observase pe Bond Street $i o curtase
51

------- Steylianie Laurens ..______


de atunci. Studie aceasta imagine mentala a gentlemanului rid'1

col de rezervat. ..
Ivl cun~$tea pe Wraxby de aproape un an, pe Roscoe - de 0 singura seara.
Dar Wraxby nu aparuse niciodata in visele ei.
-Gelman a$teapta jos $i, a$a cum ati cerut, a adus-o pe Jennifer
Edger cu el.

~$e~at ~e sca~nul confortabil din spatele masivei mese de


sens Adi~ bir?ul sa~, Roscoe i$i ridica privirea de la registrul pe
care 11 rasfo1a - bilantul financiar lunar de la clubul Pall Mall
pe care Gelman il conducea pentru el - $i arcui o spranceana cinicd
spre Jordan Draper.
Cu

p~r~l

cast.aniu, ochii caprui, imbracat intr-un costum


~aro ~ro1t mtent10nat pentru a-1 face sa para inofensiv, Jordan
mb~orca.ndu-se de la parter, inconjura biroul $i i$i ocupa locui
o I$nmt la dreapta lui Roscoe.
-$i c~m se inteleg? intreba Roscoe. Vreun semn de ostilitate? Sau ca Jenny vrea sa ii taie gatul lui Gelman ori viceversa?
Jordan ranji.
.
- De fapt, nu.
Discursul tau de luna trecuta pare sa fi avut
succes.
Roscoe pufni.
-Osa vedem.
Privi din nou spre coloanele de cifre. Dupa un moment
recunoscu:
'
A - Indiferent daca o sa-$i scoata unul altuia ochii, clubul mer e
g
cat se poate de bine,
-Da.

J?~dan se apleca in fata, indicand o serie de subtotaluri i


exphcand sumele anticipate pentru lunile ce urmau.
$
Roscoe ~sc~lta $i invata; avea el eel mai bun cap din lume
pentru pvanun, ~~r ii ramanea etern recunoscator lui Jordan
pentru c~ cu am m urma, fusese de acord sa paraseasca firma
de. la tara a tatalui sau $i sa vina in serviciul lui. In ult' ..
~01sp~ezece ani, in timp ce crescuse $i i$i dezvoltase mas~:;
impenu de cluburi, tripouri $i spelunci, Jordan ramasese, tacut
52

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - .I

ii ret, langa el - asigurandu-se ca nu se pierdea nici macar

n.gur banut.
Chiar $i in acel moment, gandind in multiplii de mii de lire,
' I \ 1 S IlSe Slabe Ca Jordan Sa rataCeaSCa Un Singur $iling.
Ju' ceea ce privea dezvoltarea imperiului lui de jocuri de noroc
liiar $i mai dificila $i continua provocare de a administra
e era in esenta o afacere masiva alcatuita dintr-o multitu1 11
de unitati mar~nte, devenisera o echipa aproape invincibila.
I 11 1limeni nu' avea mai multa incredere ca in Jordan Draper.
upa ce mai studiara registrele inca cinci minute, se lasa
1111 "pate.
- Sa-i chemam sus. Privi spre lacheul care statea langa U$a
11 1 partata. Adu-i pe domnul Gelman $i pe dom~oara Edger,
11
111 kins.
Lacheul - vizibil mai mare $i mai greoi decat majoritatea
l. 1 heilor la moda - incuviinta din cap $i porni sa-$i indeplineas' . arcina.
e intoarse peste cateva minute, insotind un barbat inalt,
1 ~ tos, care, prin haine $i atitudine, putea trece cu U$Urinta
rl pt gentleman $i o femeie de inaltime mijlocie cu par negru
11 at $i cu o piele remarcabil de palida, imbracata elegant intr-o
hie bleumarin.
Cei doi se oprira la cativa metri de birou $i se inclinara.
- Domnule, zisera ei la unison.
Roscoe le studie fetele, ochii, $i apoi, revenindu-$i incet
lin eleganta plecaciune, le facu semn spre scaunele din fata
I iroului.
- Luati loc, va rog.
Impresia lui initiala era ca, a$a cum spusese $i Jordan, cei
doi trecusera peste neintelegerile dintre ei, dar, avand in vedere
auza acelor neintelegeri, i se paru prudent sa nu traga conluzii pripite. Jenny Edger era, fara indoiala, cea mai buna
jucatoare de pichet 1>e care o angajase, in afara lui, desigur.
in aceasta cauza, era angajata la clubul Pall Mall, clubul aflat
el mai aproape de casele vechilor aristocrati, care preferau in
ontinuare acest joc $i erau dispu$i sa parieze sume mari de bani
pe fiecare punct.
1111

53

- - - - Ste_pfi.anie La'urens - - - . Jenny era o resursa pe care avea de gand sa o exploateze din
plin, dar Gelman, care invatase subtilitatile administrarii unui
lo~ precum clubul Pall Mall, spre completa satisfactie a lui $i a
Im Jordan, capatase o antipatie instantanee $i fara motiv fata de
Jenny, egala in virulenta doar cu antipatia la fel de subita pe' care
o avusese ea fata de el.
Parerea lui Roscoe era ca cei doi ar trebui pur $i simplu sa se
culce unul cu celalalt $i sa rezolve problema - sau macar sa treaca
la urmatoarea etapa a relatiei lor, orice ar fi insemnat asta - dar
intre timp fiecare dintre ei oferea din cand in cand scanteia,care
aprindea iasca celuilalt. In toate celelalte privinte ambii erau
rationali $i pragmatici, insa pu$i la un loc creau in~~tabil drama
$i focuri de artificii. Luna precedenta, dupa ce fusese avertizat in
~rivinta unui nou dezastru la club, Roscoe ii chemase pe cei doi $i
11 certase aspru.
Insistand ca ei sa lucreze in continuare impreuna - facandu-i
pe am~ii responsabili de profitul adus de club, a$a cum era, de
fap.t, $1 cazul -, spera ca fiecare dintre ei sa devina con$tient
de importanta celuilalt $i sa inteleaga ca slujbele lor depindeau de
multumirea lui.
Intalnirea decurse bine; la finalul ei spera ca cei doi sa fi
inteles macar ca era necesar sa lucreze impreuna.
Satisfacut pe moment, in timp ce Tomkins ii insotea pe
Gelman $i pe Jenny, se intoarse spre Jordan.
- Cine urmeaza?
- Clubul Tower.
Jordan inchise $i dadu la o parte registrele de la clubul Pall
Mall, apoi deschise alte registre $i le puse in fata lor pe birou.
-Cred ca trebuie sa ne uitam mai cu atentie la masa de
faraon. Nu sunt sigur, dar mi se pare ca ceva nu' este tocmai in
regula acolo.
Era genul de lucru pe care numai Roscoe ar fi putut sa-1
deslu$easca; doar privind cifrele, i$i putea da seama daca variatia de profit se afia in limite rezonabile sau ...
Dupa doua miJ?.ute, Roscoe mormai:
-Ai dreptate. Clapham este manager - este aici?
- Da. A$teapta.
54

------- r:r'otu( sau nimic ----- - - Bun. Sa-I chemam sa-1 intrebam pe cine a lasat sa se dezla masa lui de faraon luna aceasta.

11 ~uie

estul zilei urmara doar afaceri in nota obi$nuita. Dintre


patru evaluari pe care le facu - doua chiburi, un tripou
spelunca - , intalnirea cu cei de la Pall Mall ii dadu cele
11
i putine batai de cap. I$i trimise doi oameni cu Clapham
111 poi la clubul Tower pentru a rezolva problema dealerului
11
instit - pentru a-i explica acestuia uncle gre$ise $i pentru
1 l da afara. Tower avea propriii angajati care se ocupau de
uritate, dar oamenii lui erau de un calibru diferit - genul
. barbati care bagau frica in cei care tri$au fara sa recurga j a
lenta. El insu$i ii invatase cheia intimidarii prin sugestie, o
1 itudine pe care fusese fortat sa $i-o perfectioneze in primii
Iui ni in bran$a.
Tripoul din Soho, o achizitie recenta, avea probleme sa se
in n tina la standardele lui de joc; inca de la prima sa incursiune
11
administrarea jocurilor de noroc instituise o politica de
l 1 ranta zero fata de tri$at, fata de carti masluite $i zaruri cu
)'. utati. in toate cluburile sale, casa juca cinstit - unul dintre
tivele principale pentru care cartoforii de toate felurile se
11
hesuiau in localurile lui. Regula aceasta de neclintit, sustinuta
o vointa de nezdruncinat $i de un pumn defier, era un lucru
11
esar, de$i la inceput fusese privita doar ca un tertip naiv ...
I na cand rezultatele incepusera sa se vada.
Zece ani mai tarziu, putinii concurenti care detineau localuri de jocuri de noroc in Londra invatasera ca, pentru a rivaliza
u localurile lui, erau nevoiti sa ofere acelea$i garantii lipsite de
mpromisuri... Ceea ce foarte putini puteau sa faca.
Dupa ce se gandi cu atentie, ii alunga furios pe managerul
ipoului, apoi ii chema pe unul dintre expertii lui in jocuri de
1 roe, un omulet deloc remarcabil care putea tri$a cu o precizie
nu dadea niciodata gre$. Dupa ce ii trimise pe Bowen sa
upravegheze tripoul in urmatoarea saptamana, i$i petrecu 0
umatate de ora cu Jordan stabilind limitele a caror depa$ire
v a sa declan$eze imediat o alta evaluare, mai urgenta ca
asta. Intre evaluarea financiara a lui Jordan $i cea practica a
i Bowen, Roscoe era increzator ca, daca tripoul nu i$i rectifica

55

- - - - Stplianie Laurens-----~
rapid problemele, avea sa se afle in situatia de a face chiar
el asta.
Probleilla speluncii, cea de pe Strand, era $i mai ingrijoratoare
da: mai u?or ~~ ~~zolvat. Doua dintre angajatele care plecaser~
prm spatele clad1ru fusesera atacate dimineata devreme Re x
d'
U$ISer"
sa t1pe, $1 pazmcu m spelunca vemsera in ajutorul lor. Rosco
.d
ii
e se
cons ul tase cu garz .e 1m e corp, Mudd $i Rawlins, apoi le ceruse
~a an~ajeze oamem sup.limentari pentru a supraveghea aleile ce
mcon1urau localul, sufic1ent cat sa se asigure ca angajatele erau in
siguranta in fiecare noapte.
c
Foarte devreme in cariera IuI, m,t eIesese ca iemeile
erau
dealeri {li bancheri mult mai buni; un procent mare dintre
cei care conduce~u mesele lui erau femei. A$a cum repeta in
fata managerulm speluncii, fericirea $i siguranta angajatelor
reprezentau. fac~orul esential in generarea profitului; pentru
a face asta $1 ma1 ~~ar m fata acestuia, a angajatilor {li a angajate
lor in cauza, aran1a ca un numar dintre oamenii Iui mai m ~~
ma1 bme antrenat1, sa supravegheze o perioada recrutii.
Pana la finalul dupa-amiezii, masa lui era goala. '
Jordan aduna registrele, saluta $i pleca.
Roscoe ii .facu ~e~n $i lui Tomkins sa piece, apoi se lasa in
scaun, i{li intinse p1c10arele $i se relaxa.
Mintea ii rataci ... invocand imaginea unei fete mult mai pu t"m
remarcabile decat. cea a lui Jenny Edger, dar infinit mai fas~inanta. Ochi caprm mari
. sub sprancene maro delicat arcuite, un
dm1tea prostii, o gura o idee prea mare d
nas drept care nu
a
. .
, ar cu
buze carnoase ~i ~1me, piele palida, impecabila, de 0 culoare intre
cea a piersicilor $1 cea a smantanii, par castaniu cu inflexiuni d
miere $i aur ?i o barbie ferma, dar feminina, toate fixate intr-~
expresie un pie prea ~erioasa, mult prea ... nestavilit de so bra.
Nu {ltia de ce simtea asta, dar instinctele Iui ii in{lelau
arareori.
De ce statea acolo gandindu-se la sora lui Roderick era u
.
n
mister
chiar ma1. mare.
Alungand i~aginea, eliberandu-se de acea vraja obsesiva _
de a afla cat ma1 multe despre ceea ce nu intelegea -, se ridica {li
deschise sertarul central al biroului lui.
v

..

'

56

------ Totu( sau nimic -----nd ultimele scrisori de la familia lui, una de la mama,
de la cumnata, ambele aduse in acea dimineata, reflecta
, 'I' 1 poi deschise pachetul sosit de la Caroline. Dupa ce citi
, 111 l ul mesaj al acesteia, deschise raportul ata{lat de la Eton.
,,d t ul fu ca incepu sa zambeasca.
I
acele hartii deoparte $i deschise scrisoarea mai subtire
.1, I mama lui, una dintre scurtele ei comunicari in care ii
111111 c la curent cu viata surorilor lui {li a copiilor acestora.
Jl11 1 informa ca fetele aveau sa vina la Ridgware peste o sap' 1111 na, urmand sa petreaca cateva zile pentru a pun~a punct
Edwinei. Cea mai tanara dintre fete, Edwina era ultima
marita. in ciuda sugestiei nerostite ca parerea lui ar fi de
I 1111 c ugur, asta daca {li-ar dori sale viziteze, nu i{li putu imagina
1 cinci femei inchise la Ridgware ar avea cu adevarat nevoie
,j , jutor din partea lui.
Pusese la nunta lui Millicent $i la cea a Cassandrei, strecu1 . 11 lU-Se In biserica in Ultimul minUt, ramanand nevazut,
'I i ie{lind din nou inainte ca mirele $i mireasa sa apuce sa se
rca de la altar. Daca lucrurile ar fi stat altfel, le-ar fi condus
IJ "mbele fete pana la altar. Henry, doar un copil, fusese nevoit
, 1 i ia locul.
, i asta ii duruse.
Mai mult decat se a{lteptase.
Acum Edwina urma sa se marite, $i nu avea sa ii poata oferi
11 i ei bratul pana la altar.
n vreme ce se holba la scrisoare, imaginandu-{li sora cea mica
I' ~ ind spre altar - simtind visceral trecerea de neoprit a timpului,
1 nilor pe care nu avea cum sa ii recupereze, a oportunitatilor
1 ate cu care nu avea sa se mai intalneasca -, mintea lui aluneca
11 n nou in directia in care ii permitea rar sa o ia {li zabovi asupra ...
retelor lui.
Asupra visurilor pe care le lasase, cu atat de mult timp in urma,
o parte.
Asupra vremurilor cand facea totul pe negandite, fara sa
. I recieze cu adevarat dimensiunea sacrificiului sau. Nu paruse
, t portant atunci. Acum ...
Trecusera doisprezece ani, punctele lui de referinta se
n himbasera.

57

Stphanie Laurens----d ~vea trei~eci $i opt de ani $i nici o speranta sa realizeze vreod ata acel ur;iIC tel, care, mai presus de orice altceva solid $i real
ar. ~er:c~noscut pana recent, reprezenta de fapt d~rinta lui cea'
maimtima.
'
- F~sese atras eel mai mult de familie, asta era pivotul in jurul
carma se centrase viata lui Dar famil
t
la atatea se fr
'

Ia pen ru care renuntase


..
agm en ta. Fetele erau maritate cu soti $i c , ..
cu propnile familii. Mama lui imbatranea ~i H ' d ~p~I,
continuare dep d t d 1
Y
enry, e$I m
A en en e e , avea sa creasca $i sa devina barbat
mu1t prea curand.
Iar el. avea sa ramana fara nimeni

- t~a~a vreo familie de care sa aiba. grij~, fara cineva la care


sa ,ma.

~ra _Prea con$tient in mod cinic ca rolul lui - rolul 1 . d UI a evarat


m viata fu
. ' - . s~se sa 11 protejeze pe altii. Acesta era el.
$I atuncI cme avea el sa fie c:i ce avea sa- fie A d
m ai a1b-ape cme
sa protejeze? Y
can urma sa nu
A

AO

~olul din minte ii disparu, $i vazu din nou chipul atat de


fascmant din noaptea trecuta.
A . Se _int_re~~-de ce mintea lui facuse aceasta legatura ... Apoi
1$I ~m1~t1 ca 11 spusese ca Roderick nu mai avea nevoie de p
tect1a e1.
ro.
Stramba din buze; sfatul fusese bun $tia totul d
ficiu $i despre renuntare.

espre sacnTrecu un moment apo1


'd' - .
_
A
,
se n ica $1 puse scrisoarea mamei lui
~~;as;.i Alun_g:nd cu hotarare dispozitia melancolica, se intinse
s I ou $1 mcepu sa ii scrie cumnatei lui asigurand o rez~tatele lui Henry la Eton erau perfect acceptabile-intr-ad~vacra
era e a$teptat. Mai mult de at.it 1-ar fi facut sa se IA
..
,
nepotu11UI nu mvata
A - ceea ce trebuia.
ngnJoreze ca
$i-o imagina pe Caroline ranjind in timp ce ii citea ~andurile.
-Aceste. P!cioar~ de pore in piftie de vitel sunt excelente

~ladys ~ pr~vi Ape M~randa, a$ezata la capatul mesei. Ar trebui sd

$I cand vme domnul Wraxby la cina. Sunt sigura ca le


Vaeasperv1~e
rec1a.

Miranda incuviinta din cap.

58

------ 'T'otu( sau nimic ~--i vorbi cu doamna Flannery dimineata, sa ma asigur ca o
i cumpere Cook. La moartea lui Corrine, preluase controlul
,,, 1 dariei; ii dadea ceva de facut, ceva de realizat. Privindu-1 pe
111 [ . ick, a$ezat intr-un scaun mai mare la ca~ul)nesei, adauga:
1 I 1 ; im deocamdata cand - sau daca - va ven1domnul Wraxby
1,
, dar i-a scris matu$ii Gladys anuntand-o ca va fi in ora$
H'I L, mana viitoare $i cane va vizita.
H. derick ridica o spranceana. Nu facu nici un comentariu, dar
i clar in expresia lui: ,,Wraxby i-a scris lui Gladys?"
,I i cobori privirea spre farfurie. Roderick il considera pe
Wr by o persoana rece $i nu il vedea drept un petitor potrivit
111 1 Tu ea, dar nu Roderick, cu panil lui castaniu-deschis, cu trasa1t1 1 l bine definite $i cu averea lui considerabila, era eel care
in fata perspectiva unei batraneti insingurate.
:randul la averea considerabila a lui Roderick ii reaminti ca
111 operise ce avea el de gand sa faca macar cu o parte a acesteia.
I rt ufragerie, mai devreme, fusese cateva minute singura cu
I nainte ca Gladys sa li se alature, dar inca nu se decisese
um sa abordeze subiectul. Daca incepea, cum avea sa explice
. tul ca aflase despre initiativele lui secrete? A$a cum sustinuse
I' coe, Roderick crescuse $i nu era un tanar lipsit de experienta
. u un risipitor desfranat, ci un gentleman abil, tacut, pe care te
1 uteai baza. Se gandise la implicatiile actiunilor lui $i se hotarase
l ~ faca lucruri bune, $i, alaturandu-se Organizatiei Filantropice,
a pe drumul potrivit.
Gasise aceasta organizatie de unul singur $i obtinuse pe
nt propriu sustinerea membrilor acesteia.
Nu avea cum sa evite concluzia evidenta: in aceste privinte,
oderick nu mai avea nevoie de ajutorul ei.
Pana cand Hughes aduse tarta cu fructe, desertul favorit al
lui Roderick, se hotarase ca venise timpul sa se retraga $i sa ii
corde fratelui ei intimitatea la care avea dreptul.
1

- Picioare de pore, nota doamna Flannery pe lista ei. Acum, in


privinta pranzului de azi, ma gandeam sa incepem cu o supa de
legume U$Oara $i apoi poate ..
Miranda se a$eza la biroul ei de scris din salonul de dimineata
~i stabili cu doamna Flannery, a$ezata pe un scaun de langa ea,
59

- - - - 'T'otuf sauniinic ~

------ Stpfianie Laurens-----meniurile zilei. Rezolvasera deja diverse alte lucruri, inclusiv
cumpararea de a$ternuturi noi $i mutarea zilei libere a slujnicei.
-Acum, pentru cina, domnul Roderick i-a spus lui Hughes
ca nu va fi acasa, a~a ca sunteti doar dumneavoastra $i doamna
Cuthbert, domni~oara, $i ma gandeam ca am putea ...
Miranda incuviinta din cap, dar abia auzi un cuvant din ceea
ce urma. Roderick il anuntase pe Hughes, dar ea trecuse pe
langa Roderick mai devreme, $i ei nu ii spusese un singur cuvant
despre asta.
- Deci, domni$oara, credeti ca va fi suficient?
Revenind in prezent, o gasi pe doamna Flannery privind-o
intrebator.
- Da, sunt sigura ca va fi mai mult decat suficient. Se opri, apoi
intreba: Mai este ceva ce trebuie sa discutam?
- Nu, domni$oara. Cred ca asta este totul pentru aceasta
dimineata.
Doamna Flannery se ridica.
- Va las sa lucrati, $i eu ma apuc de treaba mea.
Gasi un zambet pentru menajera, dar acesta disparu cand
doamna Flannery ie$i din camera.
Roderick ii spusese intotdeauna... Ei bine, pana de curand.
Pana devenise adult $i luase fraiele propriei vieti in mana.
A$a cum trebuia sa faca.
A$a cum ea sperase intotdeauna ca el avea sa faca.
Dar acum el...
Scutura iritata din cap $i i$i spuse ca va trebui pur $i simplu
sa se obi$nuiasca sa nu ii mai poarte de grija lui Roderick de
acum inainte.
Se pastra ocupata in urmatoarele doua zile, umplandu-$i
timpul cu toate acele mid sarcini dintr-o gospodarie pe care le
lasa adesea nerezolvate. Se concentra asupra rolului ei de doamna de facto a casei ~in indeplini cat de bine era in stare ...
Pana in acea dupa-amiaza cand se gasi plimbandu-se prin
gradini, cu foarfeca in mana, scurtand numeroasele tufe de
trandafir pe care le detineau. Gradinarul, sapand intr-o parte
a gradinii, o privea cu nervozitate, de parca ar fi fost ingrijorat ca
harnicia asta subita avea sa insemne o reducere a sarcinilor lui.
60

111

7.

,1

ndu-se spre o tufa ma11de tranJ).firi paliti, Miranda

a eade fapt?
a sa se convinga ca avea ~ 1aun rol cafaptul case ocupa
lui Roderick nu era doaroocupatit temporara, udna pe
a sa fie nevoita sa o lase~ sea~a S<ltiei lui can avea

.1.

soare?
. t e
, 11nstientizarea acestui lucru otgltdui. pV.tea_ sa ~dminis rez
, ,, ,, , .. de bine i$i dorea, nu avea%enicici<lta a ei..
.
1, , , l, Roderick $i grija pe ca11~0 purta~e atata timp nu mai
, 1.111 "rcina ei.
.
.
.
1 i Roderick, nici casa nu ii ~teau ofefl lln scop contmuu,
.
. .
uteau oferi un tel pe termenJun.g.
1
uita la trandafirii ofiliti, cuo1ingura iftrebare, stndenta ~
vitat, in minte.
1,
amsafac?"
iC
u restul vietii sale.

., 1 11 11

upa cina, doua seri mai tar~ Mirandfl. lncepu sa urce sca111,., intentionand sa iarom~~ul~carell citla~i ~a stea cu ~lad~~
11 ufragerie, cand auzi pa$11 lu1~derick pf .condorul d: ~~s d
, ' 1vazu aparand pe scari $i gr~indu-se 1aco~oare. Zam m
11
, 1, . pri pe palier $i se retrase ca s~u lase sat -r~aca.
d
Jmbracat pentru seara, ferch~t~i tanfo~, ranji catre ea, ar
ncetini.
b
- Am plecat. Facandu-i seml\~nmana, C()ntinua sa co oare.
N1 vedem dimineata.

.
a ramase pe palier, holba11~se in u:rfrt\a lui. Cand ~Jun~~
I. parter, else indrepta spre ho~ din fatfi Miranda auzi ~o
h
d'
.JP
din fata se
I H. Roderick $i pe H ug es ~tand a~ <l1 U$a .
, I . chise. Un moment mai tar~, ace~st#1 se inch1se 1n urma

111 1

t , telui ei.

_f
k?
, Daca intreba ... Oare Hughes ~aunde pVecase Roderic
Nu ca ar intentiona sa intreb1,
Nu mai era, in mod evident, h!aha ei.
.
Vremea ei ca ingrijitor $i pro~oral lui ~<lderick- ca sora mai
mare - se sfar$ise.
- Ei, $i acum?
61

------- i:fotu( sau nimic ~---

------- Stcyfianie Laurens ------$oapta starni un U?or ecou pe sciiri.


intorcandu-se, reincepu sa urce.
A?a cum ramasese stabilit, Wraxby veni in vizita in urmatoarea dupa-amiaza. Le mai vizitase de trei ori in acel an, dar
se retrasese la domeniul lui din Suffolk peste vara, pentru a-i
supraveghea pe cei trei fii ai lui cat nu se afl.au la ?COala.
-Acum sunt din nou la Rugby ?i, cum trebuia sa vin la Londra
sa rna ocup de afaceri, am simtit ca nu ar trebui sa ratez ocazia
de a ne reimprospata relatiile, domni?oara Clifford.
Wraxby se inclina spre mana Mirandei.
0 salutase deja pe Gladys, ghemuita intr-un fotoliu ce fl.anca
?emineul din sufragerie, supraveghindu-le interactiunea ca o pasare de prada. Roderick nu era acasa; Miranda nu il vazuse in acea
zi, dar se straduia sa nu mai incerce sa afl.e pe uncle umbla acesta.
-Suntem incantate sa va primim din nou, domnule. Retragandu-?i mana, ii fa.cu semn lui Wraxby spre canapea, apoi se a?eza
in partea opusa a acesteia. Veti ramane multa vreme in ora??
- 0 zi sau doua.
Wraxby i?i aranja agitat cozile de la haina. Imbracamintea lui
era intotdeauna precisa la modul rigid, nu la moda, nici ma.car
u?or pretentioasa.
Conversatia care urma - un set de afirmatii bombastice din
'
'
partea lui Wraxby cu care Gladys era de acord in mod invariabil - o fa.cu pe Miranda sa se intrebe care ar fi rolul ei daca el ar
face o oferta, ?i ea ar accepta, facandu-1 astfel sa inceteze a se mai
chinui sa faca pe amuzantul.
Oftand in interiorul ei, se forta sa ii acorde barbatului o
?ansa - sa i?i dea sie?i ?ansa sa descopere, prin el, daca putea sa
gaseasca o viata a ei de trait.
Era dificil cu Gladys acolo, incurajandu-1 sa ramana strict in
parametrii sociali conservatori pe care Gladys ii considera potriviti pentru o conversatie de salon.
Oarecum spre surpriza Mirandei - poate observandu-i tacerea
?i faptul ca intreaga conversatie se purta intre el ?i Gladys -,
Wraxby insu?i prelua initiativa.
- Poate, domni?oara Clifford, mi-ati face onoarea sa va plimbati
impreuna cu mine prin piata din apropiere? Am venit de-a lungul

62

ului ?i am observat noile gradini pentru ceai de la capatul strazii.


servit ceaiul acolo?
-Nu inca. Se ridica. Dar a? fi fericita sa ma plimb cu dumavoastra, ?i poate le putem aprecia impreuna calitatea.
-Excelent!
Dupa ce o salutara pe Gladys, iar el o asigura ca urma sa aiba
/', ija de Miranda, Wraxby i se alatura in holul di~ fa!a. A~tepta i~
1. re pana cand slujnica ii aduse haina, boneta $1 manu?ile. Dupa
1
s imbraca, ease intoarse, a?teptandu-se ca el sa ii ofere bratul.
chimb, el ii facu semn sa o ia ea in fata.
rumul lor prin piata Dolphin via Chichester Street urma
a?i ruta pe care o strabatuse cu aproape o saptamana in
impreuna cu Roscoe. Wraxby pa?ea langa ea _facan~
ntarii inofensive despre lini?tea ?i calitatea cartlerulm,
11
ind
scurt spre uria?ul conac alb care domina cealalta parte
1
, Chichester Street, iar ea i?i mu?ca buza pentru a-?i inabu?i
,11b ldul nea?teptat de a-i arata acea casa $i de a-i spune cine
1., ii -?te acolo.
~
l tu?i, raspunsul lui previzibil - centrat pe cum aflase ea ca
menea om locuia acolo $i de ce simtise nevoia sa abordeze
tul - nu era unul pe care ea dorea sa il dezvolte.
M rgand inaintea lui pe sub copacii din pare, simtind u1;11brel~
, oroase cuprinzand-o, privi in josul lungii $i a $erpmtoare1
11 1.1
1111111 ri a zidului de piatra care incadra aceea$i strada de-a
l1111 i.i1 l raului. Fortandu-?i mintea sa se indeparteze de aminti~ea
, l,11111 cnta a acelei fete severe, intunecate ?i elegante, devemte
, 111111 data mai accentuata prin proximitatea casei, vira rataci' " " " i minte spre numeroasele intrebari pe care le avea pentru
W 1,1x liy . Else plimba langa ea, cu pasul incetini~ pentru ~ ~e po'' 1 1 \J, al ei, cu capul ridicat $i privirea fixata inamte. Se mta la el.
J\ \ i pus ca ati venit de-a lungul raului. A fost o calatorie
c

i\~i

111Ir111.

1 aprecia aspectele mai rafinate ale vietii? Avand in


, ,, ,.,,. blourile de pe pereti, Roscoe le aprecia, cu siguranta.
I' llrl 11 1h -1 pe Wraxby, vazu o urma de incruntare intunecan1111 I 11 :i, turile.
A11i ales acel drum ca sa evit aglomeratia de pe celelalte.
1 " '' 11J i rapid, cu siguranta.

63

------- Sto/fianie Laurens ----- - -

------- 'T'otu( sau nimic -------

Nu lasa sa i se vada reactia; nimeni nu era perfect.


-Ati spus cam putine despre casa dumneavoastra. Este placut situata?
-Acceptabil. Dupa un moment, de parca ar fi con$tientizat ca
nu fusese un raspuns satisfacator, adauga: Mi s-a spus ca este
o proprietate atractiva. Cu siguranta Maude, prima mea sotie, a
gasit-o confortabila.
Confortabila. Ei, era mai bine decat opusul acestui cuvant.
Alte intrebari despre imprejurimile casei $i despre cartier nu
reu$ira sa scoata mai multe informatii de la om. Nu era neaparat
faptul ca Wraxby se dovedea in mod intentionat necomunicativ, reflecta ea, ci era doar in mod natural reticent. ~i poate lipsit
de spiritul observatiei.
~i poseda foarte putin fl.er conversational.
Pe de alta parte, parea la fel de onest pe cat de ridicol $i de
corect era.
Putea intelege asta - avand in vedere ca trecuse foarte multa
vreme de cand curtase intaia oara, era probabil de moda veche $i
sfios in a trece prin toate etapele obi$nuite, dar asta o lasa fara
vreo intelegere de ce interesul lui, caldut cum era, se fixase asupra
ei. Gandindu-se la tot ce aflase pana atunci despre el...
-Ati pomenit despre fiii dumneavoastra. Cati ani au?
- Unsprezece, doisprezece $i treisprezece.
-A$a tineri? Avusese impresia ca erau mai in varsta. inteleg.
Abia acum incepea sa o faca.
Se plimbara in lini$te, o U$oara briza intetindu-se pe masura ce
se apropiau de rau.
Ajunsera la gradinile pentru ceai de langa malul raului. Wraxby
o conduse la o masa rotunda care oferea o priveli$te generoasa
asupra raului ce se intindea precum o panglica gri. Odata ce Ii
se aduse ceea ce comandasera $i chelnerita se retrase, el i$i
drese vocea.
- Domni$oara Clifford, permiteti-mi sa fiu direct. Sunt, a$a
cum cred ca este evident, in cautarea unei noi sotii. Unul dintre
motive este faptul ca ma consider nepotrivit pentru partea mai
blanda a cre$terii fiilor mei.
Odata pornit, continua sa ii explice opinia lui despre potentiala lor asociere. Ea sorbi din ceai $i il urmari atenta. il asculta

111 timp ce descria... pozitia vacanta $i motivele pentru care


1 1. idera ca ea ar fi o candidata potrivita.
rintre calificarile ei se numarau varsta, aspectul placut, conn ~ional, deloc ie$it din comun, $i aparenta ei lipsa de interes
I 1\ de ceea ce el numea partea mai nesabuita a vietii sociale.
ei de avere fusese mentionata in sensul ca marimea sa,
1p.1 nt dezvaluita de Gladys, il asigura ca erau egali din punct 111 d vedere al conditiei sociale $i al celei financiare, fapt din care
' 1 11 1~ legea ca fondurile acestea ale ei aveau sa impiedice lumea
" 11una despre el ca se insurase sub posibilitatile lui. Apartinea
,, i-l n $i strat social ca cei din familia Cuthbert; pentru el, la fel
11iv itru matu$a ei, aparentele sociale erau esentiale.
11 privinta postului vacant, deveni clar ca putea fi in mod
1 11 vlt $i exhaustiv descris ca al unei dadace-menajera mai im1'"' I nt . Acestea fiind spuse, avand in vedere pozitia lui $i a ei,
11 11 1 lui nu lasau loc de echivoc. Viziunea lui despre uniunea
1 '1 11 n ra una pe care societatea ar fi considerat-o nedemna
I " 11! 1 , lady ca ea.
.,11 marea ei U$Urare, dupa ce ii imparta$i gandurile, nu o
1 1 ntru o opinie sau o decizie. Intr-adevar, avu impresia ca
l 11 d ra aceasta perioada indelungata de intalniri sociale
111 11 precautie necesara. A$a ca, in timp ce se plimbara, din
re, inapoi spre casa, avu timp sa se gandeasca la tot
1 ,. t pusese el... $i sa se intrebe daca indeplinirea acestui
, ,j 1 d cl ca-menajera importanta era tot ce i$i dorea sa faca
st ul vietii ei.

64

I"

11

deloc U$Or sa i$i amuteasca grijile de sora, dar, spre


i, Roderick li se alatura ei $i lui Gladys la cina din
I 1 111 ( 1.
ce se a$ezara cu totii, Gladys il fixa pe Roderick cu
11 1hl1 11 uncitoare.
11.111111\U Wraxby a fost in vizita in aceasta dupa-amiaza $i
,. 111 1111 l.1 J limbare cu sora ta. Cand s-au intors, 1-am invitat la
1111 "'I 11 ara $i a acceptat. Ma a$tept sa fii prezent - nu vreau
.1.. 11111111 Wraxby sa ramana cu impresia ca nu dai importanta
hi , , 1 11111 lui fata de sora ta.

65

------ Sto/fianie Laurens------Pentru ca il privea, Miranda observa golul subit care cuprinse
dintr-odata expresia de obicei relaxata a lui Roderick cand reactiona la aceasta cerere decisa, dar un moment mai tarziu trasaturile lui se relaxara, $i i$i pleca U$Or capul.
- Da, desigur, voi fi aid.
Privirile li se intalnira $i, cu ochii lui caprui zambind lini$titor,
ridica o spranceana.
Avea sa fie acolo sa o sustina; ea zambi pentru sine la fel de
mult ca pentru el $i i$i intoarse atentia spre farfurie.
Mai tarziu, dupa ce zabovise vorbind cu Hughes despre cina
din seara ce urma, se indrepta spre sufragerie, cand Roderick
veni fugind pe scari.
Ranji spre ea.
- Jes cateva ore.
Se opri langa el in holul din fata. El ii dadu sa-i tina un registru
pe care il tinuse in maini, apoi se intinse spre palton. in timp ce
1$i punea haina, ea studie registrul ... identic cu cele pe care le
folosisera Roscoe $i ceilalti membri ai Organizatiei Filantropice.
Cu haina pusa, Roderick se intinse spre document. Ea zambi
$i i-1 inapoie.
- Distraqie piacuta, zise ea $i vorbi serios.
-A$a va fi!
Se indrepta deja spre U$a. Fara sa priveasca in spate, facu din
mana, apoi sari de pe veranda $i se indeparta rapid pe poteca
din gradina.
Lasandu-1 pe Hughes sa inchida U$a, Miranda merse in
sufragerie,
Nu zambea cand, in seara urmatoare, ceasurile din casa
batura de ora $apte $i nu era nici urma de Roderick.
-Unde este?
Tot mai agitata, i$i arunca mainile in aer $i se ridica sa traga
de clopotel. Evitase sa intrebe despre el, respectand noua ei regula in privinta lui, dar lucrurile deveneau serioase.
- Domnul Wraxby o sa soseasca imediat. Nici Gladys nu era
mai fericita de absenta lui Roderick, dar parea mai putin preocupata. Nute mai agita! Cu siguranta doar intarzie.

66

~----- Tatu( sau nimic -----U$a de la salon.se deschise. Miranda se intoarse cu fata spre
1lu hes.
- A venit domnul Roderick?
I ughes paru U$or stanjenit.
- Nu, domni$oara.
ncruntandu-se, ea se intoarse cu gandul la ziua cand se lasase
da instinctelor ei $i intreba:
- Cand 1-ai vazut tti, sau vreun alt servitor, ultima oara?
evenind complet stanjenit, Hughes facu o grimasa - atat cat
1 , putea permite sa faca un majordom bine instruit.
- Nu 1-am mai vazut de noaptea trecuta, domni$oara. Erati
1 lo cand a ie$it pe U$a.
Miranda i$i simti genunchii dintr-odata slabiti; cu atentie, se
111
in dreapta $i se cufunda in canapea.
- Vrei sa spui ca nu s-a mai intors de atunci?
Chipul lui Hughes deveni lipsit de expresie; se holba la peretele
1 I n patele capului ei.
- Da, domni$oara. Slujnicele spun ca nu a dormit acasa. Din
I ~ tim, nus-a in tors noaptea trecuta.
- Este prima oara cand aud ...
O singura privire aruncata matu$ii ei confirma ca nici Gladys
11 11 ia mai multe ca ea. Miranda privi din nou spre Hughes.
- e ce nu ne-a spus nimeni ca fratele meu a disparut?
Obrajii lui Hughes se umplura de culoare.
- Noi - adica, angajatii -, ei bine, am presupus ca stapanul are
" ' " 1 motiv ... vreun interes, cum ar veni, care 1-a facut sa i$i pe1 11 '
noaptea in alta parte.
Mirandei ii cazu falca. Un interes amoros? Se gandisera...
u. Se auzi, auzi negarea din vocea ei, i$i aminti ca Roderick
I\ , douazeci $i trei de ani... indreptandu-$i barbia, scutura din
, 'I' N -a asigurat ca o sa fie aid.
lys pufni.
rbatii! Sunt toti la fel, mai ales la varsta asta. Cu siguranta
a b~a $i a uitat' complet de invitatul nostru.
N'-ar face una ca asta!
M nda ar fi spus mai multe, dar bataia de la U$a din fata o
11111 11' pse.
'J' buie sa fie domnul Wraxby.

67

- - - - - Steyh.anie Laurens ---- - -

- - - - 'T'otu( sau nimic ------

Gladys ii facu semn lui Hughes.


- Du-te $i da-i drumul $i, cand SOSe$te domnul Roderick,
spune-i ca il a$teptam sa ni se alature in orice stare s-ar afl.a. Gladys
pufni. A$a ii trebuie. Cand Hughes pleca, i$i intoarse privirea
de agat spre Miranda. $i tu, fetita, nu iti mai freca atata mainile,
puneti un zambet pe fata $i gande$te-te sa il amuzi pe domnul
Wraxby. Nu uita. Gladys se apleca mai in fata $i i$i cobori vocea.
in situatia in care te afli, nu iti permiti sa refuzi singurul petitor
demn de tine pe care 1-ai avut in ani de zile.
Ramasa fara alternative, Miranda inspira $i se ridica la intrarea lui Wraxby. Fortandu-$i un zambet, ii intinse mana.
-Bun venit, domnule. Sper ca va simtiti bine.
Petrecura mai mult timp in sufragerie decat era obiceiul, dar
Roderick nu aparu. Pentru Miranda, care se concentra la sunetele
sosirii lui - sunete care nu se auzira -, conversatia intra pe o
ureche $i ie$ea pe cealalta. Intr-un final, fu nevoita sa i$i ceara
scuze pentru Roderick, spunand ca acesta fusese retinut, dar
ca s-ar putea sa ajunga tot U$i la timp cat sa li se alature. Fara sa
spun a efectiv as ta, reu$i sa lase impresia ca Roderick le trimisese
un bilet sa i$i anunte intarzierea.
Wraxby indina doar din cap, apoi ii oferi bratul lui Gladys
spre sufragerie.
Masa decurse fara .evenimente, dar conversatia din jurul
mesei fu mai bombastica decat de obicei, chiar $i pentru Wraxby.
Cum farfuria goala din capul mesei ii amintea constant de
disparitia lui Roderick, Miranda fu nevoita sa depuna un efort
serios pentru a mentine o atentie minima. Gladys incepu masa
bravand, dar, pana la desert, incepuse $i ea sa cada prada aceleia$i
taceri nelini$tite.
Ora care urma intoarcerii lor in salon se dovedi cea mai
stresanta indurata vreodata de Miranda. Nu i$i putea imagina ca
Wraxby nu observase ca era ceva in neregula, dar, cand acesta
se ridica intr-un final pentru a-$i lua ramas-bun $i ea il conduse
pe hol, nu lasa sa se inteleaga ca faptul ca fusesera distrase 1-ar fi
deranjat in vreun fel.
Se pare ca Wraxby era complet neafectat de orice nu avea
directa legatura cu el.

Orice tentatie de a i se destainui, poate cautandu-i sfatul,


111tui pe loc. Sa ii spuna adevarul lui Wraxby nu ar fi fost de mare
1 utor, $i sa il lase sa ghiceasca ar fi fost $i mai rau. Datorita
nr; centrismului lui cople$itor, nu fusesera nevoite sa i$i bata
1 o ul cu asemenea complicatii.
Aplecandu-se peste mana ei, Wraxby se indrepta, accepta
p ll ria de la Hughes, apoi ii intalni privirea.
- Trebuie sa ma intorc la Suffolk, dar voi reveni in ora$
JJ ste cateva saptamani. Sper ca veti fi in continuare in ora$ $i
.1 .pusa sa ma primiti?
Ea i$i forta un zambet.
- Desigur, domnule. Veti fi mereu bine-venit. Nu avem in plan
parasim capitala inca.
- Excelent! Punandu-$i palaria, Wraxby indina diffcap. Va do' 1
o noapte buna, domni$oara Clifford.
Ea continua sa zambeasca pana cand U$a se inchise in spatele
lut, apoi zambetul ii disparu rapid de pe fata. Reveni in salon.
- Trebuie sa anuntam politia.
- Ce? $ocata, Gladys facu ochii mari. Apoi adauga: Nu!
Oprindu-se, Miranda se holba la ea.
- Cum adica nu? Roderick a disparut, ceva i s-a intamplat.
'I' buie sa anuntam autoritatile ...
- Categoric nu! Cu falca stransa beligerant, Gladys i$i miji
11 l ii. Nu iti voi permite sa creezi un scandal. Sa anunti auto' I ~ile, i-auzi! $ice ne va aduce asta? Vorbe! Barfe! Scandal! $ice
\ imaginezi ca vor face autoritatile, ei? Cum iti vor gasi fratele?
Nrt. o vor face :.. . vor trimite politi$ti aid sane bata la cap, apoi
V\ )
a$tepta doar Sa Se intoarca aCaSa, dar, intre timp, gurile
I' fitorilor se vor pune la lucru. $i totul pentru nimic! Strant'. t du-$i $alul, Gladys se ridica $i infrunta privirea incredula a
rvT randei. Asculta-ma bine, fetita. Gladys vorbea cu acea auto' te brutala de care se folosise in ultimii douazed $i ceva de
111 !. ~ ~i interzic sa spui vreo vorba despre asta autoritatilor. Nu ne
111> ajuta. Nimeni nu poate. Nu putem face decat sa il a$teptam
1"' fratele tau sa ajunga acasa. Trecand pe langa Miranda,
1: I ys se legana spre U$a. $i sane rugam sa aiba destula minte sa
,. ntoarca aid fara sa starneasca o agitatie nedorita.

68

69

- - - - Stryfianie Laurens----

- - - - - 'T'otu[ sau nimic - - - -

,,Agitatie nedorita." Miranda i~i privi matu~a ie~ind ~chio


patat ciin camera. Se ridica $i se holba la pragul gol multa vreme
dupa ce Gladys plecase.
,,Ntl ne pot ajuta. Nimeni nu poate."
Din cate $tia Miranda, prima afirmatie era adevarata.
A doua, simtea insa, nu era la fel de adevarata.

aflau la capatul fiecarui pasaj; majordomul deschise o U$a


o tinu pentru ea, permitandu-i sa intre intr-o sectiune a
bibliotecii pe care nu o mai vazuse, zona de sub partea mai larga
aleriei.
Era un decor somptuos; oprindu-se chiar langa U$a, simtind-o
nchizandu-se tacut in spatele ei, sorbi frumusetea acesteia, conrtul hedonist. in centrul peretelui de la capatul camerei lungi,
\In foe masiv ardea intr-un $emineu imens, aruncand limbi de
lumina peste prichiciul ornamentat $i trimitand valuri de ca1lura in camera cavernoasa. Un covor mare in tonuri deschise
operea podeaua cu dale de piatra $i patru fotolii mari de piele
rnaro, bogata, erau orientate spre foe. Langa fiecare scaun se
fl.au masute de stejar. Bufete simetrice flancau $emineul, la
ndul lor incadrate de rafturi de carti care urcau pana la galerie,
i tinzandu-se de acolo pentru a inconjura camera.
Tablouri de calitate similara cu cele din restul casei atar1 cu deasupra placii $emineului $i deasupra bufetelor. Cateva
I 111.pi a~ezate strategic raspandeau o lumina constanta asu1 a scenei.
in ciuda acestei distrageri vizuale, ochii i se fixara asupra
rbatului care se riclica gratios ciin adancimile unui fotoliu
r1Gat in partea indepartata a $emineului. La fel ca data trecuta,
(r imbracat impecabil, acum intr-o haina neagra superb croita,
vesta cu dungi albastre $i negre $i pantaloni inchi~i la culoare.
C.:u o carte in mana cu degete lungi $i mijindu-$i ochii spre fata
c I, Neville Roscoe o stuciie un moment, apoi, cu o expresie
11descifrabila, ii facu semn sa ia loc pe un scaun.
- Va urez din nou bine ati venit in umila mea locuinta,
'
c I mni~oara Clifford. Sunt dornic sa aflu ce poate sa fie atat de
11r ent de ati revenit la mine.
Batoasa, dar $i plina de amaraciune, ea se inclina.
- Trebuie sa va multumesc pentru ca ati fost de acord sa va
i t a.lniti cu mine, domnule.
El o privi, o privire lunga $i incisiva din acei ochi intunecati
i'l afir, apoi ii fa.cu un gest nerabdator sa inainteze.
- Treceti peste formalitap, domni$oara Clifford. Ce naiba s-a
1 r mplat?

- Bl1na seara.
Miranda i$i riclica privirea pentru a o intalni pe cea a majordomului lui Roscoe.
- Ma numesc domni$oara Clifford, sunt sora domnului
Roderi.ck Clifford. A$ dori sa vorbesc cu stapanul dumneavoastra int:r-o problema urgenta.
In c:iuda orei, in ciuda a orice, majordomul deschise U$a larg
$i fa.cu un pas in spate.
- Desigur, domni$oara. Va rog sa intrati.
Trecand peste prag, pa$i inauntru $i se opri in fata mesei
centra1e. inalta, ornamentata lampa din sticla venetiana era
aprinsa, dar nu lumina puternic.
Inchizand U$a, majordomul se intoarse $i se inclina.
- Daca ati dori sa a$teptati aid, domni$oara, il voi anunta pe
stapan de sosirea dumneavoastra.
-iti multumesc.
InsJ?ira in plamanii deja tensionati, incercand sa nu se gandeasca la ceea ce facea. Interdictia lui Gladys o lasase fara alternative; avea nevoie de ajutor pentru a-1 gasi pe Roderick ~i era
sigura ca, daca accepta, Roscoe putea sa ofere acel ajutor.
I$i desfacu pelerina $i $i-o dadu jos, o impaturi pe din doua $i
o a$ezci pe masa. Purta in continuare rochia de la cina - o rochie
modesta, cu guler rotund $i maned lungi, dintr-un material
maro foarte deschis.
Majordomul - Rundle, a$a il chema - se retrasese pe acela$i
corido:r folosit de ea ca sa ajunga la biblioteca.
Intr-un minut, se intoarse.
- Urmati-ma, va rog, domni$oara.
il urma pe coridor, observand panourile bogate de stejar
de pe pereti $i tablourile insufletite cu cai $i ogari a$ezate cu
sens pe intreaga intindere a coridorului. U~i duble ornamentate
70

'

71

- - - - Stpfianie Laurens---De parca ar fi fost eliberata de cererea lui, din nou capabila sa respire, pa$i spre el, se a$eza in scaunul din fata lui $i
spuse simplu:
- Roderick a disparut.
Ramas in continuare in pidoare, i$i cobori privirea spre ea,
apoi lasa cartea din mana $i se a$eZa. Se a$tepta ca el sa raspunda
nepasator. In schimb, cu ochii in continuare la ea, el intreba:
-Cand 1-ati vazut ultima oara?
- Ieri-seara. Am vorbit cu el cand ie$ea din casa - am crezut
ca vine aid pentru una dintre intalnirile organizatiei.
-A$a este. A fost aid. A plecat impreuna cu ceilalti, la finalul intalnirii.
Ea se apleca.
-A spus cumva unde se duce?
Roscoe incerca sa-$i aminteasca.
- Nus-a dus la etaj - a plecat pe strada. L-am auzit salutandu-1
pe Gerard, care a plecat in acela$i timp. Pe Gerard ii a$tepta o
tra~ura, $i a pornit in directia opusa.
1$i intoarse atentia spre fata Mirandei Clifford; fusese sufident de curios cat sa ii caute numele in dosarul lui Roderick.
-A plecat de aid putin dupa ora douasprezece. Sunteti sigura
ca nu a intrat din nou in casa $i a plecat dupa aceea?
-Nimeni nu 1-a vazut ... Se opri, apoi inspira $i continua: ~i am
verificat inainte sa vin aid. Hainele pe care le purta nu sunt la el
in camera, $i registrul... I$i ridica privirea spre fata lui. Registrul
pe care 1-a adus aid - daca 1-a luat cu el cand a plecat, atund nu
este la el in camera.
Roscoe pastra o expresie impasibila.
-Ave a registrul cand a plecat... ded se pare ca a fost rapit
intre casa mea $i a lui.
-0 fi dorit dneva sa ia registrul? Era ceva valoros in el?
- II folosea ca sa noteze intrebarile pe care sale puna consiliului $Colii pe care o evalua pentru finantare. Roscoe se gandi la
o legatura posibila, dar apoi scutura din cap. Nu. Pe langa asta,
daca dneva $i-ar fi dorit registrul, 1-ar fi luat $i 1-ar fi la.sat pe
Roderick pe strada. Se ridica $i se indrepta spre sonerie. Cum nu
s-a intamplat a$a, se pare ca el a fost tinta.
Rundle aparu ca raspuns la chemare.

72

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - - Spune-le lui Mudd $i lui Rawlins ca am nevoie de ei imediat,
- Da, domnule.
Rundle se indeparta, vizibil grabit; daca Roscoe avea nevoie
garzile lui de corp la o asemenea ora, atund cu siguranta se
trecea ceva important.
Roscoe se 'l ntoarse la scaunul lui, dar nu se a$eza, mintea lui
in lizand deja primele mi$cari pentru a-1 regasi pe Roderick.
Miran da Clifford i$i ridica privirea spre el.
- Nu $tiu cum se fac astfel de lucruri, dar, dupa cum $titi, sun1 m bogati, a$a ca vom plati, desigur, pentru ajutorul dumneastra $i al oamenilor dumneavoastra.
El se con centra din nou asupra chipului ei. Vazu cu daritate
11 lini$tea ce o consuma.
- Nu ma insultati pe mine sau pe oamenii mei. II vom cauta
1 Roderick, ii vom gasi $i 11 vom aduce inapoi pentru ca este
111 prieten $i un aliat - $i, credeti-ma, domni$oara Clifford,
1 nt bine cunoscut in ora$ul acesta pentru ca imi tin aliatii
111 iguranta.
Ea intepeni; 1$i ridica barbia. Ochii ei ii intalnira pe ai lui chiar
nd dadu sa riposteze, dar se gandi mai bine la ce era pe punctul
spuna $i inclina1batos din cap.
- Va multumesc.
1 avu parte de o singura secunda in care sa savureze aceasta
11 11 c victorie - $i succesul lui in a o distrage, chiar daca doar pret
Ir ateva secunde; pa$i grei pe coridor anuntara sosirea a doi
ii 11 re cei mai apropiati $i de incredere oameni.
atura la U$a $i, la ordinul lui, intrara. Ambii erau de ina.1\
medie, masivi, cu pumnii ca ni$te docane $i cu parul tuns
\ urt. Amandoi aveau nasuri care fusesera rupte la un moment
d 1" , dar, in duda semnelor trecutului lor dur, erau imbracati in
1 11 tume sobre $i pareau iuti la gandire $i inteligenti.
i ambii aveau ascunse asupra persoanei lor mai multe cutite.
Rawlins inchise U$a, apoi i se alatura lui Mudd la cativa metri
111 i in fata, cu fata la Roscoe - a$teptandu-$i ordinele. De unde
11 fl.au, nu o puteau vedea pe Miranda Clifford, dar, desigur, asta
111
mna $i ca ea nu ii putea vedea pe ei. Se ridica U$Or $i se duse
a Roscoe, cu fata la Mudd $i la Rawlins.
1

73

------ rfotu( sau nimic ---- - -

------ Stpfianie aurens


- 'b""11 c11pira

d ar ap01o i~ 1 nindrept ara


privirea inapoi spre
_
'
de p arca nu o vazusera pe domfata lui, pregatiti sa se compor te
nil?oara Clifford.
d

l
fi
b
zam it;
Daca lucrurile n-ar fi fo st atat e senoase, e ar
f\

'

filll

li J:nvatase bine. in situatia de fata d ~


.
.
_
-A~easta este domni$oara Cliffot ~ ocmai m: a m _ormat ca

cc d fr
dA
. ,, 5~a mtors acasa dupa ce a pled omn ul Cl111or , ate1e anse1, n ...
cat de aid noaptea trec.uta.
Mudd se 1ncrunta.
t
d
d
<>1
1 afll vazu m epartan u-se pe
-A p1ecat dupa mtcumre, strada.
11.K '
d a. sau al tceva?.
b' 1vi1ran
-Ai mai vazut pe cmeva? mtre a ul .
1
Mudd se uita la ea scuturand dill cap . m_mare. . _ a
.
N
.
i!J1em prm preaJma, m cate
- Nu, d omm~oara . u ma1 era 11
am vazut eu.
b
d'
- Dar este posibil sa fi fost ciflev~ as~uns su co~acn m
. _ . R
firJ1lat1e, cat o porunca pentru
p1ata, z1se oscoe, nu atat o a
oam enii lui.
Intelesera. Rawlins !ncuviinta difl ca?. 'fi _ ?
'
b
.
gelflsa ven cam .
d d
. ul .
- Da, este posi i1. Vreti sa mer
Roscoe se uita la ceas~l de pe poWA e e~supra ;;e~~e u~
1
-Este aproape ora dol;li"isprezece. t~e a$l ~~1:1~n t ~op ,n.
Trimiteti toti oamenii - vreau sa perta,i zoCnl~ dl?c es er treet,
'

'ti casa 111or


piata, mai ales Claverton Street. $tlr It h' d'
d
.
x d'
t" de co , c 1ar mco1o e pn ma
- Cea mare, 1.a doud istan ,a
'
alee, raspunse Rawlins.
b't '

Roscoe !ncuviinta din cap.
.'
,'(
ele douax ore. ,,
vor i ,1 cu oncme
-Aceea. Cautat1 in urmc1.toar b 1 t . .
Ch '
1
'd .
u a so u on cme.
1ar $1 a o
. '..
va intaIniti - viz1ti1, graJ an -, c .
. ~ fi x ut oneva ceva.
asemenea ora, e prob ab11sa vc.z
Plecara, !nchizan d U$a in urma tori. i
a
a d .b
Roscoe se uita la femeia de langae $ 0 v zu mu$c n U-$l uza
w

)( .
x .
de jos.

. urfll"' et o vor gas1.


- Daca se poate g~s1 ceva, once
Ea ii intalni privirea.
~
'?
- vl
apoi.
d . l . nl d
n
.
- ~i apoi ii u:rmarlm, il gasim pe Ro enc c ~1 1 a ucem mapo1.
74

Vorbea cat se poate de serios $i 1i permise sa vada asta. Observa


um ea devenea con$tienta de spusele lui. Vazu cum agitatia ei
11 mai devreme - teama $i anxietatea care o adusesera la U$a lui ai domoli. De la primul cuvant pe care ea il rostise, intelesese
a era la fel de tensionata ca o coarda de pian; facuse tot ceea ce
JI 1 tUSe Sa 1i U$Ureze tensiunea $i ii permisese Sa ramana Sa auda
1
inele in speranta ca avea sa se lini$teasca ~i mai mult.
lini$tise, dar ea 1ncepuse deja sa se gandeasca la pasul
11rmator - trecand la urmatoarea etapa de ingrijorare.
- Haideti! I~i aminti la timp sa nu se intinda spre mana ei, ci
r ii fa.cu semn spre u~a . Va conduc acasa. El simti, mai mult
1I t vazu, ca ea dorea sa protesteze, ~i adauga cu asprime:
1
,: 1 Miranda Clifford, ar trebui sa $tii ca nu e cazul sa te certi
1 l mine.
Miranda dipi auzindu-1 ca ii folose$te numele, dar, daca nu
,l a ca el sa o apuce de brat dedan$and iar acele senzatii viol 1 t , trebuia .sa actioneze; aproape ca o impinse spre u~a, ~i apoi
I LI mai simplu sa cedeze $i sa mearga alaturi de el.
ii ridica pelerina $i i-o 1ntinse, i$i imbraca propriul palton
11 imp ce ea i$i lega panglicile $i i$i punea capi$onul, apoi, ne11 1 i $teptand majordomul, deschise u~a $i o urma afara.
Pornira la pas pe chldaram. Nu erau inca lampi stradale in
1
l cartier, dar luna raspandea suficienta lumina cat sa se poata
l ie. inge siluetele celor care se mi$cau pe sub copacii din piata.
I'
sa fie ceva activitate. I$i indina capul in directia lor.
- Sunt toti oamenii dumneavoastra?
rivi scurt in acea directie, apoi din nou in fata.
- Majoritatea sunt ai mei, dar altii apartin altora. In aceasta
1 insa, s-ar putea sa imi fie utili. Dupa un moment, adauga:
,.,1n. fieutili.
1$i dadu seama ca el nu o asigurase ca avea sa-i destainuie
1 n ce afla.
- Voi dori sa $tiu tot ce aflati despre Roderick.
- Desigur. Promit sa va anunt.
Aceasta promisiune fusese prea superficiala, dar ...
- Va multumesc.

75

~--- Stryfianie Laurens-------

------- Totu( sau nimic -------

Trebuia sa se gandeasca bine - sa se gandeasca cum sa se


asigure ca el avea sa o anunte mai devreme decat mai tarziu. Mai
tarziu, cand totul se va fi terminat, orice ar fi.
Cotira pe Claverton Street, $i ea vazu alte siluete mi$cand
in umbra. Un barbat discuta cu un vizitiu in josul strazii.
De parca ar fi rostit cu voce tare intrebarea ce i se forma in
minte, Roscoe rnurmura:
- Majoritatea vizitiilor au o rutina, anumite zone in care
lucreaza, mai ales atat de departe de centru. Chiar daca erau doar
in trecere, tot este posibil sa fi vazut ceva.
Se uita spre ea; ea ii simti privirea pe obraz.
-Avem nevoie de un singur indiciu - restul vor urma de
la sine.
Ea incuviinta din cap f?i se intoarse pe alee.
Roscoe se opri, o privi inaintand in umbra $i apoi o urma.
0 prinse din urma inainte ca ea sa ajunga la poarta gradinii.
- Raspundeti-mi la o curioz~tate - de ce poarta de la gradina
$i nu cea din fata?
Ajungand la poarta, ea se opri $i apoi il privi.
-Din cauza matu$ii mele. Nu a vrut sa ii spun cuiva despre
disparitia lui Roderick - am vrut sa ma due la autoritati, dar mi-a
interzis sa fac asta.
El se incrunta. Inainte ca el sa se poata gandi la urmatoarea
intrebare, ea continua:
- Ii este mult prea teama de un scandal - ca oamenii ne
vor arata cu deget ul $i ca ne vom scufunda social. Probabil are
dreptate, dar nu pot lasa ast a sa ma sperie, nu in totalitate
eel putin, nu in momentul de fata. Chiar in lumina slaba,
se putea vedea maxilarul ei ferm. Nu cand poate fi in joc viata
lui Roderick.
il privi din nou, ia1 ochii Ii se intalnira, in dud.a umbrei.
- Bineinteles ca este la fel de ingrijorata ca mine r?i probabil $tie
ca am plecat sa caut ajutor de la cin eva, dar, daca int ru pe poarta
de la gradina $i in casa pe U$a laterala, se poate amagi ca m-am
plimbat doar prin gra.dina, a$a cum o fac uneori.
El ar fi. 1ntrebat mai. multe, dar nu era momentul pot rivit.
In schimb, ii oferi ceea ce $tia ca avea sa o ajute eel mai mult.

-Incercati sa dormiti. ~tiu ca nu va fi U$Or, dar aminti..i-va ca ii veti fi de mai mare folos lui Roderick maine daca
unteti bine odihnita, nu cu nervii intin$i. Facu un pas in spate
~i se inclina. Va trimit de veste de indata ce am informa~ii reale.
Ea ezita, apoi pleca $i ea capul $i deschise poarta.
- Va multumesc. Eu $i Roderick va suntem indatorati.
De data aceasta, cand ea pa$i pe poarta, privi in jos $i fu
tenta sa nu se impiedice.
,,Pa.cat", se gandi o parte din el.
El ramase unde era, $i, dupa ce ii arunca o ultima privire, ea
nchise U$Or poarta.
Dupa un moment, el se intoarse $i, a$a cum o facuse $i cu o
ptamana in urma, porni spre casa pe alei. Nu era pe aceste
olei nimic care sail faca sa se teama. De$i ii numea pe Mudd $i
p Rawlins garzile lui de corp, era, adevarul fie spus, infinit mai
p riculos decat oricare dintre ei.
Trebuise sa fie a$a - invatase sa fie a$a - pentru a supravietui
Neville Roscoe.
Mergand, se gandi la Miranda Clifford. Se gandi cat de
iudat era faptul ca era fascinat de ea, de enigma pe care ea o
prezenta - neinfricata pe de o parte, nesigura pe de alta.
Avand in vedere obsesia matu$ii ei pentru evitarea scanlurilor, de$i nu intelesese inca de ce aceasta matu$a credea
vestea rapirii lui Roderick avea sa creeze un scandal capabil
le scufunde social, banuia ca acum cuno$tea sursa nesiurantei Mirandei, lipsa ei de incredere in privinta modului
d actiune.
Ceea ce nu se a$teptase, nu prevazuse, era calitatea fortei ei,
1 erenta ei la propriile convingeri. Ea fugise de orice siguranta $i
'V nise la el pentru ca Roderick era in pericol.
Pentru aceasta era nevoie de devotament, de hotarare $i de
l c siune. Intelegea devot amentul pasional, il rascolea la un nivel
ceral, a$a ca nu era in stare - nu ar fi fast in stare - sa se dezica
a U$Or de el.
Daca invatase -vreun lucru in ultimii doisprezece ani, acela
('ta sa nu incerce sa se pacaleasca. Dorea, poate chiar avea nevoie,
invete mult mai multe despre Miranda Clifford.

76

77

----------. Steyfianie Laurens ------------.

- - - - ir'otu( sau nimic - - - - - -

Iar gasirea lui Roderick $i salvarea lui aveau sa fie, fara dubiu
drumul eel mai rapid spre sufietul ei.
'

/\ ropiindu-se, ii intalni privirea.


I mnule Roscoe ...
ar Roscoe, tineti minte?
In iuda anilor: i s~ pii:t;ea in continuare mai simplu sa i se
1 1111 doar pe nume, lasand la o parte titlul.
1
U buzele stranse, ea i$i ridica barbia un moment.
oscoe, atunci. Sper ca imi veti ierta ora matinala, dar ...
11 se incrunta cand el se intinse spre mana ei inmanu$ata,
1111
use opuse $i il privi aplecandu-se deasupra ei.
Buna dimineata, domni$oara Clifford.
J 1dreptandu-se, multumit in sinea lui de pata de culoare ce
1 11, 11 use in obrajii ei - nu $tia de ce il incanta faptul ca o intimi.11 - ; ii fa.cu semn sa ia loc pe una din cele doua canapele afiate
1111 , 1 n fata celeilalte in capatul indepartat al camerei.
- Va rog, luati loc, $i am sa va spun ce am aflat pana acum.

Capito[u[J
~
fn_ dimineata urmatoare, strangand in mana o cea$ca de cafea
adusa de Rundle, Roscoe se a$eza in spatele mesei sale de scris
$i cer~e~a docun:entele pe care Jordan i le pusese pe suprafata
l~strmta. Afacer:Ie zilei; Jordan se afla pe moment in propriul
b1rou, d~r ave~ sa se intoarca in curand pentru a incepe.
So:bmdu-$1 Aca:eaua, era pe punctul sa inceteze sa se gandeasca la cele mtamplate in noaptea precedenta $i sa se conce~treze asu~ra problemelor din fata lui, cand o bataie U$Oara in
U$a__ fu urmata de fata lui Rundle, care privi in camera.
I$i arcui sprancenele.
-A venit domni$oara Clifford, domnule.
Nu mai era nevoie sa spuna ca ceruse sail vada.
Ar fi trebuit sa se a$tepte la asta.
. Ezit~; avea de lucru... dar nu avea sa o alunge. Ofta in
smea Im.

_-~~.u-~ aici. Biroul lui se afia la primul etaj, cu vedere asupra


gradmn dm spate. A$teapta. Ridicandu-se, i$i bau cafeaua avea
sa aiba nevoie de o minte lucida. fntinse cea$ca goala. Ia ast~.
Rundle se apropie $i lua cea$ca, apoi pleca.
Doua minute mai tarziu, majordomul reveni $i ii tinu U$a
deschisa Mirandei Clifford, de aceasta data imbracat~ intr-o
roc?ie modesta oliv pal, cu parul castaniu strans intr-un coc
luc1~s I~ sp~te. Ridicandu-se $i ie$ind din spatele biroului pentru
a o mtam?ma, Roscoe se intreba daca ea $tia ca, Ia 0 femeie cu
un Acorp $1 o fata ca ale ei, rochiile intentionat modeste $i parul
strans sever aveau mai degraba tendinta sa infierbante decat
sa domoleasca imaginatia barbatilor, incf tau mai mult dee.at sa
ast~mpere interesul $i initiativele masculine.
In orice caz, faptul ca acesta era efectul pe care stilul ei il
vea asupra lui nu era un subiect de mentionat
'
.

]Ja ii arunca o privire U$or dezaprobatoare, apoi se indrepta


una din canapele.
- Aveam de gand sa imi cer scuze pentru ca v-am deranjat
11 .
de devreme. Sunt perfect con$tienta ca este scandalos de
,l, \TJ: me pentru o vizita.
- Nu este atat de devreme pentru cineva din bran$a mea.
1 > urma $i se a$eza pe cealalta sofa. $i, a$a cum sunt sigur ca
111 ~i replica daca a$ protesta, daca a$ fi dorit sa ma asigur ca nu
111 vizitati, a$ fi putut sa trimit un mesaj la dumneavoastra acasa,
'H eliind ce am gasit.
- Deci ati afl.at ceva?
V zand tresarirea de arudetate din ochii ei, auzind-o in vocea
' 1 l nu se mai juca.
- Unul dintre barbatii din pare 1-a vazut pe Roderick para,, !d aceasta casa. Pe Chichester Street, mai spre capat, Roderick
t acostat de doi barbati. A cazut la pamant $i a fost varat
111 l -o trasura.
chii ei se marira. Cu o expresie impasibila, el continua:
- In prezent, oamenii mei incearca sa dea de urma trasurii.
r I , u gasit nimic inca, dar acum cauta ceva anume.
q 11

79

- - - - Stpfianie Laurens-----Mica incruntatura care dadea de inteles ca ea incerca sa


treaca peste o alta idee preconceputa in aceea ce il prive$te ii
aparuse din nou in ochi.
- Imi cer scuze ca sunt directa $i, de$i va sunt extrem de recunoscatoare pentru asta, nu pot sa nu remarc faptul ca depuneti
un efort considerabil pentru fratele meu. Ati mentionat bran$a
dumneavoastra - partenerii dumneavoastra nu vor vedea aceasta preocupare cape o slabiciune?
-Nu, dimpotriva. V-am spus noaptea trecuta ca sunt cunoscut pentru ca imi protejez aliatii. Pentru cei cu care am de-a face,
Roderick este un aliat al meu, $i, daca nu a$ actiona, daca nu a$
incerca macar sa ii aduc in fata justitiei pe cei care I-au luat, atunci
puterea mea va fi vazuta ca ... nu la fel de mare precum cred in
acest moment acei parteneri de afaceri. Ii sustinu privirea. Asta
nu ar fi in interesul meu. Deci nu va ganditi ca gasirea lui Roderick
mi-ar aduce vreun prejudiciu. Mai mult, acesta este vazut de
regula ca fiind teritoriul meu, $i lumea interlopa $tie in general
sa il evite. Oamenii mei, chiar mai mult decat mine, considera
rapirea lui Roderick ca fiind sinonima cu o incursiune la noi
acasa $i sunt dornici sa raspunda corespunzator.
Nu vazu nici un motiv sa mentioneze ca martorul util din
piata era un trepadu$ de-al lui Gallagher, o figura importanta
a lumii interlope. Martorul, impreuna cu stapanul lui, i$i imaginase ca supravegherea de lunga durata nu fusese observata,
dar intre timp se lamurise cum statuse treaba; Roscoe $tiuse
de omul lui Gallagher de la inceput $i, neavand nimic deosebit
de ascuns de Gallagher, care se specializase in vanzarea de informatii despre activitati criminale, alesese sa lase omul in pace.
Se gandise inca de atunci la o astfel de eventualitate, precum
cea a rapirii lui Roderick.
-Am pus oameni sa va supravegheze casa de la primele ore
ale diminetii, in caz ca ar aparea cineva cu un bilet de rascumparare, dar, in afara de corespondenta obi$nuita $i de ziare, nu
a sosit nimic. Cum nici dumneavoastra nu ati mentionat ceva,
presupun ca nu a sosit o astfel de cerere.
Miranda clipi spre el. Rascumparare?
-Nu.
Poate ar fi trebuit sa ramana acasa, dar ... Se incrunta.

80

------ rTotu( sau nimic - - - - - Este probabil sa soseasca o astfel de cerere acum, la doua
I de la rapirea lui Roderick?
ta lui Roscoe nu trada nimic.
- Nu. Sau, mai degraba, este tot mai putin probabil cu fiecare
re trece. Daca era vorba despre rascumparare, m-a$ fi a$tep11
primiti cererea inca de ieri-dimineata.
'
'
- Nici o cerere. Sau vreun mesaj de orice fel.
a ii studie fata, intrebandu-se daca ar trebui sa abordeze
lema despre' oamenii lui care supravegheau casa lui
H l rick. .. Se hotari ca ar fi un lucru ipocrit.
- Va multumesc pentru aceasta supraveghere.
- Daca apare ceva, oamenii mei au ordine sa ma anunte $i
1 urmeze pe cei care vin. Se opri, apoi zise: Fiti sigura, dom11
ra Clifford, ca, daca mai aflu ceva, va anunt.
T nul lui semnaliza ca discutia $i audienta lor se apropiau
, I, nal, dar ea nu fa.cu vreun gest sa se ridice, a$a cum a$tepta el,
od evident.
upa cum se obi$nuise, el a$tepta privind-o.
. inspira hotarata, de$i scurt, ii infrunta privirea cu indraz11
$i apoi intreba:
- Exista vreun motiv pentru care nu pot ramane sa a$tept
11 1 . ile aid?
Ru$ise sa il surprinda suficient cat sa nu se mai poata con11 111 Ea se grabi sa adauge:
- Da, sunt con$tienta ca este $Ocant sa va cer asta, dar ... I$i
I 1I I
ambele maini, cu palmele in SUS. Daca ma due acasa $i
' ' ' t acolo, nu voi face decat sa ma plimb dintr-o parte in alta,
1.1 ( 1 a o iau razna imaginandu-mi... In timp ce, daca sunt aid,
i1 t1n i macar voi $ti ca nu s-a gasit nimic, ca nu s-a aflat inca
11 111 i despre soarta lui Roderick.
Mai precis, avea sa $tie ca el nu primise Ve$ti despre fratele
' ' ca nu actionase
inainte sa o anunte.
Nu ca s-ar fi indoit
'
'
d . igurarile lui; avea sa o anunte, dar cand? Ea banui ca ras111 111 ul era: atunci cand credea el de cuviinta sau cand ii era
, '11 . nabil. ~i, judeca ea, era in stare sa o anunte abia dupa ce
I(, 1c'l rick ar fi fost vazut, iar el plecase deja sail salveze pe fratele
, I. ra sa ii spuna uncle anume.
81

------- Sto/lianie Laurens------Incepea s~ intel~ag~ t~t mai bine ce fel de om era de fapt Neville
Ros_coe. _De$I pres1mtmle $i suspiciunile ei nu se potriviserA
cu _1mag1~ea general acceptata despre notoriul rege al cartoforilor dm Londra, cuvintele $i actiunile lui ii confirmau in
mo~ catego:ic. ca ~arerea ei in evolutie era mai apropiata de
reahtate decat imagmea societatii.
. ~ceasta fiind situatia, nu va~u nici un rost sa se contrazica in
pnvm~a momentului cand el avea sa o anunte, preferand sa invoce anx1etatea careia i-ar fi cazut prada daca s-ar fi intors acasA
in loc sa ramana acolo uncle era, tinandu-i companie.
y Roscoe ii cerceta ochii, fata, se puse in locul ei $i accepU
ca ea nu exagera. Ar fi preferat ca ea sa nu se afle acolo
era o distragere puternica, dar, de$i avea mai multe problem~
n~zolvat ycu Julian, nu era nimic vital, nici o discutie in timpul
care1a ea sa nu poata ramane pe canapea, la 0 distanta rezon~b~Ia d: biroul lui. Ar fi putut sugera ca ea sa me,a rga in
b1bhoteca, dar banuia ca pentru ea asta ar fi fost sinonim cu a
ramane acasa.

d:

- Mi-e teama ca veti suferi teribil de plictiseala.


Exp~esia Aei se relaxa. Batu cu mana geanta destul de mare pe
care o tmea m poala.

-Am adus cu mine un roman. 0 sa stau lini$tita $i o sa citesc.


Nu am sa va retin de la afaceri - nici nu o sa $titi ca sunt aid.
y El reu$i sa nu pufneasca incredul - dez~aluindu-$i astfel
parerea.
- Foarte bine. Se ridica. Va rog sa ma scuzati, trebuie sa ma intorc la munca.
'
Ea i$i ridica privirea, atintind-o spre fata lui.
- Va multumesc.
Daca se intreba de ce cazuse de acord cu o asemenea idee
i~disc_u~abil s:andaloasa, raspunsul se afla in ochii ei mari $f
caprm, m g~atltudinea verde $i aurie pe care o sorbea din ace$tia
pe u:i vm r~finat. Cu o inclinare din cap, se intoarse $i se
mdrepta spre b1roul lui. A$ezandu-se in spatele acestuia fu nev?it sya depuna un efort considerabil pentru a-$i indrepta gandurile catre p_r~blemele ce ii cereau atentia, dar, intr-un final, dupa
ce, cu o pnv1re aruncat~ pe furi$, descoperi ca ea i$i tinea capul
plecat spre cartea desch1sa din poala, reu$i sa o faca.

:a

82

------- Totu( sau nimic ------. c


r

minute mai tarziu, Jordan batu la U$a $i intra.


cum recunoscator, Roscoe se lasa acaparat de afaceri.

ia ore mai tarziu, U$a de la birou se deschise. Jordan se


se in propriul birou pentru a incepe sa puna in practica
ile pe care le luase; presupunand ca acesta se intorsese
n. rebari, Roscoe i$i ridica privirea - pentru a-1 descoperi pe
111111 n aducand ... 0 tava cu ceaiuri.
.
I nd scurt din cap in directia lui, Rundle cara tava spre
11111 tfirul neinvitat al lui Roscoe. 0 vazu ridicandu-$i privirea,
q 111 :c: mbind $i multumindu-i lui Rundle cand acesta a$eza tava
I''' 11 ic suta joasa dintre canapele.
/\ oi 'privi spre Roscoe cu o intrebare evidenta intiparita
,,, hip.
I scutura din cap.
- Nu, multumesc. Nu doresc ceai. Apoi un miros delicios
, 11nse pana l~ el. Ezita, dupa care se indeparta de birou. Voi lua
111 1u i un biscuit.
Intinzandu-se din nou pe canapeaua din partea opusa, lua
11 , biscuiti de pe tava $i - prefacandu-se ca nu observa pri~
' '' probatoare pe care Rundle, in retragere, i-o aruncase - m11
despre cartea pe care o citea ea. Se dovedi a fi una di~tre
I 11 midabilele carti ale domni$Oarei Austen, dar la fel de form1dal I domni$oara Clifford recunoscu ca citea $i biografii.
upa ce descoperi ca amandoi citisera o serie de carti de
11 rie militara $i ca imparta$eau acelea$i pareri vizavi de cele
111 .. recente actiuni din India, se intoarse la lucru $i o lasa sa i$i
.
'
1 1111tinue lectura.
Nu pentru mult timp insa. Se auzi o bataie la U$a, $i Rawlins
11 Lra. Fara preambul, majordomul anunta:
- Domni$oara Selwidge este aid. A avut probleme, se pare.
Era con$tient ca Miranda se afla in cealalta parte a camerei,
11. nu ezita:
- Adu-o aid.
Se gandi sa ii ceara Mirandei sa piece, sau sa mute aceasta
11talnire in biblioteca, dar ... acesta era el de fapt.
Rawlins deschise U$a $i conduse inauntru o femeie inalta,
p 1.1~in trecuta de treizeci de ani, imbracata respectabil, conservator
1111 i1

83

- - - - St91fianie Laurens----

----Tatu( sau nimic ~ - - - -

chiar, dar careia experienta ii imprimase o anumita duritate pe


fata $i in ochi.
Chiar $i dupa atatia ani, fu nevoit sa se lupte cu imboldul
instinctiv de a se ridica; Amelia Selwidge nu era o lady, $i ar fi
fost surprinsa daca el ar fi facut-o. Ii facu semn sa ia loc pe unul
dintre scaunele din fata biroului.
- Rawlins imi spune ca ai avut ceva probleme. Ce s-a
intamplat?
Amelia lucrase pentru el suficient de multa vreme ca sa $tie
ca nu era cazul sa bata campii.
- Lord Treloar. Cel tanar.
-Acela ar fi ... Cu ochii mijiti, se gandi la arborele genealogic
relevant. Christopher?
Amelia incuviinta din cap.
- Cu siguranta crede ca se trage direct din Dumnezeu, nu
altceva. Am mai vorbit cu el de doua ori, dar refuza .s a asculte sau, mai degraba, refuza sa creada ca fetele mele nu sunt dispuse
la o tavaleala rapida in fan, nu cu unul ca el, oricum. Seara trecuta, le-a facut din nou avansuri la doua dintre ele. Cand prima
dintre ele - Cindy- m-a anuntat, 1-am pus pe George al nostru sa-1
urmareasca pe Treloar, discret. Numai bine. Jumatate de ora mai
tarziu, s-a dat la Jane - o tineti minte, micuta, dar un dealer de
bacara al naibii de bun-, $i, cand 1-a refuzat a doua oara, Treloar
a incercat sa o loveasca. Nu a reu$it pentru ca George sarise peel
deja. L-am dat afara, dar se va intoarce, ca toate necazurile.
-Crede-ma, nu o sa mai calce pe acolo. il privi pe Rawlins, apoi
se uita din nou spre Amelia. Era beat?
- Nici macar U$or ametit. Urmam regulile la sange - daca sunt
pe jumatate beti, ii dam afara. Cei mai multi chiar pleaca, dar
Treloar nici macar nu bause. Un ticalos, asta este.
El incuviinta din cap.
- Poti sa nu te mai gande$ti la Treloar. Spune-le lui Cindy $i lui
Jane - $i da, le tin minte pe amandoua - ca ma indoiesc serios ca 0
sa-1 mai vada vreodata pe Treloar, dar, daca o fac, daca se apropie
de ele in dub sau in afara lui, sa te anunte pe tine sau pe George
imediat ce se intampla. Cerceta cutele de pe fa ta Ameliei Selwidge.
$i asta este valabil $i in cazul tau. Vreau sa aflu numaidecat daca

11 t i apare o problema de genul asta. Dar altfel, din acest moment,


I, rd Treloar are interzis la dub. Ranji. La toate duburile.
- La toate?
Un zambet se intinse incet pe fata Ameliei cand i$i dadu sea11 e insemna acea propozitie.
- Ha! 0 sa ii cam stricati serile cand o sa-$i dea seama ca nu se
11 te alatura prietenilor sai la masa de joc.
- Intr-adevar. Roscoe se intinse dupa un stilou. Cine $tie? Poate
11v ta astfel bunele maniere.
upa ce ii multumi in mod complet inutil, Amelia, acum in
111 d evident U$urata, pleca; abia cand pa$i spre U$a o observa
Miranda Clifford, dar musafira avea ochii atintiti asupra cartii
u i$i ridica privirea.
awlins se intoarse dupa ce o condusese pe Amelia.
- Vreti sa ii fac domniei sale o vizita?
eja scriind o scrisoare - ce semana mai mult cu un decret de
,. municare - catre Christopher, Lord Treloar, Roscoe scutura
ii n cap.
- Nu, vreau ca tu $i Mudd sa ramaneti langa mine. Disparitia
ii rnnului Clifford este mai urgenta, $i aceasta scrisoare ... Se opri
11 tru a citi ceea ce scrisese, apoi, cu buzele arcuindu-se de o
,1 i factie intunecata, continua: Will, zic eu, este suficient ca sa
1 r. Ive problema cu Treloar. Semna $i parafa scrisoarea, apoi o
11 l i, scrise numele lui Treloar in fata $i i-o inmana lui Rawlins.
lu dan va $ti unde este de gasit dumnealui. Trimite-1 pe unul
'I 11tre ceilalti sa duca asta, apoi explica-i situatia lui Jordan $i
11une-i sa anunte la duburi. Treloar are interdictie pe viata - sau
11 H consider eu de cuviinta sa anulez decizia.
awlins ranji.
- Da, domnule.
uand scrisoarea, pleca, cu un pas evident inviorat.
U$a se inchise in spatele lui Rawlins, $i camera se cufunda
,I 1t nou in lini$te. Roscoe se a$eza la loc $i cerceta capul plecat al
M ndei Clifford. A$tepta ...
and ea privi, intr-un final, piezi$ spre el, el ii surprinse
111 virea.
- Nu accept prostitutia sau solicitarea acesteia in localurile
111 "1 . Am un numar mare de angajate, dar ma asigur ca obtin

84

85

....___ _ _ Stpfianie Laurens ....___ __


un ca$tig excelent din profesia lor - aceea de dealer - $i din faptul
ca se ocupa de aspectul social al respectivelor localuri.
Ea ii sustinu privirea, apoi zise:
-Nu m-am gandit niciodata la asta, dar, daca a$ fi facut-o,,
banuiesc ca a$ fi comis aceea$i gre$eala ca restul societatii presupunand ca astfel de practici sunt o parte integranta a localurilor axate pe jocuri de noroc.
-Ceea ce arata cam cat de multe $tie societatea. El ezita, apoi
adauga: Localurile mele sunt special proiectate pentru a atrage
cartoforii inraiti, veteranii - ei sunt cei care pierd cei mai multi
bani -, $i adevarul este ca aproap,e toti cartoforii inraiti sunt in
principiu insensibili la farmecele feminine cat timp pariaza.
Buzele ei se arcuira. Privi in jos.
- imi pot imagina ca este adevarat - in experienta mea, barbatii, toti barbatii, tind sa se concentreze pe un singur lucru odata.
Instalandu-se pe canapea, i$i ridica romanul $i i$i fixa privirea
pe pagina.
El o studie un moment, apoi, aproband-o in sinea lui, se
intoarse la scrisoarea la care lucra.

....__--- ir'otu( sau nimic ....__--dy careia ii fusese permis sa intre in casa, cu atat mai mult in
ul lui, sanctuarul lui intim.
Aceasta era, fu $i el nevoit sa recunoasca, o scuza suficienta
iir1ntru actiunile lor. Nu era pe deplin sigur ce 11 facuse sa fie de
1
rd, dar era $i avea fara indoiala sa fie o tinta U$oara pentru
111 ine se arata devotat protejarii familiei.
Miranda privi in jurul ei cu un interes viu, savurand tot ce
v a. Departe de a se plictisi, i$i petrecuse dimineata ... instru11 u-se. Nu a$teptase sa se ocupe cineva de ea, nici sa ii fie
11 vit ceai toata dimineata dintr-un serviciu de Sevres, apoi
l insotita la un pranz aranjat atat de elegant. Nimic nu era
1t t' rastant, nimic nu era prea ornamentat sau prea greu. Sau
II' extravagant.
Mancarea urmase un principiu similar; o supa U$oara, urmata
latouri reci cu came $i pateuri cu fructe de mare, cu diferite
.ituri de legume. Urmara branzeturile, impreuna cu un platou
ucte. Vinul fu unul U$Or $i cu note fructate.
nd intrase in salon $i se a$ezase pe scaunul pe care i-1 tinea
e, privirea i se indreptase spre tabloul lat ce impodobea
1 1 1 le de pe peretele opus - un peisaj scotian cu un cerb.
I I" r use vag cunoscut, a$a ca 11 intrebase despre el, apoi dez11 1ii t e discutia spre alte lucrari de arta pe care le vazuse i.d ii urile de pe pereti, busturile, figurinele $i bolurile sculptate
1il.1 i :te din loc in loc, precum $i tapiseriile fabuloase.
t timp ce mancau, el ii raspunse la intrebari; gustul lui pen11 11
r ta era un subiect cu care, se parea, se simteau amandoi
111
uranta. in orice caz, raspunsurile lui, aprecierea $i cuno$1I11 \, .J pe care acestea le dezvaluiau nu faceau decat sa ii confirme
' "" luzia din ce in ce mai clara.
N' ville Roscoe, regele cartoforilor londonezi, nu era cine ' 11 ii. t mai putin ce - credea societatea ca era.
l'r buie sa intreb. Lasandu-se pe spate fo scaunul lui, cu
' '' 'f'.f 'I ,le lungi mangaind lene$ piciorul paharului de cristal, o
11 , 1 111 privirea lui albastra directa. Nu va va simti matu$a dum111 '. 1v Q, stra lipsa?
N\ 1,. I-am spus la micul dejun ca merg in vizita la o persoana
1 11 l rca ma va ajuta sa 11 gasesc pe Roderick.
1

Nu $tia de ce simtise nevoia sa se explice - $i sa ia apararea


femeilor care lucrau pentru el-, dar simtise nu doar un impuls sa
faca asta, ci aproape o obligatie.
in timp ce o conducea pe Miranda Clifford la parter in mai
micul salon de mese, acolo uncle Rundle 11 informase ca ii a$teapta pranzul, se lupta cu con$tientizarea faptului ca, din cine $tie ce
motiv, opinia ei despre el $i oamenii lui conta. pentru el.
Avand in vedere trecutul, acest lucru nu avea sens; nu ii mai
pasa de mult timp ce parere avea societatea ccea politicoasa.
Dar apoi, in timp ce o conducea in salon $li vazu fata de masa
de olanda, farfuriile, tacamurile de argint $il paharele de cristal
scoase, i$i dadu seama ca nu era singurul care incerca sa o
impresioneze pe sora lui Roderick.
Dupa ce ea se a$eza in dreapta lui, lua $i ell loc, se intreba daca
reactia servitorilor lui, aceasta insistenta de a-i oferi atentia
pe care ei considerau ca o merita - ceaiul de! dimineata pe tava,
pranzul in salonul de mese -, nu venise fiimdca ea era singura

86

87

- - - - Stpfianie Laurens - - - -

- - - - 'T'otu{ sau nimic - - - - -

- Din cate am inteles, ar fi ingrozita sa afle ca sunteti aid, sub


acest acoperi$.
Miranda se cutremura gandindu-se la reactia lui Gladys.
- Recunosc ca a$a ar fi, dar am douazeci $i noua de ani $i sunt
o persoana in toata firea - $i, in acest moment, grija mea principala este sa il gasesc $i sa il salvez pe Roderick. Se gandi, apoi
adauga: Gladys este, dupa toate probabilitatile, extrem de agitata
chiar acum. Totu$i, obsesia ei cu evitarea scandalului este atat
de mare, ca nu poate sa ridice un deget ca sa afle uncle este
Roderick, ceea ce lasa ajutorul $i salvarea in seama mea.
- Vorbind despre asta ... Roderick ii intalni privirea. Intrucat
n-ati primit inca nici o cerere de recompensa, cred ca putem sa
excludem rapirea pentru bani. Ceea ce ma face sa intreb daca,
din cate $titi, Roderick nu are vreun du$man.
Ea se gandi $i, dupa un moment, .scutura din cap.
-Sincer, nu ma pot gandi la vreo persoana cu care sa fi avut
vreo neintelegere semnificativa.
Roscoe se stramba in sinea lui, deloc surprins de raspunsul ei.
Fratele ei era tacut, cinstit, cumsecade $i generos, sociabil, dar nu
stupid, genul de persoana care crea foarte putine valuri trecand
pe marea vietii. Dar ... se gandi la ea.
- ~tiu putin despre trecutul lui Roderick - ca s-a nascut in
Cheshire, la conacul Oakgrave, pe care 1-a mo$tenit de la tatal lui
$i pe care continua sa il detina. Dar trebuie sa aflu mai multe - ar
putea exista ceva in trecutul vostru comun care sa aiba legatura
cu disparitia., a$a ca faceti-mi un rezumat.
Motivul lui era cat se poate de real, dar i$i dorea $i sa afle mai
multe despre ea, $i avea sa o tina astfel ocupata cat a$teptau ca
oamenii lui sa gaseasca vreun semn.
-Ei bine, Roderick e eel mai tanar dintre noi trei - Rosalind,
eu $i apoi el. Ne-am nascut toti trei la Oakgrave. Parintii no$tri.
erau in viata, atunci, desigur, dar, cand Roderick era un bebelu$,
iar eu aveam $ase ani $i Rosalind $apte, parintii no$tri au
murit intr-un accident de navigatie. Se lasa pe spate in scaun, cu
privirea indreptata spre farfurie, apoi i$i arcui rapid sprancenele.
Adevarul fie spus, nici eu nu imi amintesc prea multe despre
parintii no$tri. Matu$ile noastre - Corinne $i Gladys Cuthbert -,

irorile mai in varsta $i nemaritate ale mamei, au venit sa louiasca cu noi $i...
El asculta $i, punand cate o intrebare din cand in cand, obtinu
n istoric mult mai detaliat decat eel pe care il avea la dosarul lui.
n istoric al lui Roderick, dar, in mod egal, chiar mai mult, un
, 1C ric al ei.
Avu nevoie de cateva intrebari incomode pentru a deslu$i
h zele credintei matu$ii lor in vulnerabilitatea sociala a Mirandei
lui Roderick - motivul pentru care trebuiau sa traiasca
,'lupa un cod rigid al respectabilitatii. ~tiuse ca banii lui Roderick,
. prin urmare $i ai ei, proveneau de la mori, dar ei in$i$i nu
I ll'' " sera implicati in comert, a$a cum nu o facusera nici parintii
111 . Banii - a$a cum intelegea foarte bine aristocratia - erau
I .i; de uncle veneau ace$tia conta doar daca legatura era atat
.1 propiata, incat, a$a cum spusese cineva la un moment dat,
I 'ut a fi inca mirosi ta.
Acestea fiind spuse, in cadrul midi nobilimi, cercul in care se
111 'i a matu$a lor, era posibil ca regulile sa fie diferite; din cate $tia
"'
rerea miitu$ii ei putea fi viabila in acea sfera.
r, a$a cum sperase, dezvaluirile Mirandei il dusera cu un pas
departe. Pozitia ei in viata lui Roderick, aflandu-se in cea mai
111 11 parte intre fratele ei $i matu$i, explica obiceiul ei de a ca.lea
I 11 o. pe care miitu$ile o desenasera in jurul ei fie ca i se potrivea,
111 nu. Nu atat ceea ce povestea ea despre viata de copil a lui
Jl, 111 rick, ci ceea ce nu spunea era cu adevarat relevant: indeosebi
I 111 moartea trista a surorii ei mai mari, ea se plecase, din nou
1,il , J n nou, in fata regulilor matu$ilor ei pentru a mentine pacea,
111 11 L u a-1 proteja pe Roderick.
(' n d se ridicara de la pranz $i el admise ca nimic din tot ceea ce
1q 111 ! ~ e ea nu ar fi putut sugera vreun du$man care sa-1 rapeasca
I" ' H, derick, el nu rezolvase inca enigma reprezentata de ea.
1! p , tabilitatea tran$anta de care ease agata nu era ceva ce ii
n atural, ci ii fusese impusa, in mod constant, de-a lungul
111 w Jungi perioade.
N imbrati$ase niciodata doctrina, dar acceptase prevederile
I 111 itru ca fusese eel mai bun mod de a-1 proteja pe Roderick.
I 11111 ~;i, acum, cand respectabilitatea nu mai era un mod viabil
.J ,. .1 l proteja pe Roderick, renuntase la acea cale, se indepartase

88

89

- - - - - - Stljlhanie Laurens ---- - de ea $i, de$i mi$carea insemnase intrarea intr-o arena in care nu
se simtea in largul ei, venise la el cautand ajutor.
Urcand scarile alaturi de ea, se intreba uncle avea sa o duca
pe ea noua ei carare, daca avea sa se intoarca la respectabilitate
odata ce Roderick era in siguranta sau ...
In orice caz, impulsul lui de a o ajuta sa-$i gaseasca $i sa-$i
salveze fratele devenise $i mai greu de ignorat.
Tarziu in acea dupa-amiaza, cand Miranda i$i lasase romanul din mana $i se ridicase fara stare pentru a privi pe geam
gradina din spate mai bine de o jumatate de ora, punand la grea
incercare capacitatea lui de-a se concentra, se auzi o bataie la U$a,
apoi aceasta se deschise, $i Mudd i$i vari capul inauntru.
Mudd 11 vazu, se uita spre Miranda, facu o plecaciune, apoi
intra. Inchizand U$a, Mudd se intoarse spre el - dar fu nevoit
sa-$i infranga impulsul de a se uita la ea.
-Ei bine?
Punand jos stiloul, Roscoe 11 salva pe ajutorul lui.
- Ce ai afiat?
-Am gasit trasura.
Mudd paru U$Urat, acum ca $tia caruia dintre ei sa se
adreseze:
- Sau eel putin, $tim de uncle venea. Un vizitiu care lasa pe
cineva pe Claverton Street a vazut-o trecand pe Ianga el - a$a ca
a reu$it sa se uite bine la ea. A recunoscut-o - se jura ca apartine
proprietarului de la Blue Jug, o taverna de langa docuri. El - vizitiul - spune ca proprietarul inchiriaza aceasta trasura.
Se uita la ceasul in stil egiptean afiat intr-un colt al biroului
lui - era trecut de ora cinci.
- Cel mai bine ar fi sa ajungem la taverna cand nu este prea
aglomerat. Privi spre Mudd. Spune-i lui Rawlins ca noi trei plecam
la $apte jumatate. 0 sa luam una dintre trasuri.
- Da, domnule.
Mudd ranji, se intoarse, facu o plecaciune politicoasa spre
Miranda, apoi ie$i, inchizand U$a in urma lui.
Ridicandu-se, se indrepta spre locul in care Miranda statea
incruntata.

90

- - - - - - iTotu( sau nimic - - - - - - Am sa merg sa-i pun intrebari proprietarului, sa vad ce


te sa ne spuna.
Capul ei ta$ni in sus; se holba la el.
- Vin $i eu cu voi.
Expresia lui deveni rigida.
- Nu. Nu vii. Eu ...
- Domnule Roscoe.
Ea se indrepta de spate $i i$i ina.Ita barbia.
- Eu ...
- Doar Roscoe, mormai el.
- !relevant! Ochii ei aruncara fulgere spre el. Nu voi sta
1'1 eaba ...
- Domni~oarii Clifford.
Avea o experienta indelungata in a-$i folosi vocea pentru a face
11 menii sa se supuna; i$i folosi fiecare gram de experienta $i de
inta pentru a 0 face sa taca.
u buzele devenite o linie dreapta, 11 privi furioasa. El ii ignora
1l'ivirea. Se abtinu sa ii raspunda la fel.
- V-am permis sa ramaneti in casa mea, in biroul meu $i sa
1 t ptati sa auziti ve$tile de indata ce imi sunt aduse. Asta, in
, 7. ca nu ati observat, a fast un favor - ceva ce nu eram obligat
va ofer, dar am ales sa o fac. Totu$i, nu imi puteti cere sa tree
,
e ceea ce con$tiinta mea considera a fi inacceptabil $i sa va
1
1H mit sa ma insotiti intr-o taverna din port. Chiar de ati fi de
11
d sa ramaneti in trasura, protejata de vizitiul meu, zona este
I '' dura $i periculoasa ca eu sa iau in calcul aceasta optiune.
; , 1 c fi.rm ca nu e un lac potrivit pentru o lady, cu atat mai putin
111
respectabila, ar fi prea putin spus. Pasivitatea lui se clatina.
t '1 ule mare, femeie, pana $i eu iau doua garzi de corp cu mine.
se incrunta, in ochi citindu-i-se in continuare dorinta de
ntrazice.
- Nu ma faceti sa regret ca v-am permis sa ramaneti.
uzele ei se stransera puternic din nou, retinand in spatele lor
1 ,,
- cuvinte aspre ar fi vrut ea sa spuna.
Considerand asta o victorie acceptabila pentru orice barbat
11 ~, lept, fa.cu un pas in spate $i arata spre U$a.
- Haideti. Va conduc acasa. Chiar in timp ce ea se intorcea
'I' U$a, el simti ca ea i$i tinea rasufiarea. ~i, pentru numele

91

------ Steyfianie Laurens ---- - -

------Tatu( sau nimic ------

lui Dumnezeu, nu incercati sa imi spuneti ca nu este necesar sa


vaconduc!
. .
Parasira casa intr-o tacere apasatoare, de data aceasta urmand ruta prin gradinile din spate $i pe alee.
Iritata, dar acceptand ca urma sa nu mai aiba parte de concesii
din partea gazdei ei, Miranda privi spre poarta cand el o inchise.
-Nu este niciodata incuiata?
Cand el scutura din cap, ea se incrunta $i porni pe alee.
-Avand in vedere cate opere de arta aveti in casa, multe dintre
ele foarte U$or de scos, nu sunteti ingrijorat in privinta hotilor?
El se uita la ea pana cand ii intalni privirea.
-Eu sunt Neville Roscoe.
Ea clipi.
- ~i este suficient?
El ridica din umeri $i se intoarse.
- Pana $i eel mai idiot dintre hoti va incerca sa afle cui apartine
casa inainte sa fure din ea, mai ales o casa care arata ca a mea.
Odata ce afla, se due in alta parte.
-Hmm.
Nu era, din punctul ei de vedere, intr-atat de infrico$ator; din
tot ceea ce aflase in acea zi, omul negru Neville Roscoe era in cea
mai mare parte o iluzie creata de un barbat cu o minte subtila $i
cu o remarcabila intelegere a slabiciunilor umane.
Dar nici ea nu era lipsita de judecata, tocmai de aceea nu se
obosise sa continue discutia de mai devreme. Ii permise sa o
conduca pana la poarta de la gradina casei lui Roderick, i$i lua
ramas-bun politicos, primi cu raceala promisiunea lui ca avea sa-i
spuna a doua zi tot ce avea sa afle in acea seara la docuri, apoi i$i
pleca U$Or capul $i inchise poarta.
A$tepta pana cand ii auzi pa$ii indepartandu-se pe alee, apoi
pufni, se intoarse $i se indrepta spre casa. Trecu de terasa, deschise
U$a $i intra in salonul de dimineata. Ajungand la biroul de scris,
i$i lasa geanta pe birou, apoi i$i infipse mainile in $Olduri, se uita
urat la peretele nevinovat $iii spuse ce nu ii zisese lui Roscoe:
- Daca iti imaginezi ca o sa stau degeaba langa foe $i sa a$tept
pana maine ca sa aflu ce s-a intamplat cu Roderick, tu, domnule,
trebuie sa te gande$ti mai bine.

Trei ore mai tarziu, din intunericul unei birje trase in umbra
mica a copacilor din coltul pietii Dolphin, Miranda privea
nn o trasura subtire neagra, de ora$, ie$ea de pe aleea care ducea
1" porticul din lateralul casei lui Roscoe. Trasura ie?i in strada
, s indrepta spre ora$. Cu ajutorul varfului bastonului buni11lui ei, ridica trapa din acoperi$ul birjei.
- Aceea este.
Pastra o voce neobi$nuit de joasa, un ton ragu$it.
- Urmare$te-o, dar nu te apropia intr-atat incat sa te observe.
- Am inteles, domnule.
u un zornait al harna$amentelor, vizitiul i$i puse atelajul in
111
are, pe urma trasurii negre.
1$i stranse mai bine in jurul ei pelerina pe care o gasise in
, nierul lui Roderick - in jurul pantalonilor, cama$ii, cravatei,
\It' . u~ei $i a jobenului pe care le imprumutase din acela?i loc vura frisonul, nu de frica, ci de incantare, care o strabatu.
I I U facuse niciodata ceva atat de scandalos de riscant in cei
I i c zed $i noua de ani ai ei. .. $i pana in acel moment se bucurase
r1.. care secunda.
Era uimita de ceea ce, cu doar cateva grame de hotarare, putea
,, P ni min tea ei. Refuzase sa accepte sa fie lasata acasa; i$i fixase
1111 biectiv, $i se afla acolo, urmarindu-1 pe Roscoe spre intalnirea
I11 la taverna din port.
Pc t ruzeci de minute mai tarziu, se agata in continuare de acel
11 rl iment moderat de triumf cand birja se opri in sfar$it.
'zitiul se apleca pentru ca vorbele lui sa ajunga la ea
11 11 trapa.
- unt chiar in fata noastra, domnule. Nu pot sa ma apropii
111 , 1 mult fara sa atrag atentia vizitiului lor.
Hr deja scruta intunericul. 0 ceata sulfuroasa se lasase
I 1; inconjurand cladirile, adaugand umbre la darapanarea lor
.' I ,1 "nd felinarele slabe, aflate la distante mari unul de cela1.i 11 ~i mai lipsite de eficienta. Zona era la fel de insalubra pe cat
I 111 11uase Roscoe, dar trasura lui se afla pe alee, aproape blocand-o,
11 1 11de, respectabila $i lini$titoare. Trasesera langa ei chiar la timp
111 11 u a-i vedea pe Roscoe $i pe oamenii lui intrand in taverna,
1 1 I dire joasa, chircita intre doua cladiri mai inalte, ambele cu
" I"' t $Ubred.

92

p \lt

93

------ Steyfianie Laurens --- - -

- - - - - rTotu( sau nimic - - - - -

-A$teapta aid.
Deschizand U$a de la birja, cobori pe dalele alunecoase $i de
marimi diferite. Fu recunoscatoare ca i$i luase cizmele de calarie.
Inchizand incet U$a, pastrandu-$i capul plecat, pa$i fara sa se
grabeasca spre taverna, folosindu-se de baston de parca ar fi. avut
nevoie de el. I$i stransese parul intr-un coc inalt $i il varase sub
o palarie cu boruri joase, cu fata in continuare ascunsa de gluga
pelerinei pe care o trasese peste palarie.
Manu$ile de calarie din piele ii acopereau mainile. Apropiindu-se de taverna, se ruga sa fi fa.cut tot ce trebuia pentru a nu se
da de gol cu deghizarea. Abia oprindu-se sa respire, deschise U$a
tavernei $i intra.
Atmosfera dinauntru era $i mai intunecata decat cea de
afara, dar aid ceata provenea de la un foe cu aerisire proasta $i
de la numetoasele pipe puturoase pufaite de clientii tavernei.
Nu facu gre$eala de a se opri $i a se holba, ci se intoarse imediat
$i ocupa singurul scaun al unei mid mese aflate la cativa metri
de U$a. Era locul perfect, intr-o parte, nu foarte bine luminat $i
aproape de ie$ire. Proptindu-$i bastonul de masa, se a$eza, i$i
sprijini coatele pe suprafata zgariata, i$i impreuna degetele
$i se apleca in fata pentru ca mainile inmanu$ate sa ii ascunda
partea inferioara a fetei $i abia apoi 1$i permise sa studieze camera,
din umbra glugii ei.
Roscoe nu fu greu de gasit. Se sprijinea de lunga tejghea
indreptata spre U$a, discutand cu barbatul cu chelie din spatele ei.
M~dd $i Rawlins se a$ezasera la o masa mai departe in incapere,
de unde puteau supraveghea U$a $i pe stapanul lor in acela$i timp,
dar ambii il priveau in acel moment pe Roscoe; ea intrase sufi.cient
de rapid, a$a ca nu o observasera.
Se holba la spatele lui Roscoe; se holba $i mai mult la fata
barmanului, la buzele acestuia, care, in timp ce curata un pahar1
raspundeau intrebarilor lui Roscoe.
- La naiba! $Opti ea.
Nu putea sa auda sau sa vada sufi.cient de bine cat sa ghiceasca ce spunea barbatul.
0 mi$care intr-o parte ii atrase atentia; o chelnerita trecea de
la o masa la cealalta luand comanda, dar fata se oprise $i se uita

Roscoe. Asta ii convenea Mirandei; habar nu avea ce sa coande ca sa nu se <lea de gol.


0 scurta privire aruncata in jurul ei ii arata ca majoritatea,
fl ca nu toti, clientii taverneiil priveau pe Roscoe; chiar $i cei care
Iscutau se uitau la el cu ingrijorare. Toti $tiura cand se ridica
la bar $i se intoarse. Cerceta taverna cu privirea; ea i$i pleca
'\l r capul $i i$i tinu rasuflarea cand privirea lui o cerceta. Respira
11 r cand vazu ca nu zabovi asupra ei, ci trecu la ... Privind
1l furi$ pe sub gluga, il vazu indepartandu-se de bar $i indrep1 ndu-se spre locul in care un barbat mult mai in varsta statea
tr-un separeu mic, in cealalta parte a tavernei.
Roscoe trase un scaun, il a$eza la masa batranului $i lua loc.
Ea i$i mai inabu$i o injuratura; acum era mai aproape, dar
it ontinuare cu fata indreptata in alta parte, iar el $i batranul
v beau prea incet ca ea sa auda... $i nu putea risca sa se apropie
i. Inventivitatea ei o adusese pana acolo, dar nu vedea cum
t a sa ajunga mai departe.
Roscoe se forta sa nu se gandeasca la silueta ascunsa in spatele
j lu ii, aflata la masa de langa U$a. invatase cu multa vreme in urma
nu se lase condus de temperament, dar imediat ce o simtise , nd $tiuse cumva ca ea se afla acolo - $i cand se intorsese $i
1
zuse, fusese periculos de aproape de a-$i pierde stapanirea
.1 ,. ine.
Avusese nevoie de fiecare farama din atat de laudatul sau
l'll control pentru a se concentra asupra batranului despre
. 1' 'barmanul spusese ca este proprietarul tavernei, pentru a se
111d parta de bar $i, ignorand-o, a se preface ca simturile lui nu
1 : 1Xasera asupra ei, pentru a traversa apoi incaperea $i a-1 aborda
1t l tran.
roprietarul era un batran morocanos, dar nu un om prost.
1 't
hii ca ni$te margele cerceta fata lui Roscoe, apoi il intreba:
- De ce te intereseaza cine mi-a inchiriat trasura?
- Din pacate, se pare ca nu au mentionat ca intentioneaza
.1 T
mi rapeasca un partener de afaceri. Am motive sacred ca viata
,,, 1
ui partener este acum in pericol, a$a ca ... Buzele lui Roscoe
111 '\ iguiara. Ma aflu aid pentru a te ruga politicos sa imi oferi
11 !
ta informatie: cine anume a inchiriat trasura.
tranul ii citi e.x presia din ochi.

94

95

------ 'r'otu( sau nimic -------

- - - - Sto/fianie Laurens - - - -Am auzit pove$ti despre tine, chiar $i aid. Daca cei doi ar fi.
vrut sa ramana un secret, ar fi. trebuit sa ma plateasca mai mult,
nu-i a$a?
- Intr-adevar, a$a ar fi. trebuit.
- Ei bine, cum n-au facut-o $i cum tu te afli aid, intreband
politicos, iti pot spune ca e vorba despre doi barosani, ce-$i zic
Kempsey $i Dole, care lucreaza doar la comanda Ei mi-au luat
trasura in noaptea aceea. ~i pe ea, $i pe vizitiu.
-Ai vreo idee pentru cine lucreaza sau care este lovitura lor
actuala?
Batranul scutura din cap.
-N-am idee pentru cine lucreaza - de obicei nu i$i fac veacul
pe aid-, dar am presupus ca este vorba despre o talharie sau o
rapire, avand in vedere ca au vrut trasura, insa fire$te ca nu i-am
intrebat. Nu $tiu decat ca era in grajduri a doua zi dimineata, $i
am auzit ca Millet - vizitiul meu - dormea, destul de multumit
de ie$ire.
Roscoe se gandi, apoi intreba:
-Ce poti sa imi spui despre Kempsey $i Dole? Ai auzit ceva
ce ar putea fi util?
Batranul ridica din umeri.
-Cum am zis, nu prea i$i fac veacul pe aid, dar am auzit ca
lucreaza pentru oricine le da cat cer.
Roscoe interpreta cele auzite.
-Deci sunt in stare de orice?
- Eu a$a am auzit.
-in regula.
Roscoe se indrepta.
- Unde il pot gasi pe Millet?
Dupa ce afl.a localizarea probabila a vizitiului, Roscoe se ridica,
inclina din cap spre batran, apoi se intoarse $i se indrepta spre
U$a. Apropiindu-se de ea, incetini, apoi se abatu discret din drum
pentru a-1 apuca de cot pe ,,barbatul" cu gluga de la ultima masa, o
ridica pe Miranda fara efort in picioare $i, apucand $i bastonul ce
fusese sprijinit de masa, o impinse in fata lui afara pe U$a.
le$i pe aleea ingusta, tinand-o in continuare de brat, o trase
dupa el inca vreo cativa metri la intuneric, departe de U$a tavernei,

96

11 l l, cu maxilarul strans, o intoarse ~pre el, o tintui cu privirea lIii ei deja erau mari $i clocoteau de furie - $i marai:

, 1

- Ce mama naibii fad aici?


- Afl.u ce s-a intamplat cu fratele meu!
Nu ii raspunsese pe acela$i ton, dar cu siguranta nu se speriase
, 1,' 1- mai degraba rabufni. Expresia ei avea accente de rebeliune.
I
uci bratul, luptandu-se sa se elibereze.
- Da-mi drumul!
u buzele stranse, ii elibera bratul, fara tragere de m1ma.
1I1
te a lui era mai multumita $i mai calma cand o tinea bine.
'11 c se uita urat la el $i i$i freca putin cotul.
I plicatia acestui gest ii domoli temperamentul $i il sub111 I ) Nu ca ar fi. fost pe punctul sa i$i ceara scuze.
Oftand in sinea lui, inchise ochii, i$i ciupi puntea nasului ca sa
' 11 ta concentra mai bine, apoi deschise ochii.
um ati ajuns aid?
Mranda ii auzi tonul resemnat; incercand sa domoleasca sen' \ ople$itoare ce ii cuprinsese nervii, raspunse in sila:
u acea birja. Arata din cap spre vehiculul oprit ceva mai
111 1 o] . A$teapta sa ma duca inapoi.
I scoe se incrunta.
Cum 1-ai convins sa a$tepte? Rareori sunt dispu$i sa o faca,
111 . 1
l s in aceasta zona.
1- m mai dat o guinee $ii-am promis inca una daca a$teapta.
I' s oe se intoarse spre Mudd cand acesta se apropie.
Mai da-i vizitiului doua guinee $i spune-i ca nu mai este
111 11 de el in seara aceasta.
I 1
bucura de aceste cuvinte. In timp ce Mudd, aruncandu-i
11
11 ra privire, se indrepta spre vizitiu, ea intreba:
' ati aflat?
l\ 11n oe privi spre ea. Cand Rawlins, U$Or surprins sa o vada, Ii
., .ii' ura, ii spuse:
'
JI , tele dumitale a fost rapit de doi barbati numiti Kempsey
v' 1 11 11 Sunt mardeia$i profesioni$ti. Deocamdata nu $tiU cine i-a
11111 '. 1 . , dar am afl.at uncle locuie$te vizitiul trasurii. Ar putea sa
yi 11 c I

M tidd se intorsese la timp ca sa auda cele spuse,


I

i mergem sa discutam cu vizitiul?


97

~--- Stryfianie Laurens


Ea privi spre fata umbrita a lui Roscoe $i a$tepta.
Roscoe ii studie trasaturile, chiar umbrite de gluga mult prea
feminina pentru a fi vreodata confundata cu cea a unui barbat.
Instinctiv, evalua riscurile, i$i calcula optiunile, dar in acest
caz era evident ce aveau de facut; trebuiau sa dea de urma lui
Roderick cat mai repede.
- Da. Privi spre Mudd $i spre Rawlins. Calatoriti voi deasupra - spune-i lui Cummins ca trebuie sa ajungem pe Ryder Lane,
in Clerkenwell.
Apucand-o de brat mai bland ca inainte, se intoarse $i o
conduse spre trasura lui. Mudd deschise U$a pentru a vorbi cu
Cummins, vizitiul. Roscoe prinse U$a deschisa, 0 tinu cat timp
ea i$i strangea pelerina $i bastonul, apoi o ajuta sa urce. Dandu-i
drumul la mana, 0 urma in trasura $i, cu 0 stapanire de laudat,
inchise incet U$a.
Miranda ramase in umbrele vagaunii fetide ce era Ryder Lane
$i il asculta pe Roscoe punandu-i intrebari vizitiului, Millet.
Din pozitia ei - sprijinita de peretele din partea opusa, cu
umerii lui Mudd blocand partial vederea spre ea dinspre U$a in
care Millet, un amulet cu o fata bolnavicioasa $i cu un inceput
de chelie, statea in fata celor trei barbati -, il privi pe Roscoe
convingandu-1 pe nefericitul vizitiu de ce ar fi fost in interesul lui
sa raspunda cu sinceritate la intrebari.
Pana atunci nu vazuse nimic infrico$ator la Roscoe, dar pe acea
mica alee, totul la el - pozitia corpului, vocea, fiecare mi$care proiecta o amenintare letala care o facea sa se cutremure.
Avea acela$i efect $i asupra lui Millet.
- Da, cona$ule. Framantandu-$i mainile, se inclina. fnteleg,
zau cada.
- Excelent. Deci Kempsey $i Dole - barbatii care au inchiriat
trasura condusa de tine .. . De uncle i-ai luat?
.,.. Ma a$teptau la Blue Jug in spate, la grajduri, cand am
ajuns. M-au ajutat sa inham caii, apoi m-au pus sa ii due pana
la Pimlico.
- Uncle ai oprit?
- Pe Chichester Street, la capat. Dincolo de piata, uncle se
une$te cu cealalta strada - Claverton, adica.

98

"------ t:fotu( sau nimic - - - - Deci ai oprit acolo. $i apoi? Spune-mi ce s-a intamplat, tot ce
1 vazut $i ai auzit.
- Aia doi - Kempsey $i Dole - nu ziceau prea multe. Dupa ce am
it, au coborat, mi-au zis sa a$tept acolo; am crezut la inceput
-au dus sub copacii din piata, dar mai tarziu - cand au adus
ajul, orice o fi fost, la trasura - au venit din cealalta parte a
< zii, deci poate s-au ascuns in intrandul caselor de acolo.
- Probabil. Ce bagaj au urcat in trasura?
Millet parea agitat.
- Adevarul, $efule, e ca nu pot fi sigur.
- De ce nu?
- Pai, era intuneric, in primul rand - nu erau felinare pe acolo.
m vazut decat ca duceau ceva; parea un covor strans cu multe
loa$e - fiecare il ducea de un capat. Parea destul de greu,
nu atat cat sa ii coco$eze. Millet se opri, de parca incerca sa
minteasca.
- Dole a lasat jos capatul lui, a deschis U$a de la trasura,
11 oi 1-a ridicat din nou $i s-a urcat cu el in trasura, iar Kempsey
I ,1 urmat.
- Deci putea sa fie un barbat infa$urat intr-o pelerina sau
111 -o patura?
Millet incuviinta din cap ingrijorat.
- Da, e posibil.
- "Oarte bine. $i dupa aceea? Uncle i-ai dus?
.
- Asta a fost partea cea mai ciudata. Am presupus ca o sa-i due
1111 l ou in ora$, dar nu - Kempsey mi-a zis sa o iau spre nord.
I .11 1 dus pana pe Paddington, uncle ii a$tepta o alta trasura.
- Alta trasura?
a, o trasura de calatorie, intelegeti? 0 supraveghea un
I 1 .1 de pe aid - nu era vizitiu sau randa$. L-au trimis la plimbare,
''I ri. u mutat bagajul de la mine in cealalta trasura, dupa care
111 1u platit $i mi-au dat drumul.
I coe se opri, apoi intreba:
f\i vreo idee in ce parte au luat-o?
N-am ramas suficient sa vad, dar trasura era indreptata
1q 11i '
rd-vest, cam a$a. In afara ora$ului.
T pricepi la trasuri $i la cai - ce-mi poti spune despre cea1 iii , t asura?
1

99

------ Stpfianie Laurens ---- - -

------ 'T'otu( sau nimic ------

Millet se stramba.
- Nu pot sa zic prea multe - nu era lumina -, dar a$ spune ca
era o trasura de calatorie obi$nuita, nimic deosebit, nu era noua,
cam la fel de veche ca aia de la Blue Jug. Nu era prea grozava,
probabil tot inchiriata. Iar caii erau cai de munca, clar ca buna
ziua. Trageau greu, a$ spune eu .. . Millet se opri, apoi continua:
Mi-am amintit de ce eram a$a sigur ca o sa iasa din ora$ - aveau
geamantane in spatele trasurii. Le-am vazut cand intorceau.
Roscoe cerceta chipul impasibil al lui Millet.
- Foarte bine. Ii sustinu privirea un moment, apoi inclina
din cap. Noapte buna, Millet.
Millet mai ca rasufla U$urat.
Roscoe se intoarse; intinzandu-se spre bratul Mirandei, o trase
mai aproape de el, indreptandu-se inapoi spre alee.

Privind spre geam, departe de ingrijorarea din ochii ei, i$i lasa
111 n tea sa reflecteze la toate lucrurile aflate pana in acel moment,
111.uizand posibilitatile ... Oftand exasperat, se lasa pe spate.
111 alalta parte a trasurii, intalni privirea ei.
- Nu are sens. Ne scapa ceva.
Il. se incrunta.
- Ce vreti sa spuneti?
- Vreau sa spun ca, daca cineva 1-ar vrea pe Roderick mart,
.1111 n i mart inseamna mart, $i daca Kempsey $i Dole ar fi fast
l'I t i ~i sa il omoare, atunci ar fi trebuit sa gasim cadavrul pe
, " I l ramul din Chichester Street.
Miranda inspira, apoi replica:
., i cum nu am gasit cadavrul...
um nu am gasit inca un cadavru, atunci ... Roscoe se in' 111n t . Nu $tiu. Nu se potrive$te cu o rapire pentru rascum1111 , dar nici cu un simplu asasinat. Sa il scoata din Londra ...
1111 1rni dau seama ce i-a determinat sa faca asta.
I intelese ce sugera el.
eci faptul ca I-au mutat da de inteles ca este inca in viata,
i fixa privirea pe fata lui. De ce ar muta un cadavru?
e gandi, apoi incuviinta din cap.
Af dreptate, nu ar face-a. Sau eel putin nu vad nici un motiv
I"'"' 1'u care asasini platiti precum Kempsey $i Dole $i-ar pierde
111, 1111 a facand asta. Raul este chiar la capatul strazii. Deci ... in
1 .1 moment nu avem nici un motiv sa credem ca Roderick
1111 11 1; i este in viata. Dupa un moment, el adauga: 0 intrebare
I ' . c - cine are de ca$tigat de pe urma mortii lui Roderick?
1 ' 11 d ea il privi, el ridica o spranceana. Ea se incrunta.
Din cate $tiu eu - $i am douazeci $i noua de ani $i ma ocup
,i, , p pria avere conform termenilor testamentului parintilor
11111,il 1 - , daca Roderick moare, eu sunt singura care are ceva de
.1, 1 f. t din as ta.
HI mcuviinta sumbru din cap.
I\ ~ credeam $i eu. Deci nici un indiciu din directia asta.
l ! 11 minut se scurse rapid. I se parea ca mintea ei intelegea
111 I ~it toate implicatiile lucrurilor pe care le aflase ... II privi
I' I 'l oe.
;,: I empsey $i Dole? Putem afla mai multe despre ei?

-Aveti idee cine ar putea sail vrea pe Roderick mart?


Stand fata in fata cu Miranda in trasura lui in timp ce traversau ora$ul inapoi spre Pimlico, Roscoe ii cerceta trasaturile in
lumina slaba facuta de felinarele interioare ale trasurii. Trasese
perdelele de la geamuri $i aprinsese felinarele ca sa o poata
interoga mai bine. Aplecandu-se in fata, cu coatele pe coapse, o
privi incercand sa <lea de cap intrebarii.
Dar, ca intaia oara, ea scutura din cap.
-Nu, nu ma pot gandi la nimeni. Ii intalni privirea. Poate este
totu$i vorba despre bani. ..
-Nu. La.sand la o parte lipsa unei cereri de rascumparare,
faptul ca I-au seas din Londra nu are nici o logica in contextul
unei rapiri pentru bani.
-Dar a fast, oare, seas din Londra? Sunteti sigur ca puteti
avea incredere in felul in care Millet a interpretat intentiile lui
Kempsey $i ale lui Dole?
El relua in minte discutia cu Millet, apoi confirma sumbru:
- in general, nu a$ avea incredere in Millet in legatura cu
nimic, dar nu avea nici un motiv sa inventeze ceea ce ne-a spus,
iar observatiile lui sunt exact genul de lucruri pe care un om cu
meseria lui le-ar remarca - varsta $i tipul trasurii, caii $i bagajele
din spate.
100

101

- - - - Steylianie Laurens-- - El privi in departare, apoi dadu aprobator din cap.


-Acesta este pasul urmator.
Ea a$tepta, dar el nu zise mai multe, $i cateva minute mai
tarziu trasura incetini $i se intoarse. Sub roti scra$ni pietri$ fin;
cateva secunde mai tarziu, trasura se opri.
Roscoe deschise U$a $i cobori, apoi se intoarse sa o ajute pe
Miranda - in hainele ei de barbat, dar ascunzand acest travesti
scandalos cu pelerina - sa coboare chiar langa steagurile de la
porticul casei lui.

Mudd $i Rawlins coborara de pe acoperi$ul trasurii.


Se intoarse spre ei.
- Mergeti $I spuneti-i lui Gallagher ca vreau o intalnire. Poate
alege el unde, dar trebuie sa fie intr-un loc deschis.
- Da, domnule.
Facu semn din cap spre trasura.
- Puteti sa mergeti cu trasura - asigurati-va doar ca o aduceti inapoi.
Mudd $i Rawlins ranjira. Deschisera U$ile de la trasura, strigandu-i directia lui Cummins afl.at pe capra, rasera de raspunsul
previzibil de morocanos al acestuia, apoi se urcara rapid.
Tragand-o pe Miranda in umbrele de langa portic, Roscoe
a$tepta ca vizitiul sa porneasca trasura, sa 0 intoarca $i sa treaca
de ei revenind pe strada.
-Cine este Gallagher? intr~ba ea.
- 0 persoana pe care chiar nu ati vrea sa o cunoa$teti. Se uita
la ea, apoi ii facu semn spre alee, de unde treptele de marmura
duceau spre gradinile din spate. Haideti, domni$oara Clifford.
Indiferent de imbracamintea dumneavoastra, am sa va conduc acasa.

Capito{u{ 4
~
Miranda ajunse la casa lui Roscoe chiar mai devreme in
dimineata urmatoare, dar zambetul lui Rundle ii dadu de inteles
'
'
ca era a$teptata.

102

- - - - Totu( sau nimic - - - C venirea ei fusese anticipata.


undle o conduse spre birou, ii anunta sosirea $i pleca,
I 11 hizand U$a in urma lui.
oscoe, a$ezat in spatele biroului, sorbea dintr-o cana in timp
rivea peste diferite documente $i scrisori. I$i ridica privirea
1 11
ea se apropie.
Privirea lui se opri asupra ei, de parcel nu ar mai fi vazut o
1 1 1 hie violet pana atunci, apoi clipi $i i$i indrepta ochii intune' 1\
pre chipul ei.
- Amo intalnire programata cu Gallagher la ora unsprezece.
- Unde?
I i puse geanta pe mica masuta, insa ramase in picioare.
l,11 ina piezi$a a soarelui dadea infl.exiuni ro$ietice parului lui
1ru, bogat .
- La muzeu. in sala principala.
P ptul ca la muzeu puteau avea loc intalniri cu personaje din
I11111 interlopa era un lucru surprinzator pentru ea. Zambi.
- Excelent! Deci pot sa fiu $i eu prezenta.
- Da$i nu .
. rivirea lui aluneca din nou spre silueta ei.
- allagher nu trebuie sa afl.e despre existenta dumitale.
I I ( I trebuie nici macar sa $tie despre rapirea lui Roderick. Nici
r oana intreaga la minte nu ii ofera de buna voie astfel de
11 1
matii lui Gallagher. Nuse poate $ti lace vor fi folosite ele
' rziu. ii intalni privirea. Deci puteti sa fiti prezenta, dar ...
- Va trebui sa fiu din nou deghizata.
- a.
, lasa in spate pe scaun, fixand-o cu acea privire a lui care
111 111 c ura.
ar nu in barbat. Veti avea nevoie de o boneta, de un val, de
111 1 U$i - lucruri care sa 'va acopere cat de mult posibil. Va vor
111 i o slujnica $i un lacheu de-al meu - veti calatori pana la mu' 11
u ei intr-una dintre trasurile mele de ora$. Ochii lor se
11il 1
lnira din nou. Sa va intoarceti la zece $i jumatate. Atunci
,11 , m.
: unand acestea, i$i indrepta din nou atentia spre hartiile lui.
1> nu era unul dintre oamenii lui. Ramase pe loc, cu privirea
f 1 " .1 1 asupra capului sau intunecat.
103

------- St~hanie Laurens ----- - -

- - - - - - 'T'otu( sau nimic ------

Intr-un final, el ofta, privi din nou spre ea, arcuindu-$i o spran:eana grea $i obosita.
Ea zambi.
- Va multumesc.
Cu aceasta, se roti, i$i in$faca geanta, se intoarse spre U$cl $i
ie$i singura din camera.
Roscoe privi U$a inchizandu-se. Cand fu sigur ca Miranda
plecase, scutura din cap.
- Ce naiba fac?
Nu primi nici un raspuns.
Dupa o noua scuturare din cap, i$i indrepta iara$i atentia
spre birou, spre lucrurile pe care i$i dorise sa le termine inainte
ca ea sa ii distraga atentia.

Gallagher. Din spatele ecranului facut de valul ei, il privi ajun1 ~ nd la banca, apoi, ajutat de trepadu$ii lui, se a$eza pe ea. Cu un
!'mn din mana, le dadu liber barbatilor; ace$tia se retrasera
111ntru a sta langa pereti, unul de :fiecare parte, supraveghindu-1
1 tapanul lor..
e~i marea sala nu era prea aglomerata, nu era nici complet
1\I ,fila. In afara ei $i a servitorilor ei, mai erau cateva cupluri $i
111 i grupuri ce se plimbau $i admirau lucrarile expuse, in timp
1 , . un flux constant de vizitatori traversa sala in drum spre cele11It incaperi.
Jnainte sa apuce sa devina din nou nerabdatoare, sosi $i
I l > oe. Intrand triumfator in sala cu Mudd $i cu Rawlins in
111rit le lui, se opri, 'il vazu pe Gallagher, i$i intoarse capul $i vorbi
, 11 i doi insotitori, apoi se indrepta fara sa se grabeasca spre
I111 . Fara sa se uite direct la el sau sa 'il bage in seama in vreun
Gallagher, Roscoe se a$eza pe banca, la un metru distanta,
ndu-se in fata, odihnindu-$i antebratele pe coapse, $i se
1 tablou.
In spatele valului, ea ofta, apoi trecu spre cealalta parte a
11dil ului, ridicandu-$i capul de parcel ar :fi studiat lucrarea. Noua
I" ', ~ie ii permitea sa vada in mod clar fata lui Gallagher.
hii lui mid se indreptara spre Roscoe.
eci cu ce te pot ajuta in aceasta frumoasa dimineata?
l. xpresia impasibila a lui Roscoe nu se schimba.
unt sigur ca barbatul pe care 1-ai pus sa imi supravegheze
, 11 .. 1 '" i-a raportat ca doi criminali, Kempsey $i Dole, au rapit o
1111 c~tinta de-a mea de pe strada de langa mine, dupa ce tocmai
1" 1 din casa mea. A$a cum sunt convins ca iti imaginezi,
11 11111 1efericit ca ospitalitatea mea a fast patata de un aseme11 '.1 11 ident.
( , Uagher continua sa priveasca spre tablou.
nste de inteles ...
" . Vreau sa $tiu tot ce este de $tiut despre Kempsey $i Dole
~ I , , cl mai important, vreau sa $tiu cine i-a angajat.
.u de ce i-a angajat?
/\r fi. frumos, dar, in acest caz, odata ce aflu cine, ar trebui sa
ol1 v 11. evident $i motivul.

Deghizata superb in hainele de doliu pe care le purtase $i la


inmormantarea matu$ii ei Corrine, Miranda statea in sala principala a muzeului, cu privirea acoperita cu val :fixata pe un tablou
mare ce infati$a cruci:ficarea, a$teptand ca intalnirea sa inceapa.
Strangea in mana o batista cu franjuri de dantela neagra.
Slujnica pe care i-o pusese la dispozitie Roscoe, la randul ei
imbracata sobru, statea la un pas in spatele ei, ducandu-i $alul
negru. Lacheul ei, un tanar foarte chipe$, statea fara sa aiba nimic
de facut langa slujnica, :fiind insa atent.
Roscoe ii spusese langa ce tablou sa stea; acum, ca era pozitionata uncle trebuia, devenea nerabdatoare, dar ceasul eel mare
de pe peretele de deasupra intrarii arata ca mai erau cateva minute pana la ora unsprezece.
Era pe punctul sa i$i indrepte din nou privirea spre tablou,
cand U$ile de la intrare Se deschisera, tinute de doi barbati
pentru un al treilea - un munte de om, care, cu doua bastoane,
cate unul in :fiecare mana, i$i deplasa corpolentul trup, imbracat
simplu intr-un costum maro, spre sala. Oprindu-se in interior,
uria$ul privi in jurul lui; fata lui era o masa de gu$i carnoase $i
de obraji pufo$i din mijlocul carora doi ochi ca ni$te margele
cercetau lumea.
Vazand banca aflata cu fata la tabloul pe care ea il studia,
barbatul masiv mormai $i se puse in mi$care spre ea.
104

105

- - - - Steyfianie Laurens ---- - -

- - - - 'T otu( sau nimic - - - - -

- Hmm. Gallagher fa.cu o pauzii, apoi intrebii pe un ton diferit: Ce face nepotul rneu?
- Bine. Ai avut dreptate - are un cap bun pentru cifre $i
invata rapid. Dacii i$i vede de treabii $i nu o ia pe ciirari gre$ite, ma
a$tept sii avanseze rapid.
- E bine de $tiut.
Tonul lui Gallagher deveni rnai aspru.
- In ceea ce ii prive$te pe Kernpsey $i pe Dole, nu sunt din zonii.
Se spune ca se trag din Birmingham, dar de cativa ani sunt de
giisit la taverna Hood and Gable din Mile End, $i lucreazii doar la
cornanda. Sursele rnele irni spun ca sunt priceputi. Nu i-arn folosit
niciodatii personal, dar asta am auzit.
-Ai idee cine i-a angajat?
-$tiu doar ca nu a fost unul dintre ai no$tri.
Fu randul lui Roscoe sii se uite piezi$ la Gallagher.
- E$ti sigur?
-Cum ai spus, am auzit despre intarnplare. Pare de-a dreptul
nesabuitii, sii zicern. Era cat se poate de clar ca o sii intrebi ce s-a
intarnplat, a$a ca am intrebat eu prirnul. Nici unul dintre suspectii obi$nuiti din zona nu $tie nirnic despre asta, dar Quirky baietii lui rnerg $i ei uneori la Hood and Gable - mi-a zis ca vreo
doi dintre baietii lui i-au viizut pe Kernpsey $i pe Dole prirnind un
pachet de la un barbat. Parea sa fi ajuns la o intelegere, de aceea
i-au zis baietii despre asta lui Quirky. Desigur, Quirky a intrebat
cine era eel care ii angajase, dar era un strain fara nirnic rernarcabil - par castaniu, de inaltirne rnedie, cornun in toate privintele,
haine earn vechi, chiar ponosite. Se pare ca are o cicatrice taiatii
pe unul dintre obraji, dar cu atatia barbati intor$i de la razboi,
nu rnai este la fel de sirnplu ca pe vrernuri sa identifici o fata
cu cicatrice.
- Din pacate, nu.
Dupa un moment, Roscoe zise:
- Deci se pare ca Kernpsey $i Dole lucreaza pentru un barbat
irnposibil de distins de altii $i fara vreo legaturii cu rnarii jucatori.
- Da. $i singurul lucru care te-ar rnai putea ajuta este ca
Kernpsey $i Dole folosesc adesea o triisurii de la grajdurile
din spatele tavernei Hood and Gable. Se pare ca in rnornentul
acesta au inchiriat acea triisura irnpreuna cu caii. Dole conduce

obicei. Nici trasura nu este una rernarcabila, dar caii... unul


1 te gri cu o coarnii palida $i celalalt, de un gri rnocirlos.
Roscoe se indrep~ii.
- Ma va ajuta. Kernspey $i Dole cum aratii?
- Sunt rnasivi arnandoi, dar Kernpsey este adeviiratul batiiu$.
le este un pie rnai inalt $i rnai iute. Kernpsey este $eful, eel care
v rbe$te in nurnele lor. Dole asculta de el $i i$i tine gura. Kernpsey
par castaniu scurt, U$or ca.runt. Dole are parul rnai lung,
1o castaniu, $i o ureche deforrnata. Arnandoi se irnbraca destul
1I curat $i vorbesc cu accent, din partea Birrningharnului eel
11 1 i probabil.
Roscoe retinu descrierile schitate.
'
'
- Un ultirn lucru. Tin pistoale la ei?
- In general, nu. Arnandoi preferii cutitele, purnnii sau alte
, 11 me albe. Gallagher se opri, apoi adaugii:
Sunt genul acela
1I
nfractori.

106

<1

. nsotitii de oarnenii lui inapoi la casa lui Roscoe, apoi condusa


11 alonul pentru masa unde luasera pranzul in ziua precedenta,
nda se plimba dintr-o parte in cealalta intrebandu-se unde
11 .ii a era Roscoe $i, mai important, ce facea. Ramasese in sala
11 1. rr a muzeului cu insotitorii ei, studiind $i alte tablouri pe
I 11 l lete, in timp ce Roscoe, urmat de mult mai incetul Gallagher,
I' i . .sise cladirea; abia dupa aceea ie$ise $i ea din rnuzeu.
, ntr-un final U$a se deschise, $i Roscoe intra. Cu fata la el,
1. 1 i opri din preumblari.
- Si acum ce facem?
n hizand U$a, el ii intalni privirea.
- Acum mancam. Facand sernn spre rnasa, ii dadu ocol pen' ' 11 -i tine scaunul. $i apoi va conduc acasa.
J ~ se a$eza $i i$i stapani nerabdarea suficient cat el sa apuce
$eze pe locul din stanga ei inainte sa intrebe:
ar cum ramane cu urmarirea lui Kernpsey $i a lui Dole?
:I 1 11 oderick?
.Am trirnis oameni sa caute trasura - sau, mai exact, acei cai.
l,1 111 nse $ervetul, privindu-1 pe Rundle care tocmai sosea cu o
1 1v , u felii de came. Nu conteaza cine i-a platit, cei doi nu var fi
''' ' t l nesabuiti incat sa poposeasca la hanurile de po$tii. Nu vor
107

- - - Stpfianie Laurens ----- - -

------- 'T'otu[ sau nimic

schimba caii - vor inainta incet $i se vor opri de fiecare data cand
animalele vor avea nevoie de odihna.
Ea se folosi de minutele in care Rundle ii servi pentru a se
gandi. Cand acesta se retrase, il privi pe Roscoe, cercetandu-i
expresia care nu ii oferea vreo informatie. Dar, desigur, el avea
un plan.
.
.
- Odata ce ii gasiti pe Kempsey $1 pe Dole - $1 sa speram ca $1
pe Roderick-, ce urmeaza?
Roscoe mesteca, inghiti $i i$i pastra privirea atintita asupra
farfuriei lui.
- Odata ce aflu incotro se indreapta, ma due dupa ei $i il aduc
pe Roderick acasa.
,,Presupunand ca mai e in viata."
Trecu o secunda.
-Credeti ca mai este in viata?
El ofta sinea lui, apoi o privi.
-Cred ca este probabil. Nu imi pot imagina ce se intampla daca 1-ar fi ucis, trasura ar fi fost deja inapoiata, dar oamenii mei
mi-au confirmat ca nu este cazul. A$a ca ... Mai lua o inghititura,
apoi continua: Cea mai credibila posibilitate este ca il due undeva,
cuiva, eel mai probabil persoanei care i-a angajat.
O privi $i vazu concentrarea de pe fata ei in timp ce manca; se
simti irational de multumit ca macar ea manca .
..:_Sa i~teleg ca nu a~eti in continuare nici o idee cine ar putea fi
persoana din spatele acestei rapiri?
Ea scutura din cap.
- Nu am nici o idee.
- Nici eu. in orice caz, ceea ce $tim acum ne face sa credem ca,
daca ne mi$cam rapid $i ii urinarim pe Kempsey $i pe Dole, vom
avea o $ansa rezonabila de a-1 salva pe Roderick.
Ea sorbi din apa pe care i-o turnase Rundle in locul vinului
ametitor.
- Deci, odata ce aflam unde sunt, va veti trimite oamenii sa se
ocupe de ei $i sa il aduca inapoi pe Roderick.
0 afirmatie care era, de fapt, o intrebare,
- Nu. Ma voi duce eu insumi.
Ea il privi, ii intalni privirea.
-Veti
, face asta?
v

in

108

Cand el incuviinta din cap, ease incrunta.


- Dar am vazut ca sunteti mereu ocupat ...
- Domni$oara Clifford. I$i stranse buzele un moment. De ce
11 1! mai bat capul? intrebarea era retorica. Miranda, poate i 1-am
1 zentat pe Roderick lui Gallagher drept o cuno$tinta, dar il
1 q n ider pe fratele tau un prieten. A avut incredere in mine $i m-a
at in ceea ce prive$te filantropia, $i voi face pentru el ceea ce
e pentru orice prieten - ma voi duce personal sail aduc, nu
a las salvarea in seama oamenilor mei, oricat de devotati $i
, j, . Cr pabili ar fi.
JJ . ii cerceta ochii, apoi inclina din cap.
- Va multumesc.
I 1i 'intoarse atentia spre farfuria ei.
r u $i el ca ea, intrebandu-se ...
- Va voi insoti, desigur ...
111 fta din nou in sinea lui.
- Nu. Nu o veti face.
oar nu avem iar discutia asta, nu?
1.1 cutura din cap.
Nu veniti cu mine.
I ii arun~a o privire cu ochi mijiti, o privire pe care el se facu
, 11 11
bserva.
Ve dati seama - tonul ei era omogen $i se dorea rezonabil , 1 t voi ~rma orice ar fi, de una singura daca este nevoie, $i,
,1,. )'.ltr, e riscul mult mai mare sa am probleme, sa dau de neca111 I fl
a 0 Sa calatoreSC de Ulla Singura, decat daca Va insoteSC.
I .. 1 c ndu-$i jos cutitul $i furculita, el i$i arunca $ervetul intr-o
p 11 11', <poise intoarse spre ea.
Nu sunt motive pentru a continua sa va implicati...
I fapt, sunt cateva. Agitand o furculita pentru emfaza, ea
, " " ' 111 t : Sunt sora lui Roderick - cea mai apropiata ruda a lui.
11 ,, .1 t t grav ranit, lucrurile var merge mult mai U$Or daca sunt
.,, , il 11 I' ntru a vorbi cu el.
1(1 11i transe buzele; acest ultim argument era, din pacate, era
11'
ombatut.
1 11 ii
M i mult, daca este ranit, va fi mult mai U$Or pentru el
.t ,, .1 11nt $i eu acolo - daca a fost lovit la cap $i nu va recunoa$'' 1 '11L rand furculita, privi spre farfurie, apoi a$eza tacamul.
109

------- Steyfianie Laurens----- - -

------- 'T'otu( sau nimic -------

$i, in plus, nu pot ramane aid in Londra $i sa a$tept. Am sa o iau


razna din cauza ingrijorarii.
,,Pentru amandoi." Miranda pastra asta pentru ea. Impaturindu-$i $ervetul, il puse langa farfurie $i se intoarse cu fata la el.
Con$tient ca orice incercare de a o contrazice ar fi fost inutila,
el se incrunta.
- Nu pot vedea cum .. ,
- Este simplu.
El nu era singurul care putea face planuri, $i ea avusese destul
timp sa se gandeasca de cand plecase de la muzeu.
-Calatorim impreuna in mod deschis, cu mine in haine de
doliu. Arata spre rochia ei neagra simpla. Voi fi o vaduva care
calatore$te spre patul de moarte al vreunei rude, iar dumneata vei
fi prietenul de familie care ma insote$te. Este un scenariu perfect
acceptabil $i va va oferi $i o deghizare excelenta. Cand ii gasim
pe Kempsey $i pe Dole, nu vor avea nid un motiv sa fie suspido$i in privinta dumitale. Este vital sa aveti un motiv plauzibil
de a va aft.a acolo, altfel ii veti alerta prin simpla aparitie. $i,
desigur, o lady poate avea oricand o zi proasta $i sa se simta prea
bolnava pentru a ca.Ia.tori, a$a ca, daca trebuie sa tragem de timp
pentru a-1 smulge pe Roderick din ghearele celor doi, nu vom avea
nevoie sa inventam altceva ca scuza cane aft.am acolo. Se opri,
apoi adauga: $tiu $i cum sa ingrijesc rani, mai ales din cele minore.
Ridicandu-$i privirea, o intalni pe a lui $i afirma categoric: Planul
meu va funqiona perfect.
Roscoe se incrunta $i mai t are.
- Pot la fel de bine sa ii iau pe Mudd $i pe Rawlins ...
- Nu, nu puteti. Gallagher a spus ca Kempsey $i Dole sunt
buni la ceea ce fac, ceea ce inseamna ca ii vor remarca imediat
pe Mudd $i pe Rawlins, ii vor recunoa$te drept ceea ce sunt batau$ii cuiva.
- Prefera sa li se spuna garzi de corp.
- intr-adevar. Oameni care pazesc pe dneva destul de puternic cat sa aiba nevoie de protectie $i sa-i $i plateasca bine $i
care foarte probabilvor recurge la violenta la cererea cuiva,
incuviinta din cap,
-Exact.
Ea ii sustinu privirea.

- Daca mergeti cu Mudd$~ cu Rawlins sau de unul singur, veti


U$Or de remarcat, oricum v-ati imbraca, iar Kempsey $i Dole
t vor vedea $i i$i vor da seama ca reprezentati o amenintare.
ntrerupse, inspira, apoi, cu o privire distanta $i cu o expresie
d t' V nita serioasa adauga: Cine $tie? Daca simt vreo amenintare,
1
sibil chiar sa il udda pe Roderick ca sa nu poata fi martor
1111p triva lor.
Nu avea cum sa o contrazica.
. a se concentra din nou asupra lui, cu o expresie mai dedsa,
111 incapatanata.
- Trebuie sa ne infati$am ca doi oameni care nu reprezinta
menintare, o deghizare care ne va permite sa ii gasim pe
I 1 psey $i pe Dole, sa ne apropiem sufident cat sa il salvam
derick $i apoi sa reu$im sa avem grija de el $i sa il protejam
ste ranit.
ofta pentru a treia oara in sinea lui.
.. Miranda, nu o sa facem toate astea intr-o singura zi. Ce iti
1111.1einezi...
I demola fiecare argument al lui. Oricum ar fi incercat sa ii
.,plan':ll", ea il bloca $iii aducea argumente, $i, cu cat insista
ult, cu atat planul ei parea sa fie singura optiune viabila.

llO

chiar sa o provoace, dar ea i$i dadu seama, i$i miji ochii, se


m: t $i, cu un dispret suprem, ignora incercarea.
nl -un final, nu ii mai ramase decat sa invoce o autoritate
I" ' r ' , daca ar fi avut de ales, ar fi preferat sa nu o aduca in
ol 1111It\ i .
J r matu$a dumitale? Ce-o sa spuna despre calatoria noas11 1 1upreuna? Cum ea nu raspunse imediat, el continua pe
,, ,.,, .( linie: $tie macar ca sunteti aid? Cava petreceti zilele cu
1111111 -, "ub acoperi$ul meu scandalos?
It 1 i 1ntalni privirea, apoi zise cu raceala:
Nn, matu$a mea nu $tie uncle sun t. Totu$i, daca ar fi sa aleaga,
'" I'' ' ra sa nu $tie decat sa nu fiu aid. Po ate suna complicat,
ol 11 < :hdys este acum la fel de ingrijorata pentru Roderick
11 11 111q i eu. $tie ca, oriunde a$ fi, fac tot ce pot ca sail gasesc $i
.. 1 ii .1dn acasa. Daca trebuie sa ii urmam pe Kempsey $i pe Dole
I 1 I 11 ' I $a cum pare sa fie cazul, atund sigur ca 0 sa ii spun, dar
11I1 .

111

~ .~-- Tatu( sau nimic - -

- - - - Stphanie Laurens----doar ca ma due dupa Roderick cu un prieten care m-a ajutat


ii dau de urma ~i ca trebuie sa plec. Asta este tot, ~i atat am 11AM
spun. ~i, chiar daca nu va fide acord, nu imi va interzice sa of
$i nu imi va stain cale.
El absorbi acea hotarare nestramutata din ochii ei, prlyt
incapatanarea inflexibila ce i se vedea in barbie $i in felul I
care-$i incle$tase buzele ... Devenise mai categorica, mai incrc~
toare, mult mai sigura pe ea decat in acea prima seara cand intra1
in casa lui.
Era suficient de puternic cat sa o refuze ~i sa sustina acest r
fuz $i sa ii striveasca astfel o asemenea incredere ce lua propor\111
Nu putea sa o faca, nu putea sa i~i permita sa o imping
inapoi in acea CU$Ca a lipsei de experienta $i a nesigurani
din care, se parea, ea tocmai evada, trasa de nevoia ei de a-1 salv
pe Roderick.
Cerul era martor ca el $tia totul despre puterea de transformare a unui instinct de protectie intrat in actiune; el nu m I
era nici intr-un caz acela~i om care fusese cu doisprezece anl
in urma, $i barbatul care era acum era mult mai mult decAt
barbatul care fusese.
Dar...
El ii sustinuse privirea in tot acest timp, $i ea pe a lul,
a$teptand.
El mormai fara sa faca vreo promisiune, apoi marai:
- Vom vedea. Inainte sa ne hotaram ce facem, trebuie sl
dam de urma lui Kempsey $i a lui Dole $i a cailor lor nepereche.
Se a$teptase oarecum ca ea sa zambeasca triumfator, dar ea
doar i$i inclina capul ~i consimti, fara sa mai discute, ca el sa o
insoteasca pana acasa.
Avand in vedere ca era miezul zilei, Miranda se gasi a$ezatl
langa Roscoe in una din trasurile lui de ora~, traversand scurta
distanta pe Chichester Street, apoi pe Claverton Street, dupl
care pe aleea de langa casa fratelui ei. Cand trasura se opri langl
poarta, Roscoe deschise U$a, cobori $iii intinse mana.
Ea simti acel frison deconcertant ca~d degetele lui le prin
sera pe ale ei, dar se a$teptase la asta $i se pregatise impotriva
acestui efect; nu fu nici pe departe la fel de rau ca incidentul din

112

1 1

1,

r1

nta, cand el o prinsese de cot fara sa o anunte. Odata

nur nta pe alee, ea i~i elibera degetele de str~ngerea lui

reu$ise sa i?i ascunda reactia de nervoz1tate.


1 11 q 1l \: mesc.

~
1 1 11 ll f ta la el ?i nu mai adauga nimic, ci doar a?tepta.
1
l. Trecura secunde bune, apoi el ceda fara tragere
1

11.! 111
1

1 1 11 1unt

de indata ce aflu ceva.

1' I " .. 1, 1t , ea i?i pleca U$Or capul, il lasa sa ii deschida poarta,


t ,.i
, "

,
1
' 1,

1 , 11

lo

tentie prin aceasta. Cand ea se rasuci sa inchida


u un pas in spate $i o saluta; ea zambi $i inchise
pri ?i auzi U$a de la trasura inchizandu-se, apoi rotile

,\

111

' .1

ra.

1 I' ll

I 11 1 " 1 r n u-se, inainta incet prin gradina, gandindu-se la

ile pe care le aflase. Nu doar despre Roderick, ci


R coe, dar chiar mai mult despre ea insa?i. Fap~~
9
" , , 111 1 ,
ntru Roderick 'ii dictase actiunile nu era o surpnza
1
'' " 1 11 , . 1, O urprindea insa ceea ce facuse, cum se comportase ?i
1
1111 1 1, 11
nase.
I , , , I I L se sa se certe cu Roscoe, sa insiste $i sa ceara rolul
, .. ,. 1 ,
ivenea in salvarea lui Roderick. Nu fusese reticenta
lt1 , ,ii l 11 qJ ne punctul de vedere despre cum ar trebui r~aliza:a
, ,
, 1 . 1I . re. Pana la urma, era mandra de ceea ce real1zase m
11
11 1111111 111 t ua zile ?i se simtea cumva mai libera, cu mintea mai
i sigura de sine, mai hotarata in sinea ei despre o
e care nu o recuno?tea in totalitate.
1 ' 11 11 a re casa, incercasa identifice acel sentiment ce 'ii evada,
" ... .i1. 1 t concentra mai cu atentie pe el. Ajunse pe terasa, o
1
11 , , , ) d schise u?a $i intra in salonul de dimineata. Gladys era
anapeaua ce dadea spre geam.
.
1 , 1 , ! Tocmai la timp ! Un de ai fost? Gladys se apleca in fa ta,
111 1 11 d '-i chipul. Ai auzit ceva despre Roderick?
I , ,, . 1 rl n vocea ei arata in mod clar ca ultima intrebare era cea
cupa in mod deosebit pe Gladys. Miranda se folosi de
care i$i a?eza geanta ?i ?alul $i in care i$i scoase agrafele
neagra, indepartand-o impreuna cu valul pe care il
at, ca sa se gandeasca la raspuns. Cu fata la Gladys, se

1 . 1.

11
1

1 ,\.

,, 1
1

1u

113

- - - - 'T'otu{ sau nimic ~---

- - - - Stryfianie Laurens---- Roderick a fost rapit in timp ce se indrepta spre casa in acea
seara. Doi barbati 1-au bagat intr-o trasura $i au plecat cu el - nu
am aft.at inca unde 1-au dus $i nu $tim nici de ce.
Gladys pali. Pret de un lung moment, o fixa cu privirea pe
Miranda, incercand sa asimileze ceea ce tocmai afiase. Intr-un
final, cu buzele stranse puternic, miitu$a ei se lasa pe spate.
- Care ,,noi"? Cu cine ai fost? ~i unde?
- ,,Noi" inseamna eu $i acel prieten al lui Roderick care ma
ajuta sail gasesc. Am fost la casa acestui prieten - nu e departe.
Ii spusese lui Roscoe adevarul - Gladys era la fel de nefericita
ca ea in privinta disparitiei lui Roderick, dar se simtea $i neajutorata $i, prin urmare, era panicata, ceea ce o facea pe matu$a ei sa
fie prinsa intr-o dilema. Gladys i$i dorea ca Miranda sa il gaseasca
pe Roderick, dorea ca el sa fie salvat $i adus acasa in siguranta,
dar spectrul scandalului, ca intotdeauna, ocupa un loc important
in mintea lui Gladys.
Pentru ea insa$i, cand venea vorba despre salvarea lui Roderick,
scandalul nu mai era la fel de important. Sa fie ruinata. Sa i$i
salveze fratiorul. Prin comparatie cu eel de-al doilea lucru, primul
nici macar nu mai conta.
Poate de aceea nu se mai simtea atat de constransa de regulile dupa care traise atata vreme.
Gladys se mi$ca agitata, apoi intinse o mana.
- Haide, ajuta-ma sa ma ridic. Vreau sa tree in sufragerie.
Luandu-i mana lui Gladys, Miranda o ajuta pe matu$a ei sa
se ridice. Refuzand sprijinul Mirandei, Gladys se folosi de bastonul ei pentru a $Ontacai spre U$a. Statea aproape intotdeauna
in salon, brodand sau citind - in caz ca venea cineva. Putini o
faceau, dar Gladys punea mare pret pe aparente $i pe capacitatea
de a lasa impresia potrivita.
Ajungand la U$a, Gladys o deschise, apoi privi din nou spre
Miranda.
- Eu nu am sa intreb, $i tu nu o sa-mi spui, dar asculta-ma bine,
domni$oara, trebuie sa fii atenta ca, orice ai face, sa nu treci peste
anumite limite. Nu iti permiti sa 1ti ratezi $ansele cu Wraxby este probabil ultima $ansa de a mai pleca de sub acoperi$ul lui
Roderick, a$a ca ai mare grija. Gentlemenii ca domnul Wraxby

11 1 11

ii pareri foarte puternice despre ce inseamna un compor-

respunzator pentru o lady.


ica sprancenele $i vorbi pe un ton pe care nu i$i amintea
:fi folosit.
11 te ca a$a este, matu$a, dar, daca domnul Wraxby este
,, 11 .11 lipsit de sentimente normale, incat nu intelege ca a$ face
... 1, ,,
il salvez pe Roderick. ..
AI tm i Wraxby nu este barbatul potrivit pentru mine." Auzi
, , , 1 I 11 I 1 in cap, dar trase aer in piept $i zise, in schimb:
f\ I mci va trebui sa ne asiguram ca nu are sa auda niciodata
,t, .11 ,,,. varea lui Roderick, $i, avand 'in vedere ca este in sigu' '"\ '1 IL 1 in Suffolk, nu trebuie sane ingrijoram in privinta lui
J11 ,, ,, i :noment.
11, ,, d. clara ca nu s-ar marita cu Wraxby daca aceasta era
111 1"' I n , lui, nu ar fi reu$it decat s-o faca pe Gladys sa se agite
. 11 , ti lt' motive, $i ar fi urmat o lunga cearta de care nici una
11111 111 I nu avea nevoie.
1 11 I1 mid , ca de agat, ai lui Gladys o privira, apoi matu$a ei
I'"'" 1. . 'i:ntoarse.
1 11I1 L nd pa$ii lui Gladys indepartandu-se, Miranda a$tepta,
1 11 11 \I 11 ,
a are Sa inceapa Sa Se gandeaSCa la matU$a ei, la
I' "I I '' 11 l. 1 i , la una $i la alta - la multitudinea de constrangeri
.t 11 d 1 aiul ei in acea casa. in schimb, in vreme ce simtea
, .. ,1,.. 1 1. 1n\ acelor sarcini, a$teptand sa o prinda in capcana $i
.. 11 t ' 'l'X
Linapoi spre plasa ocupatiilor ei zilnice, acestea nu mai
I Ill
j ienta putere cat sa Q tina locului.
I , 11d l-$i geanta $i $alul, ie$i pe hol $i urea scarile. In camera
I t 1, 1111 fl clopotel $i trimise 0 slujnica sa ii gaseasca geanta
111 1 11.\t 1 i , apoi incepu sa i$i aranjeze garderoba, selectand
It 11111 1, . p care sale ia in aventura salvarii fratelui ei, adunand
avea nevoie pentru a calatori cu Roscoe odata ce
11 t 1 .ill
unde se aft.au Kempsey $i Dole.
I 1,11.'" ' de cureaua gentH cand i$i dadu seama ca a$tepta sa
11 li11 1 1 1
ve$ti de la Roscoe, eel mai tarziu in ziua urmatoare.
111, , .i ,. , 1 ei in abilitatile lui devenise deplina - impreuna cu
1 11 .11 11 \ ' rt ca, atunci ca~d el avea sa afie acea informatie vitala,
1 t I 1 1I I
evar Sa ii spuna.
L

, ..

'

11 4

115

------ Ste_pfi.anie Laurens------

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - - -

Capito[u{5
~
. - Nu pot sa cred ca fac asta, mormai Roscoe mai mult pent
sme, nepasandu-i daca insotitoarea lui il auzea.
-Nici eu nu pot.
Din tonul ei era insa clar ca ea avea o parere diferita.
Aezata langa el pe capra britii lui, alerta $i dreapta in pel
rina ei neagra ce ii acoperea haina de doliu, cu fata acoperita d
valul negru ataat la boneta, din momentul in care el mana1
haturile i ii scosese de sub porticul casei lui, fusese fascina
de tot ceea ce ii inconjura, ochii din spatele valului cercetand c
atentie strazile aglomerate.
El nu ar fi fost surprins daca ea ar s-ar fi cufundat in pro
priile ganduri, doborata de grija i teama pentru fratele ei. Nu st
indoia ca nesiguranta i ingrijorarea erau acolo, sub aspectul el
vesel, dar putea aprecia filosofia de a pretui fiecare moment.
Condusese spre nord i spre vest, pe Oxford Road, luand urma
vechii trasuri cu martoagele ei nepereche in care Kempsey i Dole
11 bagasera pe Roderick.
Cand ii trimisese bilet la ora opt in acea dimineata, in ciuda
hotararii ei din ziua precedenta, nu fusese sigur ca ea avea sl
ii doreasca in continuare sa il insoteasca. Poate ca cineva mai
intelept reuise sa o convinga de contrariu. Poate ii revenise Ia
simturile iubitoare de respectabilitate i recunoscuse lipsa de
intelepciune, potentialul de dezastru social.
Ea nu ii raspunsese la bilet.
Aparuse insa la Ua lui, cu pelerina $i val, cu o geanta de
calatorie i cu picibarele afundate pana la jumatate in cizme.
Chiar dimpotriva, hotararea ei devenise i mai de nezdruncinat; nici macar nu mai incercase sa discute problema cu ea.
Acestea fiind spuse, dei putea accepta ca ea nu regreta aventura
lor, el nu era sigur ca nu avea sa regrete el insu$i indulgenta cu
care acceptase ca ea sa ii fie complice. Trebuise sa se certe cu Mudd,
cu Rawlins, cu Rundle i chiar cu Jordan, cad nici unul dintre ei
nu putea intelege de ce el acceptase ce ii ceruse ea.
116

pre ce era vorba; pur $i simplu nu putea sa exprime


u sa ii explice cuiva.
primit vestea matu$a dumitale? Ce i-ai spus despre
xplicat ca dumneata -prietenul lui ~~der~c~ ~ i-ai g~sit
noi eu <:i
y cu tine ' trebuie sa il urmanm $1 sa il salvam.
,. 1111
protestat?
r 1 111 d privi spre el.
..
. _
I ,11 zis despre pozitia echivoca a matu$11 mele $1 ~a eu a~
, $i noua de ani - iau decizii in numele ?1eu deJ~ de am
1l 1
facuse dar asta sustinea acum. De$1 eel ma1 adesea
rd cu ~arerile lui Gl;dys, de data acea~ta - ridic~ di~
u i-am cerut permisiunea, $i ea nu a mcercat sa ma
Actionase cu hotarare i se simtea bine. Era placut sa
.ing~ra $i sa actioneze dupa propria j~d~c~t~.E~a placut
, 1, 11 ,
in afara regulilor stricte ale matUl~ e1 $1 s_a 1$1 ~~me~e
1,., , 1,, I instincte $i principii. Apleca~du-se m fata, pnVI ~rm
, 11 , 11ul din fa t a noastra pare eel ma1 mare pe care 1-am vazut
I

It I H

11 1111

1 11 1

11 I

\..-

1 u1n.
_
..
l 1, ridge. Ne vom opri i vom intreba daca ce1 pe care 11

111 11 1. 11

au trecut intr-adevar pe aid.

1
l v ore mai tarziu, se oprira sa ia pranzul la High Wycombe.
11, , . 1 1 aj uta sa coboare in curtea de la hanul Five Bells.

V multumesc.
. .
Imp ~e el discuta cu grajdarii, i.i aran!~ r.ochia~ apo1 el 11
,. ,, 1 I , ~ul. Ea ezita doar o secunda mamte sa 1$1 puna degetele
ca hainei lui; mai bine decat sa o apuce el de brat.
im, paind in dreptul lui pe treptele ing~.ste spre terasa
a hanului i pe hol, fu distrasa de IDUChll d.e ot~l de s~b
111111 1,
lui, de un impuls de a ii infige degetele $1 mai tare m
11 ' I l' ivii mUChi, Sa ii Sim ta In mainile ei.
t J c dura subtila i se raspandi in tot corpul; era bucuroasa ca
r '\ " ' ra acoperita de val.
.
.
;i1 prira langa o tejghea in spatele holulm. Ros~oe o?~mu un
, i1 , ,, rivat i dadu ordine sa Ii se aduca masa, ap01 o pn~.
gandu-$i valul in spate, .ea zambi obosita catre hangm.
111

e:

117

---- - - Totuf sau nimic - - - -

------- Steyfianie Laurens ---- - - Urmarim doi barbati pe care familia mea i-a angajat sa esco
tE~ze un gen~leman, ~arul meu, pana in nord. Trebuia sa plecam
~m. Londra Im~reuna, _dar_ noi am fost retinuti, $i ei au pleca
mamtea no~stra. Trebme sa fi trecut pe aid acum trei zile. Ma in
~re~a~ daca dumneavoastra sau angajatii dumneavoastra ma
I-at1 vazut cumva.
La. Uxbridg~. descoperisera ca daca ea, in hainele de doliu,
cer~a mf~rmatn, obtinea simpatie $i raspunsuri mai sincere, mal
putm retmute $i, adesea, ajutor activ.
H:mgiul scutura din cap.
-Imi.pa~e _rau, doamna, nu imi amintesc ca un astfel de grup sl
se fi opnt a1ci. Darosa intreb sa vad ce pot sa aflu.
- Va multumesc.
Cu un za~bet Arecunoscator, ea i$i cobori valul, apoi il Iasl
P: Rosc_oe sa o msoteasca pe urmele hangiului, spre salon,
~azusera ~e ~cord. sa se poate unul cu celalalt a$a cum ar fi
facut-o do1 pnetem, spunandu-$i pe numele de botez evitand
c~mpli_c~tiile posibile care ar fi aparut daca el i-ar fi s~us domIll$Oara m ~oc de doamna. Pentru scopul lor, era eel mai bine ca
despre ea sa se creada ca era vaduva.
Odata ce masa le fusese servita $i servitorii se retrasera,
lasandu-i singuri, Roscoe zise:
_- D~ca nu p_u~em afla nim~c aid, cand terminam de mancat,
ma v~1 duce sa mtreb la gra;dul de mai jos $i la taverna de la
margmea ora$ului.
-~tim ca au trecut prin Uxbridge $i ca au fost vazuti Ia
fiecare ~ascr~c: de drumuri de acolo pana aid, ded trebuie ~a fi
trecut $1 pe aIC1.
~rij~ ei_PeAntru Roderick ii diminuase pofta de mancare, dar se
forta saAma?ance; nu avea sa ii fie de folos fratelui ei daca le$ina.
A -Avand m vedere momentul cand au plecat de la Londra $i eel
m care au trecut prin Uxbridge, m-a$ fi a$teptat sa se opreasca
pentru o noapte undeva in zona aceasta. Nu erau urmariti.
F?loseau cai inceti $i nu ii schimbasera, a$a ca nu vad vreun mottv
s~ n~ fi in?op_:at _aid. Roscoe se opri pentru a mai lua 0 inghi!itura, a~o1 adauga: Nu avem nid o idee despre directia in care se
mdreapta - trebuie sa retinem asta.
'
Ea incuviinta din cap.
118

u vrem sa trecem prea in viteza $i sa ratam locul unde


u cotit. Dupa un moment, continua: Inca nu imi dau
ce 1-au scos din Londra.
i eu.
rcau un platou cu branza, cand o ta11ara slujnica intra,
batuse timid la U$a. Cu mainile stranse in fata ei, facu 0
1.1., 11 une $i zise fara sa respire:
N l va suparati, doamna, Figgs - arata din cap spre hol - zice
, 1 111 I 1' bati despre doi barbati $i un gentleman ce au trecut acum
, 11. , nopti?
I' nda zambi incurajator.
I a, a$a este. ~tii ceva despre ei?
N $tiu daca sunt cei pe care ii cautati, dar sora mea lu, , , 1:1, la taverna de mai jos $i plecam de acasa impreuna diminea- .
\ ' r\ n trecut ... Fata se schimonosi de concentrare. Trei dimineti.
11 .. 1 I rbati zdraveni au scos din taverna un tanar barbat care
I' 111 r . fie gentleman $i I-au urcat intr-o trasura. Tam, sora-mea,
11il 11 zis ca venisera dimineata devreme $i ca ramasesera peste
,,,'''I , apoi au pornit din nou la drum - atund i-am vazut noi.
', 1mbetul Mirandei se umplu de recuno$tinta.
I \i multumesc.
, i eu. Roscoe ii intinse o moneda. Cand fata, ro$indu-se $i
I 1. rid plecaduni o lua, el intreba: ~tii pe ce drum au pornit cand
' " pl at? Noi presupunem ca s-au indreptat direct spre Oxford,
.111 t te posibil sa fi facut un ocol.
Nu, au mers drept inainte. Sunt sigura, pentru ca trasura a
11 11 11 pe langa mine cand am ajuns aid. Aveau un cal cu o coama
1" ' " 11' , a$a $tiu ca erau ei.
I ~ coe ii mai intinse o moneda, spre mirarea fetei.
ultima intrebare - zid ca cei doi au scos un gentleman.
1 ' 11111 cdica I-au scos?
1 i bine - fata privi spre Miranda, apoi din nou spre
-, unul il tinea de umeri $i celalalt de pidoare. Unul dintre
111 rele gentlemanului era bandajat, $i parea incon$tient.
1111 mi$ca deloc.
Pcta privi din nou spre Miranda $i vazu $OCul pe care aceasl 11 u il mai putu ascunde. Fata incepu sa i$i franga mainile.
L

119

- ~~-- rfotu( sau nimic - - - -

- - - - Sto/fianie Laurens - - - - Imi pare rau, doamna. Am crezut ca ati $tiut.


Miranda inspira.
-Nu, nu.
Flutura din mana intr-un gest lini$titor $i reu$i sa afi$eze u
zambet slab.
-iti multumesc ca ne-ai spus - exact asta voiam sa afiam.
Roscoe se ridica $i o conduse pe fata spre U$a, pentru a
distrage atentia de la agitatia Mirandei.
- Intr-adevar, $tim ca gentlemanul era ranit, dar nu $tiam cu
o duce. Ne-ai fast de mare ajutor.
Tinand strans dovezile generozitatii lui, fata se inclina
fugi. Inchizand U$a, Roscoe se intoarse spre Miranda $i o vaz
indepartandu-$i farfuria.
Ea ridica ochii $i il vazu.
-Ar trebui sa plecam.
0 studie un moment, apoi incuviinta din cap.
-Tine minte, este in viata.

1. N i intram in ora$ prin est. Sunt mai multe - trei,


iri care due spre sud.
ar veni atat de in nord ca sa o ia din nou spre sud?
trebare. A$a ca propun sa gasim un ho~el dec:nt
vestul ora$ului $i, cat timp tu vezi ce pot1 sa afh de
iau pe drumul spre vest $i pe drumurile - sunt doua,
rd $i vad daca pot sa le iau urma.
vazu incruntarea de pe fata ei.
zi e ea, ar fi. mai bine daca a$ veni cu tine.
cu ca se gande$te la asta, apoi se stramba.
.
n vedere genul de locuri in care opresc, este ma1
u mine sa cercetez de unul singur.
i U$Or. Daca ea era langa el, jumatate din concentrare
cu supravegherea ei.
E un ca ai dreptate. Ofta. Foarte bine. Facu u~ s:_mn m
intram in Oxford $i sa gasim un lac unde sa stam.
v

n ora$ul universitar dupa-amiaza tarziu. Caldaram~


]ui erau pline de studenti, de locuitori $i de freama.
.
ra a$a cunoscut.
m in mijlocul semestrului, ii zise el Miran~e1 cand :a
ultimile. Trecusera decenii de cand nu ma1 fusese m
indoia ca cineva 1-ar mai fi. recunoscut, dar ... Oak?ra~e
in Cheshire, banuiesc ca tu $i vecinii tai trecet1 prm
drum spre capitala.
1 , , bicei, da.
1, ,
ste posibil sa fi.i recunoscuta de cirn~va ~flat in trecere.
1 I qtzi supararea din vocea ei cand ea cons1mt1:
11

Se oprira dupa fiecare rascruce de drumuri $i intrebara, dat


cei pe care ii urmareau se pare ca inaintasera constant sprt
Oxford. Gasira taverna de la marginea ora$ului unde Kempsey fl
Dole se oprisera sa manance la inceputul dupa-amiezii, cu trei zile
in urma.
Intorcandu-se la bri$ca, unde il a$tepta Miranda, Roscoe se
urea, lua haturile, debloca franele $i puse caii in mi$care.
- Kempsey $i Dole au intrat aid. Nimeni nu 1-a vazut pl
barbatul din trasura, dar Dole a luat apa pentru el.
Inarmat cu informatia ca Roderick era ranit $i foarte proba..
bil incon$tient, putea acum sa puna intrebari la fel de eficient ca
ea; doar prezenta ei, complet in negru, pe capra de la bri$Ca era
de-ajuns sale ca$tige simpatia $i ajutorul de care aveau nevoie in
cursa dupa ,,varul" ei ranit.
Cu turlele din Oxford inaltandu-se in fata lor, el zise:
- Trebuie sa incepem sa gandim ca ei. Daca au ajuns la Oxford
a tat de rapid ...
Ease agita.
- Probabil au trecut direct prin ora$, fara sa se opreasca.
120

I ) '

. .

vom evita hotelurile importante. Ni se va potnvi ma1


ld11 ' 1111 ul dintre locurile mai putin frecventate.
1l ,
un hotel de familie lini$tit, ascuns undeva pe Woodstock
1
upa ce inchiriara doua camere $i un salon privat, ~oscoe
i1, , .1 ,
autarea celor pe care ii urmare~u~ lasand-o p: Miranda
1
11
vegheze
aducerea bagajelor lor $1 sa com~nde cma.
..
11
1 1, , 1hizarea ei $i povestea lor ca el era un pneten de familie
nsotea pe ea, o vaduva, la o adunare de familie era bi~~
. nu' detecta nici suspiciune, nici dezaprobare la hang1ta
'
121
11 , i

- - - 'T'otu( sau nimic - - - -

Stpfianie Laurens '---- - sau la angajatii ei. I se aduse rapid apa calda in camera; dupa r
se spa.la de praful de pe drum, cobori in salon. inainte sa aib&
tim~ sa inceapa sa se ingrijoreze, 0 slujnica intra ~i 0 intreb
~~ca dorea ceai ~i biscuiti. Hotarandu-se ca i-ar priride bin 1
1$1 petrecu urmatoarea jumatate de ora incercand sa flu Se mal
gandeasca la Roderick, mancand ni?te biscuiti exceleriti, smAn
tana groasa ?i o dulceata delicioasa de zmeura.'
~in pacate, momentul de distragere nu dura.
In timp ce incepea sa se intunece, se plimba dintr-o parte !n
cealalta in fata geamului, oprindu-se din cand in carid pentr\l
a scruta intunericul de afara. Roderick era ranit sufident cat s&
.
.
'
zaca..... mcon$tlent.
Nu se a?teptase la asta adevarul
fie spus, n\l
~$i ~adus~ v~ie sa i?i imagineze modul i~ care KempseY $i Dole
11 facusera sa se supuna pe fratele ei. Roderick nu ef'1- in mod
d_:osebit masiv, dar nici nu era mic sau slab $i fusese sariatos tun
cand plecase de acasa ...
Injurand in si~ea ei, ii interzise mintii ei sa se mai garideasca la
astfel de lucruri. Intai sa il gaseasca, apoi sa il salveze, dupa care
urma sa aiba ea grija de ingrijirea lui odata in tors acasa
U$a de la salon se deschise $i ease roti sa vada cine era.
Roscoe intra.
.
- Slava cerului!
Cercetandu-i rapid fata, a?tepta nerabdatoare ca el sa
chida U$a.
-Le-ai dat de urma?
Oprindu-se langa masa din centrul camerei Roscoe vazu
ner~bdare~ disp~rata din ochii ei, nevoia ei apr~ape febrila sl
auda ceva mcuraJator.
:... A f?st a$a cum am banuit. Au trecut prin ora$, apoi s-au oprit
la un mIC han din Kidlington.
Ea se incrunta.
- Se indreapta spre nord.
-_Ba~uiesc, zise el, ca se due - sau mai degraba, s-au dus la B1rmmgham. Daca mai tii minte, Gallagher mi-a 5pus ca de
acolo sunt.
- Da, tin minte. Deveni $i mai incruntata. De ce 14 duce pe
Roderick acolo - la ei acasa, cum ar veni?
122

de acord ca pare, daca nu de-a dreptul ilogic, macar cu


nu parte dintr-un plan evident sau previzibil.
I ' 1I I ivi din nou, cu o expresie serioasa.
dl t ceva despre ranile lui Roderick?
I I 1 . , tu., dar anxietatea din ochii ei ii forta mana.
1 11 d 1-au carat in han, era incon?tient $i a?a a ramas $i
111+1 I , 11t
os de acolo. Totu~;i, nu a fost incon?tient tot timpul
s acolo - angajatii de la han i-au auzit pe Kempsey
vorbind cu el, dar nu 1-au auzit raspunzand. Se gandi
1 \ ,1, . 1 mom~nt, apoi inspira $i continua: Cred ca i-au rupt
I"' 1.. 11il n ntionat. Este un mod eficient de a-1 face pe un barbat
' '1. 111 ~ inofensiv fara a-i provoca rani ireversibile. Durerea
' poate face Sa iti pierzi cunO$tinta CU U$Urinta. ~i, CU
upt, nu trebuie sa i?i faca griji ca ar incerca sa evadeze.
I' , ii . nise deja palida, a$a ca el nu mai adauga case indoia
1 , , ' , .t rana era singura; el insu$i ar fi. fost surprins daca
11o ,, 1, ' l -ar fi fost intai lovit in cap cu ceva tare. Cu durerea de
1.. 1.i, 11 .i lovitura la cap, inca o lovitura in cre$tet ar fi. fost sufi71 lase incon$tient de fiecare data cand era nevoie sa tl
11 1 nga straini - cum ar fi angajatii unui han -, carora
.. 111. I " 1 putut sale ceara ajutorul. In privat, ii puneau un calu$,
.1. '' "'' 1 i care lucrau la Kidlington nu il auzisera -pe ,,tanarul
!' 11!11 111 bolnav" -vorbind.
I I 11 lu ru de retl.nut, zise el, este ca singurul rnotiv pentru
. "' F." 11 p y $i Dole i-ar fi. rupt piciorul lui Roderick este ca in" 11\l 1. z sail tina in viata. Nu au de gand sail ucida, eel putin
11111 111

I' ,1

11 (1.
,.

h lba, $Ocata, dar intelese sensul vorbelor lui. Disperarea

I "' .i .. 111 l putin, dar anxietatea ii ramase.


I '11 . v au de gand sail ucida cand 1-au rapit,

dar cat timp au

il tina? ~i de ce?
ri la care el nu avea cum sa raspunda. Fu salvat de
11111 \1\ ::i de fi.icele acesteia, care sosira pentru a aranja masa $i
1
I" 111111 , 1 1 servi o cina simpla, dar excelenta.
I 11 j 1J pul mesei, partenera lui de urmarire rama~e captiva
l''"I" " lmaginatii $i anxietatii generate de aceasta. Incerca de
,, .d sa se angajeze in conversae, dar nu reu$i sa sparga
I 1 1J11l 1n rijorarii ei.
123

,,, I' 111.I


l1111 111J,

- - - - iTotu( sau nimic - - - -

- - - - Stpfianie Laurens - - - Faptul ca o vedea cople$ita de grija il afecta. il facea 11


fie agitat intr-un mod nelini$titor $i necunoscut lui. Pana cand,
intr-un final, cu masa pe terminate, i$i impinse scaunul in spat
$i se ridica.
-Haide! Ia-ti pelerina. Ie$im la o plimbare.
Ea fu surprinsa, dar ii urma planul, cu siguranta imaginan
du-$i ca el avea vreun scop ascuns.
~i a$a $i era.
Cu mana ei U$oara ca o pana sprijinita pe bratul lui, se plim
hara prin ora$. Nu era mult de mers pana la sala pe care el o
observase cand trecusera pe acolo mai devreme; cand 0 tras
pentru a se alatura multimii de spectatori bine imbracati, printr
care se aflau $i studenti $i oameni de societate, a$teptand sa i~l
plateasca biletul, ea clipi spre el.
- Un concert?
-Nu avem ce face pentru Roderick in seara asta. M-am gandit
ca am putea beneficia amandoi de acest amuzament.
Ea citi afi$ul de langa U$cl, apoi il privi.
-Handel?
E!plati la micul ghi$eu, apoi o lua de brat $i o conduse in hol.
- Imi place Handel.
Ea pufni neincrezatoare. El zambi.
Urmari concertul fascinat, privind-o doar din cand in cand
pen~ru a-$i confirma ca $i ea era la fel de incantata. Corul excela cu
o selectie din operele seculare ale maestrului $i cateva arii pentru
contrast; calitatea midi orthestre ce ii acompania sugera ca era
alcatuita din elevi ai universitatii de muzica.
La finalul concertului, cand aplauzele rasunatoare se stin
sera $i ei se alaturara celorla:lti spectatori care ie$eau pe U$ii,
ajungand intr-un final pe strada, descoperira ca noaptea
se lasase de m~lt $i ca muzica fusese su:ficient de puternica $i de
memorabila incat sa ii urmeze, umplandu-le mintile in timp ce
se intorceau la han.
De$i avea multe pe cap, el ramase in continuare atent in
timp ce strabateau strazile intunecate. Oxfordul era un ora$ mal
sigur ca Londra, dar se aflau in zonele slab luminate ale sale.
Revenind incet cu picioarele pe pamant, parasita gradual de
vraja muzicii, Miranda i$i dadu seama ca buzele ii erau tuguiate,
124

cuprinsa de un sentiment subtil de placere. Grija


derick era in continuare prezenta, dar ramasese in
um spusese $i Roscoe, nu aveau cum sa il ajute pe
l
in acea seara.
1 dorise sa ii distraga atentia. in ultimele doua ore
usese prizoniera muzicii - avusese parte de un refu'4' " .i . 11 11 de gandurile ei, de grijile ei obsesive. Poate ca lui ii
I 4 11 , , 1I ' re acest interludiu, dar impulsul de a o aduce la ace st
11 , 1 111 t izvorase din egoism.
tea spectatorilor venisera din centrul ora$ului; pe
treet erau acum doar ei doi, inconjurati de o noapte
1~ 11 , .. , I ni$tita.
11 1 1 1
opri la coltul unde trebuiau sa traverseze. Facu o
1 111 1, I' vi in fata, cu trasaturile schitate de lumina felinarului
I 11111 ,. 1 ~ trecusera cu cativa metri in urma.
I 1 ! 11di fata regelui cartoforilor londonezi, planurile ei lungi,
ii , I 11 1 I niile puternice ale nasului $i ale buzelor, maxilarul
untea lata $i ochii cu pleoape grele.
pe care altii o vedeau aspra $i neinduplecata, dar una
111 "I' 11 l
reia ea aflase case ascundea o bunatate intrinseca.
I 1 11 du-se prada impulsului, folosindu-se de mana pe care o
11111 , 111 bra~ul lui pentru echilibru, se intinse pentru un sarut
I 11 11 11 1 ' ultumire simpla, fara implicatii - pe obrazul lui.
Ii .11 11 momentul in care el intoarse capul inspre ea.
11,, ..!1 li se intalnira.
'1 1 11 II , ra intr-O mangaiere U$Oara.
1\ 111 111 1 i inghetara. Un moment, o fractiune dintr-o bataie
0

.1. 1111111 . 1.
1 11

1ii

apele coborate, privirea ei se fixa asupra buzelor lui.

t 1 I I1 . 1 I ni era indreptata spre fata ei.


1\ I" 1

l ctiona. ~i ea la fel.

', ii I 111 1. 1 li se atinsera din nou.


1

11,. , l.1 , asta se agatara unul de celalalt.


Ali ,. ~: inmuiara; ale lui devenira ferme.
',.I

l i. tura dintre ei deveni reala.

I 1. 11, i rmata, dureroasa $i dulce, intr-un schimb atat de deh1.,, , ,ii , de irepetabil $i de neintentionat, de o fragilitate in
, 1

I 11,d I 1np fascinata $i plina de atractie.

125

- - - - Stryfianie Laurens---Fara vreun plan, fara intentie, fara scop, presiunea reciproca a
buzelor lor, atat de incitant de noua, ii cuprinse $i opri timpul ...
Ia.sand senzatiile sa ia foe $i sa o strabata.
Uita ce facea. Unde se afl.au, de ce erau acolo.
Secunde, minute, oricat timp ar fi trecut, atingerea buzelor lul
lipi!e de ale ei, cea mai delicata urma lasata pe simturile ei.
In acele minute nimic nu mai conta. Nimic altceva nu o
mai captivase in acest fel, nu mai fusese atat de delicios de
entuziasmant.
Capul lui Roscoe se intoarse incet. Zapacit. EL ~i totul doar din
cauza atingerii buzelor ei.
El dorea mai mult. Muc::chii
lui devenira tensionati, instinc.,,
tele bine antrenate ascutindu-se, ca sa actioneze, sa preia controlul
$i sa conduca .. .
Ce facea?
~intea lui reveni in functiune, dupa o palma mentala.
I$i ridica dintr-odata capul, zdrobind mica lor imbrati$are
delicata, evocatoare.
'
Uimit, se uita cu atentie la fata ei umbrita, incercand sa deslu$easca sirena care il capturase cu atata U$urinta. Trebuia sa fie
acolo ... undeva.
Miranda Clifford clipi $i i$i fixa ochii lumino$i asupra lui.
Chiar $i in lumina slaba, el putu sa vada jerbele de culoare
din obrajii ei.
Apoi ea facu un pas in spate.
Punand distanta intre ei.
Nici macar nu o stransese in brate, dar fu nevoit sa se lupte cu
impulsul de a se intinde spre ea $i de a o trage spre el.
s~ indeparta $i el, cu fata intoarsa spre strada.
- Imi pare rau. Cuvintele ajunsera la el ca o $Oapta agonizanta. Ea i$i stranse pelerina mai puternic in jurul ei. Am vrut
doar ... sa iti multumesc. Fara sail priveasca, i$i inclina cu rigiditate capul spre el. Nuse va mai intampla.
,,De cenu?"
El 1$i mu$ca limba, alungand gandul nepotrivit. Avea dreptate - ea era o lady, iar el era regele cartoforilor din Londra.
Nu putea sa fie ceva intre ei; era bine sa retina amandoi asta.
Indiferent de impulsurile lor.

----Tatu( sau nimic - - - e putea el sa spuna? Altceva decat o minciuna sfruntata?


ptand ca nu existau cuvinte superficiale pe care sa le
ii
pune
pentru a o lini$ti, se apropie ca sa ii ofere bratul,
1
11 lese in ultima clipa inutilitatea gestului $i-l transforma
IH I I !lfl emn din mana.
11 ide, ar trebui sane intoarcem.
I (1 and capul, ea consimti. In continuare fara sa 11 priveasca,.
, 1111 ni, $i el i se alatura.
1

Capito{u{6

126

~
mandoi, descoperi Roscoe, priceputi la disimulari. In orit el $i Miranda strabatura o buna bucata de drum spre
11 1 111 11 ham, con$tientizarea a ceea ce se petrecuse intre ei fusese
" I 11 ii ma tangibila intre ei.
\1 1.1 and la hotel in noaptea precedenta, se retrasesera
1 11 1 11 1 i in camerele lor fiira ca macar sa mormaie un ,,Noapte
imineata, ea aparuse $i i se alaturase in salon pentru
11ol1 11'
jun; oricat de atent se uitase el, nu reu$ise sa descopere
11 11
11 ,ur semn ca ea $i-ar aminti ce se intamplase.
1111 'l" ca reincepuse sa se poarte cu el cu acea politete rigida;
111 1 1, d, duse seama cat de mult se relaxasera unul in compania
I11 I 11 . Acum insa erau din nou regele cartoforilor din Londra
1 Indy logodita cu respectabilitatea, neavand nimic in comun
111 11 1 1.I< de dorinta lor imp~rta$ita de a-1 salva pe fratele .ei " 1. ,.,.it u a simpla, directa, fara alte implicatii cauzate de o atrac\11 111 n licata.
:1 utreba daca aveau sa fie la fel de puternici pana cand 11
11.1111 1111 e Roderick $i 11 duceau inapoi la Londra.
I 11 11 aptea precedenta, singur in camera lui, avusese timp sa
" 1 11 \i 1 l ascii - la sarut, lace dezvaluise acesta.
11 11 1 ' e atras de Miranda Clifford din prima Secunda cand 0
1 1 1111 n holul de sus al casei sale, de fata $i de silueta ei lumi' 111 1I ' uz de lumina lunii. Dar era obi$nuit cu astfel de impulsuri
11

127

- - - ir'otu( sau nimic - - -

- - - - - Ste_pfianie Laurens---fizice $i, afland identitatea $i scopul ei in casa lui, renuntase I


aceste ganduri fara sa mai revina la ele.
Dar ea se intorsese $i ii ceruse ajutorul, genul de cerere p
care el era structural incapabil sa o refuze: i$i $tia proprl
slabiciune in astfel de situatii. Dar nu putea afirma ca nu er
con$tient de interesul lui pentru ea, un interes potentat dle o
fascinatie crescanda.
Nu fusese niciodata un calugar; in cei treizeci $i opt de anl
de viata, acumulase o experienta considerabila in relatiile C\&
sexul frumos, de la prostituatele tineretfi lui la matroanele bla
zate din societate care cautau o alinare pentru plictiseala propriiilor
casnicii, care, in ultimul deceniu, fusesera sursa lui principal&
de partenere accidentale. De cand devenise Roscoe, nu avusest
o amanta constanta - o situatie periculoasa, atat pentru. el,
cat $i pentru respectiva lady-, dar nu i$i refuzase complet acest
aspecte ale vietii.
Experienta ii spusese, de la inceput, ca atractia lui pentru
Miranda Clifford era imparta$ita de aceasta.
Aceea$i experienta il avertizase ca ea nu numai ca nu prilve
cu ochi buni aceasta atractie, dar o gasea nelini$titoare, era ceva
ce ea $i-ar fi dorit sa poata ignora.
in ciuda hainelor lui de lup, era nascut gentleman; fac:use
tot ce ii statea in putinta ca sa o ajute, dar $i ca sa ignore c:eea
ce simtea.
Pana in seara trecuta.
Nici unul dintre ei nu i$i dorise ca asta sa se intample, dar se
intamplase.
$i aceasta realitate statea intre ei, imensa, in timp ce ro1tile
scartaiau $i ei inaintau pe drum.
intr-un final, Birminghamul aparu la orizont, o aglomeratie
pestrita de cladiri vechi $i noi.
El cuno$tea ora$ul; era eel mai apropiat ora$ de Ridgware, dlefl
de obicei calatorea la conac pe o ruta mai directa.
..
Miranda privi in jurul ei, tot mai ingrozita pe masura. ce
inaintau in Birmingham. Ora$ul se marise considerabil de cand
il vizitase ea ultima oara; sa il gaseasca pe Roderick intr-un oraf
atat de agitat avea sa fie mai greu decat banuise.
Apropiindu-se de centrul ora$ului, il privi pe Roscoe.
128

11 1
I

ii

um?
ra simplelor saluturi, abia schimbasera trei cuvinte

,i lt

m ne cazam la unul dintre hotelurile mai mid, apoi am


pun intrebari.
v.
1 1 1r daca Kempsey $i Dole sunt de aid, nu vor fi. de gas1t la
11 1
au la hanuri.
1 It\ dar avem nevoie de o confirmare ca au ramas intr-ade'.~i ca nu au trecut direct prin ora$ in drum spre, sa zicem,
t

11

I I

1.

11

ntata sail intrebe de ce se gandise la Liverpool - portul


ill11 I ,II' multe vase plecau spre America-, dar Se ho~arl vSavla:e
, .i, 11 r aacesteiposibilitatipentrumai tarziu. Trebmasarama1
111 11111
ntrata.
lid basera despre ,,varul ei bolnav$i insotitorii lui" la nume1 11 l 1 nuri mid $i taverne de pe drum. Intr-un final, la ~a:gine~
" I I I ilui, aflasera ca trasura darapanata CU perechea el vcmdat~
,11 . ntrase in ora$. Posibilitatea - Roscoe nu dorea sa o va~a
, 11 11 l mai mult - ca Roderick sa se afle undeva aproape de ei o
It i I 11 1 gala masura entuziasmata, lini$tita $i tematoare, dar CU
.. 11 11 1 m~a o fa.cu sa devina activa.
v
.
juta sa nu se mai gandeasca la barbatul de la~g~ ea v$1 ~a
ment complet nea$teptat, revelator, pe care 11 1mparta111
11 1 1
Oxford Street.
1. pusese ca ar fi. trebuit sa regrete acel moment ~ferves:ent,
11" 111 t se putea forta sa fie ipocrita, nici macar i~ mmte~ ei, ~$~
, 1 11 hotari sail ignore, $tergandu-l din memona con$t1enta $1
111 I'. 1idu-i orice influenta asupra comportam~ntului.ei, hotara~d
1 1, 1. ta era modul de a actiona intelept, rational $1 respectabil.
11 11 11u reu$i decat sa devina mai tensionata, de parca s-ar fi lupt 1! 111 ntinuu cu sine, cu adevaratele ei inclinatii...
1 ). ndu-$i seama ca mintea ei se abatuse din nou, ii comand~
1 rime sa revina la problemele curente. $i i$i dadu seama ca
1 11 1 1
, I I)'. ivea incurcat.
I pusese o intrebare.
n.tro$i.
lmi pare rau. Eram cu capul in nori. Ce ai spus?
1' 1 , 1

I I

11

129

- - - - St~fianie Laurens---,,Cu capul in nori." Vazandu-i culoarea din obraji, Roscoe putu
sa ghiceasca la ce se gandea ea. Privind in fa ta, stranse din maxilar,
reprimandu-$i orice raspuns prostesc, amintindu-$i de linia pe
care, cu intelepciune, ar fi trebuit sa o mentina amandoi $i, dupa
un moment, reu$i sa ii raspunda pe un ton aproape rezonabil:
- Voiam sa $tiu daca ar trebui sane ferim $i aid de vreun vecin
din Cheshire care ar putea sa fie in trecere.
Ea se stramba.
-Ar trebui. Majoritatea calatoresc la Londra pe alte rute, dar
vin $i prin Birmingham destui, a$a ca mai bine suntem cu bagare de seama.
- Deci nu putem folosi hotelurile principale.
Nici nu era foarte dornic sa le foloseasca; trecusera anii
peste el, dar erau oameni in Birmingham care 1-ar fi putut recunoa$te in continuare drept omul care nu mai era de multa vreme.
Familia lui nu avea nevoie sa fie anuntata ca fusese vazut in so'
cietate dupa doisprezece ani.
- Spre norocul nostru, ora$ul are mai multe hoteluri mid.
Ajunsera la un hotel marunt cu o curte mica $i camere cu
priveli$te spre nimic mai interesant decat strazi inguste $i alei.
Oferindu-$i serviciile indeosebi celor aflati in calatorii de afaceri,
hotelul avea totu$i $i cateva apartamente. Dupa ce fora condu$i
in unul dintre ele, sufrageria $i cele doua dormitoare de fiecare
parte a acesteia, cu vedere la aleea din spate, o lasa pe Miranda
in apartament $i cobori pentru a finaliza aranjamentele. Dupa
ce aranja ca bagajele sa fie ca.rate sus de un lacheu, ie$i din hotel
$i porni sa afle tot ceea ce putea despre Kempsey, Dole $i despre
locul uncle se ii dusesera pe Roderick.
Se intoarse mai rapid decat se a$teptase. Dupa nici o ora
de cautari prin taverne $i discutii inofensive despre trasuri
cu perechi ciudate de cai, instinctele ascutite in anii petrecuti la
Londra i se aprinsera.
Se folosise de numele lui Kempsey o si~gura data, de descrierea
lui de doua ori $i de numele lui Dole tot o singura data, in locuri
diferite, dar primise destule priviri alarmate pentru a deveni
atent; poate ca i$i dorea sa afle unde se aflau cei trei, dar nu 1$i
130

- - - - Totu( sau nimic - - - il o a sa atraga atentia, cu atat mai putin a lui Kempsey $i a
111
ole.
Considerand aceste priviri ca o confirmare ca Gallagher auzise
I, 11 ca Kempsey $i Dole se nascusera $i crescusera in Birmingham,
111 tase sa mai puna intrebari $i, de$i nu observase pe nimeni
rindu-1, se intorsese la hotel facand un ocol.
rcand sea.rile principale, se opri pe palierul primului etaj
,ii p ivind spre holul ingust, a$tepta. Cum nu aparu nimeni sa
111 l be despre domnul care tocmai intrase, continua spre al doilea
, I 1 i spre apartament.
schise U$a $i intra.
Af:lata la masa dintre cele doua geamuri inalte, Miranda ridica
rea de la pachetele pe care tocmai le desfacea. Oprindu-se din
,,
e facea, ii cerceta fata:
- e-ai aflat?
.I n hizand U$a, el scutura din cap.
- A trebuit sa incetez cu intrebarile. Atrageam prea mult
11111 ia.
I c ndu-$i jos paltonul, ii puse pe un scaun.
He se indrepta de spate.
- aca nu putem intreba, cum o sa aflam ceva?
- Avem alte optiuni. Traversa camera spre ea. Organizatia
ill l111Jtropica finanteaza un proiect important aid. Prin acest pro,, ., i m cunoscut cateva persoane care vor fi fericite sane ajute $i
, o11, l robabil vor avea mai mult succes ca mine. Sunt localnici, a$a
, .1 v r obtine mai U$Or informatii despre alti localnici.
prindu-se langa masa, studie continutul pachetelor infain hartie maro. Bandaje, lotiuni, tifon, o mica foarfeca, un
t de atele, mai multe pilule $i prafuri.
uncle le-ai luat?
Miranda nu n cunO$tea foarte bine, dar recunoscu semnil 11 q . acestui ton prea neutru, prea lipsit de inflexiuni. Totu$i,
w .I nd ce obiectii ar fi putut el avea, ii ignora.
la spiterul aflat la cateva strazi distanta. Daca Roderick
111 p iorul rupt $i are dureri - poate avea $i febra deja-, atunci
I ' 1I 111 cesar sa ningrijim numaidecat dupa ce n salvam. Cu cat n
.1j111 1m mai repede, cu atat mai bine, $i, cum nu avem nici o idee
ol .11. 1 sim vreun doctor prin apropiere ...
131

- - - - Stpfianie Laurens - - - -

- - - - Totu( sau nimic - - - -

-Ai ie$it singura... Te-ai dus panel la spiter $i te-ai intors


singura?
Ea se incrunta.
-Da. L-am intrebat pe baiatul de jos .. .
- De cand a devenit un comportament acceptabil ca o lady
respectabila sa strabata strazile unui ora$ de una singura?
Ea intepeni.
- Era mijlocul dupa-amiezii $i am mers o distanta scurta.
- Nu con teazel cat de departe ai mers.
Roscoe ii vazu ochii caprui aprinzandu-se.
Carapacea cumpatarii rigide, in spatele careia se retrasese, se
crapa $i cazu, $i Miranda intreba cu inflacarare:
-Atunci ce conteaza?
Cu maxilarul strans, 'ii sustinu privirea $i zise implacabil ceea
ce pentru el era evident:
-Ar fi trebuit sa ma a$tepti.
Ochii ei se largira din cauza $Ocului prefacut.
-Dumnezeule mare! Daca iti imaginezi ca am sa-ti cer permisiunea ca sa cumpar cateva bandaje pentru fratele meu ranit,
gande$te-te mai bine. Sau ma crezi prea firava ca sa pot cara aceste
pachete? Arata cu trufie spre obiectele de pe masa. Sau, nu, a$teapta. M-am prins. Ma crezi prea proasta sa $tiu ce sa cumpar!
-Nici unul dintre aceste lucruri.
Intensitatea furiei retinutedin vocea lui ar fi trebuit sa o faca
sa dea inapoi; oricare dintre oamenii lui ar fi facut-o.
in schimb, ea veni mai aproape, cu ochii sfredelindu-i pe
ai lui.
-Atunci ce?
Intrebarea beligeranta, incapatanata, imperioasa rasuna in
urechile lui. Cu ochii pironiti in ai ei, la fel de furios, inspira puternic, temperandu-se sumbru.
- Domni$oarii Clifford.
Ochii ei se largira din nou.
- Ce s-a intamplat cu Miranda? Indrepta urt deget spre el. Una,
doua mi te-ai adresat a$a cand asta ti-a fost pe plac.
El simti ca maxilarul ii statea sa crape de incordare.
- Miranda, atunci. Eu ...

- Pentru informatia ta - ea i$i ridica barbia $i mai sus -, nu


un copil care trebuie pazit. Am douazeci $i noua de ani, am
' 111 us o gospodarie ani de zile $i sm:.1t perfect capabila sa stra11 1 ateva sute de metri in lumina zilei fara sa ma pierd, sau sa
I 11 I cl OStata, Sau orice iti imaginezi tu Ca S-ar intampla!
Era o lady de douazeci $i noua de ani ale carei postura $i voce
1y
u viziuni ale unei zeite, care, de$i se imbraca mai mult decat
, 1111
rvator, reu$ea sa atraga privirile barbatilor oriunde s-ar fi
1I11 1, dar care traia pre a izolata de societate ca sa i$i dea seama de
i1 1 ~ia viscerala pe care o provoca.
i$i dea drumul la furie era intocmai ce trebuia sa faca; de
i scapase asta, de ce gandul ca ea s-ar fi putut expune unui
l'"''l ol cat el nu era langa ea reu$ise sail provoace in asemenea
l1 ,1I , . Cu ochii in continuare fixati in ai ei, inspira adanc. I$i simti
1.. 111 eramentul frematand ca un ogar pregatit pentru cursa.
- Ar fi fost mai bine, zise el, pe un ton periculos, scazut, precis,
11.11 cl i fi a$teptat sa ma intorc ...
Ii i$i arunccl mainile in aer.
- Nu aveam nici o idee cand te vei intoarce! Mijindu-$i ochii, ea
ii 111 rebel: Mai bine pentru cine?
Ill izbucni.
- Pentru mine, daca vrei sa $tii.
l! deschise bratele larg.
e ce?
lnvoluntar, el pcl$i mai aproape de ea.
u capul lasat pe spate, ea se tinea tare, cu o privire ca de
d 11111. n t.
. 't teau fa ta in fata, furie contra furie, vointa fata in fata cu o
.!1.1 v inta defier- in timp ce else lupta cu impulsul de a o lua in
I 11 .i \ )>i de a-i raspunde la intrebare.
I i rbinteala furiei lor, $i altceva, ii cuprindea pe amandoi ca
11 111 ile unui incendiu.
Nu era intelept. Efortul de care avu nevoie pentru a-$i inf 1.111 impulsurile, apoi pentru a face un mic pas inapoi, departe
ol11
mea pe care se afl.asera amandoi, il lasa tremurand in
il 1w lui.
<'lipind, ea paru sa i$i dea seama cat de mult se apropiase de

132

q 111 t

, 1

I"''

1.
133

- - - - - - Stryfianie Laurens - - - - - -

~--- 'T'otu( sau nimic - - - - - -

'

Respirand suficient ca el sa ii vada sanii ridicandu-se, fa.cu ~i


ea un pas in spate.
Lui ii fu mai u~or astfel sa se intoarca, sa i~i ia paltonul $i apoi
sa se indrepte spre U$a langa care se afla geanta lui de calatorie.
Aplecandu-se, ridica geanta $i, cu mana pe maner, privi inapoi.
-Lace ora este cina?
Ea il privi fara sa clipeasca.
-Am aranjat pentru ora $apte, in salonul de jos.
- Ne vedem acolo chiar inainte de $apte.
Nici o intrebare. Deschise U$a $i ie$i.
Miranda privi U$a inchizandu-se cu o precizie precauta.
Se holba la lemnul mut un minut intreg, apoi, cu inima batandu-i in continuare, cu buzele strangandu-i-se, se intoarse sa
i$i aranjeze proviziile.
La ora noua a doua zi dimineata, imbracata in hainele ei de
doliu, fara palarie $i val insa, statea in spatele lui Roscoe pe
caldaramul din fata unei mari biserici. Un semn anunta ca marele
edificiu era inchinat Sfantului Filip, incluzand $i Caminul pentru
Baieti Sfantul Egbert.
- Organizatia Filantropica sustine caminul?
incepand sa urce scarile, Roscoe privi in lateral pentru a se
asigura ca ea il urma.
-A fost unul dintre primele noastre proiecte. Primul lui proiect, cu mult inainte ca organizatia sa ia fiinta. ~i nu doar ca il
sustinem. Organizatia este finantatorul principal. Deschise una
dintre U$ile masive de biserica $i o tinu $i pentru ea. Se opri
langa U$a, facand un semn in josul naosului. Este un coridor ce da
din transept.
Ar fi preferat sa nu o ia cu el, riscand ca ea sa afle mai multe decat $i-ar fi dorit, dar gandul de a o lasa sa i$i petreaca ziua singura,
sa aiba libertatea de a se plimba pe unde o taia capul, ii trecuse
prin gand doar fugar; posibilitatea unei calamitati era prea mare.
Deschizand U$a de la capatul transeptului, pa$i in curtea
interioara spre care dadea fatada princiJDala a bisericii Sfantul
Egbert. Cand sunetul clopotelului de $COala rasuna din fatada
de piatra, baieti cu varste intre $ase $i paisprezece ani trecura
134

pe dalele de piatra, intrand in diferitele cladiri in care i$i


11' 1 i clasele.
and semn spre intrarea principala, o conduse pe Miranda.
rintele Nightingale conduce institutia. Cu putin noroc, va
i ne va primi.
I 1 ndenta, doamna Swag, se grabea sa traverseze holul prin, 111ii i observandu-1, fa ta ei deveni un zambet larg. Se inclina, il
11 11111 ca parintele Nightingale va fi incantat sa ii primeasca $i
11111 .ciinta ca acesta putea fi gasitin biroullui.
coe i$i lasa $armul ruginit sa ii coloreze zambetul.
, iu drumul.
Normal ca il $titi, sir. Doamna Swag radia. Ar fi bine sa imi
,., 1, I Qi eu de treaba.
c'u plecaciuni de ambele parti, se grabi la treburile ei.
1
n$tient ca Miranda il privea, o apuca de brat ca pentru a o
, 11' luce, in realitate pentru a-i distrage atentia. Functiona - reu$i
i 1 '
nduca pe lungul coridor spre birou fara sa mai puna vreo
11111 b re. Dupa ce batu $i primi acordul sa intre, deschise U$a $iii
' I \ I Mirandei semn sa inainteze, urmand-o apoi.
A uns in spatele unui birou antic ce gazduia un munte de
I 1 Ii l l, parintele Nightingale i$i ridica privirea. Ochii i se marira
I 11 . nd o observa pe Miranda; la.sand jos stiloul, se ridica, apoi
11 11.u pe Roscoe, $i un zambet radios ii aparu pe fata.
/\h, fiule, bine ai venit. Bine ai venit! Privind-o din nou pe
~ 1 1 1nda, Nightingale straluci $i mai tare. ~i carui fapt datoram
,, , . 1 t placere?
I >upa ce dadura mana, Roscoe facu prezentarile.
u $i domni$oara Clifford il cautam pe fratele ei, domnul
ll 11il .. rick Clifford. Este $i el membru al organizatiei $i a fost
1I p 1 de doi barbati in timp ce se intorcea acasa de la o intalnire
,, 11 tra.
C rule!
N htingale i$i trecu privirea de la fata lui la cea a Mirandei,
,, 1oi 1 ] facu semn sa se a$eze pe scaunele din fa ta biroului.
ar, va rog, luati loc $i spuneti-mi cum va putem fi de folos.
I\ coe ii explica despre Kempsey $i Dole, cum el $i Miranda ii
111111 .t era pana la Birmingham, teritoriul lor, $i cum se dovedise
I" ti p ntru un strain sa afle unde se ascundeau.
135

------ Stpfianie Laurens------ ~tiu ca unii baieti de aici se trag din zone similare cu cele din
care vin Kempsey {>i Dole. De$i in mod normal a$ ezita sa cer un
asemenea lucru unor tineri, adevarul este ca s-ar putea intoarce
$i discuta cu vechii lor prieteni $i cuno{>tinte $i sa afie ceea ce eu sau orice alt membru al autoritatii - nu a$ putea; mai precis, dacl
Dole, Kempsey {>i gentlemanul bolnav $i ranit pe care ii au cu ei se
afia in acest ora$ sau daca au plecat mai departe {)i, daca a{>a s-a
intamplat, in ce directie.
C~ spranceana ridicata, Nightingale incuviinta din cap.
- Inteleg ce vrei sa spui {>i, de$i nu a$ putea, cu con{>tiinta
curata, sa le ordon copiilor sa ne ajute - $i {>tiu ca asta imi ceri sl
fac -, sunt de acord ca ar trebui sa formulam altfel problema ~i
~a ii intrebam daca sunt dispu{)i sa afie ce pot. Privi spre Miranda.
Inteleg ca gasirea domnului Clifford este urgenta?
Anxietatea ei era atat de transparenta, ca nici nu mai era nevoie
sa raspunda.
- Noi a{>a credem, parinte.
. - Daca baietii sunt de acord sane ajute, zise Roscoe, cu permismnea dumneavoastra am sa vorbesc eu primul cu ei, sa le subliniez faptul ca i;u vreau sa fie prea insistenti cu intrebarile $i sl
atraga atentia. Intalni privirea lui Nightingale. Nu ma indoiesc de
abilitatile $i de entuziasmul lor, dar nu vrem eroi.
-A{>a este.
. Impletindu-$i degetele, Nightingale se retrase in gandurile lui.
Roscoe se uita spre Miranda $i ii intalni privirea, la fel de
meditativa ca a lui Nightingale, studiindu-1.
- Cred, zise Nightingale, ca {>tiu baietii potriviti sa te ajute.
Facandu-le semn sa ramana pe loc, se ridica. Am sa cer unuia
dintre profesori sa ii aduca, $i le putem explica situatia $i sa le
afiam parerea.
'
Zece minute mai tarziu, dupa ce baietii fusesera chemati din
clasele lor in sala comuna $i dupa ce le v~rbise Nightingale: apoi
Roscoe, deveni evident ca doisprezece dintre ei erau incantati sa
ii ajute pe principalul sponsor al orfelinatului - Miranda aflase
destule ca sa i$i dea seama ca Roscoe insu$i, la.sand la o parte
organizatia, era acel sponsor - intr-un mod atat de entuziasmant
$i de aventuros.
136

------ Tatu( sau nimic ---- - I u lini$tita de discursul lui Roscoe, de puterea vointei lui $i
' trictiile pe care acesta le impuse baietilor, inclusiv sa nu
Ill! I
a in ,,Cercetare" Singuri, ci Sa ramana tot timpul in perechi.
' ,) l termina sale explice ce trebuiau sa $tie - subliniind ca dorea
tat $i nimic mai mult -, Nightingale pa$i in fata $i le dadu
.I1''' ul baietilor, adaugand:
i, tineti minte, vrem sa va intoarceti eel tarziu la ora trei,
1
l1 1.1 1' daca nu ati descoperit nimic.
H scoe intari aceasta porunca printr-o privire.
I\ i tii incuviintara din cap, ranjira, salutara $i ie$ira din
1111 1.1 re.
Bun! Nightingale se intoarse spre Miranda $i spre Roscoe.
1 1 r fi. sa ii spuna slujnicei sane aduca ceai, $i apoi va pot pune la
1111 11 t cu ce am reu$it sa facem aici?
I scoe dadu aprobator din cap.
Multumesc. Cum ma afiu aici, daca aveti timp, a$ aprecia un
1

lj I

t.

Miranda accepta cu gratie oferta de ceai, $i se intoarsera toti


111 I u.
' iul sosi, adus de o slujnica energica. Aprovizionat cores111111 z. tor, Nightingale vorbi despre baietii pe care ii avea in grija,
1 q1
tand numarul lor, realizarile $i planurile consilitilui orfel 111 1lului pentru viitorul apropiat. Roscoe asculta atent, punand
1II11 md in cand intrebari precise $i iscoditoare.
Miranda se lasa pe spate pe speteaza, sorbi ceai, privi $i
111 1111\ . Grija ei pentru Roderick era permanenta, $i o afecta
'""I tare, dar curiozitatea starnita de Roscoe era indeajuns de
111 11 1 nica pentru a 0 distrage suficient cat sa a$tepte intoarce1 '. I l11 i ~ilor macar CU 0 aparenta rabdare.
i 'hiar in timp ce ii asculta raportul lui Nightingale, Roscoe
' ' ' it reros de con{>tient de prezenta tovara$ei lui tacute, trasese
11111 1 mai departe de birou, in dreapta lu1. Banuia ca ea i$i
11 ,111 scaunul mai in spate intentionat, ca el sa nu o vada cat se
, , 1111 ntra asupra lui Nightingale, a$a ca putea privi $i asculta fara
,, 1 , j
njeze, fara ca el sa fie con$tient de asta $i, prin urmare,
t 11.1' 1 aiba retineri.
LI cvea tot~$i retineri $i era pregatit,_ la nevoie, sa tl opreas' ,1 11 Nightingale din a dezvalui tot. 11 intalnise intaia oara
137

- - - - - - Stpfianie Laurens ---- - pe bunul parinte cand era doar un adolescent; un diavol impelitat din una dintre familiile aristocrate locale, el $i prietenii lui
'
se opreau ocazional in Birmingham pentru a chefui... Nightingale,
$i el mult mai tanar pe atunci, intervenise intr-o bataie intre
ni$te interlopi periculo$i $i un grup de tineri locali.
Intr-un final, Roscoe se simtise obligat sa opreasca propria lui
contributie la bataie pentru a-1 ajuta pe - in acele zile - naivul ~i
declasatul parinte.
Acesta fusese inceputul unei colaborari neobi$nuite; prin
intermediul lui Nightingale $i al sustinatorilor acestuia - chiar
$i in anii lui ,,pre-Roscoe" era suficient de bogat cat sa se intrebe
ce sa faca cu toate d$tigurile lui - cunoscuse pentru intaia oara
idealurile filantropice . .
De$i nu discutasera niciodata despre asta, $i Nightingale
nu pusese niciodata la indoiala transformarea lui in Roscoe,
Nightingale $tia cine era el cu adevarat, carei familii apartinea $1
care era numele lui adevarat.
Roscoe nu vedea nici un motiv pentru care Miranda Clifford
ar fi trebuit sa obtina aceasta informatie scandaloasa.
'
'
Din fericire, Nightingale nu parea sa aiba vreo dificultate in
a-$i aminti ca el era acum Roscoe. in timpul discutiei lor, Roscoe
o privi pe Miranda. Aceasta pusese cea$ca de ceai inapoi pe
tava. Ultimele comentarii ale lui $i ale lui Nightingale nu reu$ira
sa ii atraga atentia; aproape putea sa vada anxietatea crescand
in ea ca un val.
I$i intoarse privirea spre Nightingale.
- V-am ocupat o prea mare parte din dimineata, $i aveti sincerele noastre multumiri pentru acest fapt, dar ar trebui sa va
lasam sa va vedeti de treaba. Se ridica $i privi spre Miranda. Cred
cane-am putea plimba prin orfelinat pana se intorc baietii.
-Intr-adevar, intr-adevar! Nightingale se ridica in acela~;i timp
cu Miranda. Va rog sa va plimbati pe uncle doriti. Nu avem secrete
aid, $i, sincer, vizita voastra nu va trece neobservata - $i baiei,
$i angajatii vor vedea sinceritatea interesului vostru, oricare ar fi
motivul care v-a adus aid. ~i asta ajuta. Conducandu-i spre U$A,
Nightingale continua: A$ fi onorat daca m-ati insoti la pranz la
masa mare din cantina - nu le va strica baietilor sa fie obligati
138

- - - - - rfotu( sau nimic - - - - - specte manierele la masa, $i banuiesc ca indraznetii no$tri


1)1 n~i nu se vor intoarce pana dupa-amiaza.
cceptara cu multumiri. Cand Nightingale mch1se U$a b1roulm
111
rma lor, Miranda se intoarse spre Roscoe.
- Deci uncle ne putem plimba?
fa.cu semn in josul coridorului $i i se alatura.
. . ..
_ unt gradini, destul de placute, de cealalta parte a b1sencn.
:11 folosite pentru a-i instrui pe baietii care arata interes pen11 11 radinarit.
_ Daca 1-am inteles bine pe parintele Nightingale, programul
, 11 ici este struc~urat pentru a le oferi baietilor o meserie, nu
.! 11 , o educatie.
- Acesta e~te scopul comitetului director.
- Unul pe care tu $i organizatia il sustineti.
.
- Nici unul dintre noi nu vede vreun rost in a-i invata pe ace$tl
J, 1 i literele $i matematica $i nimic altceva. Sunt putine slujbe
pot fi obtinute cu aceste lucruri, $i majoritatea oricum nu
111
titudinil~ n ecesare pentru a le ocupa. Putinii care le au capata
, 11 bicei pozitii de functionari, ajutoare de editori sau posturi
11 ) 1 re, dar majoritatea au nevoie de altceva.
~
l\junsera la o U$a, $i el o tinu deschisa pentru ea; mers~ra pe
, , 11
ingusta ce trecea pe langa un mic gazon pun.ctat dm loc
cu copaci mari, printre care se gaseau stratun de erbacee
11 , 1

1
, precum $i flori anuale ofilite.
111
entru baietii mai in varsta, zilele se impart mtre lect1ile de
,I 111 neata $i ocupatiile sau ucenicia de dupa-amiaza. Majoritate~
,, 1
e~celeze cu acest regim - profesorii raporteaza ca .est:, ma1
1 1
i1 11 1 lu sa ii faca sa fie atenti la lectii dimineata daca $tlu ca vor
la activitatile lor dupa-amiaza.
1 intand pe' carare, Miranda cerceta cat de aranjate erau
11 1 1 u.rile de flori $i gazonul.
T ate proiectele organizatiei sunt similare? Se concentrea,1
a-i invata pe tineri lucruri de baza $i a-i ajuta s~ capete o
1
"" ' i rie? Tin minte ca proiectul lui Roderick era o $COala condusa
.1, un in~endent $i ati mai mentionat $i academia doamnei
1 '. 11 1 rbury de la Londra.
/\jungand in dreptul ei, else gandi, apoi raspunse:
1

..

139

------ rr'otu( sau nimic ------

------- Steyhanie Laurens ---- - - Majoritatea proiectelor actuale au legatura cu instruirea


tinerilor mai putin noroco$i, pentru a-i ajuta sa obtina o slujbA,
dar nu asta a fost intentia mea expresa. Este mai mult un rezultat
al vremurilor recente; astf~l de proiecte au fost evaluate de grup
ca fiind cele mai utile - reprezinta modul eel mai productiv de a
ne utiliza fondurile.
- Din ce am auzit in acea seara, depuneti mult efort nu doar in
evaluare, ci $i in urmarirea ulterioara a acestor proiecte. Ea il privi
fix. Tuai infiintat organizatia?
El ezita, apoi ridica din umeri.
- Deja ma implicasem in cateva proiecte cand a aflat Ro Gerrard
$i m-a cautat, cerandu-mi parerea. El este ... tenace cand i$i pune
ceva in minte. Organizatia a fo st mai mult ideea lui decat a mea.
-Dar tu e$ti membrul eel mai vechi, cum ar veni. Ii scruta
chipul. La intalnire, ceilalti te-au tratat cu siguranta in acest fel.
-S-ar descurca la fel de bine $i fara mine, dar ... am mai multe
resurse decat ei in anumite sfere.
Ea i$i pleca U$Or capul. Simtind stanjeneala lui provocata
de faptul ca devenise tinta intrebarilor ei, nu mai insista pe
acest subiect.
Se plimbara in gradina pana cand clopotele ii chemara la
cantina pentru masa cu parintele Nightingale $i cu subalternii
sai. De$i separata de Roscoe la masa cea mare, Miranda conversa
$i se distra - suficient cat sa tina la o parte anxietatea ei in privinta lui Roderick.
Situatia fratelui ei ii lasa arareori loc de alte ganduri, dar, cum
nu era, practic, nimic de facut, i$i inabu$i grijile $i discuta cu
profesorul de muzica $i cu eel de desen.
Dupa pran z, Roscoe fu abordat de profesorul de sport; dupa ce
vorbi cu barbatul, privi spre ea.
In compania asist entei orfelinatului, careia tocmai ii fusese
prezentata, Miranda i se alatura.
- Ma gandeam ca a$ putea vizita infirmeria.
El incuviinta din cap $i ii zambi infirmierei.
- In acest caz, eu voi fi pe terenul din est cu unii dintre baieti.
'
Vin eu sate iau daca se intorc ceilalti.
Se despartira, $i ea o insoti pe ~sistenta, o femeie marunta,
debordand de energie $i mereu vesela, spre infirmeria bine
4

140

,1, 1 ta afl.ata la capatul uneia dintre aripi. Dupa ce ii fora prezen1,


facilitatile, Miranda intreba:
- Tratati multe rani?
- Mult~ taieturi, zgarieturi, genunchi juliti $i chiar ochi invi111 \ ~ i, dar, cu peste cincizeci de baieti fugind dintr-o parte in alta,
1111 mereu cateva oase rupte de pus la loc.
- Ah, asta era curiozitatea mea. Se opri, apoi continua: A$a
1 111
a mentionat parintele Nightingale, il cautam pe fratele meu.
11
/\ 111 uzit c~ ar fi ranit la picior, eel mai probabil o fractura.
- Oh, dureros. Asistenta se stramba. Va fi foarte dureros. Is-a

la loc osul, $titi cumva?


..
Miranda se lupta sa blocheze imaginea mentala a stam
'" Lu le a piciorului lui Roderick, $i durerea care era, probabil,
111 lportabila.
- Banuim ca nu a avut parte de asistenta medicala. Ma intreb
il .1 mi-ati putea spune ce a$ putea face sa ii mai domolesc
11 11
rinta pana ajungem cu el la un doctor.

p1 1ri

I$i petrecu urmatoarea ora invatand cum sa trateze initial


1111
.cient cu un picior rupt.
Mai tarziu, gandindu-se ca rana lui Roderick ii ocupase intreaentie Miranda urma instructiunile asistentei $i ajunse la
t': '
l'" r, apoi ie$i pe U$a ce ducea spre gazonul dinspre est:
_
M rgand pe o carare ce marginea de fapt un teren de JOC, vazu
1111 ~rup de baieti impra$tia, toti cu atentia concentrata ~s~111 1 barbatului aflat in mijlocul terenului, aplecat deasupra bate1,
111 f ~a uneia dintre portile de la capatul ter:nului ~e chiche~. .
'fl<ra haina, in cama$a $i vesta, era cu fata mtoarsa la ea, pnvmd
1111 ciat care se lansase intr-o aruncare. Mingea veni rapid, dar
1(1 11; e ridica bata $i, cu mu$chii spatelui arcuindu-se fluid, lovi
111 11 ea de-a lungul terenului. Strigand, trei baieti se repezira
J

1l11p. ea.

zand, Roscoe fugi spre cealalta poarta, atinse pamantul cu


v :11 ul batei $i apoi se intoarse in capatul din care pornise.
Nu o vazuse; cand se intoarse din nou spre eel care arunca, ea
11.1 '/ 'rsa gazonul spre umbrele adanci de sub stejarul batran.
.In urmatoarea jumatate de ora, cu o curiozitate crescanda
11 L' ivi pe el $i pe baieti, modul cum interactiona cu ace$tia
141

------- Stp fianie Laurens ----- - -

------- Totu[ sau nimic - - - -

$i se intreba cum, uncle $i cand invatase regele cartoforilor din


L.ondra sa joace chichet $i, mai ales, cum de capatase acea lejentate cu care se purta cu copiii. De la eel mai mic, de aproape $apte
ani, pana la eel mai mare de pe teren, posibil de doisprezece ani,
toti erau captivati de el; nu era greu de inteles de ce profesorul de
sport, ramas intr-o parte a terenului, il invitase sa petreaca timp
cu baietii.
Amintindu-$i tot ceea ce vazuse la Londra, combinand informatia cu ceea ce vedea aid, era evident ca era un lider- unul nascut
pentr~ a con~uc~, care $tia in mod instinctiv cum sa ii atraga
pe altn la el, md1ferent de varsta, sa-i inspire $i sa-i comande,
obtinandu-le cu U$Urinta loialitatea.
De$i erau mult mai in varsta ca ei, toti oamenii lui se uitau la el
a$a cum o faceau ace$ti baieti.

1$i viziteze mama cu cateva zile in urma. Conducea o tra.ura cu o pereche de cai nepereche $i ii oferise varului sau un
Ii nut ca sa aiba grija de trasura $i de cai cat el i$i vizita mama.
1
tteva ore mai tarziu, aparuse Kempsey, $i Dole i$i platise varul re fusese sufi.dent de aproape sa ii auda pe Kempsey $i pe
le certandu-se in privinta celei mai bune rute spre Lichfield,
e o casa de tara de acolo.
- Varu-meu a zis ca vorbeau ca vor sa duca un gentle111 n acolo.
Cocotat pe o banca, cu ochi lumino$i, orfanul de zece ani i$i
l 1, nganea pidoarele, multumit ca adusese cele mai bune ve$ti.
- Kempsey i-a zis lui Dole ca aceasta casa apartine varului
u, dar ca este goala, pentru ca varul este la inchisoare, Kempsey
1mai zis ca este locul perfect pentru ei. Dupa asta, s-au urcat in
t
ura $i au plecat.
Dupa alte cateva intrebari, stabilira ca momentul intalnirii
rll se cu patru zile in urma.
Roscoe ii lauda pe toti cei doisprezece baieti; cu permi' unea lui Nightingale, ii recompensa pe fiecare cu cate un $Hing
, ii dadu baiatului al carui var fusese atat de util inca un
. ling pentru acesta.
Odata ce baietii plecara, Roscoe o privi pe Miranda $i vazu
11 lini$tea ce ii aparuse in ochi. Ii multumi lui Nightingale $i i$i
la I ra bun-ramas.
ar, in timp ce traversau biserica, ea se opri.
- Daca nu te deranjeaza, a$ vrea sa petrec un moment - facu
1111 semn spre strane - aid.
El incuviinta din cap, o urma intr-o strana $i se a$eza la un
111 tru distanta de ea.
Miranda i$i pleca iute capul $i se cufunda in rugadune.
Roscoe privi spre altar - $i rosti el insu$i o rugadune in ta1 r . Varul care tinuse caii cateva ore nu mentionase nid o alta
'
'
1 11 i~care sau vreun sunet, din interiorul trasurii.
e la Roderick.
Asta nu era de bun augur pentru starea tanarului sau prieten.

Roscoe nu putea spune cu certitudine cand i$i daduse seama


ca Miranda se aft.a acolo, privindu-1; con$tientizarea prezentei
ei i se forma pur $i simplu in creier. Atingerea privirii ei ~ra
U$Or de recunoscut chiar $i de la distanta. Trebui sa cerceteze
de cateva ori zona cu atentie pentru a o gasi, dar odata ce o zari,
ceva in el se calma.
Oricum, nu era foarte lini$tit ca ii permisese sa vada $i sa afle
atatea lucruri despre el, dar nu putea gasi puterea sa scurteze
timpul petrecut cu baietii. Chiar atund aparu un tanar baiat din
cladire pentru a-i chema in biroul lui Nightingale.
Dupa ce returna bata $i i$i felidta adversarii, i$i lua din nou
haina $i, imbracand-o, traversa gazonul spre locul unde statea ea.
Aranjandu-$i manecile, ii intalni privirea.
Baiet~i pe care i-am trimis in cercetare s-au in tors, $i se pare
ca au ve$tl.
v

Se adunara in camera comuna. Unii dintre baieti se concentrasera pe familia Kempsey, altii pe familia Dole. T~t ce aflasera
de la familia Kempsey, oameni deloc vorbareti, era ca ,,Jack al
lor locuie$te acum in Lo'na", case intorsese, dar ca parasise din
nou Birminghamul.
Totu$i, de la un var care locuia pe acelea$i strazi inghesuite
ca familia Dole, doi baieti aflasera ca Herbert Dole se oprise
142

Cand ajunsera la hotel, Miranda incepu sa se plimbe dintr-o


in alta.

11 rte

143

- - - - Steyfianie Lauren s - - - Roscoe o privi. Rezerva pe care ea o mentinuse pe parcursul zilei, paravanul in spatele caruia reu~dse in mare parte sa
i$i ascunda emotiile ... se facea tandari. Agitatia o cuprindea in
valuri. Dupa cateva momente, se duse spre unul dintre scaune
$i se a$eza. Else intreba ce ar putea sa ii spuna, ce ar putea sa faca
pentru a-i distrage atentia.
Ea ii arunca o privire.
-Nu avem ce sa facem in seara asta, a$a e?
Roscoe scutura din cap.
- Lichfield este prea departe - pana ajungem acolo, se va fi lasat
seara. Nu este un moment bun pentru a merge in recunoa$tere,
a$a ca oricum ar trebui sa a$teptam pana maine. ~i sa gasim un
loc unde sa stam, un loc unde sa fim siguri ca prezenta noastra
nu le-ar fi comunicata lui Kempsey $i lui Dole s-ar putea dovedi
imposibil de facut. Am putea sa fim nevoiti sa ne intoarcem la
Birmingham ca sa ne petrecem noaptea.
Ea se stramba.
-Nu are rost.
Cu privirea plecata, continua sa se plimbe.
Energia neobosita, cutezatoare din plimbarea ei, frustrarea
ce o cuprindea i se transmiteau lui foarte eficient. Intr-un final,
nu mai putu suporta. Se ridica. Cand ea il privi, zise:
- Propun sa cinam devreme astazi, ca sa ne putem retrage
repede $i sa pornim cum se crapa de ziua.
Ea incuviinta din cap.
- Da, a$a ar fi eel mai bine.
- Voi face eu aranjamentele.
Indreptandu-se spre U$a, o deschise $i, cu o ultima privire
spre ea, o lasa plimbandu-se prin incapere.
Fu cuprins de un sentiment iritant, irational de e$ec fiindca
nu era in stare sa ii calmeze agitatia; frustrarea ei, teama ei
continua sa il roada in timpul mesei cu patru feluri $i il urmara
in sus pe scari, in sufrageria apartamentului lor.
Sperase ca ea avea sa se retraga in camera ei sa se culce, ca
el sa se poata retrage in a lui, dar nu. Ea continua sa strabata
cararea pe care era pe punctul sa o imprime in covor, dintr-o
144

------ 'T'otu( sau nimic -----te in cealalta in fata celor doua geamuri $i a mesei dinle.
Inainte $i inapoi; inainte $i inapoi.
prindu-se langa U$a apartamentului, el o privi in tacere.
Ei ii scapa un mic sunet; cand se intoarse din nou, 1$i ridicase
111mnul $i il apasase puternic de buze.
uficient.
e indrepta hotarat spre ea $i ii bloca drumul. Pret de un
11 1 ment, crezu ca ea avea sa incerce sa treaca peste el, dar in
1d tima secunda se opri tremurand atat de aproape, incat intre
, )y etul ei $i haina lui nu ramasera decat cativa centimetri.
Ridicandu-$i capul, se incrunta spre el.
- Ce?
Roscoe privi in acei ochi caprui cuprin$i de anxietate prov ata de frici confuze, imaginare. Era tinuta prizoniera de acele
I ( rice planau deasupra ei. Trebuia sa o elibereze.
- Ce pot sa fac ca sa iti distrag atentia?
Ea clipi, apoi ochii ei - intreaga ei expresie - se limpezira.
- Asta.
Ca un om care se ineaca agatandu-se de un pai, ridica un brat,
, prinse de gatul lui, se inalta spre el, i$i lipi buzele de ale lui $i
rl ruta.
Elingheta.
Apasarea buzelor ei scazu, $i Miranda deveni dintr-odata
11
igura.
insa repnerea lui se risipi; instinctul prelua controlul. Cu o
111 na ii cuprinse fata. ii ridica buzele spre ale lui $i o saruta $i el.
Tinand-o strans, ii raspunse la mangaiere, o spori.
Avea dreptate; asta chiar avea sa ii distraga atentia. Era
, n urul lucru posibil pe care il putea face, singura interaqiune
. :icient de puternica sa strapunga orice ingrijorare $i temere
1
i $i, pentru oricate minute ar fi, sa ii indrepte gandurile
J r altceva.
pre ceva placut.
A$a ca ii oferi ceea ce i$i dorea $i o saruta din nou; ca inainte,
paru U$Or sa faca asta, atat de U$Or sa se cufunde in acest
. himb, sa raspunda cererii ei $i sa 1$i satisfaca propria nevoie,
i (l
1

145

- - - cr'otu( sau nimic - - -

- - - - - - Steyfianie Laurens - - - - - acea foame mistuitoare care cre$tea in el, chemata, provocata de
nevoia ei.
Buzele ei erau un deliciu, carnoase $i generoase, moi $i captivante; sa le savureze, sa exploreze acele curbe delicioase ... era
o recompensa pe care el o revendica acum cu bucurie.
Cu capul invartindu-i-se, Miranda se agata de acest schimb
fascinant, de promisiune, de atractie ... de el. Renunta la orice
prefacatorie - de asta avea nevoie, asta poftea. Asta i$i dorea
sa exploreze.
Aceasta parte a vietii. Aceasta parte a ei.
Doar cu el o mai simtise - o vazuse $i o simtise suficient cat sa
fie sigura de existenta ei, cu atat mai mult sa o exploreze. Toate
astea erau de-ajuns pentru a o intriga sa 1$i doreasca sa afl.e ce
insemna de fapt sa fii cu un barbat.
Cu acest sarut, el deschisese o U$c'i spre un peisaj nou, unul
pentru care, in ceea ce o privea, doar el detinea cheia.
Cu nici un alt barbat nu mai simtise acest frison revelator,
aceasta incordare a simturilor, aceasta inevitabila ascure a
con$tientizarii.
Buzele lui se mi$cau pe ale ei cu o stapanire persuasiva.
lntr-un fior suprimat - de incantare, de anticipatie -, ea i$i departa buzele; se cutremura pana in adancul sufl.etului cand limba
lui ii explora buzele, apoi patrunse printre ele. Insistenta.
El se infrupta. Nu era nici un alt cuvant potrivit pentru asta;
o sorbire blanda, dar inexorabila, o explorare incarcata de o
posedare subtila.
Intr-un schimb care evoca dorinta, caldura $i o nevoie mult
mai primitiva ce se intensifica.
Pentru simturile ei, el era doar caldura intunecata, putere
$i fermitate masculina; 11 saruta $i ea, ii raspunse la mangaieri,
condusa de o dorinta nestapanita.
$i el ii intoarse aceasta placere.
Timp de momente de nenumarat, sarutul lor continua,
condus intai de el, apoi de ea. Intr-un final de amandoi, de
impreunarea calda a gurilor lor, de amestecarea infierbantata
a respiratiilor lor, de lupt a evocatoare, provocatoare a limbilor lor.
146

Ea deveni COn$tienta ca mana lui alunecase in jurul t~liei


ca 0 tragea mai aproape .. . 0 un val de caldura o cuprms~
1
ii ntr-odata cand rotunjimile ei se intalnira cu caldura Im
11 1 sculina. Puterea lui evidenta o inconjura, o lini$tea $i o alina
11 r-un mod ciudat, oferindu-i insa $i o promisiune neros1 ( c . o promisiune primara pe care o parte la fel de primitiva din
' 1i
accepta.
.
Prin mana cu care il apucase de partea de sus a bratului, ea
, tu sa simta otelul din el, sa simta tensiunea in cre$tere'. P~
1
1 .1
pana $i simturile ei ne$colite o interpretau dr~pt d~rmta
' I
canda. 0 pasiune infranata. Se afunda in el, atrasa de caldura
1 1 Strangand-o cu bratele, o trase $i mai aproape; varful dur al
1
, 1
tiei lui se lipi de moliciunea stomacului ei.
~i 0 parte pana atunci necunoscuta a ei rezona.
dorea.
.
v . .
i ea il dorea pe el.
$i dorea sa afl.e mai multe, tot ceea ce ea, feme1a de douazec1 $1
de ani ' crezuse ca avea sa-i fie refuzat pentru totdeauna.
II
Nu se mai simtise a$a cu nici un alt barb at; avea sa se ma1
rnta oare vreod~ta a$a: incurajata, $i increzatoare, $i arzand
il1 dorinta?
~i oa;e mai conta faptul ca dorinta d~-a nu. se m~i ga~~i. I~
i.1 jile ei pentru Roderick mai adauga o dimensmne disperarn ei
\ 11 re$tere?
.. . ~
Topindu-se in imbrati$area lui, i$i ridica ambel_: ~am1, 11 cu111 nse $i il tinu astfel prins cat timp il saruta - cat tlm~ pune~
t 11' re frantura din nou gasita ei dorinta in lansarea une1 ceren,
. . .
11 11 ei comenzi... 0 invitatie evidenta.
El o citi, o intelese. Miranda simti saltul din pulsul Im, s1mt1
1111 iunea care t;ansforma corpul lui in otel. 0 saruta $i el, cu put , 11 cu cererea lui proprie mult mai parfumata, mult mai ext ti ita. Acceptand invitatia ei, ii devora gura $i sesiza simturile
,, naltandu-se.
. i ;poi brusc el se opri.
u un oftat, intrerupse sarutul $i i$i inalta capul.
u inima batand, cu simturile zguduite, ea se uita, uimita, la
1 1\ lui umbrita. O tinea in continua:e in brate,. lipita vd:_ el ~e
1., piept la genunchi. Cum spatele lm bloca lumma, trasatunle

147

- - - - Sto/fianie Laurens - - - -

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - -

Ii erau indescifrabile, dar sunetul respiratiei lui era aspru, taios,

Nu dorea sa discute despre asta. Se intoarse spre U$a de la


. 11n ra lui.
- A$t eapt a.
n vocea ei se descifrau nesiguranta $i o vaga incredulitate.
Oftand in sinea lui, se intoarse $i ridica o spranceana.
u spinarea dreapta ca un vatrai, ea ii intalni privirea.
- imi refuzi invitatia pe care ai inteles-o in mod foarte clar?
u buzele stranse, el ii sustinu privirea, lasa un moment de
Ii 11 ) e sa treaca, apoi zise:
- Nu te resping. Refuz sa fiu genul de ticalos care sa profite
, 1,. ti ne, indiferent de oferta ta.
fuza sa se lase $i mai mult prins de o femeie care se potri\11' I la fel de putin in lumea lui pe cat se potrivea el in a ei. Vazu
, i 1 ma firava de frustrare in ochii ei. Maxilarul ei se incle$ta, iar
, J 1 \ i ei fu aspra cand $Uiera urmatoarele cuvinte:
- Nu a fost o oferta fara judecata. A fost o invitatie intentio11 L - $tiU ce fac.
- fntr-adevar? El ii studie fa ta. Atunci spu.ne-mi - ii prinse
, , hli in capcana, acea privire verde-aurie a ei - de ce vrei sa te
'1il i cu mine?
Miranda nu i$i dorea nimic mai mult decat sa deschida
1. 11
$i sa ii raspunda la intrebare cu 0 declaratie irefutabila,
d, mintea ei refuza sa ii ofere una. De ce? Dar de ce credea
I' e ce intreba? Ce se a$tepta sa raspunda ea?
Mai exact, ce raspuns ar accepta el ca fiind eel potrivit, eel
t? Sufi.dent cat sa ramana impreuna, mai degraba decat sa
"' -sparta?
ret de un minut, ea se gandi la raspuns. Degeaba; daca el ar
I 1 utat o modalitate de-a o convinge cam cat de novice era in
. 11 sta privinta. nu ar fi gasit o cale mai buna.
Tacerea incarcata se prelungi. ..
u buzele $i mai stranse, el incuviinta din cap.
- Chiar a$a.
ra o tristete in ochii lui, in vocea lui, o tristete pe care ea nu
'
'
, ' rnai vazuse, dar, inainte sa se poata concentra asupra ei, el se
111 t arse $i pa$i spre camera lui.
- $i acum, daca ma vei scuza, intentionez sa dorm putin.

o oglinda fidela a respiratiei ei, a starii ei de ameteala, in sine un


contrapunct al cadentei rapide a pulsului ei.
-Nu. Cuvantul era slab; nu era sigura daca el vorbea pentru
sine sau pentru ea. Apoi maxilarul lui se incorda, impreuna cu
tonul. Nu putem continua.
Ratiunea ei fusese deconectata, distrasa de dorinta, gandurile ei erau dezarticulate.
-De cenu?
Ochii lui intunecati ii fixara pe ai ei. Dupa un moment, ii
explica:
- Pentru ca nu vreau sa profit de tine, $i asta s-ar intampla
daca am continua.
Ea 11 dorea, $i el o dorea pe ea. Lipita strans de el, nu se putea
indoi de dorinta lui $i era foarte sigura $i de dorinta ei. Voia s~
continue $i sa afie mai multe.
-Nu vad de ce ...
El i$i deschise bratele $i facu un pas in spate, ajutand-o sa i~i
recapete echilibrul, apoi ii dadu drumul $i se intoarse.
-Nu sunt un ticalos.
Ea se incrunta.
-Nici nu mi-am imaginat ca e$ti.
- ~i ce fel de barbat porne$te sa i$i salveze un prieten $i ii
seduce sora pe drum?
-Asta nu are nimic de-a face cu Roderick. I$i ridica barbia.
Are de-a face cu mine.
Era cumva $i ea uimita sa i$i dea seama ca exista adevar in
vorbele ei.
Roscoe o privi, incerca sa interpreteze postura ei provocatoare. Absorbind sinceritatea din tonul ei, se gandi din nou la
toate pret de o secunda, dar ... i$i pleca U$Or capul.
-Asta imi face pozitia $i mai clara. Tu e$ti cine e$ti, iar eu
sunt cine sun t. Nu are deci nici un rost sa ducem mai departe ce
am inceput.
Era la fel de sigur de asta pe cat era sigur de numele lui
adevarat.
Nu putea duce altundeva. Oriunde $i-ar fi dorit el sa duca.
148

149

------ St'!}'hanie Laurens------

- - - - ir'otu( sau nimic - - - - -

Ea i$i atinti privirea asupra umerilor lui, a liniei lor rigid


De neclintit, ca o stanca, hotarat; el se decisese - nu avea nic I o
idee de ce, dar nu parea pe punctul sa cedeze.
Ru$inea $i furia explodara in ea; caldura ii urea in obrnjl,
Se indepartase pentru prima oara de cararea respectabilitil\11
1
$i uncle o dusese asta? Frustrarea o invalui; nici macar asta nu
reu$ise sa faca bine, de$i fusese sigura ca el o dorise, la fel de mul
cat il dorise ea pe el.
Oprindu-se cu mana pe maner, el o privi, ochii Ii se intalnir ,
apoi el ridica o spranceana cinica, o expresie a epuizarii.
Ea lua foe. Agitandu-$i mainile in aer, dadu glas frustrArU
intr-un tipat mut, se intoarse, ma.r$alui spre U$a ei, o deschis ,
trecu in viteza $i o tranti in urma ei.
Sunetul ascutit disparu.
Roscoe se holba la U$a un minut, apoi expira. Desc;hizand u~a
lui, trecu pragul $i o inchise incet in urma.
Facuse ce trebuia.
De$i refuzul invitatiei ei evidente fusese o hotarare mult
mai grea decat ar fi crezut, nu avusese de ales. De$i faptul dl
o facuse il zdruncina mai mult decat ar fi crezut posibil, oprirea
oricarui tip de evolutie a relatiei lor era in interesul lui... $i al
ei deopotriva.

sta a fost treaba cu bagatul in pat devreme,


<
d
. zise
,
du-$i un umar de cadrul geamului $i fixan cu pnvirea

Ill 1

1 11, 11

" " ll< JJ;l~ii.

Capito[u[7
~
11, 1, 1 faptul ca el nu adormi ii salva.

va ore mai tarziu, in continuare complet lmbracat, ~~scoe


sese, fara scl-$i poata gasi lini$tea, in fata geam~m mtu:
11 ,, ,d
in camera lui, cand pa$ii de pe dalele de afara, urmat1
.1, 11 njuratura grosolana, il facura se priveasca spre aleea ce
1,, , , ., prin spatele hotelului.
..
1 11 i barbati masivi inaintau de-a lungul aleu m~ust:, opr~n
.i 11
pentru a incerca fiecare geam. Suprimandu-$1 msu~1 o
11q 111 tura, Roscoe traversa rapid camera spre U$a. ln~ran~
111 1 Mlalta camera, nu mai batu la U$a Mirandei, ci o desch1se $1
I'' nauntru.
.
ll dormea intinsa pe spate pe pat, cu parul despletit m valun
I'" 11 ma. A$t~rnuturile erau rava$ite, de parca $i ea ar fi fost la
1i1t idul ei agitata.
Apropiindu-se incet de pat, Ii puse o mana pe buze mamte sa
, , uture de umeri.
chii ei se deschisera larg, dar apoi il vazu $i clipi.
.
andu-i drumul la umar, el ii duse un deget la buze, apo11$1 lua
111 na de pe gura ei.
...
_ Rudele lui Kempsey sau ale lui Dole, sau ambele famili1, a~
vnit sane faca 0 vizita. Vocea lui era doar un murmur. Sunt afara,
inca, dar o vor
I I\ . alee ''J'~i incearca sa intre in hotel. Nu au reu$it
1
d
11
1 e. Trebuie sate ridici, sate imbraci $i sap ec~m e ~1c~. _
Ea observase expresia lui sumbra; ochii e1 se largira ~an~
t1 r~elese in sfar$it ce spusese el... Apoi, dintr:odat~, expres1a e1
!I lini$ti. Ridicandu-se, privi in jurul camere1, apo1 la el; purta
( > cama$.i de noapte din flanela ce acoperea tot~, d_ar, a$a_ cu~
1 bservase el anterior, pudoarea ei nu reu$ea decat sa o faca ma1
tragatoare, eel putin pentru el.
, f

111 I

150

:1

Nu intelegea puterea atractiei dintre ei, dar intelegea cu fiecare


fibra ca nu putea permite sa ii duca spre ape mai adanci.
Ar fi trebuit ca ea sa ii multumeasca, de$i else indoia ca Miranda
facea asta. Cel putin nu inca. Dar in timp avea sa o faca. DupA
ce urmau sa il salveze pe Roderick $i sa il duca inapoi la Londra,
avea sa vada $i ea ce gest nesabuit ar fi fost .ca o lady respectabila
sa aiba o relatie cu regele cartoforilor din Londra.
La geam nu existau perdele. Traversa camera spre acesta $i se
uita la luna aflata sus, pe cerul de deasupra ora$ului.
Ar fi trebuit sa doarma, dar se indoia ca avea sa reu$easca.
Nu cu un asemenea amestec puternic de frustrare, nevoie acaparatoare $i dezamagire trecand prin el. Nu intelegea de ce reactia
lui era una atat de puternica, atat de complexa, atat de obsesiva,
atat de putin controlabila, dar a$a era.

151

Stryfianie Laurens

- Trebuie sa impachetam $i sa facem paturile.


Aruncand cear$afurile la o parte, ea cobori din pat pe cealaltA
parte $i se grabi sa i$i ia bagajul.
El injura U$Or.
-Nu avem timp ...
-Nu avem timp pentru altceva! Privirea pe care i-o arunca ea
il arse. Azvarlind geanta deschisa pe taburetul din fata mesei, ea
vari iute piepteni, perii $i tot ce se mai afla pe masa de t~~:u.
Apoi i$i ridica privirea $i~ il vazu stan~ ac~lo . .Gra~e$te~te! Ii facu
semn sa se indeparteze. Impacheteaza - $1 as1gura-te ca nu a mal
ramas nimic sa ne dea de gol.
Planul ei i se cristaliza de indata in minte. Sa impacheteze, sl
faca paturile - sa faca sa para ca ar fi plecat deja. Nu e:a un plan
rau, dar ... 0 privi. Se dusese la $ifonier $i i$i scotea roch1a de pe un
um era$ ... Cu siguranta nu aveau timp sa se certe.
Se intoarse pe calcaie $i fugi afara din camera.
Trei minute mai tarziu, el se intoarse, cu geanta in mana.
Ea i$i trasese rochia peste cama$a de noapte; pelerina ei er
a$ezata peste geanta pregatita. Tragand cuverturile din nou pest
pat, ea le aranja in jurul pernelor deja scuturate.
- Unde sunt, $tii cumva?
- Nu puteau sa intre prin spate - probabil
hotelul.
-Exista $i o U$a laterala, nu-i a$a?
- Da. Nu avem mult timp.
Indreptandu-se, ea arunca o privire spre pat.
- Trebuie sane descurcam cu cat avem.
Roscoe era de acord.
Ea ridica pelerina, o arunca peste umar $i i$i lua geanta. ~ .
-Atata timp cat nu ating patul sa ii simta caldura, nu 1$1 v
daseama.
-H~~!

Luand ambele bagaje, o conduse spre sufragerie. Simtind


aproape de el, deschise U$Or U$a dinspre coridor.
Asculta.
Nici un sunet nu tulbura lini$tea somnolenta.
.
Pa$i pe culoar, a1>tepta ca ea sa iasa $i sa stea in spatele 1
apoi inchise incet u\)a. Ii facu semn spre scari. Cu putin nor
152

------ rr'otu( sau nimic -----au sa coboare la parter $i sa se ascunda in una din camerele
eptie.
J\junsera la capul scarilor,
- e camera?
~ pta aspra razbi pana la ei.
V zitatorii lor erau deja in hol.
I 19i Miranda se indepartara de scari.
L etajul doi, numarul noua, raspunse cineva.
H coe cerceta in intuneric, cautand sea.rile din spate; obser11 1 11 ~
batanta din coltul indepartat al holului $i o impinse
lr1 I
< directie, apOi, luand-0 de mana, 0 traSe dupa el Cat de
1 11 cl ndrazni.
J opiindu-se de U$a, auzira pa$ii zgomoto$i urcand pe scarile

11

r1 ,

,11 r

I cte.

1111

vira din nou spre scarile principale. Incercand sa i$i conz simturile, auzira pa$i venind $i din acea directie.
I 1 u prin$i in capcana.
nda il trase de maneca. El o privi. Cu buzele stranse, ea
mn din cap de-a lungul holului, apoi il stranse mai tare de
i 11 trase inapoi.
urma, de$i nu intelegea ce avea ea de gand.
, opri pe holul din partea opusa capului scarilor princi11 d . trase de un maner din perete. Fara zgomot, un panou se
1 " I 1 ' Un dulap? Ea privi in spatele panoului, apoi la el, i$i
t capul 1>i se strecura inauntru.
I 1 lui o strangea in continuare pe a ei. 0 urma alarmat,
' 11 11
intr-un spatiu ingust marginit de rafturi in spate $i pe
I I 1 1 Ii 1 care raft plin cu a$ternuturi impaturite.
'q 1. 1\ ul din fata rafturilor fusese conceput pentru o singura
1 1 11 , 111 , dar nu aveau alta optiune. Roscoe puse bagajele la
I'" 1 11 1 1 lor, apoi se lipi de ea $i inchise u~a- chiar cand deslu~ira
t1 1 1111 1il 111nabu~it al pa$ilor ce traversau palierulde sub ei, urcand
I"" 1ill mele trepte pana la etaj.
I I 11
rtait se auzi din coltul holului - deschiderea u~ii din
111 ' ' " dt la scari.
11 .,. 1 1 la dulap se inchise aproape in tacere. I~i spuse ca su1 1111 I' use prea tare din cauza spatiului mic, dar ca cei cinci
, re ii cautau nu-1 auzisera $i ca nu s-ar gandi sa caute
I 'r

11

153

------ Stryfianie Laurens-----intr-u? dulap ... Era un lac ingrozitor in care sa fii gasit. Ave
e~ ~ut1~ele, dar. i:u putea ajunge la ele. Umerii lui abia incapc
mCI macar nu 1$1 putea ridica bratele. Nu avusese de ales, a~a
le strecurase in jurul Mirandei - era aproape infa$urat in jurul
cu bratele atingand marginile rafturilor, cu spatele la U$a.
Ea ii prinsese maneca deasupra cotului, il stransese mai tare,
degetele infi.gandu-se in partea de sus a bratului sau. Intunerlc
era a$a deplin, ca erau efectivi orbiti, dar se puteau auzi unul
celalalt respirand, erau atat de aproape, ca puteau simti ridicart
piepturilor, adierea calda a respiratiilor pe piele. I$i p~teau sim
~orp~l unul celuilalt, mu$chii, oasele, conturul $i rotunjimile ce 1
lmpnmau una in cealalta in intuneric.
Aroma irezistibila a unei femei calde, abia trezite din somn H
atata simturile.
' '
'
Ea nu avusese timp sa i$i aranjeze parul; un val viu abunden
'
u curgea peste umeri, o masa densa aflata atat de aproape, ca firt
razlete 11 gadilau. ~i mirosul. Daca lumina soarelui ar fi avut un
miros, acela ar fi. fast.
El i$i odihni barbia de pielea moale $i se stradui sa ignore
presiunea sanilor ei plini pe pieptul lui, apasarea coapselor I
~velt:
ale lui, rotunjimea incitanta a $Oldurilor ei aproapt
lmbrat1$andu-le pe ale lui.
Se lupta sa se concentreze pe pericolul ce pandea in afara
dulapului.
Initial, ea se sprijinise batoasa de el, dar, pe masura ce minu
tele treceau, mu$chii ei se relaxasera treptat.
Miranda se concentra pe respiratie, incerca sa i$i domoleasdl
a.met:ala. $i inima care batea puternic. Sa fie atat de aproape,
tmuta atat de strans, era atat un $OC senzual, cat $i o provocare
i~icita. Nici una dintre cele doua nu era U$Or de ignorat, dar, in
cmda tuturor lucrurilor, in ciuda caldurii mu$chilor lui, in ciuda
reactiei corpului sau la al ei, atat de evidenta avand in vedere
cat de aproape Stateau, ea era COn$tienta ca atentia lui se fixase
'
dincolo de dulap, ca asculta cu atentie.
~i ea trebuia sa fac~ la fel. Treb~ia sa fie pregatita sa reaction:ze daca erau gasiti. In pofida raspunsului corpului ei la aprop1erea lu.i, in ci~d~ sensibilitatii ei dureroase la fiecare aspect
al aceste1 aprop1en, erau in primul $i-n primul rand parteneri

..

?:

154

rTotu( sau nimic ------

Jui Roderick, $i scaparea de urmaritori era scopul lor


I . rzator.
1, 1, , nd $i mai adanc, i$i indeparta mintea de la obi$nuitele
, . , , nzuale, i$i forta simturile sa ajunga dincolo. de U$ile
I r.
c rbati masivi trecusera de ascunzatoarea lor, venind
rile din spate $i indreptandu-se spre apartamentul
bil alaturandu-se celor care se furi$asera pe scarile
minute intregi; nu se auzira decat sunete slabe,
~" ""'I t din directia apartamentului lor. Apoi desh~$ira din
""11 1111 ii, strangandu-se undeva in capul scarilor.
I , n iba, uncle or fi?
,,, 1 le fura $Optite ragu$it, dar in lini$tea noptii, se auzira in
1'11 1'I' 1 destula claritate.
1'1 buie sa fi fugit. Nu erau haine, n-au lasat nimic in urma.
11 c te au ghicit ca venim dupa ei, ha?
.1 uzi un mormait de nemultumire.
1 I 11 moment trecu, apoi:
icare ar fi motivul, nu mai sunt aid - nu are sens sa mai
1111 1. 11 m. Sa mergem!
I ',1r,;ii incepura sa coboare pe scari.
. . .
.
1; Jack $i Herb? intreba cineva.
N ducem maine dupa munca pe la e1 $1 n avert1zam ca un
.1,,1111 1 $i o doamna intrebau de ei, dar, oricum, oricine ar fi, nu
, , i'1 1zinta o mare amenintare - nimic sa nu se poata ei descurca.
l > reapta scartfil, apoi sunetele retragerii se estompara treptat.
IJn minut mai tarziu, ea il stranse pe Roscoe de brat - o int,, I, e nerostita.
\ t barbia in parul ei, el scutura din cap, dar nu se mi$cii.
A$teapta, $Uiera el. Nu putem fi inca siguri ca am scapat.
v

ciuda torturii senzuale la care era supus, el nu i$i asuma


rise, a$teptand vreme de vreo douazeci de minute inainte
1111 l schida U$Or U$a de la dulap. In hotel domnea o lini$te mor11 1. ntala; dupa intunericul din dulap, putea sa vada foarte bine.
I $ind din refugiul lor, cerceta holul din jurul scarilor principale,
,11 , i inspira adanc $i se dadu la o parte permitandu-i $i Mirandei
t

v1n1\n

155

-------- Stpflanie Laurens----

- - - r:r'otu( sau nimic ------

sa iasa. Dupa aceea se apleca din nou $i lua bagajele, apoi inchl
U$orU$a.

Se intoarsera in apartamentul lor.


Odata intrati $i cu U$a inchisa in urma lor, el a$eza bagajele
podea. Indreptandu-se, o privi pe Miranda.
Ea se oprise in mijlocul camerei $i se intorsese pe jumAt
pentru a se uita la el. Lumina lunii intra prin geamurile fA
perdele, conturandu-i profilul, dar lasandu-i trasaturile cufund
te in semiintuneric.
Era o distanta mult mai mare intre ei acum, dar...
0 dorea inapoi - inapoi in bratele lui, cu corpul lipit de al s~u.
Pastrandu-$i pozitia, i$i pleca U$Or capul spre ea.
-Ai gandit rapid.
Vocea ii era mai profunda ca de obicei, in continuare afectat ,
Ea ridica un umar.
- Am avut noroc c~ am incaput amandoi.
Tonul ei ragu$it arata ca nu doar el fusese afectat de diabolic
lor inghesuiala, nici singurul care cazuse prada senzatiilor
tulburatoare.
Refuzand imboldul de a se apropia $i mai mult, o privi ezitand,
balansandu-se, leganandu-se; apoi ea inspira, se indrepta $i, cu
capul ridicat, se intoarse incet $i pa$i spre el. Se opri in fata lui, cu
ochii pironiti in ai lui. Roscoe ii sustinu privirea.
-Ar trebui sa ne odihnim cat mai putem.
Asta ar trebui sa faca.
Acesta era, cu siguranta, lucrul intelept de facut, dar Miranda
nu se simtea inteleapta. Ii privi fata, ii studie puterea imprimatl
in trasaturi, liniile <lure ... observa $i ca el nu facuse un pas tn
spate, nu incercase sa evite inaintarea ei.
Minutele lungi din dulapul cu a$ternuturi, cand fusese aproap
invaluita de el, ii luasera ceva - acel ultim val de retinere. Daca el
era ingrijorat, ea nu mai era dispusa sa respecte limitele, ci doar
sa inainteze cu indrazneala.
Cu incredere, pa$i mai aproape; ridicandu-$i o mana, i$i spri
jini palma pe pieptul lui. Simti valul de reactie, impulsul de a nu
se indeparta, ci de a o cuprinde in brate $i de a o trage mai aproa..
pe, un impuls pe care el $i-l infrana, dar a$tepta in continuare.
Dorea sa vada ce avea ea sa faca. Ce dorea ea,

156

ura lui masculinitatea lui plina de mu$chi o invaluiau.


i privi mana, apoi inspira $i i$i ridica privirea spre fata
1,, 1 1 I 1ii ei se contopira cu ai lui.
.
M i devreme, m-ai intrebat de ce vreau sa ma culc c~ tm:.
I I I I 11 l
$teptam la intrebare $i nu $tiam raspunsul - efect1v nu il
1 1111 , J\cum ii $tiu.
_
1 1 l tudie ochii, dar el nu zise nimic, doar a$tepta, o provocare
111 1 , ,.
t , dar totu$i evidenta. Urmatoarea gura de aer pe care o
111 1, 11 u mai scurta.
_
y au sa ma culc cu tine ... pentru ca te doresc. Pentru ca te
, , , ,, 1, - vreau barbatul care e$ti, vreau sa imi fii iubit.
.
.
1
1 1 n mana tinuta pe pieptul lui simti impactul, _react1a Im
111 1, 11 t . Dar el a$tepta in continuare, lipsit de exp~es1e, a$a ~um
1
ea. Ea nu avea insa de gand sa dea inapo1, acum ca se
I 11 " 1
, acum ca mersese atat de departe.
. _ _
Nu am mai dorit nici un barbat inainte, a$a ca va trebm ~a ma
ca sunt prea directa, dar ma inteleg, imi inteleg mot1v:Ie.
vreau $i $tiu de ce 0 vreau - $i te rog sa nu incerc1 s~
ui ca nu $tiU. Nu se poate pune problema ca tu sa pro?
_ mai degraba, eu sunt cea care profita de tine. De tme
ltuatie - de $ansa, de oportunitate.
.
111 u spuse nimic, nu se mi$ca, dar och~i ei se ob~$nmsera cu
11 , 1, 111 ricul $i ea putu vedea, $i simti, ca rez1stenta Im ceda.
. .
( ntinua sa il priveasca.
1~i cer 0 singura noapte - doar o noapte, cat n~ a~am a1c1,
,1,. 11 .1 t de lumea noastra obi$nuita, departe de tot1 ce1 care~ ne
, 1111 1
Lasandu-$i palma sa alunece in jos, se intinse spre mana
asi $i indraznet, intentionat i$i impreuna degetele cu ale
ca iti cer din nou. Te invit din nou.
1) etel~ lui le prinsera pe ale ei, apoi devenira mai blande, dar
.1.. d t aceasta el o tinea pe ea de mana.
.
1 11 ul lui 0 lua razna; ea facu un pas in spate, spre camera e1.
Vino cu mine. Ii sustinu privirea. Fii cu mine.
M facu un pas $i ii trase dupa ea.
1 1

i pa$i, trei.

I I 1111

.
.
. . ..
coe era pierdut in ochii ei lumin0$1, ~ap~1v prom1smn11
$ti a sirenei, capturat fara salvare. ~tla ca era un lucru

157

- - - - Steyfianie Laurens - - - - - -

- - - - ir'otu( sau nimic - - - - - -

nesabuit, ca provoca soarta, ca la un moment dat atat el, cat ~i


ea aveau sa regrete, dar nu putea rupe vraja, nu putea zdrobi
momentul... nu putea sa se desprinda $i sa o refuze.
. ~i pe sine.
Poate ca ea i$i $tia motivele; el nu voia sa se gandeasca la
ale lui.
Buzele ei se curbara, asemenea buzelor unei zeite, c~ raspuns
la capitularea lui evidenta; apoi se intoarse $i o lasa sail tra,ga de-a
lungul sufrageriei, spre U$a deschisa a camerei ei.
in prag, ea se 'opri. Privind peste umar, Ii intalni privirea.
Trasaturile ei, parul ei, argintiu in lumina lunii, faceau din ea o
creatura a misterului $i a umbrelor.
- Invata-ma, $Opti ea. Arata-mi!
Apoi il trase spre ea.
in spatiul din fata patului. Acolo, ea se opri $i se intoarse.
in bratele lui, brate care a$teptau sa o cuprinda - daca ar fi
$tiut ea cat de mult -, sa o revendice. Nu era un sfant; cuvintele
ei, actiunile ei il facusera tare ca otelul, deja suferind, simtind
nevoia de U$urare.
~tiind ca era pe punctul sa alunge orice indoiala - toate
intrebarile, ezitarile $i rezervele -, se forta sa se concentreze
asupra ochilor ei, sa se abtina de la tentatia buzelor ei suficient
'
'
cat sa intrebe:
- E$ti sigura?
0 intrebare simpla, grava $i joasa.
Cu o expresie deschisa $i cu privirea sincera, ea raspunse:
-Am douazeci $i noua de ani. Oi fi eu virgina, dar nu sunt o
tanara inocenta ignoranta. Barbia ei ii demonstra hotararea.
Sunt sigura.
Ea ii studie ochii de parca ar fi cantarit in ce masura el ii acceptase explicatia, apoi se intinse $i ii mangaie o bucla cu degetele.
inabu$indu-$i reactia la acea atingere simpla, dar atat de
devastatoare, else simti in continuare obligat - se simti chiar mai
mult decat obligat - sa intrebe:
- E$ti sigura ca asta ... dorintele tale, ceea ce vrei... nu sunt doar
o reactie la pericol, la U$urarea de-a fi scapat de acei barbati?
~tia ca putea sa fie asta, ca macar in parte chiar a$a era, cA
dupa orice pericol urma un impuls de a sarbatori viata.

Miranda se concentra asupra ochilor lui, auzind pentru pri"' oara cu adevarat intrebarea nerostita -, aceea$i pe care el i-o
1II se de multe ori. Raspunsese o data, dar el era in continuare
igur ... Ceva in ease inmuie, dandu-i rabdarea sa spuna:
- Ti-am cerut-o prima oara inainte sa vina ei. Da, faptul ca am
1 1 pat de pericol mi-a clarificat sentimentele, dar evadarea nu
1.. creat, ci doar le-a facut mai vizibile.
~i mai puternice.
asandu-se prada acelor sentimente, permitand impulsurilor
111 iate sa o ghideze, ea i$i ridica bratele, multumita ca era sufi' t'l1t de inalta Sa le infa$Oare in jurul gatului }ui, apoi i$i inclina
, 1pul $i studie fata lui umbrita, dorindu-$i sa poata ajunge la ochii
111 ntunecati.
'
- Daca vrei
sa te implor, am sa o fac.
Mainile lui urcara $i se strecurara sub pelerina ei; la cuvintele
,. , degetele lui o prinsera de talie.
- Nu. Nu face asta! Roscoe ezita doar o secunda, apoi o trase
1p el $i i$i pleca U$Or capul. Nu este nevoie.
Asta 1-ar fi impins peste marginea prapastiei pe care, spre
11 1rprinderea lui, se trezi plimbandu-se.
u cutremurat de faptul ca o dorea atat de mult, suficient cat
nunte la precautii.
A$a ca ii cauta buzele, le acoperi cu ale lui $i o saruta, apoi
11 l.t a pe ea sail sarute. 0 lasa sail traga inapoi in schimbul lor
111 it rior, o lasa sail conduca inapoi in acea arena initiala a place' nimple. Apoi el prelua fraiele, controlul $i facu ce Ii ceruse ea.
invata.
i arata.
Tixact cat de multa placere putea sa vina dintr-un sarut.
ata incantare $i cate delicii, dintr-o singura mangaiere.
Era dispus sa ii arate mult mai multe, sa plonjeze in marea
pl. -rii carnale cu ea, dar ea era o incepatoare, a$a ca o infrana $i
111 tinu $i pe sine, facand totul pas cu pas.
i revendica gura, treptat, desavar$it; prinzandu-i simturile in
, .1p ana complet, le tinu in mainile lui, la comanda lui, $i apoi, pas
, 11 pas, ii revendica trupul.
Fiecare moliciune, damburile pline ale sanilor, curbura gratioa1.i gatului, adancitura subtila a taliei ei deasupra rotunjimii

158

159

- - - - Stphanie Laurens-----ferme a $Oldurilor. Ea se cutremura sub mainile lui chiar inainte


ca el ~~ i~ desfaca $nururile de la pelerina $i sa o lase sa cada de pe
umern ei.
Ii desfacu dantela, $i ea ii indemna fara cuvinte sa continue.
Poate era virgina, dar nu era nimic ezitant in angajamentul ei;
era deschisa in aprecierea ei, in dorinta ei.
In mirarea ei.
'
Cea din urma ii tinea ca intr-o CU$Ca de cristal, una pe care
i$i promise sa nu o sfarme niciodata. ,,Oh-urile" ei moi de deliciu
surprins $i mai moile ei ,,ah-uri" de placere creau un cantec de
sirena care ii tinu vrajit, captivat, fara pie de efort.
Nu era prima virgina cu care se culca, dar era cea mai implicata,
ceaAmai indrazneata $i, in felul ei special, cea mai solicitanta.
In mod complet neateptat, ii fa.cu sa zambeasca, dei in
sinea lui.
In mod complet nea$teptat, ii captura.
Din momentul in care ii trasese dupa ea in camera, Miranda
lasase in mod con$tient toate retinerile la o parte, i$i daduse
permisiunea sa ii urmeze pur $i simplu instinctele, cu toata
inima, in mod deschis, fara prefacatorie.
~ara vreo masca de sensibilitati de domni$oara.
I$i dorea sa invete, $i el era dispus sa o invete, $i in mintea ei
asta ii dadea dreptul sa insiste. Sa insiste ca, odata ce o dezbracase pana la furoul scurt pe care il purtase sub cama$a ei de
noapte, el sa faca la fel. Cand el incerca sa o prinda de maini
$i sa o impiedice sa ii desfaca nasturii de la cama$a, ea reu$i
sa exclame:
-Trebuie sa aflu ...
Apropiindu-se i mai mult, folosindu-se de corpul ei intr-o
mangaiere ta de pisica, ii facu sa cedeze dintr-o singura mi$care $i
apoi sa ii distraga suficient cat sa i$i vada scopul indeplinit.
Mica victorie o incuraja.
Ii dadu aripi.
Rezultatul fu o harjoneala senzuala care ii fa.cu pe amandoi
sa aterizeze intr-o incalceala de membre $i intr-un acces de ras
inabu$it,
160

------ 'T'otu( sau nimic -----ntinsa pe spate, ea i$i trase rasufl.area, apoi i$i inalta capul $i
1 1 vi in josul corpului ei, dincolo de sanii abia ascun$i de furou, in
11l 1ii lui intunecati ca de safir.
- A$a trebuie sa fie? Nu mi-am dat seama ...
chii lui, zambind parca, ii intalnira pe ai ei.
- Nu exista un singur fel. Este diferit cu oameni diferiti, in
l natii diferite ...
Parea $i el U$Or surprins.
Apoi se ridica in pat $i i$i propti cotul Ianga ea. Ii cuprinse fata
mana, o privi in ochi, apoi se apleca $i o saruta.
. i valsa cu ea, o roti inapoi spre placerea inflacarata.
n fl.acarile care cre$teau intre ei, care le incingeau pielea $i ii
au sa arda.
Ii faceau sa musteasca de dorinta.
Ea nu era excesiv de sfioasa; era inalta, fusese considerata
1'. 1 aie ani de zile, dar corpul ei era acum plin, feminin, aproape
rdundent in rotunjimile lui. ~i avea douazeci $i noua de ani.
. ra hotarata. Simti un vag fior de incertitudine cand el ii
se furoul intr-un final, dar, atunci cand inspira $iii privi, acest
Il l/ de ingrijorare disparu, alungat de expresia de pe fata lui.
u muchii dure, cu fiecare unghi al fetei lui bine $lefuit, tra1 urile lui erau concentrate, dar ochii lui ardeau. Focul albastru
( negru ii mangaia rotunjimile, $i dorinta cre$tea aproape
I .11 1 ibil intre ei. Apoi el ii atinse pielea, $i ease infiora $i inchir chii.
. optindu-i vorbe lini$titoare, cu gravitate $i seriozitate, el
I. u sa-i fie mai U$or aratandu-i, cu rabdare $i cu grija, tot ce
I -a ea sa vada, sa experimenteze, sa exploreze. Ii arata, in mod
dr chis, folosind la fel de putina prefacatorie ca ea, cat de mult
1I scina corpul ei. Cat de mult ii obseda $i il satisfacea. Apoi o
I. ic sa i$i astampere curiozitatea, sa i$i umple simturile cu el, cu
111 rosul pieptului lui, cu rotunjimea tare a umerilor lui, cu crestele
11 1 rdate ale abdomenului lui.
La insistentele ei, el i$i dadu intr-un final jos pantalonii, o lasa
. xploreze lancea groasa a erectiei lui. Ii dadu voie sa observe,
11 o mirare pura, venele grease, capul larg.
161

- - - - - - Stryfianie L aurens ---- - Cu pieptul dureros, o prinse intr-un final de maini, le trase
deasupra capului ei $i le ancora acolo, apoi se apleca $i o saruta $i, fara efort, cu iscusinta, recapata controlul.
~i se dedica placerii ei, indeplinirii dorintelor $i nevoilor ei...
,,Grijuliu."
Cuvantul rasuna in mintea ei in timp ce corpul lui se tensiona cu un control pe care ea aproape ca il putea simti, apoi el
cuprinse cu mainile cea mai catifelata piele, explora, invata,
urmari pana cand ea deveni incinsa $i doritoare, apoi degetele lui
verificara $i o pregatira.
Ii provocara uncle de placere.
Pana cand ea ajunse atat de infierbantata, incat se arcui $i,
cu un sunet disperat, i$i afunda degetele in bratele lui.
El injura, U$Or $i incet, $i trecu deasupra ei. Cu coapsele, o forta
sa le deschida pe ale ei $i se pozitiona. 0 acoperi.
Corpul lui gol pe al ei reprezenta un $OC senzual $i un deliciu carnal.
Greutatea lui, duritatea atat de masculina... Piele pe piele
incinsa, par aspru frecand zone sensibile rar atinse.
Cu respiratia gafaita, se rasuci, implora, dar el nu ii dadea voie
sa se grabeasca, nu ii permitea sa o ia inainte, ci o tinea sub el, o
tinea cu el, o forta sa vada, sa simta... sa $tie.
Intimitatea finala, atunci cand se intampla, cand, cald $i urned,
corpul lui 11 imbrati$a pe al ei, apoi el intra incet, adanc in ea,
inaintand in profunzimea ei, trecand cu o impunsatura de bariera
ce o facea virgina, fu atat de puternica, incat o facu sa tipe, sa se
agate de el.
Aproape sa izbucneasca in plans.
Senzatia lui in ea, tare $i greu, atat de straniu, de masculin,
in centrul ei, era mult mai mult decat i$i imaginase. Mult mai
intens, mai intim.
Cataclismic de real.
lcnind, gafaind cu disperare, gandurile ei zburara, simturile
i-o luara razna; 11 tinu strans, se mi$ca impreuna cu el $i intelese
rapid mi$carea, 1$i gasi ritmul. Lipicios $i cald, el o umplea, $i ea
il imboldea, primind $i savurand fiecare avant puternic, fiecare
senzatie scaparatoare.
162

- - - - - 'T'otu{ sau nimic - - - - - Cand el i$i cobori capul $i impinse, ea i$i ridica fata $i 11 saruta,
1l l sa sa ii revendice gura in timp ce se invarteau impreuna,
Intr-o explozie de nevoie, de pasiune lacoma, rascolitoare.
Intr-un $emineu in care ardea dorinta, rapace $i flamanda,
1111plandu-i. Conducandu-i.
Intr-o cascada de senzatii inflamate care ii ridicau tot mai
.u , pana cand ea se cutremura pe un pisc pe placere stralucire, de extaz atat de ascutit, ca ii strapunse sufletul.
Chiar in timp ce cadea inapoi pe pamant, ea 11 stranse mai
re, cu disperare.
Cu un marait indelung, incapabil sa se abtina, cu atat mai
u~in
sa gaseasca puterea sa se retraga, a$a cum planuise, Roscoe
1
1
nja
adanc, apoi, cutremurandu-se cand eliberarea il cuprinse,
1
J bit de extaz, tinut strans de imbrati$area somptuoasa a
rpului ei, o urma peste piscul inalt $i in golul cunoscut.
Plutira vreme de nenumarate batai de inima, el $i ea, zdrunnati $i inerti, infa$urati unul in jurul celuilalt, agatandu-se.
Familiar ... dar, chiar in vreme ce se cufunda sub valurile de aur
111 urmarilor, chiar cand ii indeparta parul de pe fata, cand ii dadu
11n ultim, bland sarut pe buzele ei umflate de atatea saruturi, acea
11 rte a mintii lui care inca functiona, intr-un mod vag, inregistra
cest lucru, cu ea, fusese ceva aparte.
Altceva.
Ceva ce nu mai simtise inainte.

Capito[u[8
~
Parasira hotelul dupa un mic dejun rapid $i ie$ira din Birmin)'.h m, nu pe drumul ce ducea direct spre Lichfield, ci pe o ruta
o olitoare, spre est. Hotarasera ca, pierzand doar o jumatate de
I)
$i cativa kilometri in .Plus, era preferabil sa evite 0 intalnire
11 amplatoare cu rudele lui Kempsey sau ale lui Dole.
Din spatele valului care o ascundea, Miranda se uita cu atentie
I, rice posibil urmaritor sau orice potential pericol $i i$i petrecea
11 inutele gandindu-se la evenimentele noptii precedente.
163

------- Stphanie Laurens----

in detaliu. Pe indelete. Tot ce i$i putea aminti - ceea ce, sprc


surpriza ei, era destul de mult, suficient cat sa o faca excesiv de
recunoscatoare pentru valul pe care il purta. Dincolo de ro$eata
din obraji, ascundea zambetul ei visator, mult prea sugestiv, care
ii facea buzele sa se arcuiasca de fiecare data cand lasa garda jos.
Adevarul era ca se simtea plina de energie, inviorata, in culmea fericirii. inainte sa il intalneasca pe Roscoe, inainte sa se
lanseze in aceasta aventura nea$teptata, se resemnase ca avea
sa moara fara sa fi aflat... macar jumatate din cat invatase in
noaptea precedenta.
Fusese mereu curioasa intr-o maniera mai degraba acade
mica in legatura cu ce anume atragea femeile a$a de tare sprc
barbati. Mai ales spre barbati ca el. Acum simtise acea atractie,
ii cazuse prada $i ii cedase J:ntr-un final; nu intelegea inca in
totalitate ce anume era, dar intelegea puterea acestei atractii.
Cand se trezise de dimineata, el plecase deja din camera, dar
a$temuturile de langa ea ii pastrasera caldura; dormise langa ea
toata noaptea. I$i amintea vag senzatia data de imbrati$area lui,
pieptul lui lipit de spatele ei, momentul cand cazuse intr-un somn
binecuvantat.
Se ridicase din pat, se spalase, se imbracase $i facuse bagajul
intr-o dispozitie de zile mari. Cand ie$i din camera ei, el tocmal
ie$ea din a lui. Aranjandu-$i haina, el ridicase o sprancean;\
spre ea; ea ii zambise radios ca raspuns, $i asta fusese suficient
pentru amandoi.
De atunci, nici o stanjeneala nu se ivise intre ei in timp
ce gandurile le reveneau la problema din ce in ce mai urgent<\
a gasirii lui Roderick. La micul dejun studiasera o harta $i i~I
evaluasera optiunile.
le$isera din Birmingham la scurta vreme dupa ora opt . Acum,
la mai putin de doua ore mai tarziu, ea consulta harta pe care o
tinea in poala, apoi arata spre acoperi$urile ce se zareau undeva
nu prea departe.
-Acela este Lichfield.
Din pacate, existau mai rnulte casu~e impra$tiate prin sat,
unele pe campuri, altele ascunse in valcele sau mascate de copaci.
Avand in vedere ca nu era intelept sa intrebe in mod deschis
despre Kempsey $i Dole, erau nevoiti sa verifice pe furi$ fiecare
164

------- Totu( sau nimic ------in parte. Unele erau locuite de familii, $i fora rapid scoase
I 11
lcul; la altele fura nevoiti sa priveasca pana vazura cine
1 1na inauntru $i, daca nu era nimeni acolo, se apropiara $i
1, I~1 la U$a, apoi se uitara sa vada daca nu il vedeau cumva pe
I 1,d ick inauntru.
I trecut de jumatatea dupa-amiezii, dupa ce trasesera bri$ca
I 111 1
, o caruta $i se furi$asera pe un deal, la adapostul unui crang
I 11 t I) ' cand l$i gasira intr-un final tin ta.
,
Trebuie sa fie Doyle.
I coe se uita spre barbatul cu par negru, lung $i piele bolioasa, vizibila chiar de la o asemenea distanta, care ie$ise pe
in spate a casutei lipite de panta crangului. Subtire $i cu un
1 I t de om flamand, mi$candu-se incet, barbatul aduna lemne
, I 11 L -o gramada de langa peretele casei.
C nd omul se retrase inapoi inauntru, Miranda, ghemuita
I 111' Roscoe, in siguranta mascata de tufi$urile dese de sub
'11 1 i, inspira.
- Are o ureche diforma - nu a$a a zis Gallagher?
- A$a este. Roscoe o privi. Asta lamure$te treaba. I-am gasit.
c li intalni privirea.
- . i acum ce facem?
I 1., se uita din nou spre casuta.
- Intai incercam sa aflam daca este $i Kempsey cu el.
ce minute mai tarziu, un barbat masiv cu par castaniu rar
,' u o fata ro$covana se opri de cealalta parte a micului geam
.1 11 pate.
In regula. Roscoe se intoarse spre Miranda. Sunt amandoi
111 1untru. Cel mai probabil, este $i Roderick acolo, dar sta intins,
.11 hiar daca nu este legat, nu ne putem a$tepta la ajutor din
111 t a lui.
u buzele stranse $i un ochi la casuta Miranda incuviinta
,I II ap.
- Ar putea la fel de bine sa fie incon$tient.
- Ma pot ocupa de cate unul singur o data. Cand ea ridica
111 virea spre el, scutura din cap. Nu ma intreba cum. Dar pentru
' .i
ta sa functioneze - sa ma pot eu ocupa de unul fara sa il
1I1 tez pe celalalt $i fara sale dau ocazia sail foloseasca pe Roderick
,1, pt ostatic -, avem nevoie sa ii despartim. Privi din nou spre

'

165

Steyfianie .[:aurens ------cas~t~ T:ebuie s~ il aduc pe llnul din ei suficient de departei M


casa cat sa nu fie m stare sail avertizeze pe celalalt.
Se uitara
. amandoi in directi
, a Cc>,.,Gei.
-Am eu o idee mai buna, zise )\if iranda.
Reactia lui instinctiva era sa refuze, dar, dupa ideea ci Nnlv
toare de la .hotel din noapte<l precedenta, trebuia m.acar NA
a~ct~lte. De$1 era .o p~rsoana cC\re t:raise o viata protejata, mint ..
e1 raspundea rapid $1 eficient la probleme, analizand dificult4\IU
$i gasind solutii.
-Ce?
in ciuda deciziei lui, cuvantui ntl era lncurajator.
Cu coltul ochiului, vazu buzele ei zvacnind, dar ea vorbi f;'lrl '
lase intimidata:
-In loc sa i~ a_tragem pe Utiul dintre ei afara ca sa te pofi I~
ocupa de el - lasandu-1 peal <:loilea cu Roderick $i, prin unu11r 1
in continu~re o amenintare pentru Roderick $i pentru nol 1
~e-~r fi daca 1-~$ scoate pe unul dintre ei din casuta $i I-a$ ade 1111nl
m JOsul pante1, spre alee $i, in.. til11P ce eu ii distrag atentia tu tll
strecori prin U$a din spate $i te 0cupi de eel ramas acol~?,Apol,
cand se intoarce celalalt, il int~mpini $i te ocupi $i de el.
.
,,Nu ar fi trebuit sa ascult."
. Acum, c~ o fac_use, nu ii ra:rna.11ea decat sa admita ca suge11tl
ei era ... ma1 buna decat oric~ idee ii venea lui acum in mini ,
Nu putea descrie cu exactitat~ ce simtea in aceasta privinta d r
' '
$tia ca nu ii placeea.
- in regula. Faptul ca nu il suradea ideea se simtea din tortul
lui. Dar, mai intai, cum ai de andsa mome$ti om cl $i sa ii di11
tragi atentia?
g
Ea zambi $iii marturisi, z<\.robind$i din acest punct de veder
orice speranta a lui ca ea nu ti du~e un plan excelent .
- Hei, acolo in casuta! Este cineva acasa?
T!na~du-~;i geanta .intr-o mana, Miranda facu cativa pMi
t~rnaton. ~e alee~ nep1etruit~ ce ducea de la drum de-a lungul
ca~~ulm m p:nta pe ~are se aflaciluta. O:prindu-se, i$i puse o
~.ana strea~ma la o~h1 ~i pri""'1i sprecasuta. I~i lasase pelerina ~i
1$1 pusese dm nou valul, p enl:tru afiidenti:ficata mai cu U$Urinp\
drept doamna care era. A ceas"-ta era~arte a planului.
166

- - - - - tTotu( sau nimic ~--Oftand din greu, se intoarse $i privi in jurul ei de parca ar fi
tat ceva, apoi, intorcandu-se din nou cu fata la casuta, i$i ridica
111.tele cu o mana $i inainta spre aceasta. incet.
Vazusera un conac mare cam la un kilometru $i jumatate in
j1 1 1 drumului, dar era ascuns de casuta de un deal $i de o zona
1111padurita. Povestea ei era ca statea la conac, ie$ise la plimbare
' ; ufundata in ganduri sumbre, se pierduse. Lucru explicabil in
' ".ul unei proaspete vaduve.
t rigase suficient de tare incat cineva dinauntru sa o fi auzit,
,1,, , daca nu aparea nimeni, avea sa se apropie mai mult $i sa
111 rce din nou ...
$a casutei se deschise. Oprindu-se, ridica privirea, simuland
, 1 lrncurie.
- Oh - ce bine! rosti, plina de speranta.
Ii facu semn cu mana, ca sa ii atraga atentia.
- M-am ratacit. Ma puteti ajuta?
I empsey o studie un moment, apoi vorbi peste umar, a$tepta
1111 spuns, iar pe fata ii aparu incet un zambet.
[! era prea departe ca sa studieze acest zambet, dar era sigura
' 1 11u se regasea decat pe chipul lui Kempsey, nu $i in ochii lui. Era
. 111betul unei corcituri turbate care i$i masura din ochi prada.
I empsey vorbi din nou, apoi porni pe alee spre ea.
H i$i pastra pozitia, zambi stupid $i nici macar nu clipi
Roscoe fugi de la marginea campului spre locul unde nu
111il fi vazut din casuta $i disparu in spatele acesteia; se ascun" ' ' ,1 oi in tufi$uri, a$a ca putea 's a ii vada pe barbatul care se
1111I pta spre ea, dar nimeni din casuta nu il putea vedea pe el.
I tre timp, Kempsey vazand-o doar ca pe o potentiala vic1 111 $i neavand nici un indiciu ca ea era, de fapt, momeala, se
q 1 pie greoi.
it rima etapa a fost realizata." Deja Roscoe ar fi trebuit sa fi
I 111 1 t in casuta, ceea ce insemna ca a doua etapa a planului era fie
111 1 l fa$urare, fie la randul ei deja indeplinita.
masura ce Kempsey se apropia, iar din casuta nu razbea
111. n zgomot, Miranda trase concluzia ca etapa a doua fusese
linita. ,,Acum etapa a treia."
167

- - - - Steyfianie Laurens---l~d pastra zambetul - zambetul unei lady blande, inocentt,


care presupunea ca bruta care se indrepta spre ea avea, desigur,
sa 0 ajute.
Kempsey se opri in fata ei. Ochii de $Obolan o masurara pe ca
$i geanta ei grea, apoi el inclina capul cu parul lui tuns scurt.
- Don'$oara. Care-i problema?
Ea zambi autocritic.
-Ei bine, vedeti, stau la conac, $i am ie$it la o plimbare, dar ...
I$i pleca U$or capul $i i$i ridica mana inmanu$ata ca pentru a-~I
$terge o lacrima din ochi. Eu... m-am luat cu gandurile me!(
$i acum ... Ridicandu-$i capul, cu o expresie mirata, flutura din
mana $i privi in jurul ei. Nu mai $tiu unde sunt.
Inainte ca barbatul sa poata raspunde, ea inspira U$or, batu
din palme $i i$i duse mana la piept, scoase un sunet de inec, apol
inspira din nou.
Kempsey se apropie ca pentru a o prinde in caz ca le$ina.
-Oh, maiculita.
Indreptandu-se, ea ii facu semn ca nu era nevoie.
- Va multumesc, dar cred ca voi fi in regula. Adica ... Privi spre
casuta. Poate daca ati putea sa-mi oferiti un pahar de apa ...
I$i aminti ca Gallagher ii avertizase ca Kempsey era istet,
dar el vedea ce dorea sa vada - pe cineva mult mai slab ca el, un
porumbel intrat in oala.
- Da, desigur.
Zambetul reveni pe fata lui Kempsey, mai mieros, mai larg,
mai de lup.
- Va conduc inauntru, unde puteti sa beti un pahar de apa
$i sa va odihniti putin.
Pa$i mai aproape, langa ea, $i Miranda fu nevoita sa i$i reprime impulsul de a se indeparta. Cu siguranta nu il placea pe
acest barbat - nu ii placea sa se afle in preajma lui. El $i prietenul
lui il ranisera pe Roderick; daca ar fi avut o arma, ar fi folosit-o
impotriva lui.
In schimb, zambi cu naturalete, pregatindu-se in sinea ei,
$i il lasa sa o apuce de brat, cu pretextul de a o ajuta pe cararea
inclinata.
Imitand crizele de astm ocazionale ale lui Gladys, se folosi
de aceasta presupusa slabiciune ca sa amane orice intrebari.

168

- - - - t:fotu( sau nimic ------1npsey o apucase de bratul drept; ea 1$i tinea geanta stransa
1, " in mana stanga. Nu era tocmai o arma, dar era facuta din
I ' I IZ tare, $i se gandise sa 0 umple cu pietre. Acum, ca il vazuse
11 I mpsey de aproape, precautia aceasta parea ridicola - ar fi
, 11 nevoie de mult mai mult decat de cateva pietre ca sa ii crape
' q lul - , dar faptul ca tinea geanta in mana 0 lini$tea, oricat de
1111 , rie ar fi fost aceasta protectie.
i\propiindu-se de casuta, ea i$i incorda auzul, dar nu deslu$i
11l11 ii . Aceasta era partea planului in care ea trebuia sa improvi, ., " Trebuia sa presupuna ca Roscoe o a$tepta inauntru $L ..
Hmm-mm!
unetul dezarticulat fu urmat de un scaun care ateriza in
I 1\ asei.
In tinctiv, Kempsey ii dadu drumul $i facu un pas in spate,
111t
ochii lui ta$nira spre ea, buza lui se stramba malefic $i se
11 Jl 1 ti asupra ei.
Miranda il lovi cu geanta grea, $i el se dadu inapoi, apoi ea se
11 ii $i incepu sa fuga spre casuta de parca toti cainii iadului ar fi
1,, I pe urma ei.
a se deschise.
rivi in spate, il vazu pe Kempsey, care o urmarea in forta,
l111lb ndu-se la U$ii.
J, i intoarse privirea spre casuta $i il vazu pe Roscoe ie$ind, cu
1111 pistol in mana.
J mpsey se opri, apoi se intoarse $i o lua la fuga.
1 pid.
prindu-se, gafaind, langa Roscoe, Miranda se intoarse sa il
111 Iv asca pe Kempsey indepartandu-se pe alee spre drum.
- Scapa.
Roscoe i$i dorea sa il urmareasca, dar nu o putea lasa sini.11 c cu Dole, chiar daca omul era legat $i cu un calu$ la gura, $i
11 11 n in mod clar incon$tient,
I

- ~tiu.

'cutura din cap, apoi puse pistolul din nou in buzunar.


- Dar unde s-ar putea duce? Ii facu semn sa intre in casuta.
I'1 buie sa ne ocupam de Roderick.
169

------- Stpfianie Laurens-------

------ 'T'otu( sau nimic - - - -

Miranda trecu pragul, se opri, lasandu-$i privirea sa se aco


modeze cu intunericul, apoi traversa in graba unica incaptt
spre un pat de lemne din capatul indepartat.
-Oh, Dumnezeule! Roderick! Cazand in genunchi langa im
provizatie, prinse cu blandete fata palida a fratelui ei. Roderick?
Roscoe il privise suficient cat sa $tie ca nici macar vocea surorU
lui nu avea sa il trezeasca, a$a ca se apleca $i il apuca pe acum p
deplin incon$tientul Dole.

Antoarse $i fugi spre U$a


' ' borand scandura de 1~ U$a: eal ~le 1
e Roderick, apoi tl
c te. Deschizand-o, o t mu cat e 1 scoase p

I ,,

Ad

p~~~ l~i,1: ;~~

-o inainte.
, et decat ea
Roderick in spate, avea sa fie mu1t mad1 inc ,
.
,
A
capatanare
e
catar.
1111zele ei se stransera cu 0 1 ~ .. ;
tandu-te cu mine!
Nu fi ridicol. $i nu iti mai ns1p11o~te1e cer
h. , d
a elinJura in sinea Im.
.
I 11 1zan gur ,
.
d
t
CA
teva
ramuri
de
copac1
. d
ta ii dadu e1 repta e. a
d
es1gur,
so~r Im. Rodenc. k Ea le dadu la o parte rapid, ar,
,, 1:.,,ifnsera
in hama
I

'

-Atentie, o avertiza el pe Miranda, tragandu-1 din calea ei p


barbat, $i scaunul rupt de care era legat. Cred ca $i clavicula ii estt
fracturata. Cum ea nu izbucni in plans, ci dadu la o parte patur
pentru a evalua ranile fratelui ei, continua: Dupa cum aratA
vanataile lui, se pare ca s-a luptat cand I-au luat prin surprindcr
pe Chichester Street. Toate ranile par sa fie de atunci. $i clavicul I
$i piciorul lui trebuiesc fixate cat de repede posibil.
Deja se gandea uncle ar putea gasi un medic cu experienta.
Ea se indeparta de pat $i se ridica.

Ea nu paru sa observe grosolania, ci se duse rapid la geam - ;ii


vazu ceea ce vazuse $i el.
Barbatii care venisera dupa ei Ia hotel tocmai sosisera. Kempsey
se intalnise cu ei, $i acum faceau schimb de informatii.
Ea se intoarse, il privi, apoi se uita spre Roderick.
-Ce facem?
Roscoe se grabea deja spre pat.
-Nu avem timp sail Iegam. Ie$im pe U$a din spate $i o luam
prin crang spre . trasura. Ajungand Ia pat, ridica patura de pe
Roderick. Apucandu-1 pe prietenul lui de bratul nevatamat, ii
ridica, il indoi de mijloc {li il puse peste umar. Cu atat mai bine
ca este incon$tient. Intorcandu-se, vazu ca agila lui partenerc\
inchisese U$a din fata a casutei $i o bloca. Buna idee.

e~~~;o~i

ar fi to.st
urea cu dificultate panta, trecand apaloi
u o expres1e
su

- de la bri~ca de pe de .
f - t- de oi pe care o urmasera
..,
I " . . area acu a
.
urechi Urmaritorii lor ie$isera
v cisuta
furioase le a1unsera la A
, d sa i$i dea seama in ce
I Jr 1
$i priveau in jurul 1or, mcercan
11
,,.

~ie o luasera.

I n.
I II . I

d
A g el se opri pentru a-$i a$eza
continuare ascuns .e cran. 'k 0 . . e Miranda $i porni
ine pe umar corpul lm Rodenc . pnvi p

o u.
A d o 1uam
- pe deal. De acolo, va trebui sa
sa ne vada.. can

,,,.,

la drumul deschis intins in fata lor, ~~oi in.~p~!

ca~~;. devenita vizibila cand ie$ira din crang, $1 mcuvim,a

, I 111 - a p .- cum antic1pasera,


. .
- caAnd parasira zona ascunsa,
_ A se
. te din directia
care se stransesera m spa' 11 .). ~a s nga
, barbatilor
,

~pat

. til
c:asutei.
, - - Iote~i! striga cineva in mod comp1et mu .

1 . , ..

1 111

,
. t fiare salbatice. Roscoe
u rmarirea incepu. _ .
a rbatii pornira dupa e1, urland ca n~e~ite sa ii inspaimante,
sa nu asculte aceste sun;te, al a Nu i$i putea permite
s tradui sa fie atent pe u~. e C: c ma lui inainta cat de
impiedice. Cu Miranda c iar m ur
'

.-ca

'.1 ii dfi_ndraznea.M1'randei
sa o ia inainte. Trebuia sa o vada pe ea
acu semn
, 11

170

I " '. . u

- Ma due inapoi $i imi aduc proviziile. II putem pansa suficient


de bine cat sa il putem muta.
Se intoarse spre U$a din spate.

El deschise gura sa ii spuna sa-1 a$tepte sa 0 insoteasca - cin


$tie la ce idei avea Kempsey? - , cand un zgomot indepartat din
fata casutei il facu sa priveasca pe geamul din fata spre alee.
Injura. Cu inflacarare.

b
ta Cand ea ajunse
ta direct spre panta a rup
cu coltul ochiului $i ii facu semn cu capul.

i inchise U$a in spatele ei.

i gu ranta.
171

- - - - ir'otu{ sau nimic - - - -

- - - - - - Steyfianie Laurens - - - - - De indata ce bri$ca aparu in fata lor, el ii striga:


- Fugi in fata, urea $i dezleaga haturile. Lasa frana tras;\ fl
haturile in mana. 0 privi in ochi cand ajunse in dreptul lui. 11111&1
Imprima cuvantului cat de multa hotarare era capabil.
Buzele ei se stransera - el se gandi ca avea sa ii contra:t.ic
dar apoi incuviinta din cap, i$i ridica fustele $i fugi inainte.
El inainta cat de rapid putea, dar Roderick nu era tonn
U$Or. Pana cand ajunse la cararea pentru trasuri, unde trl"h
sa incetineasca pentru a cobori de pe dambul ridicat pe earn
batatorita, urmaritorii coborau deja dealul in urma lui.
Aterizand pe ca.rare, cu maxilarul strans, el continua fu
spre bri$ca.
Ajungand in cele din urma, ii dadu jos pe Roderick $i ii f
pinse pe scaun, sprijinindu-i corpul inert de Miranda. LuAn
haturile $i lasand-o sa se ocupe de Roderick, i$i scoase pistolul,
intoarse, tinti la repezeala $i trimise un proiectil in pamant chi
la picioarele urmaritorilor.
Impu$catura $i pamantul care zbura in fata lor ii fa.cu sa se d
in spate, sa se impiedice $i sa cada unii peste ceilalti.
Apoi i$i dadura seama ca el avea un singur pistol, se ridicarl\ '
pornira din nou spre ei.
Dar el sarise deja pe scaunul vizitiului, fixandu-1 pe Roder!
intre corpul Mirandei $i al lui. Aruncand pistolul pe podea, d:td
drumul la frana.
-Tine-te bine!
'
Caii lui nu erau cunoscuti pentru docilitatea lor $i nu fuses<'r
alergati de zile bune. Avand in vedere ca se speriasera deja d
impu$catura, pornira in galop.
Bri$ca se legana $i se zgudui, lovi gropi $i sari, dar eel car
o construise era eel mai bun me\')ter din toata Anglia; rezist
terenului dur, ~d, cu caii deja aproape de viteza lor maxim 1
inaintara in goana de-a lungul cararii, lasandu-i pe Kempsey, Doi
$i rudele lor urland in urma.

Doar cand ajunsera la un drum mai mare, $i Roscoe strunl


cu abilitate caii - animalele diavolului - pe suprafata mai lini1 1
Miranda reu$i sa inghita $i sa-i permita inimii sa coboare la lac
din gat, unde statuse intepenita pana in acel moment.
172

11 .il 11 ma

ii reveni la loc $i reincepu sa bata ca de obicei,


$i menghina care ii strangea plamanii $i putu sa
, 111
r$it. Privi peste Roderick - pe care il tinea strans
1
mbele maini - spre Roscoe. $i nu $tiu ce sa spuna.
multumire nu ar fi fost de ajuns pentru a descrie
a.
hipul. Avea o expresie ce parea cu totul netulbura11111 111 ul au mai putin impasibila, aporape de nedescifrat..
.
11. , 11'C i-ar fi simtit privirea, ochii lui ii intalnira pe a1 e1
1
1 \ , 1,
L va secunde.
t .1 1 1 i c f ara?
It 1 , 'l\ t?
11 , 11 11 fost ranit. Privi cercetator spre Roderick, in conti" " 111
q ii " t $i incon$tient. Trebuie sail ducem la un doctor.
I 1 1, I r unde?
111
in jurul ei, incercand sa i$i dea seama uncle se aft.au;
lt1 ' " 11 1 1 bunia evadarii lor, nu fusese atenta la directia in care
$a ca nu avea nici o idee.
1 din jur era verde, cu dealuri unduitoare $i cu nici un
unui ora$. Se indreptau, se gandi ea, spre nord, ceea ce
mergeau spre Birmingham $i, daca i$i amintea bine,
lttl l I '
fara Ora$e, doar CU cateVa Sate micute.
uncle ne aft.am?
upa o pauza scurta, Roscoe cqntinua: Kempsey $i
'.incerca sa ne ur:mareasca - trebuie sa presupunem
,,,.1 , e tot ce le stain puteri ca sane vaneze pe noi $i pe
11 .. ,i, .1 ! l _Trebuie sa gasim un loc in care Roderick sa aiba parte
1. 1 , ,, 1,11 ntul de care are nevoie $i in acela$i timp sa fie ferit de
, o1

1111 1"'

IX

/}

lilatac.
~
$tea un asemenea sanctuar. 1$i imaginase ca luarea
1, de a-i duce pe ea $i pe Roderick acolo ~avea ~a fie u~a
ta, un pas dificil de facut, de acceptat ... In sch1mb, ch1a~
a con$tientizeze ceea ce facea, intorsese bri$ca pe ale1

1 , 111

,1,, 1

oscute.
'. i iu unde putem merge.
_
M I nda ii trase pe Roderick, astfel incat sa aiba 0 pozitie cat

l1l11 ' 1

173

~--- 'T'otu( sau nimic - - - -

------ Steyfianie Laurens-----El nu raspunse pana cand ea, multumita de eforturi, U p


intrebator.
- Intr-un loc sigur.
~i asta, i$i dadu el seama, era factorul hotarator. Avea nevo
dincolo de orice dubiu, argument sau motiv - de unde loc u
$tia ca ea era in siguranta. Continua sa se uite la cai.
-Te due la casa unei rude. Nu este departe.
,,Te due la casa unei rude."
Miranda i$i aminti aceste cuvinte, U$Or uimita cand el gh
bri$Ca de-a lungul aleii largi $i drculare din fata unui co
masiv. Intrasera pe domeniu pe drurnul din spate; arnin
du-$i banuiala ca el era altoiul vreunei familii nobile, presupu1
initial ca ruda lui era, poate, administratorul uneia dintre fer
Cu cat se apropiasera rnai mult de conac, cu atat ea i$i revizu
opinia, gandindu-se la administratorul fermei domeniului, ap
cand se apropiasera de dependintele conacului, la vreun vizl
sau la grajdar. Dar el continuase sa se indrepte spre conac,
ca ea corecta statutul rudei lui la eel de majordom sau rnenaj
conacului, insa el o incurca $i mai tare virand spre una din
laturile magnificei cladiri cu trei etaje $i continuand ... nu sp
casa de la poarta, ultima ei posibilitate, d spre curtea pietrul
din fata treptelor impozante din fata.
Cand el i$i opri caii in fata respectivelor trepte, ea se intoar
pentru a se holba la el, fara sa inteleaga.
Roscoe ii simti privirea, dar nu se uita la ea. Doi randa$i fuge
deja spre ei -primitori-, cu ranjete pe fata.
Coborand din bri$ca, 11 sustinu pe Roderick cu o rnanA
o ridica pe cealalt a - inainte ca randa$ii sa i$i poata rosti sal
tul obi$IlUit.
-Jenks, du-te $i spune-i lui Cater ca avern un ranit . Spune-i 1
trimita imediat dupa doctorul En twhistle, $i o sa avem nevoie d
cativa lachei ca sa 11 cararn pe domnul Clifford inaunt ru.
- Da, stapane.
J enks saluta rapid $i fugi pe trept e spre U$a principala.
- Aid. Roscoe dadu fraiele randa$ului rnai t anar. Tine-le bine.
Apoi i$i indrepta atentia spre ocupantii trasurii - Roderick
inca incon$tient $i Miranda peste poate de uimit a. Incredula.
174

i privirea.
iguranta aid . Amandoi veti fi.
incrunta.
c el sa o poata face sa inteleaga, un puhoi de oameni
din casa. Nu doar Cater $i lacheii, a$a cum sperase
,. 1I ~i ace$tia se aft.au in avangarda; in urma lor, o aglo, , 11 , I
uste traversa t erasa pentru a cobori pe trepte.
l td tt ! E$ti acasa!
unat!
lit I $teptam!
lmp ramai?
1 111
unt prietenii t ai?
1 1
grav este ranit domnul?
.
.
_
,
lui, cele trei surori, cumnata $1 nepotul Im - rarnas m
1 pt la final - n inconjurara toate, tragandu-1 de cap
-1 pupa pe obraz, inainte sa ii zambeasca incantate
$i sa se uite cu ingrijorare catre Roderick.
I I
minti, prea t arziu, ca mama lui ii scrisese ca toate SUI , i1 , I ti se stransesera la Ridgware pentru a planui nunta
1 I .111 rivindu-1 pe Henry, care ii oferise galant mana Miran1I
0 ajute sa coboare, intalni privirea surazatoare a net 1il l t 1 i $i aproape marai. D~r. ...
'
- . .
I' 1 , , U$ise sa satisfaca cunoz1tatea mdreptat1ta a rudel~r Im
1
minin $i sa faca minimele prezentari necesare, se lasase
11, 11

1.,

1,

'

rarea.
.
cul era ca st area lui Roderick excludea din start once
~ 11 I ci lizare. Doi lachei n ridicara cu toata atentia din bri$Ca,
.. 1 I ransportara in casa. Cater $i menajera, doamna Vine:'.
1
11 1 1ii era deja problema; sub indrumarea lui Cater,. lac~eu
~ pe Roderick pe scarile largi, intr-o camera dm anpa
1. I " '
1

i. J

. ra distrasa de faptul ca ajunsese in mijlocul acestei familii,


, 1 1 1 11

i despre care ea nici nu banuise ca exista, Mirand~ reu$i.se

il t:te pe toata lumea cu aplomb $i sa schimbe pohtetunle


e. Mama lui, surorile $i cumnata se aratara intelegaand ea i$i ceru scuze $i il urma pe scari pe fratele ei, in
uare incon$tient.

------ Stplianie Laurens ----- - Infr-o maniera destula de la$a, Roscoe se folosi de Roderick
scuza sa o urmeze, lasandu-$i. familia grupata in hol, privindu l
pe el $i pe Miranda urcand scarile, cu expresii intrigate, d
totodata 'lncantate.
Nu era sigur ce provocase o asemenea incantare - aparitia lul
n ea$teptata, anticiparea distractiei $i a detaliilor despre cealalt
viata a lui, promise de prezenta lui Roderick $i a Mirandei, sa
altceva ... Dand la o parte suspiciunea ca raspunsul era, de fap
1
un cumul al acestor motive, o urma pe Miranda, care la randul
ei Ii urma pe lachei $i pe Roderick, spre dormitorul pe care dou
slujnice $i doamna Viner il pregatisera deja.
- Bietul fl.acau.
Din partea cealalta a patului cu baldachin, doamna Viner
ajuta pe Miranda sa le indice lacheilor exact cum sa i$i lase Joi
povara, apoi, cand ace$tia se retrasera, doamna Viner o ajuta sc\ II
instaleze pe Roderick mai confortabil.
- Doctorul Entwhistle a.junge cat ai clipi - n u locuie$te depart ,
Cat a$teptam, imi pot aduce foarfeca daca doriti $i ii putem
elibera pe fratele dumneavoastra din acele haine, ca sa ii fie m I
confortabil.
Miranda in talni ochii caprui ai menajerei.
- Iti multumesc. Ar ajuta, presupun.
Femeia cu aer maternal radie.
- Nu va faceti griji, domni$Oara. Imi aduc foarfeca $i ma intorc
acu$ica. Daca mai aveti nevoie de altceva - arata spre clopotelul c
atarna langa camin -, sunati doar, $i cineva va urea imediat.
Dand afara celelalte slujnice, menajera ie$i $i ea. Lachell
plecasera deja, lasand-o singura cu Roscoe $i cu un Roderick in
contin uare incon$tient. Ca sa fie sincera, Miranda n u ar fi putut
spune care dintre ei era motivul de distragere mai mare.
Roscoe se oprise la piciorul patului.
- In caz ca nu ai retinut, pe menajera o cheama doamn
Viner.
Apoi inconjura patul spre ea. Miranda se intoarse spre el.
Oprindu-se in fata ei, ii cerceta ochii, apoi abandona masca de
impasibilitate, $i buzele i se strambara cu mahnire.
~ - Imi cer scuze. Uitasem ca surorile $i nepotul meu vor fi aid.
In m od normal, este o casa ... mult mai lini$tita.
176

- - - - - - 'T'otu( sau nimic - - - rivi spre pat, apoi in jurul camerei, se gandi la tot ce
$i intelese Ce do rise el Sa spuna Cand afirmase Ca aveau
1 11 1 n siguranta.
/\ a nu conteaza.
)Liu ca este un $OC, ca sunt multe informatii, dar... A$tepta
, , , 1 o se uite la el, apoi ii surprinse privirea. Vei avea incre, i, 11 11 mine?
) 11 tdeauna." Cuvantul ii veni in minte brusc, $i i$i dadu
.. , 1111
a acela era adevarul. Avusese incredere in el de la prima
111 1 1l1 .1ir ; in ultimele zile, avusese incredere in el in mod implicit
11 1 111 'llttmarate ocazii.
1 rl venise iubit fara sa se gandeasca prea mult la asta.
11 x'lndu-1 cu privirea, incuviinta din cap.
I . Desigur.
n ne. Buzele lui se strambara din nou, de data aceasta a
I
I 11 JUare. Am Sa fac tot Ce pot Ca Sa nu te deranjeze prea tare
, 11 . 11 zitatea lor.
1 u inclinare a capului, dadu sa se intoarca.
M randa se intinse $i ii prinse de maneca. Cand el privi in
'I''' , i sustinu privirea.
Cine e$ti?
HI privi cateva momente, apoi zise:
unt Roscoe. Tu, mai mult ca altii, $tii cine $ice sunt.
r 'um ea nu comenta n imic $i nici nu puse alte intrebari, el ii
11 . I 1 mana de pe maneca, ii stranse U$Or degetele, apoi le dadu
.111 111)\Jl $i facu un pas in spate. Ea illasa.
I '1 punctul de a se intoarce, Roscoe ezita, apoi ochii li se
11 11 .11nira din nou, iar el zise incet:
11 tineretea mea am fost Lord Julian Delbraith.
M r nda n~ avea ~id o idee ce vedea el in ochii ei; nu avea nici
1 ld1
e simtea.
11 uviinta'.nd U$Or din cap, else intoarse $i se indrepta spre U$a
.1.. 11 ldsa; fara sa mai priveasca in spate, ie$i $i trase U$a dupa el.
Miranda ramase cu privirea atintita la U$a, tulburata, dar fara
"..1, in toate revelatiile ultimei jumatati de ora, toate incom1.i ,., ,., ispititoare, dar in continuare nebuloase, doar una rama111 ', I Lln fapt de necontestat.
1

I 11

177

---- - - 'T'otu( sau nimic - - - - - -

-------- Stpfianie .Laurens ---- - Regele cartoforilor din Londra, barbatul care ii devenise iubit,
era descendentul legitim al unei case ducale.
0 bataie la Ua anunta sosirea doamnei Viner. Menajcr
adusese cu ea doua foarfece de croitorie i cama$a de noaptc
unui barbat.
-Am gasit aceasta camaa, dei cred ca ar trebui sa ateptam
pana ii ~andajeaza doctorul, dar vom reu$i cumva. Doamna Viner
zambi. Incepem deci?
Scuturandu-se de Ocul continuu ?i posibil in cretere,
Miranda incuviinta din cap.
- Da, desigur.
lngrijirea lui Roderick era un lucru la care se pricepea.

Capito{u{9
~
Doctorul Entwhistle se dovedi cumsecade $i priceput. Ml
randa se simti extrem de U$Urata cand, dupa ce acesta fixasc
$i bandajase umarul lui Roderick, apoi piciorul, o asigurase ca,
beneficiind de atentia cuvenita, pacientul avea sa i$i revinA
complet.
-A avut noroc - ambele sunt fracturi simple. In orice caz, vor
trece cateva luni pana cand oasele se vor vindeca complet.
Miranda dadu la o parte o $Uvita de par de pe fruntea fratelui ei.
-~i febra?
- Este un simptom, nu o cauza de ingrijorare in sine. Acum,
ca oasele ii sunt indreptate i vindecarea poate sa inceapa, febra
ar trebui sa cedeze.
Entwhistle zambi linititor.
-Ar putea sa dureze cateva zile, dar ma atept lai mbunatatiri
pana maine. Vin din nou sa ii vad evolutia maine dupa-amia~a,
dar tineti minte ca i-am dat un somnifer, somnul fiind eel mai
bun balsam pentru oase rupte. Ma indoiesc ca se va trezi inainte
i,_ chiar daca o face, va fi slabit, aa ca va trebui sa descurajatl
micarea inutila sau orice tip de agitatie in urmatoarele zile,

178

11 uviinta din cap, apoi puse intrebarea cea mai pertinenta:


1
va putea sa calatoreasca? Locuim la Londra.
11Imzele tuguiate, Entwhistle se gandi la starea lui Roderick,
1

1111

( l , va pot da un raspuns categoric dupa ce il vad maine, dar


111!1 i sc ca va fi suficient de puternic sa faca acest drum in
111 .i p ll~in de zece zile. A$ recomanda sa faceti tot posibilul
1 11 t a calce pe acest picior pana atunci. Chiar i dupa aceea,
' ,, t 11bui sa nu umble prea mult $i sa i$i tina umarul $i bratul
I, I' 11 11 Jte cateva saptamani.
V multumesc. Vom face tot ce recomandati.
t Ii 111, ndu-1 pe doctor spre Ua, il conduse direct in mainile lui
fl 1 1 1r; aces ta se pare ca ateptase pe hol sail duca jos.
I 11 l rcandu-se la pat, privi spre Roderick. Acesta parea teribil
,f, 111lid, cu parul lui castaniu lins, i observa ca gura ii era
111. "ii ~ ta de linii care nu fusesera acolo cu o saptamana in urma.
1111
zandu-1 dormind simti o Uurare atat de intensa, incat
t,,, I 1" ochii ?i lasa pur ?i simplu acest val sa o strabata.
' " nd emotiile i se domolira, deschise ochii. Privind in jurul
erva langa perete un scaun cu spatar drept, se indrepta
111 1, il ridica ?i il duse langa pat, apoi se aeza, lua una
.11111 I mainile inerte ale lui Roderick in ale ei i se pregati de 0
1,lluptare lunga.
It memora celelalte ocazii cand veghease langa patul lui Rode I l\ 1 ftnd Ua se deschise, i Roscoe intra.
1 vreme ce inchidea Ua, ochii lui ii intalnira pe ai ei.
Iti multumesc din nou pentru ajutor.
I l scutura din cap.
Nu 1-am intrebat pe Entwhistle. Ce-a spus?
I timp ce ii punea la curent, el se indrepta spre capul pat 11 lt tl, l$i vari mainile in buzunare, se sprijini cu umarul de stalpul
Ii.ii lechinului iii studie pe fratele ei.
- Deci se pare ca vom abuza de ospitalitatea ... cumnatei tale in
111111 toarele zece zile, spuse ea privindu-1.
Miranda ascunsese o intrebare subtila in afirmatie; nu era
11 nna de relatie, dar ii fusese prezentata Lucastei, ducesa de Ridgw.1r , care era, in mod evident, mama lui Roscoe, ?i de asemenea
I11 aroline, care era ducesa actuala. Tanarul longilin care semana
'" 1

179

------ Stpfianie Laurens ~----

~---- 'Totu( sau nimic ~----

izbitor cu Caroline, dar $i cu Lucasta $i cu Roscoe, fusese prezentat drept duce, a$a ca ... se gandi ca o nimerise. Caroline, probabil
vaduva, era in prezent doamna acestei familii ducale.
Aparent fa.rel sa ii observe nesiguranta, Roscoe nu fa.cu decat
sa incuviinteze din cap.
- Vom folosi acest timp pentru a afla ce putem despre angajatorul lui Kempsey $i al lui Dole. Ar fi eel mai bine sa obtinem
informatii inainte ca Roderick sa se intoarca in ora$.
Se intreba cum ... Dar avea alte lucruri la care sa se gandeasca.
-Suntem indatorati...
-Nu nu sunteti. Ii intalni privirea. Cel putin, nu financiar.
'
'
'
- Dar doctorul ...
- Este doctorul domeniului. Este in slujba noastra.
Ea ii studie fata, apoi zise:
-Nu o sa ne la$i pe mine sau pe Roderick sa platim pentru
asta, a$a-i?
- Nu. Dupa un moment, buzele lui se arcuira. Sunt, panel la
urma, regele cartoforilor din Londra, $i, ca atare, unul dintre cei
mai bogati oameni din tara. ~i, a$a cum cred ca am mai mentionat,
il consider pe Roderick un aliat $i un prieten, iar eu am grija de
prietenii $i de aliatii mei. Se opri, apoi adauga: Ai putea sa prive$ti
toate astea ca pe o masura pe care o iau pentru a-mi pastra
reputatia ne$tirbita.
Ea pufni, dar se gandi sa lase cearta pe mai tarziu sau chiar sa
lase aceasta discutie in seama lui Roderick. Privindu-1 pe Roscoe,
sprijinit de stalpul patului cu gratia lui obi$nuita, i$i aminti
presupunerea ei anterioara - ca indiciile despre descendenta
lui aristocrata existasera, dar nu le interpretase cum trebuia.
Observandu-1 aid, in acest decor, nu putu decat sa se intrebe
cum de facuse una ca asta; nu era nimic neclar la el. Era un model
de aristocratie.
Dar era in continuare nedumerita, cum, $i de ce, $i... Atat
de multe lucruri. ~i cum el nu parea dornic sa ofere explicatii,
Miranda se vedea nevoita sa intrebe.
-Ceilalti din Organizatia Filantropica... Fa.cu un semn spre
el, apoi in jurul ei. Ei $tiu?
El o studie un moment, apoi raspunse:

- Nu $tiu, dar poate ca cei mai in varsta banuiesc. Indepart, ndu-se de stalpul patului, i$i scoase mainile din buzunar $i

180

i rearanja haina. Sunt toti mai tineri ca mine macar cu cativa


ni, deci nici unul dintre ei nu a fost in cercul meu de prieteni
ainte. Ii intalni privirea. Lord Julian Delbraith a disparut cu
l isprezece ani in urma.
Inainte ca ea sa poata asimila informatia, cu atat mai putin sa
spunda ceva, se auzi o bataie U$Oara la U$cl.
Roscoe - Julian, oricine ar fi fost el acolo - se intoarse $i se
ndrepta spre U$cl, o deschise $i privi pe hol; Miranda auzi voci
-minine. Vocea lui era prea joasa ca ea sa poata intelege ce
punea, dar o doamna raspunse. El tacu; ea ii putu simti resemnarea chiar $i de la distanta, apoi el fa.cu un pas in spate $i tinu
U$a larg deschisa.
Vaduva intra intempestiv in camera, urmata de ducesa.
Mai devreme, in curtea din fata, Miranda i$i facuse o impreie superficiala. Acum observa ca ducesa-mama, de$i nu mai era
, nara, deborda in continuare energie fizica $i mentala; era imbracata la moda, trasaturile ii erau delicate, iar parul ei cenu$iu
ra frumos aranjat. Taria de caracter $i o vointa de neoprit ii erau
mprimate in liniile fetei $i ii erau subliniate de postura; Miranda
imti ca albastrul intunecat al ochilor ei nu era singura trasatura
e c~re vaduva i-o transmisese fiului ei. Prin comparatie, ducesa
ra mai tanara $i, in mod evident, mai lipsita de forta; blonda,
indiscutabil eleganta chiar $i in rochia simpla pe care o purta;
~a ei, care parea mai imbatranita decat ar fi trebuit sa fie, trada
rece semne ale unei hotarari interioare.
Ridicandu-se, Miranda incepu o plecaciune, dar ducesa-mama
' fa.cu semn din mana sa se opreasca.
- Nu este nevoie, draga, nu cat suntem doar noi. Privi spre
oderick. Cum se simte fratele tau? Ce-a zis Entwhistle?
Con$tienta de faptul ca doamnele aveau dreptul sa $tie - le ofe-au ei $i lui Roderick adapost, panel la urma -, Miranda le explica
ituatia. ~i vaduva, $i ducesa pusera intrebari pertinente; coentariile ce urmara sugerau ca ambele aveau cuno$tinte sumare
11 ingrijirea tinerilor gentlemeni. Din coltul ochiului, ii vazu pe
oscoe zabovind undeva in preajma U$ii deschise, de parcel s-ar
!

181

- - - - Stpfianie Laurens------

------- 'T'otu( sau nimic -------

fi gandit sa o ia la fuga, dar el inchise U$a $i ramase locului, la


distanta de grupul din jurul patului.
Intr-un final, terminand de povestit, Miranda inspira $i i~I
indrepta atentia spre cele doua doamne.
- Nu va pot multumi indeajuns pentru ca ne-ati permis st\
ramanem, cu atat mai mult pentru ca ne-ati ajutat ...
-Cerule mare, draga! Normal ca v-am ajutat. Ducesa-mamA
zambi cu o caldura neprefacuta. Suntem feridte ca avem ocazia
saofacem.
Ducesa zambi la randul ei lini$titor.
-Te rog sa ne crezi, domni$oara Clifford, ca suntem incan
tate ca trebuie sa ramaneti. Ducesa privi spre Roscoe. Ne bucuram
ca Julian a avut intelepdunea sa va aduca aid.
"De ce?" Miranda nu lasa nedumerirea sa i se vada pe fata dar
in sinea ei era foarte uimita. Atat ducesa, cat $i vaduva ii pa~eau
sincere, deschise $i multumite de vizita nea$teptata a ei $i a
lui Roderick.
Se mai auzi o bataie la U$a.
-Ah, trebuie sa fie doica. Ducesa-mama facu un semn spre
Roscoe. Las-o sa intre.
Roscoe se supuse.
Ducesa explica:
- Doica are foarte mare experienta in supravegherea paden
tilor no$tri - il va veghea pe fratele tau $i il va ingriji excelent.
Intre timp, cu tot ce s-a intamplat, nu am avut ocazia sane schimbam pentru dna, dar, cum suntem doar noi - en famille -, ne-am
hotarat sa nu ne formalizam in aceasta seara.
- intr-adevar.
Ducesa-mama veni langa Miranda $i ii puse cu blandete degetele pe mana.
- ~i, cum Entwhistle 1-a adormit pe fratele tau $i nu se va trezi
pana maine, tu, draga mea, poti sa 0 la$i pe doica sa se descurce
aid $i ni te poti alatura la dna.
Miranda i$i dadea seama cand era dirijata sa faca ceva.
Privi in ochii intunecati $i surprinzatori de alerti ai vaduvei $i
simti ca rareori o refuza dneva pe batrana doamna. Asemenea
fiului ei, se a$tepta sa i se faca pe plac.

Miranda privi spre cealalta parte a camerei, la Roscoe. Cu maiprinse la spate, .acesta se uita in jos; daca un asemenea om
1 1
.tea arata vreodata sfios, de parca ar fi dorit sa intre in podea,
1 , parea acum.
Curiozitatea ei crescu, surprinzator de intensa.
$i nu erau $anse prea mari ca Roderick sa se trezeasca.
Privi spre vaduva, apoi spre ducesa, dupa care inclina din cap.
- Va multumesc. Mi-ar face placere sa va insotesc la dna.
0 privi pe doica; intrase $i a$tepta in tacere. Era o femeie de
v rsta mijlocie, imbracata cu un $Ort apretat peste o rochie gri, cu
!Jc r cenu$iu, maini puternice $i o fata patratoasa, avea un aspect
in i degraba infrico$ator.
- Lasati-ma sa ii explic doicii starea fratelui meu, $i apoi Julian? Roscoe? - fiul dumneavoastra ar putea sa ma conduca. ,
-Excelent!
Batand-o aprobator pe brat, vaduva se intoarse spre U$a.
- Haide, Caroline, cred ca am auzit gongul. Ceilalti se vor inba uncle am disparut.
Cele doua lady plecara, insarcinandu-1 pe Roscoe sa o aduca pe
d mni$oara Cllfford. Cum ea ii explica deja doidi cele necesare,
u auzi raspunsul lui.
Femeia se dovedi la fel de experimentata $i de ferma cum
prezentase ducesa; ii puse numeroase intrebari despre rani
nainte sa se declare sufident de informata cat sa se ocupe de
R derick.
- Nu cred ca se va mi$ca, nu dupa unul dintre somniferele
cl ctorului, dar, daca da vreun semn ca se treze$te, trimit dupa
umneavoastra imediat.
intelegand ca, de$i doica ii aproba grija pentru Roderick,
t tu$i nu considera necesara prezenta Mirandei pentru recupe.rea fratelui sau, accepta sa ia lucrurile ca atare.
-iti multumesc.
intorcandu-se de la pat, se indrepta spre locul uncle o a$tepta
Roscoe. Acesta ii intalni privirea, dar nu facu nid un comentariu.
eschizand U$a, o invita sa treaca, apoi o urma pe coridor.
Ea a$tepta pana cand el inchise U$a. Alaturandu-i-se, el ii
cu semn sa inainteze, $i ea il urma pe coridor. Dupa un moment,
murmura:

182

11 1

183

------ Stphanie Laurens------

- - - - 'r'otu{ sau nimic ------

-A$ fi fast perfect multumita cu o tava de mancare in camera.


Ai fi putut sa ma salvezi, dar nu ai facut-o.
Dupa o clipa de tacere, el raspunse, cu o voce joasa:
-A$ fi putut sa o fac, dar au dreptate - ai nevoie de o masa
cum trebuie. Nu am mai mancat nimic de la micul dejun, $i acela a
fast devreme. Prin umbrele din hol, ochii Ii se intalnira. Nu ai sa
ii fii de ajutor lui Roderick daca le$ini sau te ofile$ti.
Ea pufni $i privi in fata. La interior, casa nu era la fel de
cople$itoare cum se a$teptase; de$i mobila $i interioarele erau
frumoase, luxoase $i elegante, ambianta generala era a unei case
falosite, a unui camin, nu a unui muzeu.
- Mai mult, continua Roscoe, ai nevoie de timp ca sale cuno$ti
suficient cat sa te simti confartabil in preajma lor in urmatoarele saptamani. Ii facu semn cu mana spre capul scarilor. $i ele
au nevoie de timp sa te cunoasca. $tiu ca vor face tot ce le sta in
putinta ca sate ajute in urmatoarele zile.
Pornira in jos pe scari.
- Surorile tale ... locuiesc $i ele aici?
- Doar Edwina, cea mai tanara. Millicent, cea mai mare, $i
Cassie, cea mijlocie, sunt ambele maritate $i nu stau aici. Am inteles ca sunt in vizita pentru a planifica nunta Edwinei. Este
logodita cu unul dintre baietii Frobisher.
Miranda nu se invartea in cercurile inalte ale societatii, dar
auzise numele.
- Unul dintre exploratori?
El incuviinta din cap. ColturVe buzelor i se curbara in sus cand
ajunsera in holul din fata.
- Cred ca i se va potrivi perfect Edwinei. Frobisher nu $tie
inca, dar pun pariu ca Edwina o sa vrea sa 11 insoteasca in
urmatoarea expeditie.
Roscoe nu o conduse in salonul de mese principal, care - era
sigura - avea dimensiuni impresionante, ci spre un alt salon de
dimensiuni rezonabile, o camera mai intima cu o masa de doar
douasprezece locuri. In acel moment, erau puse opt tacamuri.
Familia se adunase in fata geamurilor lungi din capatul camerei;
se intoarsera cu totii cand ea intra, condusa de Roscoe.
Ducesa zambi $i se apropie,

-$tiu ca i-ai intalnit in trecere mai devreme, dar permite-mi


a ti-i prezint mai bine pe ceilalti membri ai familiei.
Continua prezentandu-le pe Millicent $i pe Cassandra assie, te rog -, ambele tinere doamne elegante, $i pe Edwina, o
ncantatoare tanara de douazeci $i doua de primaveri care era in
mod clar incantata de apropiata ei nunta, dar, precum surorile
i, era totodata nerabdatoare sa afle mai multe despre Miranda
i despre Roderick. Fiecare sora mai adauga ceva despre sine - cu
ine se casatorise $i uncle locuia, cati copii avea fiecare $i ca i$i
rimisesera sotii in Scotia la vanatoare, impreuna cu Frobisher,
] godnicul Edwinei, pentru ca ele sa se poata intalni sa planifice
unta fara motive de distragere.
Scotand-o pe Miranda dintre surori, ducesa continua:
-Soacra mea nu mai are nevoie de prezentari.
Ducesa se intoarse spre tanarul care a$tepta lini$tit langa ea.
Ila zambi, $i iubirea de mama ii lumina fata.
- Mai ramane sa ti-1 prezint pe fiul meu, Henry, duce de
'dgware.
'
Zambind, Miranda facu o mica reverenta $i ramase fermecata
zambetul pe care Henry i-1 oferi cand ii lua mana $i se inclina
uviincios. Considera ca era la jumatatea adolescentei, cu memre lungi $i cu o gratie inca in evolutie, dar se inclina intr-o
rnaniera laudabila.
- 0 placere, domnioara Clifford. Atept cu bucurie sa va cunosc
dumneavoastra i pe fratele dumneavoastra, in urmatoarele
zile. Sper ca nu este grav ranit.
- Nimic dramatic, m-a linitit doctorul. Doar nite oase rupte.
Se intoarse cand Henry, imitand eleganta unchiului sau, ii facu
mn spre un scaun; mai rapid decat Roscoe, il tinu pentru ea.
Henry zambi, ajutand-o sa se instaleze pe scaun.
-Musafirul este in grija mea.
Ea chicoti; il placea pe Henry. 0 aezase in stanga locului din
.pul mesei. Dupa ce o ajuta i pe bunica lui, ducesa-mama, sa se
~ eze pe scaunul aflat vizavi de Miranda, Henry ocupa locul din
pul mesei, privi in lungul acesteia, apoi spre majordomul care
itatea in spatele lui.
- In regula, Cater. Sa-i dam drumul.

184

185

- - - - - - St91fianie Laurens ---- - -

- - - - - - ir'otu( sau nimic - - - - - -

Iviiranda se surprinse din nou suprimandu-$i un zambet;


tinereasca a lui Henry era molipsitoare. De$i aveau
de s1abilit chestiuni legate de rapirea lui Roderick, de persoana
aflati in spatele ei ~i de motivul pentru care ordonase asta, in
acel moment fu invaluita de U$urare amestecata cu curiozitate,
$i cu un sentiment de siguranta calma, se simti indreptatita
sa se relaxeze $i sa afle tot ceea ce putea despre barbatul a$ezat
lang~ ea - Neville Roscoe-, Lord Julian Delbraith.
Sura lui cea mai mare, Millicent, statea in dreptul lui, cu Cassie
lang~. ea. Ducesa era a$ezata la celalalt capat al mesei, iar Edwina
state:i in dreapta ei, in partea opusa lui Cassie $i de cealalta parte
a lui Joscoe.
G .nd primul fel - o supa delicioasa de pui ~i castraveti - fu
a$ezat in fat.a lor, Millicent intreba unde anume in Londra locuiau Miranda $i Roderick.
Discutia ce urma nu fu atat un interogatoriu, cat mai degraba un schimb de informatii. Pentru fiecare lucru aflat de la ea,
oferha ceva in schimb, o bucatica ce ii permise sa afle mai multe
despre misterul acestei familii. Despre omul enigmatic care era
a~ezat, nu neaparat tacut, dar lini$tit, langa ea.
Laun moment dat, ii surprinse privind-o resemnat pe mama
lui, insa vaduva doar zambi drept raspuns.
In timpul discutiei, cea mai mare provocare fu sa tina minte
sa se refere la el ca fratele lor, fiul, cumnatul sau unchiul $i sa
nu ii ~puna Roscoe. Familia $i servitorii nu ii spuneau niciodata
Roscoe, ci Julian, Lord Julian sau Domnia Voastra, $i ea nu avea
habar cat de mult $tiau ele despre viata lui la Londra.
0 alta ciudatenie pe care o remarca fu interesul deschis, destul
de insistent ~i neprefacut al familiei fat.a de ea, de Roderick, de
familia lor $i de viata lor in Londra; era ca $i cum ar fi locuit izolati
$i nu ar mai fi avut un vizitator din afara de ani de zile, dar acest
lucru nu era adevarat. Auzise sufi.ciente referiri la evenimente
din societ'ate, suficiente nume mentionate, nume pe care ea le
recun()scuse, ceea ce ii dadu de inteles ca toate aceste lady, $i cele
mai in. varsta, $i cele mai tinere, erau active social.
De ce, atunci, acest interes avid fat.a de ea ~i de Roderick?
Per1tru ca faceau parte din cealalta viata a lui Roscoe?

Pana la finalul mesei, ajunse la fel de fascinata de ceilalV coseni pe cat de fati~ de fascinati erau ei de ea. Iar barbatul extrem
tacut de Ianga ea era punctul central al interesului tuturor.
Cand toti se ridicara, Henry se intoarse spre el.
- Vino sa jucam o partida de biliard.
Roscoe arunca o privire intrebatoare spre ea.
Pentru prima oara, ei i se paru ca ii poate citi cape o carte
1I
chisa. Zambi $i ii facu semn sa piece.
- Eu ma intorc la Roderick.
El ezita, apoi i$i pleca U$Or capul $i ii urma pe Henry.
Miranda se intoarse sa-i multumeasca ducesei, dar femeia
ni in spatele ei $i o apuca de brat.
- Te rog sa imi spui Caroline. Ducesa zambi. ~i nu, nu poti sate
r cori inapoi sus inainte sa serve$ti ceaiul. Nu se face. Haide in
n ragerie, $i pun servitorii sa ne aduca o tava.
Acceptand, o insoti pe Caroline in afara salonului.
- iti vei gasi lucrurile in camera de langa cea a fratelui tau, zise
r' 1 oline. Am presupus ca vei vrea sa fii aproape de el.
- Iti multumesc. Mirandei nu ii fu greu sa rosteasca din inima
1 te cuvinte. Ati fost cu totii atat de cumsecade.
- Eh! Ducesa-mama se afla chiar in spatele lor. Poate ca suntern
I, olos, dar te rag sa nu iti imaginezi ca ne datorezi ceva, draga
11 11 . Adevarul este ca tu $i fratele tau ne-ati oferit oportunitatea
111
re o a$teptam de ani de zile.
Ajungand la U$a sufrageriei, Miranda privi spre vaduva, arat 11du-$i pentru intaia oara nedumerirea.
Aceasta o batu pe brat radioasa.
- Ne-ai dat $ansa de a-1 ajuta pe Julian. Chiar daca la modul
li11lirect , ajutorul <lat tie $i fratelui tau reprezinta prima ocazie pe
11 o avem pentru a echilibra balanta.
ucesa se oprise pentru a-i permite majordomului sa aduca
t .i v de ceai. Zambetul vaduvei se inmuie, $iii facu semn Mirandei
11.1 l tre. Indreptandu-se impreuna cu ea spre cele doua canapele,
ii I 1 una in fata celeilalte inaintea $emineului in care o flacara
,,,, l alunga frigul inconjurator, vaduva continua:
- Din ce s-a spus mai devreme, inteleg ca in Londra locuiti
111 11 pe de casa fiului meu.

non~alanta

186

187

- - - - Stplianie Laurens---- Da, a;:;a este. Miranda accepta invitatia gestuala a vaduvei
de a se a;:;eza pe canapea langa ea. Sunt cateva minute de mers
pe jos, dupa colt.
- Inteleg. Ai fost in casa fi.ului meu?
- De doua ori, dar numai in camerele de primire, desigur.
-Excelent.
Zambetul vaduvei deveni incantare pura.
Surorile lui Roscoe se adunara rapid pe canapeaua opusa, in
timp ce ducesa se a;:;eza cu eleganta pe un fotoliu din apropiere.
Ducesa-mama privi spre ele, apoi spre Miranda.
-Ti-am fi toate indatorate daca ne-ai descrie casa lui - nu am
vazut-o niciodata.
Ea le privi fetele - toate dornice, dar cu o nevoie adanca de a
;;ti. Nu intelegea ce se intampla, dar era ceva pe chipurile lor, in
nevoia lor, ceva ce ea recuno;:;tea. Ceva ce ar fi simtit ;:;i ea daca ar fi
fost separata de Roderick a;:;a cum ele, se parea, fusesera separate
de ... fiul, fratele ;:;i cumnatul lor.
Toate il iubeau. Absolut ;:;i fara rezerve. A;:;a ca tanjeau sa ;;tie,
;:;i acea dorinta nu avea nimic de a face cu simpla curiozitate.
Lasandu-se pe spate, Miranda inspira, apoi incuviinta din cap.
- Foarte bine.
~i incepu sa le spuna cat de mult reu;:;i din ceea ce i;:;i doreau
;:;i aveau ele nevoie sa afie.
Ele se tinura de intelegerea lor nerostita; de indata ce ea i$i
termina ceaiul, doamnele li permisera sa se intoarca la Roderick.
Acesta nu se mi;:;case. Sta.tea intins pe pat, respirand incet,
adancit in somn.
- Fe bra ii scade.
Doica se ridica de pe fotoliu.
Miranda ofta.
-Este o u;:;urare. M-am intrebat daca starea lui nu are sa se
inrautateasca.
-Nu va temeti. Este a;:;a cum a zis doctorul - fratele dumneavoastra este un tanar viguros. Poate a pierdut din greutate in
timpul calvarului, dar debordeaza de putere, voinicie ;:;i robustete.
Va trece peste asta ;:;i va fi ca nou.
Miranda privi spre femeia mai in varsta ;:;i zambi.
188

- - - - i:r'otu( sau nimic - - - -

- Iti multumesc.

- Este d~ar adevarul, domni$oara. Acum, daca. ati sta cu el


utin, m-a~ duce sa cinez ~i eu.
- Da, chiar te rog.
Se intoarse spre scaunul de langa pat,
Doica inclina scurt din cap.
- Revin intr-o jumatate de ora.
U~a se inchise, ;:;i camera se cufunda in tacere. Cu mana inerta
, lui Roderick stransa in a ei, Miranda se gandi la cele discutate
n sufragerie, la cina, retraind cele afiate, catalogand tot ceea ce
uzise, tot ce afiase. Tot ce le oferise in schimb.
Fusese atenta la ce destainuia. Nu i~i dorise sa le spuna ceva
Roscoe ar fi considerat intim; era greu sa stabileasca o limita
ntrucat nu $tia nimic despre motivele lui, nu $tia destule nici
a.car cat sa ghiceasca de ce Lord Julian Delbraith, descendent
familiei ducale Ridgware, devenise Neville Roscoe, regele cart forilor din Londra.
Ca vestala a responsabilitatii, ea intelegea pericolul pe care
ansformarea lui il reprezenta pentru familia proeminenta
cial, dar asta o interesa mult mai putin decat ceea ce daduse
duva de inteles.
,,Reprezinta prima ocazie pe care o avem pentru a echilibra
alanta."
Ro~coe le era de folos ~i ei, ~i lui Roderick; le venise in ajutor
rl indata ce aflase ca aveau nevoie de el; ii ajutase fara rezerve
.i refuza chiar ;:;i numai sa se gandeasca la o recompensa.
Infiintase ;:;i conducea Organizatia Filantropica, o societate
l votata ajutorarii celor mai putin noroco$i - discret, fara lauda
d sine sau dorinta de afirmare.
Dar, se parea ~a, inainte de toate astea, i$i ajutase familia Qi asta tot cu o evitare completa ~i absoluta a oricarei forme de
compensa personala.
Ajutorul lui catre ceilalti era oferit cu un altruism desavar~it,
d ndu-le celor carora le oferea sprijin putine oportunitati - dupa
um spusese vaduva - sa echilibreze balanta.
Neville Roscoe - Lord Julian Delbraith-, oricine ar fi fost, era
mom care te intriga.

*
189

- - - - St~lianie Laurens - - - Trecand pe langa pendula inalta din hol, in drum spre camera
lui Roderick, Roscoe vazu ca era aproape miezul noptii. Prca
agitat ca sa se poata lini?ti, cu atat mai putin sa doarma, statea in
camera lui cand un lacheu somnoros trimis de doica il chema.
Se gandise, se intrebase temator de ce, dupa atatia anl
de precautii rigide, le permisese cu atata U$urinta Mirandei $i lul
Roderick sa afle secretul acesta capabil sa ii distruga familia, pc
care incercase sa o protejeze in ultimii doisprezece ani - in fapt,
intreaga lui viata de adult. Lucrul intr-adevar uimitor era insa cA
ar fi facut-o din nou fara o farama de regret sau de teama pentru
un rezultat nefericit.
in definitiv, i?i petrecuse o viata intreaga judecand $ansele ~I
?tia fara dubii ca nu ii judecase gre?it pe Miranda $i pe Roderick.
Ajungand in camera lui Roderick, deschise U$a. Doica se ridicA
?i ii facu semn sa intre. Lasand U$a deschisa, el se apropie de pat,
privirea lui urmand-o pe doica nu spre Roderick, in continuarc
intins pe spate, in aparenta dormind tun, ci spre silueta ghemuiU
langapat.
Miranda.
A$ezata pe un scaun cu spatar drept tras aproape de pat, i$1
culcase capul pe mainile intinse, CU 0 mana tinand-o U$Or pe a lui
Roderick. I$i.desprinsese parul. ~uvitele castanii ii curgeau ca un
val viu peste umeri, acoperindu-i fata.
-Doarme neintoarsa de mai bine de o ora. Doica il privi taios.
Epuizata, ma gandesc.
Nu fusese doica lui; avea doisprezece ani cand ea sosise la
Ridgware ca doica pentru Millicent, apoi pentru celelalte douA
fete. Dar, oricum, Doica - nu i se spusese niciodata altcumva il ?tia suficient de bine. Din dezaprobarea ei i?i dadu seama ca ea
se a?teptase ca el sa vina ?i sa se ocupe de Miranda fara ca ea sA
il cheme.
- Daca ramane in pozitia asta pana dimineata, o sa ii para rau.
. Doica facu semn cu capul spre dreapta lui. Camera ei este alaturi.
Patul este pregatit ?i o a?teapta.
Sugestia ei - ordinul - era clara.
Roscoe inconjura patul. Dand cu blandete pe spate parul
Mirandei, vazu ca, intr-adevar, era deja in lumea viselor. Desfacandu-i degetele din ale lui Roderick, se apleca $i o ridica in brate.
190

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - ' l un brat sub genunchii ei, cu celalalt in jurul spatelui, o ridica
,! t de U$or, ca ea nici macar nu se mi?ca.
Se intoarse spre U$a. Doica era deja acolo. Tinu U$a deschisa,
1 t pta ca el sa se apropie cu povara din brate, apoi se strecura
1I lungul coridorului, $i deschise U$a spre urmatorul dormitor.
Cu Miranda in brate, Roscoe pa$i spre pat; a$a cum spusese
Ir a, acesta era deja facut, cuvertura era U$Or data la o parte.
I opiindu-se de o parte a patului, o puse cu blandete jos.
Auzi U$a inchizandu-se. Ridicand privirea, vazu ca doica pie' 11 , revenind, probabil, la Roderick, lasandu-1 sa se ocupe de
11 ' lui. De unul singur.
cuturand din cap - nu intelegea cum faptul ca ei erau iubiti,
11 bi~i de o singura noapte, era cumva atat de evident-, incepu sa
oata cizmele. Epuizarea ei nu era o surpriza; noaptea pre' 1 i nta fusese una lunga, cu vizita primita de la rudele lui
1 mpsey $i ale lui Dole, urmata de interludiul lor sexual firesc,
1I
totodata nea$teptat de epuizant, urmat de plecarea din zorii
l i in cautarea casutei in care era tinut Roderick, finalizata
1t1 alvarea dificila, evadarea de urmaritorii furio$i $i cursa nel1n easca prin tinut. Spre Ridgware.
osirea acolo fusese inca un $OC pentru ea, dar facuse fata cu
1111 alm pentru care el ii era cu adevarat recunoscator. Acceptase
, 1 ce ii spusese el, ce ii dezvaluise $i ceea ce nu, mersese inainte
'11 aceste informatii $i se descurcase.
Dandu-i cizmele la o parte, ezita, apoi ii scoase ciorapii.
Av a picioare delicate, frumos arcuite; mainile lui intarziara pe
, 11 pul ei, mangaindu-i talpile in vreme ce 'ii scotea ciorapii de
111 tase. Punandu-i intr-o parte, se pregati sa ii scoata $i rochia
'I t dimineata bine stransa, eel mai lipsit de confort ve$tmant pe
, 1 il vazuse vreodata. Lasandu-se prada imboldului care
111 avea sa ii permita sa se intoarca $i sa piece, o rasuci pe burta $i
111 pu Sa ii desfaca $ireturile.
Le desfacuse, $i apoi $i nasturii de la corset, $i ii tragea mane, 1 in josul bratelor, cand ea se mi$Ca. El ingheta, intrebandu-se
,I a ar trebui sa ii puna un deget la buze pentru cazul in care
.11 fi dat sa tipe, dar apoi pleoapele ei se deschisera; ea il vazu,
11 ru sa il recunoasca de indata, apoi clipi $i privi in jurul ei.

- Oh.
191

- - - - Stpfianie Laurens - - - Se stradui sa se ridice in coate, dar, cu mainile pe bratele ei, el


o tinu pe spate. Ea se incrunta.
- Roderick. Eu trebuie sa ...
- Doarme tun. A$ spune ca doarme ca mort, dar ai trage o
concluzie gref?ita. Razele lunii patrundeau prin geamurile aflate
de ambele parti ale patului; in lumina slaba, el ii cerceta fata, vazu
epuizarea ei. Fratele tau face ceea ce trebuie: se odihnef?te. $i tu al
nevoie de acelaf?i lucru.
Ea ii arunca o privire indaratnica, deja familiara.
Roscoe raspunse apeland la argumentul pe care ar fi trebuit
sa il foloseasca de la inceput - eel mai probabil sa o convinga.
- Nu o sa-1 poti ajuta pe Roderick maine, cand se trezef?te f?i are
nevoie de tine, daca te clatini pe picioare.
Buzele ei se departara, probabil pentru a protesta, dar cuvintele lui o facura sa se opreasca. Incruntatura ei se adanci.
Pentru a intari aceasta mica victorie, Roscoe insista:
- Doica a zis ca va veni sa te anunte daca Roderick se trezef?te.
Are experienta f?i este de incredere, af?a ca nu ai nici un motiv sA
nu te odihnef?ti. La.sand orice altceva la o parte, va trebui sa o
inlocuief?ti dimineata, sa se poata odihni f?i ea.
-Hmm.
Incruntatura Mirandei incepu sa dispara. Roscoe reincepu sA
traga de manecile rochiei, f?i ea expira Uf?or, se relaxa f?i il lasa sa o
dezbrace pana la brau.
Intinsa pe perne, prinse cu ambele maini materialul strans
in jurul mijlocului f?i impinse, se rasuci $i il ajuta sa ii dea jos
vef?mantul. Dar privirea ei se mutase pe fata lui; in vreme ce ii
scotea rochia, pe care o arunca apoi pe scaunul din apropiere,
Roscoe o simti studiindu-i trasaturile in intuneric.
- Cat este ceasul?
De parca ar fi fost auzita de vreo autoritate cosmica, ceasurile din casa incepura sa bata; cand bataile indepartate incetara,
ea il privi cu ochii largi.
- Miezul noptii?
El incuviinta din cap. Ar fi trebuit sa plece. Ea era in pat,
instalata destul de confortabil. Ar fi trebuit sa se intoarca $i sA
iasa din camera.
Privirea ei coborase spre hainele lui.
192

- . . . - Tatu( sau nimic - - - - Nu te-ai schimbat. Ridicandu-$i privirea, ochii ei ii gasira pe


1 lui. I$i inclina capul; curiozitatea, un interes evident, ii colora
1 bipul. De ce ef?ti inca treaz?
,,Pentru ca dupa noaptea trecuta, dupa evenimentele agitate
1I zilei, o parte nesupusa din mine m-a facut sa nu vreau sa dorm
, 1 gur in pat, departe de tine."
Afundandu-$i mainile in buzunare, el ridica din umeri.
- Eram ... agitat. Dupa ziua pe care am avut-o, era de af?teptat.
Dadu sa se indrepte spre uf?a.
- Nu pleca! Cand if?i intoarse privirea, ea intinse mana. Te rog.
l{c mai cu mine.
$ovaind, ramase tintuit locului.
Ea se ridica intr-un cot, cu o mana intinsa in continuare
re el.
- $i eu simt acelaf?i lucru, dar nu f?tiam daca ... Dar acum ef?ti aid,
u sunt treaza, $i ... Cu ochii in ai lui, insista: De ce nu ramai?
De ce nu, intr-adevar? Statea acolo imbracata doar in cama\t ~a ei transparenta, cu luna coborand pe rotunjimile ei gene' .se, f?i tocmai ii adresase o intrebare. 0 intrebare la care el nu
1 a un raspuns corespunzator, pentru ca in acel moment, mai
111ult decat orice, dorea sa if?i petreaca noaptea, restul noptii,
11npreuna cu ea.
,
- Ef?ti sigura?
Ea se lasa din nou pe perne f?i ii arunca, prefacuta, o privire
111 runtata.
- De cate ori trebuie sa iti amintesc ca am douazeci f?i no~a
ti . ni f?i ca actiunile impulsi~e nu imi stau in fire. Nu fac lucruri
II
abuite.
El ridica o spranceana.
- $i acest lucru - facu semn spre ei - nu este impulsiv? Nu este
II
abuit?
Ea ii sustinu privirea un moment, apoi scutura din cap.
- Nu. Acesta, te asigur, este un lucru pe deplin voit.
Toata rezistenta lui disparu. Anihilata, distrusa de privirea
,, , de propriul lui raspuns.
Facuse paf?ii decisivi spre pat inainte sa ia 0 decizie COnf?tien1 - transformand astfel contraargumentele ulterioare intr-o
1 rdere de vreme.
193

~--- St~fianie Laurens ~---

~--- 'T'otu{ sau nimic ~---

I~i dadu jos haina. Ea se ridica pentru a ingenunchea in fata


lui. Ii descheie vesta $i i-o scoase, apoi degetele ei iuti trecura
spre lavaliera.
Ii scosese acul cu diamant de la cravata, in vreme ce el incepu
sa ii desfaca desuurile complicate; apoi ea i$i concentra atentia
asupra nasturilor de la cama$a lui.
Arunca lavaliera la o parte $iii desfacu larg cama$a; se prinse
cu mainile de material, se ridica in genunchi, ii gasi buzele $i ii
saruta.
Era ademenit sa o sarute $i el, sa accepte recompensa pe
care ea o oferea 1}i sa exploreze adancurile dulci ale gurii ei, sa
savureze rotunjimile generoase ale buzelor ei tentante.
Ea ii cobori iute cama$a peste umeri. Desfacandu-$i rapid
man~etele, el o lasa sa i-o scoata, apoi, in timp ce amandoi erau
cufundati in acest sarut din ce in ce mai pasional, se intoarse, se
a$eza pe marginea patului $i se intinse bajbaind spre cizme.
Rasucindu-se odata cu el, inaltata in genunchi, Miranda ii
cuprinse obrajii $i il saruta cu o pasiune nemascata; mainile ei
coborara, urmarindu-i linia gatului, apoi o luara mai jos, explorandu-i nerabdatoare pieptul in atingeri febrile.
0 parte din el era fas cinata de pasiunea ei, de$i, la fel ca in
timpul noptH trecute, se indoia ca vreunul din ei avea cu adevarat
un plan, un scenariu, idei prestabilite. Ceea ce aveau in mod clar
amandoi erau pofte, dorinte $i pasiuni in cre$tere, $i, de$i era
obi$nuit sa stabileasca el ritmul, in ciuda lipsei ei de experienta,
ea -poate pentru ca, a$a cum ii tot amintea, avea douazeci $i noua
de ani - nu vedea nici un motiv sa nu i$i exprime clar nevoile.
Dorinta ei evidenta de a vedea, de a testa, de a explora. De a
invata $i de a $ti.
Miranda era din nou vrajita. Nu $tia ce anume o atragea la
el, la gura lui, la buzele $i limba lui, la mainile $i corpul lui, dar
acea atractie, acea nevoie, era una viscerala $i mai puternica
decat orice obsesie.
Dupa noaptea precedenta, se simtea $i mai indrazneata. Fusese
deja acolo $i $tia destinatia, era increzatoare in rezultatul final
$i deci libera sa exploreze in feluri diferite, celelalte carari spre
telul suprem.

A$a ca, dupa ce auzi a doua lui cizma lovind podeaua, nu vazu
nici un motiv sa nu ii impinga umerii $i sa nu i$i foloseasca proria greutate ca sa il faca sa se intinda pe spate, cu picioarele
fl.ate in continuare pe podea.
De indata ce el se supuse, ea i$i trecu un picior peste el.
Cama$uta i se ridica pana la coapse, cand ea se propti in calcfile,
ncalecandu-1, $i privi spre pieptul lui. Spre premiul ei.
Zambi $i se lasa prada ispitei de a mangaia, de a dezmierda,
. a gusta. El inspira adanc cand ea i$i trecu limba peste unul din
farcurile lui; in interiorul coapselor, stranse in jurul lui, putu sa
imta tensiunea - atat de evocatoare $i de provocatoare - crescand
din ce in ce mai mult.
Mainile lui, oprite pe mijlocul ei, o stransera, dar nu incerca sa
opreasca, sa-i impiedice jocul, explorarea.
Caldura crescu la atingerea ei; ea o putea simti radiind din
1 ielea lui. Se simtea puternica, o zeita comandand o astfel de
1inta, invocandu-i pasiunea, atatandu-i dorinta.
Se lasa prada acestei sarcini cu o incantare crescanda $i cu un
ntuziasm reinnoit.
El slabi stransoarea; palmele lui ii urmara formele, coborara
,I ste unduirile $Oldurilor, pentru a se strecura sub cama$uta $i a
rnangaia proeminentele fundului ei dezgolit ...
Caldura trecu intre ei ca un curent. Valul de dorinta, de pa1.iune in cre$tere, i se raspandi sub piele, lasand-o fara suflare.
I\. tiunea o parasise de mult.
I$i pleca U$Or capul $i il saruta - ii captura gura a$a cum el
, cuse cu a ei, apoi il invita sa ii urmeze exemplul. El nu ezita, $i
mea ii fa.cu sa-$1 incovoaie degetele de la picioare.
Mainile lui urcara, abile, in susul corpului ei, luand cama$a fina
u ele. Intrerupse sarutul $i, gafaind, cu simturile dezlantuite, ea
J ' ridica, i$i ina.lta mainile $i il lasa sa 0 dezbrace.
Intentionase sa se apiece $i sa ii mangaie pieptul cu sanii ei,
cl r mainile lui se interpusera intre ei, $i palmele lui se desfatara
cu pielea ei moale. Cu ochii inchi$i, ea i$i lasa capul pe spate $i
cutremura.
El o tinu acolo, intorcandu-i placerea momente lungi, pentru
J care mangaiere pe care ea i-o daduse. Pana cand pasiunea
,1 veni o flacara ce ameninta sa ii devoreze pe amandoi.

194

195

------ Steyfianie Laurens ----- - -

------ T'otu( sau nimic ------

0 forta elementara care revendica ~i se impunea.


El inspira, pieptul i se umfla ~i apoi se lasa din nou.
- Desfa-mi pantalonii.
Ea se supuse fara sa gandeasca. Dandu-se in spate pana cand
genunchii ei imbrati~au coapsele lui, se apuca sa ii deschida
nasturii de la pantaloni. Eliberandu-i erectia, groasa ~i grea,
marita la maximum.
,,Cerule!" I~i stranse mainile in jurul membrului rigid, mangaie $i il auzi icnind. Inainte sa poata repeta mangaierea, el o
prinse de incheietura, ezita o secunda, apoi se elibera cu blandete
din cercul strans al degetelor ei.
Tinand-o de ambele incheieturi, o trase in fata.
Ea se apropie dornica, lasandu-1 sa o indrume ...
0 penetra, apoi ii dadu drumul la incheieturi, o prinse de
coapse $i o ghida jos, mai jos ... pana cand o patrunse in intregime, pana cand, cu 0 cutremurare primordiala, ea il inghiti in
alcovul infierbantat $i alunecos al corpului ei $i il putu simti
puternic $i tare in ea.
Apoi coapsele lui impinsera sub ea. Tinand-o de $olduri, o
ridica, ii arata.
Nu fu nevoit sa ii arate decat o singura data.
Ea prelua noul dans cu o incantare pura, cu o pasiune pe
care abia o putea stapani. Cu mainile pe pieptul lui, il calari,
experimenta, testa $i incerca ...
Punctul culminant, atunci cand veni, cand ta$ni in ea ca un
gheizer de senzatii erupand din locul unde erau uniti, fu atat de
$OCant de intens, ca ea pierdu contactul cu lumea inconjuratoare.
Mai recunoscu doar acea tensiune binecuvantata, eliberarea
cataclismica, puterea pura a lui intre coapsele ei cand se farama
intr-o splendoare stralucitoare.
El nu mai vazuse niciodata a$a ceva, nu ii fusese niciodata
oferit un asemenea spectacol al pasiunii $i al dorintei feminine.
Era complet captivat, pierdut. $i nu ii pasa.
Scra$nind din dinti, se agata de ratiune $i refuza sa se lase
cuprins de valul eliberarii ei, refuza sa lase contractiile puternice din jurul membrului lui sa il traga dupa ele, nu Inca, nu de
aceasta data.

Cand, extenuata, ea dadu sa se retraga, else mi$ca, se rasuci $i,


ridicandu-se deasupra ei, se impinse din nou intre coapsele ei.
A$tepta cateva minute, mi$candu-se domol, indelung, pana
and ea i$i reveni. Pana cand ea deschise ochii inecati de pasiune
~ i il privi. Apoi ea zambi ca o pisica bine hranita, intinse o mana
pre gatul lui, ii trase capul spre ea $i il saruta.
$i il imboldi sa continue.
El nu avu nevoie de alta invitatie. Ii rava$i gura $i se delecta
u corpul ei. 0 umplu pe ea - $i pe el - de o placere zguduitoare.
Nu avea retineri, nu vedea nici un motiv de reticenta sau de
etinere cu ea.
A$a cum daduse ea, oferi $i el.
A$a cum luase ea, $i el captura $i revendica.
Cu pulsul accelerat, cu respiratii intretaiate, se agatara $i
nira spre culmea pasiunii.
Cu simturile innebunite, cu dorinta crescanda, se apropiara
d acel moment glorios de comuniune. II gasira, il prinsera, se
atara de el.
$i tinura strans de el cat lumea se farama din nou.
Cat realitatea disparu, $i senzatia ramase in urma lor ... $i
.burara.
Pana cand extazul ii farama in bucati, ii distruse, apoi ii risipi
1n genune.
$i cazura.
In imensitatea pustiului pasiunii, in glorioasa mare a uniu1di trupe$ti.

196

Capito{u{ 10
~
Yu dimineata urmatoare, Miranda se trezi intr-un pat rava~it,
coul pasiunii pulsandu-i in continuare prin vene.
Zambi spontan, dar zambetul disparu incet cand amintirile
11venira odata cu lumina zilei. Dand la o parte a$ternuturile,
r 1nfa.$ura intr-un halat $i suna sa ii fie adusa apa calda. Cand
197

------ Stpfianie Laurens------

- - - - - - Totu( sau nimic ------

aceasta sosi, se grabi sa i$i faca toaleta de dimineata, se imbraca,


i$i prinse parul $i se duse sa vada ce facea Roderick.
-Nu s-a mi$cat, raspunse doica la intrebarea ei. Nici nu ar
trebui sa ne a$teptam sa o faca pana dupa-amiaza, dar aproape
ca nu mai are febra.
Lasandu-$i mana pe fruntea lui Roderick, apoi coborand-o
spre gatul lui, ea confirma observatia.
- Este o mare U$urare. Indreptandu-se, il studie pe fratele ei.
Ar trebui sa ii schimbam oare cama$a de noapte?
- Doar dupa ce il vede doctorul. Dupa aceea, vom vedea cum
se simte.
- Da, desigur.
Roderick avea sa se trezeasca $i aveau sa poata vorbi. .. urma
sa se simta $i ea mult mai bine. Privi in jur; scaunul pe care
il folosise fusese mutat la loc langa perete. Facuse un pas spre el,
cand se auzi o bataie la U$a; aceasta se deschise $i o tanara lady,
blonda $i cu ochii alba$tri, cu o fata duke $i zambitoare aparu
in prag.
- Buna dimineata, domni$oara Sarah.
Doica privi spre Miranda.
-Aceasta este domni$oara Sarah, veri$oara ducesei.
Sarah se intoarse pentru a-i zambi Mirandei.
- Buna. Facu o plecaciune. Eu sunt Sarah Morwell - a$a cum
zice doica, sunt veri$oara lui Caroline. Nu ne-am intalnit ieri cand
ati sosit - imi vizitam ni$te prieteni la Derby.
, Miranda zambi $i i~i inclina capul.
Inchizand U$a, Sarah se apropie de pat.
- Caroline mi-a spus ca fratele tau a fost ranit $i, cum am
mancat deja, m-am oferit sa il supraveghez eu cat va duceti sa
mancati $i voi.
-Oh! Miranda privi spre pat. Eu ma gandeam sa comand sa mi
se aduca o tava aid.
- Ducesa-mama s-a gandit ca e posibil sa sugerezi asta. Sarah
ii intalni privirea. Mi-a spus sa iti transmit ca ea considera ca ar fi
bine sate alaturi ei $i celorlalti in salonul pentru dejun.
Miranda intelese porunca. Privi inapoi spre pat, spre expresia
incremenita a lui Roderick.

- Nici macar nu se mi$ca, cu atat mai putin sa se trezeasca, zise


doica. ~i, de$i nu ai crede asta cand o vezi, domni$oara Sarah are
r ~i mai mid $i este sufi.cient de rationala, la nevoie. Va avea
rija de el $i - doica o privi poruncitor pe tanara femeie - ne va
nunta de indata ce face vreo mi$care.
Sarah zambi.
- Intr-adevar, doica, $i multumesc pentru recomandari.
Doica pufni $i ii facu semn Mirandei spre U$a.
- Haideti, acum. Nu vreau ca ducesa-mama sane a$tepte.
Fara vreun motiv serios de a evita invitatia, Miranda consimti
1, l o urma pe doica spre un salon insorit din partea de sud a uria$ei
e. Dar, in timp ce vaduva paru evident multumita sa o va~a pe
Miranda intrand in camera $iii facu semn sa se a$eze pe un scaun
flat vizavi de ea, langa ducesa, $i de$i era evident din primele
mentarii ale vaduvei ca ea fusese cea care o trimisese pe Sarah
1 ntru a o inlocui pe Miranda, aceasta i$i dadu rapid seama ca
I scoe fusese eel care sugerase ideea ca ea avea nevoie de un mic
1 jun copios.
El insa nu era prezent.
Interpretand corect privirea Mirandei, ducesa-mama explica:
- Julian $i Henry au mancat devreme $i au ie$it sa calareasca.
,fulian este cotutorele lui Henry, a$a ca suntem cu totii multu11 J i ~i cand sunt amandoi aid, $i Henry are $ansa sa petreaca timp
f l l 1.
Cele trei surori ale lui Roscoe intrara in acel moment $i, in
11Jtjlocul unui cor de saluturi, luara loc la masa. Majordomul $i
l.1 heul adusera noi provizii de paine prajita $i carafe cu ceai, apoi
I mnele incepura sa manance $i sa dis cute.
Miranda se a$teptase la un nou tir de intrebari despre
I{ coe-Julian, dar, in schimb, intrebarile doamnelor se centrara
11 ea $i pe Roderick, pe familia $i gospodaria lor. Ea raspunse
I 1 aceste intrebari a$a cum o instruisera matu$ile ei, evitand
.1 mentioneze ca averea familiei provenea din negot; fusese
tata de la varsta de $ase ani sa nu pomeneasca despre bu11 ul ei Charles $i despre morile lui. Cu toate acestea, pe masura
minutele treceau in placuta lor conversatia, realitatea ca ea 11poata bunicului ei - statea la micul dejun in casa unui duce,

198

199

------ Stryfianie Laurens-----tratata ca un oaspete de onoare, deveni din ce in ce mai greu de


acceptat, de potrivit cu viziunea ei despre lumea buna.
Dar interesul doamnelor fata de ea $i de Roderick era autentic,
$i, cand Miranda incerca din nou sa le multumeasca pentru
sprijin, atat ducesa, cat $i vaduva o asigurara din nou ca placerea
era in intregime de partea lor.
Amuzata, Miranda scutura din cap.
-Trebuie sa recunosc ca sunt in incurcatura. Eu $i Roderick
am aparut de nicaieri, $i, orice s-ar spune, prezenta noastra este
un adevarat deranj in casa dumneavoastra.
Ducesa-mama o privi un moment, apoi zambi gratios.
- Da, este un fel de deranj, dar este unul marunt prin compa
ratie cu ceea ce d$tigam. Imi dau seama ca iti este greu sa
intelegi cat de recunoscatoare va suntem tie $i fratelui tau pentru
ca, prin mijlocirea voastra, Julian a sosit acasa in acest moment,
cand suntem toate aid sa ne bucuram de compania lui, o placere
de care avem parte mult prea rar. Dar, a$a cum am amintit $i ieri,
prin $ansa de a te ajuta, ne-ai dat $i ocazia de a echilibra, ma.car
pentru o vreme, balanta cu fiul meu adesea indaratnic $i dificil.
Cu ochii ei varstnici plini de o sinceritate de netagaduit, vaduva
continua: ~i cum nu este nici un dubiu ca in acest sezon sunt atat
de putine lucruri care sa ne amuze, compania ta $i a fratelui tau
este o binecuvantare.
-A$a este, o sustinura Millicent, Cassie $i Edwina.
-A$a ca, draga mea Miranda, conchise vaduva, va trebui, ma
tern, sa accepti pur $i simplu ca ceea ce tu percepi a fi un deranj
este o bucurie pentru noi.
Acum era imposibil sa mai insiste cu multumirile. Cu toate
astea, sentimentul ca peisajul social nu era tocmai a$a cum se
a$teptase - $i ca nu intelegea cu adevarat cum ea $i Roderick
se potriveau in el - persista. lntr-un final, Miranda hotari
~a infrunte orice stanjeneala sociala in momentul aparitiei ei.
In mod clar, orice presupunere ce pornea de la felul echivoc in
care ea interpreta lucrurile ar fi fost la fel de nesigura.
Edwina se oferi sa o conduca inapoi in camera lui Roderick.
Sora mai tanara a lui Roscoe era cea mai duke dintre cele
trei, dar, la fel ca surorile ei $i ca fratele ei, era iute in gandire
$i indrazneata; zambind ca reactie la vorbaria Edwinei despre

200

- - - - - Totu[ sau nimic -----unta ei $i la gandurile ei despre luna de miere, Miranda 1$i aminti
valuarea mai degraba acida a lui Roscoe $i se vazu nevoita sa se
n trebe daca domnul Frobisher, aventurierul, intelesese pe deplin
racterul viitoarei sale sotii.
Ajungand in camera lui Roderick, Miranda deschise U$a $i
ntra prima.
De cealalta parte a camerei, ochii caprui-deschis ai lui Roderick,
metit $i confuz, ii intalnira pe ai ei. Tocmai sorbise dintr-un
I har de apa pe care il tinea Sarah.
-Surioara?
- Slava cerului! Miranda fugi spre pat $i se apleca sa il imbra\1$eze bland - foarte bland. Eram jos la micul dejun. Te-ai trezit
d multa vreme?
-Nu. 0 batu pe brat stanjenit. Abia am deschis ochii.
- Voiam sa sun, zise Sarah, dar mi-a cerut apa.
Indreptandu-se, Miranda ii zambi fetei.
- Da, desigur. il privi radioasa pe Roderick. Sunt bucuroasa sa
vad treaz.
El se stramba, incerca sa i$i mi$te bratul stang, strans legat
u un bandaj, $i se cutremura.
-A$a o fi, dar nu sunt sigur ca vreau sa fiu treaz.
Privi in josul patului, $i expresia ii deveni serioasa.
- Acum imi amintesc. Mi-au rupt $i piciorul.
- Doctorul a zis ca $i clavicula, $i piciorul se vor vindeca $i
v r fi ca noi. Tragand scaunul langa pat, Miranda se a$eza. Va tremai tarziu pe aid ca sate examineze $i sa confirme asta.
Roderick privi in jur.
- Vorbind despre asta ... Unde sunt?
Edwina se dusese spre geam.
- Julian $i Henry se apropie de grajduri. lntorcandu-se, ii
, mbi lui Roderick. ~tiu ca Julian va dori sa afle ca te-ai trezit.
I' ivi spre Miranda. Sa ma due sa ii spun?
Zambind in continuare, Miranda incuviinta din cap.
- Da, chiar te rog.
Roderick se incrunta.
- Cine este Julian? Cand Edwina ie$i pe U$a, Roderick se uita
re Miranda. Nu cunosc nici un Julian. Cercetandu-i fata, o
1itreba: Sau ... cunosc?

201

------ Stpfianie Laurens------

------ 'T'otu( sau nimic ------

Ea 11 lua de mana.
- Este ceva mai complicat.
Ahia reu$ise sa li explice lui Roderick ca Julian - eel care era
cunoscut cu acest nume in casa - era barbatul pe care il cuno$teau
la Londra cu numele de Roscoe, ca acesta $i sosi. Intrand grabit
in camera, Roscoe se uita intai la ea, apoi la Roderick. Observand
privirea somnoroasa, dar profunda a lui Roderick, zambi.
- Ma bucur sate vad treaz $i cu min tea intreaga.
Roderick ridica o spranceana.
-Treaz sunt. De restul nu sunt a$a sigur.
Venind langa Miranda, Roscoe puse o mana pe speteaza scaunului $i ii sustinu privirea lui Roderick.
- Nu $tiu cat ti-a spus sora ta, dar asta s-a intamplat.
Rapid $i concis li descrise cele petrecute, ce afl.asera despre
cand, cum $i cine il rapise $i uncle il dusesera. Relata povestea
sub forma unor incidente consecutive, facandu-1 pe Roderick sa
incuviinteze din cap pe masura ce amintirile ii reveneau.
De cealalta parte a patului, Sarah statea tacuta in fotoliu, cu
privirea la Roderick. De doua ori, se ridica $i ii oferi apa; in ambele
ocazii, el 1$i intoarse capul $i sorbi recunoscator.
Miranda accepta ca evaluarea pe care doica i-o facuse lui
Sarah era una corecta: nu era aiurita blonda $i cu ochi alba$tri
care parea la prima vedere.
Ajungand in prezent, la momentul cand se vazusera nevoiti
sa se refugieze la Ridgware, o casa in care erau in siguranta,
Roscoe intreba intr-un final:
-Ai vreo idee, ai prins vreun indiciu despre persoana care i-a
angajat pe Kernpsey $i pe Dole?
Roderick incuviinta din cap.
-I-au mentionat numele de cateva ori cand au crezut ca
sunt incon$tient. Kirkwell. Doar atat am auzit, dar nu pot sa fiu
sigur. S-ar putea sa fi fost John - John Kirkwell. Se opri, privirea lui zabovind pe a$ternuturi, fara sa le vada, apoi adauga,
vorbind de parca ar fi smuls informatiile unei memorii inceto$ate:
Ei - Kempsey $i Dole -- au zis ca 1-au anuntat pe Kirwell ca ma
au $i ca ma tin in viata pana primesc restul banilor ...
Dupa cateva momente in care se holbase in gal, Roderick
inghiti in sec $i 11 privi pe Roscoe.

- Plata de la Kirkwell ... Ii platise sa ma ucida.


Cu o expresie impasibila, Roscoe incuviinta din cap.
-Am presupus asta. Dupa o secunda de pauza, se uita la
Miranda $i apoi din nou la Roderick. il $tii pe acest Kirwell?
incruntandu-se, Roderick scutura din cap. 0 privi pe Miranda.
-Tu?
-Nu. Ea i$i ridica privirea $i intalni ochii alba$tri intunecati
i lui Roscoe. Nu am mai auzit numele pana acum.
incruntandu-se mai tare, Roderick se lasa pe perne.
Roscoe schimba o privire cu ea, apoi ii spuse fratelui ei:
- Nu te forta prea tare. Este posibil sa nu fi avut vreo legatura cu Kirwell. Se indrepta. Odihne$te-te doar, $i eu voi vedea ce
ot sa afl.u. Numele ne ofera un punct de plecare.
Buzele lui Roderick se contorsionara intr-un zambet obosit.
-iti multumesc.
Roscoe saluta. 0 privi pe Miranda $i inclina din cap.
- Revin mai tarziu.
Ea il privi plecand. intorcandu-se, vazu ca pleoapele lui Rode. ick se lasasera din nou.
Sarah se ridica, il privi pe Roderick, apoi ridica o spranceana
.pre Miranda.
Ea scutura din cap - nu era nevoie sa o cheme pe doica. Sarah
1 cufunda din nou in fotoliu.
Luand iarii$i mana lui Roderick in a ei, Miranda se instala ca sa
11vegheze, multumita de compania lui Sarah.

202

Statura cu Roderick toata dimineata, fara sa fie deranjate.


A esta cazuse intr-un somn mai adanc, mai natural; ascultandu-1
1 Ltm respira, vazand culoarea reinstalandu-i-se treptat in obraji,
Miranda simti U$Urarea transformandu-se in incredere.
Fratele ei era in siguranta, $i avea sa fie bine. I$i petrecu cal va minute inaltand o rugaciune de multumire $i in rest nu facu
,I at sa-1 urmareasca dormind. ,
Anuntata de rasunetul slab al gongului de pranz, doica sosi,
1 prospatata $i pregatita sa preia veghea $i instruita de ducesa $i
ii vaduva sa se asigure ca Miranda $i Sarah aveau sa coboare in
1lonul pentru servit masa.
203

------ Stpfianie Laurens


Nici una nu incerca sa se impotriveasca. Doica o asigura pe
Miranda:
-Sun daca se treze$te $i intreaba de dumneavoastra, dar altfel
0 Sa ii las Sa doarma, eel putin pana SOSe$te doctorul.
Pranzul fu servit in salonul in care luasera cina in seara
precedenta. Doamnele se adunasera intr-o parte a mesei; nici
Roscoe, nici Henry nu erau prezenti.
-Au ie$ti sa calareasca pe domeniu, sa viziteze fermele
arenda$ilor.
Caroline zambi afectuos $i schimba o privire cu ducesa-mama - Lucasta, a$a cum insistase sa ii spuna Miranda.
- Cu ani in urma, nu mi-a$ fi imaginat ca i-a$ putea fi a$a
recunoscatoare lui Julian ca ii invata pe Henry treburile legate de
administrarea unui domeniu. Caroline o privi pe Miranda. Poate
suna ciudat, dar cu ani in urma nici una dintre noi nu i$i imagina
ca Julian ar fi in stare sa administreze ceva.
Miranda clipi.
- Din ceea ce am vazut in ultimele saptamani, mi se pare ... nu
doar dificil, ci imposibil de crezut. Cand celelalte o privira intrebator, ea explica: Are un simt foarte bun al afacerilor $i lucreaza
cu atatia oameni $i la atatea proiecte diferite foarte variate.
Celelalte se oprira din mancat; era evident ca le-ar fi placut sa
auda mai multe, dar asta era limita lucrurilor pe care Miranda
se simtea confortabil sale dezvaluie.
Ridica un umar.
-Nu ca a$ $ti prea multe despre afacerile lui, dar asta am putut
sa observ.
Urma un moment in care mancara in tacere, apoi Lucasta
intreba:
- Din ce tinut va trageti tu $i fratele tau?
- Casa noastra este Oakgrave Manor, langa satul cu acela$i
nume. Este in Cheshire, langa comitatul Peak.
-Oakgrave.
Lucasta se incrunta.
- Cred ca imi amintesc ... Nu este departe, la nord de aid.
- Este putin la sud de Macclesfield.
-Ah, da. Expresia Lucastei se insenina. 0 zona foarte
draguta.
204

- - - - - - 'T'otu( sau nimic - - - Urmara multe intrebari, legate de casa ei $i a lui Roderick marimea domeniului, cate camere, cate grajduri $i gradini. intrebarile nu erau impertinente sau indiscrete; erau genul de
n trebari pe care doamnele le puneau de obicei pentru a-$i face o
idee mai buna despre situatia sociala a cuiva. De$i Miranda putu
raspunda, $i raspunse onest, simtea din ce in ce mai mult ca,
aca nu dezviiluia realitatea situatiei lor, le in$ela in mod voit.
Fusesera atat de saritoare, incat nu putea sale ofere in schimb
minciuni, fie ele prin omisiune ... Oricat de clar auzea vocea
roiitu$ilor ei in cap, avertizand-o despre consecintele grave ale
d zviiluirii sursei averii ei $i a lui Roderick, pur $i simplu nu putea
1 rmite ca acest gen de in$elaciune sa continue.
Roscoe, era sigura, $tia despre trecutul ei $i al lui Roderick, dar
1 trecuse, in mod clar, dincolo de linia respectabilitatii $i se aft.a
p rmanent de cealalta parte.
Familia lui insa avea sange albastru. in ciuda a orice, ei rel rezentau aristocratia, nobilimea, $i nici ea, nici Roderick nu
. partineau clasei lor sociale.
Punandu-$i $ervetul intr-o parte; privi in jurul mesei. Cele1 ilte fusesera distrase de discutia despre bonete pentru nunta,
.ler Lucasta o observa- poate ii simti hotararea - $i le facu semn
i elor ei sa taca, apoi ridica o spranceana spre ea.
-Da, draga?
Miranda inspira.
- Este ceva ce ar trebui sa vii spun despre mine $i Roderick.
I) $i mama a fost fiica lui Sir Augustus Cuthbert, tatal nostru a
t st fiul unui proprietar de mori. De acolo vine averea familiei,
.1 1 ca ... Se opri. Privind spre farfuria ei, alinie cutitul $i furculita
' zise mai incet: Voi intelege daca pe viitor veti dori ca eu $i
It derick sa mancam in camera.
Fu lini$te aproape un minut; nu i$i dorea sa i$i ridice privirea,
vada schimbarea de pe fetele celorlalte, expresiile lor cand
111 \: lesera ...
- Ei bine, poate tu ai intelege, dar eu una, eel putin, nu a~
111\, lege.
$i indrepta privirea spre Lucasta; ea vorbise.
Lucasta i$i ridica sprancenele $i continua:

205

------ Stryfianie Laurens------

- - - -. 'r'otu( sau nimic - - - -

-Nu pot explica, pentru ca nu este in intregime povestea


mea de spus, dar crede-ma cand iti zic, draga mea, ca nu vei gasi
nici macar o singura persoana in aceasta familie sau in vreun fel
legata de aceasta familie care sa te dispretuiasca doar din cauza
banilor veniti din comert - $i cu doua generatii in urma. De parca ar fi gasit aceasta sugestie ca fiind absurda, Lucasta pufni $i
scutura din cap. Adevarul fie spus, nu imi pot imagina cum de
concetatenii no$tri se pot purta atat de ilogic uneori. intalni ochii
Mirandei, $i privirea ei deveni mai taibasa. Nu am fi ramas, pana
acum, stapanii acestor tinuturi, principalii latifundiari, daca nu
am fi avut o apreciere corecta a beneficiilor aduse de bani.
Millicent vorbi $i ea:
-Doar nu te ocupi tu fnsii.ti de comert, nu-i a$a?
Edwina ridica din umeri.
- Mi se pare mai probabil ca societatea sa strambe din nas in
legatura cu familia Frobisher. 0 fi veche familia lor, dar o mare
parte din averea actuala vine din expeditii $i din afacerile asociate
cu ele - ceea ce este, intr-adevar, comert, de$i ceva mai romantic
decat morile.
- Exact! Caroline incuviinta din cap spre Edwina, din cealalta
parte a mesei. Sunt convinsa ca vor fi destui care vor stramba din
nas in legatura cu asta, dar solutia este sa mergi mai departe cu
capul sus.
Caroline o privi pe Miranda.
-A$a cum a zis $i Lucasta, aceasta familie a la.sat cu multA
vreme in urma orice prejudecati legate de averea capatata in mod
cinstit. Expresia ei se imblanzi in vreme ce o privea pe Miranda.
Cred ca vorbesc in numele tuturor cand zic ca, de$i apreciez
rezervele din spatele dezvaluirii tale, credinta ta ca asta va
schimba in vreun fel modul in care va privim pe tine $i pe fratele
tau este departe de adevar.
Miranda se simti dezorientata.
- De fapt, interveni din nou Lucasta, gandindu-ne mai bine,
nu imi vine in minte nici o familie din inalta societate care nu a
apelat, la un moment dat, in vreun fel, la casatoriile cu oameni
imbogatiti prin comert, eel mai adesea la o distanta de doar
o generatie - a$a cum, se pare, a facut-o mama ta. 0 privi pe
Miranda $i i$i pleca U$Or capul. Recunosc ca a$ prefera ca banii celor

cu care ne casatorim sa se traga dintr-o lunga linie aristocrata,


dar, in definitiv, daca ne uitam de-a lungul secolelor, atunci cand
a fost nevoie, nu aceasta linie a fost factorul decisiv, ci banii.
$i, pana la urma, majoritatea ne tragem din cei care 1-au urmat pe
William Bastardul pe aceste tarmuri.
- $i nu i se spunea a$a degeaba, adauga Cassie.
-$i, de$i asta a fost in trecut, zise $i Millicent, in zilele astea
mai mult ca oricand, cand societatea accepta din ce in ce mai mult
asatoria din dragoste $i, cum $tim cu toatele ca dragostea nu se
ande$te la clasa sociala, atunci tu $i Roderick nu sunteti atat
e diferiti de noi - ne-am nascut toti bogati. De$i noi avem poate
linie aristocrata mai veche de ambele parti, a ta, prin mama ta,
te una destul de veche, suficient de sus-pusa ca tu sa fii binevenita in cercurile noastre.
- intr-adevar, incuviinta Lucasta. inalta societate este in continuare inalta societate, dar distantele se apropie cu timpul
.i cu circumstantele in schimbare. 0 privi direct pe Mirand.
e pilda, este nevoie de multi bani pentru a administra un domeiu ca Ridgware.
Din felul in care o privira toate - de parca ar fi imboldit-o sa
.1 ~eleaga-, ea i$i dadu seama ca afirmatia Lucastei avea un mesaj
uns in ea, dar dezvaluit de cuvintele destul de directe.
Lucasta suna $i ceru ceai. Acesta sosi cu o promptitudine
I. udabila. Dupa ce dadu mai departe carafa, in timp ce. celelalte
111 epusera sa i$i soarba ceaiul $i sa discute detaliile nuntii,
Miranda se ridica, $i medita la tot ce aflase.
In ciuda invatamintelor tran$ante ale matu$ilor ei, accepta
interlocutoarele ei erau cu adevarat lipsite de dispret fata
,I ea $i de Roderick pentru ca averea lor provenise din comert;
l'l' (. .u prea cinstite, prea deschise $i directe ca sate poti indoi de
'I . A$a ca matu$ile ei gre$isera. Gre$eau. Sau poate mai demult ar
I 1 nvut dreptate, dar societatea se schimbase, $i ele nu aflasera.
n orice caz... Inspira adanc, apoi expira incet. Se simtea
1I parca tocmai scapase de piatra de moara care ii atarnase de
f'. . Cel putin in compania acestor doamne. Nu $tia daca atitu11 n a relaxata a e$aloanelor superioare ale societatii se aplica $i
ilimii mid, din randul careia se trageau matu$ile ei $i Wraxby,

206

207

------ 'T'otu( sau nimic ------

------ Stryfianie Laurens-----dar urma cu siguranta sa priveasca asta cu atentie, de data aceasta
cu propriii ochi.
Caci intreaga ei viata acceptase parerea matu~;ilor ei despre
natura precara a statului social al ei $i al lui Roderick ca fiind un
fapt incontestabil $i de neschimbat. Dar gre$isera.
~tia ca lucrurile se schimbasera pentru ea, dar nu $tia in ce fel,
ce U$i la care inainte nu se gandise i se deschisesera ... Avea sa fie
nevoita sa bajbaie, sa a$tepte, sa vada $i sa reanalizeze.
~i totu$i, ce dorise Lucasta sa spuna? Era evident faptul ca un
domeniu mare ca Ridgware avea nevoie de o mica avere pentru
administrare. Dar ea facea referire la sursa fondurilor, nu-i a$a?
Mintea ei lucra frenetic, atrasa de acele intrebari la care nu
primise inca un raspuns. Nu afl.ase inca de ce Lord Julian Delbraith
devenise Neville Roscoe.
Un lucru despre care $tia ca ramasese nescjimbat era viziunea
societatii despre fondurile capatate dintr-un imperiu al jocurilor de noroc precum eel condus de Roscoe. Era in regula daca un
gentleman d$tiga o avere la carti, dar ca un gentleman sa detina
stabilimentele unde alti gentlemeni i$i pierdeau averile ... nu,
nu era acceptabil. Banii din comert obtinuti in urma cu o generatie ar fi putut fi acceptati, dar banii stran$i cu abilitate, de~i
legal, de la cartoforii societatii ar fi fost, era sigura, mereu privi~i
cu indoiala.
-Miranda?
Caroline se apleca pentru a o privi in ochi.
-Am inteles ca fratele tau este interesat de proiectele
caritabile. Ajut $i eu la un asemenea proiect, o $COala locala, $i, cat
Julian este aici, intentionez sa ii due sa o viziteze. Ma intreb daca
imparta$e$ti interesul fratelui tau $i ai dori sa ne insote$ti ...
Daca ave au dreptate ... nu o mai impiedica nimic sa ia parte la
astfel de actiuni; inainte i$i imaginase ca ,,fundalul" ei ar fi descalifi_;at-o pentru astfel de proiecte. Acum ... incuviinta din cap.
-Iti multumesc. Mi-ar face placere. Ezita, apoi adauga:
Nu m-am implicat inca in proiecte caritabile, dar este o zona pe
care mi-a$ dori sa o explorez.
A$a cum promisese, doctorul Entwhistle se intoarse pentru
a-1 examina pe Roderick in acea dupa-amiaza. Roscoe $i Henry

208

.ntrara calare in curtea grajdului chiar cand doctorul se urea din


ou in bri$Ca lui. Schimbara salutari, dar Roscoe nu ii mai retinu
L Entwhistle, $tiind ca ii a$teptau alti pacienti. Din expresia
viala a lui Entwhistle, deduse ca starea lui Roderick nu era rea.
Dupa ce le inmana randa$ilor calul mare pe care ii calarea de
bicei la Ridgware, Roscoe traversa curtea $i intra in casa. Henry
ra langa el, vorbind in continuare despre recolte.
Despartindu-se de Henry in salonul din fata, Roscoe se opri
' stea de vorba cu Cater, apoi urea rapid scarile principale $i
.trabatu coridorul spre camera in care se afl.a Roderick.
Batu la U$a, a$tepta mai putin de o secunda, apoi o deschise
Jl intra.
Miranda era a$ezata pe scaunul ei obi$nuit, dar ii impinsese
dtn nou langa pat. Stand dreapta, zambea la ceva ce ii spunea
I derick, afl.at in continuare in pat, dar ridicat pe perne. Intorc ndu-$i privirea spre el, Miranda zambi mai larg.
- Doctorul tocmai a plecat. Este sigur ca Roderick i$i va
1 veni complet.
Roscoe incuviinta din cap. inchizand U$a, se apropie de ei.
Culoarea din obrajii lui Roderick era aproape normala, de$i liniile
(1n jurul gurii aratau ca inca avea dureri. Roscoe facu semn spre
I derick.
- Deci care este pronosticul detaliat?
Cei doi, frate $i sora, ii spusera.
- Daca am grija $i raman mai mult intins in urmatoarea
ptamana, Entwhistle crede ca voi putea sa $Chiopatez in carje
c lupa aceea $i, odata ce pot face asta, zice ca ar trebui sa pot
uporta calatoria pana la Londra.
Roderick parea nemultumit, dar resemnat.
- Nu pot spune ca a$tept cu nerabdare saptamana ce urmeaza.
- Cu toate acestea - Miranda ii batu pe Roderick pe mana -,
v i face a$a cum a ordonat doctorul, pentru ca este eel mai rapid
1I um spre, a$a cum ai zis chiar tu, sanatatea ta insolenta.
Roderick pufni, dar nu o contrazise. Roscoe vazu cat era de
c' sit; fara indoiala ca examinarea ranilor lui ii epuizase.
In spatele lui, U$a se deschise. Roscoe privi $i o vazu pe Sarah
11 'rand. Ea se uita intai la Roderick $i zambi, apoi $i spre el.
- Ai trimis dupa mine?

209

- - - - Steyfianie Laurens - - - - - El incuviinta din cap.


- Ma intrebam daca nu ai dori sa stai cu domnul Clifford.
A$ vrea sa discut cateva lucruri cu domnif?oara Clifford, f?i ar putea
benefida f?i ea de o gura de aer proaspat- o privi pe Miranda-, $i
impuf?cam astfel doi iepuri dintr-un foe.
Miranda ii intalni ochii albaf?tri intunecati. Presupunand
ca invitatia lui era menita sa ii permita sa stea de vorba fara ca
Roderick sa fie prezent, ea incuviinta.
-Multumesc. ~i eu cred ca o plimbare mi-ar face bine.
0 plimbare cu el cu siguranta; nu 11 vazuse toata ziua. Spre
surprinderea ei, ii simtise lipsa, probabil fiindca i$i petrecuse
ultimele zile in compania lui. Roderick zambi $i intinse mana
zdravana spre Roscoe.
-Nu iti pot multumi indeajuns pentru ca m-ai scos din
ghearele lui Kempsey f?i ale lui Dole. Cand ma gandesc ce s-ar fi
putut intampla daca n-ai fi ...
Roscoe prinse mana lui Roderick.
-Ar trebui sa li multumef?ti surorii tale. 0 privi ridicandu-se.
Ea m-a alertat in legatura cu disparitia ta, f?i, fara ajutorul ei, ar
fi fost imposibil sate scot din mainile celor doi. Nu a$ fi reuf?it de
unul singur.
Miranda fu fericita sa constate ca expresia de pe chipul lui nu
era nid de data asta un mister pentru ea.
Roderick zambi tot mai larg, iar ea ii urma exemplul.
- Miranda a fost mereu o stanca - m-a scos din mai multe
incurcaturi decat pot numara.
Ea pufni $i 11 batu Uf?Urel pe piciorul sanatos.
- Odihnef?te-te, iar te ostenef?ti.
- Da, doamna mea.
Roderick i$i intoarse capul pentru a-i zambi lui Sarah, care se
af?ezase linif?tita in fotoliu, dar, pana cand Miranda ajunse la Uf?a,
pleoapele lui se lasasera din nou.
Alaturandu+se lui Roscoe pe coridor, Miranda af?tepta ca el
sa inchida Uf?a, apoi se indreptara spre hol. Scarile erau aproape,
dar el ii facu semn sa mearga mai departe.
- Putem sa o luam pe aid,
210

- - - - ir'otu( sau nimic - - - Peretii erau plini de tablouri ale ... Miranda presupuse ca
rau stramof?ii lui. Cand incetini, studiind in mod vizibil portretele, el murmura:
- Familia Delbraith locuief?te la Ridgware de secole.
-Vad asta.
Trecura pe langa numerof?i conti, identificati prin mid plaute sub fiecare tablou, apoi in secolul al XVII-lease schimbasera
n dud. Apropiindu-se de finalul liniei de portrete ducale, ea
ncetini din nou. Deasupra f?i sub portretul fiecarui duce se aflau
ortretele membrilor familiei acestora. Ajunse la portretul lui
Marcus, al f?aptelea duce de Ridgware. Portretul mic aflat chiar
ub el era al Lucastei. Urmatorul $i ultimul portret al unui duce
ra eel al lui George, eel de-al optulea duce.
Ramase locului. Roscoe se opri langa ea. Dupa un moment,
1zise:
- Tatal lui Henry. A murit in mod neaf?teptat.
Tatal lui Henry, fratele mai in varsta al lui Julian; se mira de
]lpsa de emotie a acestuia, fie ea pozitiva sau negativa.
- Nu exista un portret al lui Henry?
- Se fac in mod traditional la varsta de douazed $i dnd de ani.
Ilzita, apoi adauga: Henry avea trei ani cand a mof?tenit titlul.
Are cindsprezece acum, ded mai are ceva ani pana va fi nevoit sa
eaca prin aceasta tortura.
- Tie ti s-a parut o tortura sa ramai nemif?cat atata vreme?
Portretul de langa eel al Lucastei era al unui tanar gentleman
t l gant. Ochii intunecati, albaf?tri ca de safir, priveau din tablou;
hiar f?i la douazed $i dnd de ani, posedase aceste calitati fizice
re 11 caracterizau $i acum, dupa atatia ani. Dar barbatul din
1 "blou parea mai senin, avea un zambet ireverentios, cu o stralu ire nepasatoare in ochi.
- Sa stau nemif?cat nu a fost nidodata punctul meu forte.
Ea putea sa vada asta; din silueta pictata radia o energie
1 ia infranata. Acea energie nesabuita crescuse in intensitate
d ta cu anii $i se transformase in ceva mai puternic. Din mai
1nulte puncte de vedere, barbatul aflat langa ea era mai mult
rl cat versiunea lui mai tanara. Pe fata lui avusesera loc schimbari
. 1btile, dar permanente - in felul in care if?i purta parul, in must ilatura grea a pieptului, a umerilor $i a coapselor. In privinta

211

------ 'T'otu( sau nimic ~---

------ Stryfianie Laurens---- - gratiei pasive, aproape efeminate, a barbatului din tablou, se
putea spune ca gratia ramasese, dar pasivitatea disparuse de
multa vreme.
Aflata in fata barbatului care devenise, nu era sigura dadl
cineva ar fi putut face legatura cu tanarul care fusese.
Placa de sub tablou ii atrase atentia $i raspunse la una dintre
multele intrebari pe care le avea. Lord Julian Roscoe Neville
Delbraith. De acolo ii venise noul nume, Neville Roscoe, $i de
aceea prefera el sa i se spuna Roscoe, adica pe al doilea prenume al
lui, mai degraba decat Neville, care, din cate i$i amintea dintr-un
portret anterior, era numele de familie al unei foste ducese.
Studiind portretul, fata care devenise mai austera, mai masculina odata cu trecerea anilor, ea i$i dorea sa 11 intrebe de ce. De ce
11 lasase in urma pe acest tanar $i viata lui de placere hedonista ceva ce artistul reu$ise sa transpuna 'in fundalul luxos $i senzual.
De ce intorsese spatele acestui stil de viata - culmea aspiratiilor
unui tanar bogat - pentru a deveni regele cartoforilor londonezi.
I$i dorea Sa $tie, dar nu putea sa nintrebe. Nu putea Sa fie atat
de indiscreta. Daca el dorea sa ii spuna, avea sa o faca, dar daca
el considera ca asta nu era cevq. ce ea trebuia sa $lie, urma sa fie
nevoita sa accepte ca nu avea sa afle niciodata.
Roscoe a$tepta langa ea cu acea rabdare de care doar el putea
da dovada. ,,Nute mai uita la el, este mort. Uita-te la mine mai
bine - sunt aid, el nu este. Nu mai este." Aceste cuvinte ii erau pe
varful limbii, dar le 1nghiti.
Intr-un final, ea il privi.
- Nu am $tiut cum sa iti spun - Lord Julian sau Roscoe?
El nu avu nevoie de timp de gandire ca sa raspunda:
-Scapa de ,,lord", dar aid, din partea ta, ambele sunt bune.
Un moment, ea ii sustinu privirea, apoi se uita din nou spre
portret. Dupa un moment, se intoarse spre el. Dintr-odata, fara
sa incerce sa 1$i ascunda nerabdarea - faptul ca ii displacea ca ea ii
studia pe fostul el - , Roscoe ii facu semn sa continue de-a lungul
galeriei. Fa.ra un alt cuvant, ea il urma.
Pa$ira unul langa celalalt pe scarile de la capatul galeriei, dupa
care el o conduse pe coridoare spre salonul dinspre gradina $i
apoi pe peluza sudica. Ea era suficient de inalta, avea picioare
suficient de lungi, a?a ca nu fu nevoit sa incetineasca intentionat.
212

In vreme ce se plimbau, pacea locului ajunse la el, il cuprinse

$i

nlini$ti.
Avea de fiecare data acest efect. Nici dupa atatia ani, nu
intelegea cum de ajunsese George sa ri$te totul. Sa piarda totul.
Gradinile erau intinse; de$i avea o destinatie in minte, nu vazu
nici un motiv sa se grabeasca. Chiar daca nu o atingea, apropierea
ei il lini$tea cumva; cum nu era nimeni in jurul lor sa le distraga
tentia apropierea ei era confortabila, o evolutie noua, diferita,
'
J
'
dar de dorit. Merse fara sa vorbeasca, $i ea ii urma exemplul.
0 multumire nea$teptata ii cuprinse pe amandoi.
Miranda era fascinata de noile unghiuri din care putea sa vada
asa, dar $i mai mult de gradini. Peluzele bine ingrijite, aleile
proaspat pietruite, straturile de flori $i gardurile mai apropiate
de casa, arbu$tii de dincolo de copacii inalti, cu carari inguste
e dispareau printre ei. Oriunde ar fi privit, o ordine inver?ita
d.omina peisajul. ,,Este nevoie de multi bani pentru a administra
un domeniu ca Ridgware." Nu era greu de vazut ca era nevoie de o
mica avere pentru a intretine casa $i asemenea gradini in conditii
xcelente, cu atat mai mult restul domeniului. Tot ce vazuse
n timpul drumului lor spre casa fusese intretinut la acelea$i
standarde inalte.
Ridgware era o proprietate frumoasa $i pretuita.
Lasand la o parte banii, daruirea cu care era ingrijit facea din
est loc un cainin, nu doar o casa, nu doar un domeniu, ci o
c munitate. Un gradinar strangand frunzele, o slujnica indrep1c ndu-se spre padure cu un CO$ulet, totul dadea de inteles ca ceea
vedea nu era un simplu conac, ci mai mult de atat.
$i, banuia ea, de$i era scump, i$i merita, $i avea in continuare
c o faca, fiecare banut. Cu siguranta pentru Roscoe $i familia lui.
amilia, statornicia, continuitatea; pentru familiile vechi, aceste
lucruri insemnau mult.
Oare asta - banii de care era nevoie pentru a administra
ltidgware - se afla in spatele transformarii barbatului care
1 $ea langa ea?
- Pe aid!
Cu un semn din mana, el o conduse pe sub o arcada $i in josul
1 doua trepte de piatra - intr-o gradina de trandafiri inconjurata
11 ziduri.
213

- - - - St~fianie Lauren s - - - -

------- iTotu( sau nimic - - - -

-Dumnezeule! De$i sezonul lor era pe terminate, trandafirii


ce inflorisera tarziu se aft.au in continuare pe zed de tufe uria$e,
multe dintre ele mai inalte ca ea. Este splendid.
-Acum este o nimica toata. Ar trebui sa vezi gradina in toiul
verii, cand totul este inflorit. Roscoe o urma pe cararea centrala.
Atunci abia poti sa mai respiri.
Prinzand un boboc roz, ea ii inspira adanc aroma.
- Mmm. Cat de minunat!
El o privi $i fu de acord cu ea.
Dand intr-un final drumul bobocului, il fixa pe Roscoe cu
privirea.
- Despre ce voiai sa imi vorbe$ti?
El avu nevoie de un moment pentru a-$i aminti aceasta scuza.
Ii facu semn sa inainteze pe cararea marginita de trandafiri $i
i se alatura.
- Prin Henry, am inregistrat o plangere impotriva lui Kempsey $i a lui Dole la magistratul local - t rebuia facuta, o formalitate ce s-ar putea dovedi n ecesara mai t arziu. Am trimis $i
oameni care sa le ia urma celor doi. S-ar putea sa se fi ascuns in
Birmingham, cu familiile lor.
La fel de bine, cei doi puteau sa fie in urmarirea lor, ca doi
ogari pe urmele lui Roderick, dar nu vedea vreun motiv sa discute
acum despre acea posibilitate.
Miranda se incrunta.
- Dar cu siguranta, acum ca 1-au pierdut pe Roderick, Kempsey
$i Dole se vor retrage. Acest barbat, Kirkwell, se aft.a in spatele
atacului - el e eel care, in mod misterios, il vrea pe Roderick mort.
-Am anuntat la Londra. Oamenii vor incerca sa afle cine
este acest Kirwell, dar este foarte posibil sa nu fi folosit numele
lui real. 0 privi. inteleg ca nu ti-ai amintit de nimen i cu acest
nume - o cuno$tinta de-a lui Roderick, vreun petitor de-al tau de
mai de demult?
-Nu. M-am framant at , dar nu imi suna deloc familiar. in nici
un context.
- Ceea ce cre$te posibilitatea ca Kirwell sa nu fie un nume real.
Oamenii sunt rareori uci$i de straini, mai ales printr-un plan atat
de complicat.
- Deci cum afl.am cine este ticalosul?

- Numele o fi fals, dar personajul este real. Am trimis oameni


sa cerceteze zonele in care a fost vazut - taverna unde i-a intalnit pe Kempsey $i pe Dole $i strazile inconjuratoare. Cineva
trebuie sail fi v~zut. Cineva ar trebuie sa ni-1 indice. 0 privi lung.
11 vomgasi.
,,Preferabil inainte ca Roderick sa se intoarca la Londra."
-Iti multumesc. Miranda ridica privirea $i ii intalni ochii.
Pentru tot. Ajutorul tau in salvarea lui Roderick, faptul ca ma
ajuti in gasirea lui Kirwell. Nici eu, nici Roderick nu am fi reu$it
fara tine.
Ochii lui ii sustinura pe ai ei, apoi el i$i pleca U$Or capul $i
se rasuci.
-A trecut ceva timp de cand am fost implicat in mod activ
n astfel de afaceri. Ochii li se intalnira din nou intr-o privire
fugara. M-am distrat.
Nu era sigura ca ,,distractie" era cuvantul potrivit, nu pentru
a, dar se simtise, cu siguranta, vie. Lasand la o parte emotiile
urmarir~i $i chiar fiorul $i mai mare al evadarii, simpla lui prezenta ... I$i forta mintea spre intrebarea care trebuia pusa.
- Vei mai ramane mult la Ridgware? Ma gandesc ca afacerile
ale te trag inapoi la Londra.
Ea $i Roderick - nu se puteau a$tepta sa ramana cu ei, ca un
1 de tutore, prieten, sprijin.
-Nu am planuri imediate de a ma intoarce in capitala.
Pa$ira alaturi; ea ii privi chipul, dar, ca mai mereu, expresia
lui nu ii spunea nimic.
- Nu i-am vizitat de ceva timp, $i se intampla rar ca toate
t rei surorile mele sa fie aici in acela$i timp, $i Henry pe langa
le. 0 scurta absenta din ora$ nu imi va afecta afacerile. Oa:men~i care lucreaza pentru mine vor reu$i sa se descurce o vreme
1i singuri.
-inteleg.
Tresarirea inimii ei era ilogica. Bucuria efervescenta incar' ta de U$Urare care 0 strabatu doar pentru ca el avea Sa ramana
I .nga ea era, probabil, nepotrivita, dar era cu siguranta reala.
- Speram sa o pot anunta pe matu.$a mea. Acum, ca am ve$ti
.i ure $i favorabile despre Roderick, ar fi bine sa $tie ca el este
I afar sau ca va fi in curand.

21 4

215

------ Steyfianie Laurens ---- - -Scrie-i un bilet, $i o sa i-1 trimitem.


Roscoe se uita la rochia ei de doliu, lasa privirea sa ii alunece
de la decolteul prea decent spre fustele grele.
-Cum tu $i Roderick veti mai ramane aid cateva saptamani,
ai putea sa ii ceri sa iti mai trimita haine - voi pune cativa oameni
sa aduca ni$te cufere $i sa i le trimita.
Ea se inclina.
-Multumesc.
Nu m'ai avea altceva sa ii spuna, dar nu dorea ca aceasta
dis cutie sa ia sfar$it. 0 place re simpla, sa se plimbe prin gradina
de trandafiri cu ea.
- Pe langa faptul ca imi petrec timpul cu Henry $i cu ceilalti, ma
voi folosi de aceasta vizita $i pentru a aft.a ce se mai intampla cu
Ridgware. Privi spre ea $i o surprinse uitandu-se la el. Nu e doar
un domeniu mare, ci un ansamblu alcatuit din multe elemente
legate intre ele, mai multe afaceri mai mid. Lasand deoparte
prudenta cu care vorbea de obicei, i$i permise sa turuie verzi
$i uscate - o distra $i ii distrase atentia de la motivul principal
pentru care ramanea langa ea.
Amenintarea la adresa lui Roderick era departe de a se fi
incheiat. K~mpsey $i Dole ramaneau un pericol real, in timp ce
misteriosul John Kirkwell ii urmarea din umbra. Orice barbat
care i$i daduse interesul sa angajeze oameni de teapa celor doi nu
avea sa renunte pur $i simplu.
Pana cand cei trei, Kempsey, Dole $i Kirwell, erau gasiti $i
indepartati, Roscoe nu intentiona sa se desparta de Miranda $i de
fratele ei. $i sa ramana langa ea, atat de aproape, nu era un lucru
. greu. Chiar deloc. E~ era elementul care il tinea cu cea mai mare
putere la Ridgware.
Noaptea se lasa $i, cu Roderick refacut suficient cat sale ceara
tuturor ingrijitoarelor lui voluntare sa iasa din camera, Miranda
se trezi plimbandu-se fara lini$te prin fata ferestrei fara draperii a camerei ei.
Membrii familiei se retrasesera; toti ceilalti i$i cautau cu
siguranta paturile, dar ea se simtea prea agitata pentru a sta,
cu atat mai putin sa doarma.
216

------ r:fotu( sau nimic


Impreuna cu Roscoe mai explorase $i alte gradini, intorcandu-se in casa chiar cand suna gongul. In afara acestei rochii
negre, mai avea doar una cu ea, tot neagra $i austera, dar
macar era mai potrivita pentru cina; retragandu-se in camera
i, se schimbase, apoi i$i periase $i stransese parul, renuntand
1 cocul obi$nuit $i impletindu-$i in schimb cositele grele in
jurul capului.
Multumita de rezultat, simtindu-se acceptabil de in ton
u moda, coborase in salon $i se alaturase familiei de parca ar fi
ost o veche cuno$tinta, nu cineva pe care o intalnisera doar
u o seara in urma. Cina decurse in mod placut; dupa aceasta,
data ce ritualul tavii cu ceai fu respectat, ea $i Sarah urcara
1 etaj pentru a o inlocui pe doica. Se a$ezara de fiecare parte a lui
Roderick $i il distrara, dar apoi el le ceru sa iasa, a$a ca Miranda
l ua sfe$nicul in camera ei $i inchise U$a.
Se opri in fata geamului, privi afara $i, in lumina slaba, dar
nstanta a lunii, vazu zidurile gradinii de trandafiri de dincolo
l paji$te.
Zece minute mai tarziu, cu pelerina pe umeri, pa$ea pe
rarea centrala, pavata, a gradinii de trandafiri. Ziua fusese
una frumoasa; zidurile inconjuratoare prinsesera caldura zilei
mpreuna cu mirosul puternic al bobocilor rama$i pe lujerele
lnngi, aplecate.
in ultima saptamana, traise intr-o continua stare de agitatie
.t nelini$te. Act.im era in siguranta, $i Roderick era $i el, iar
ltidgware o invaluise in lini$te. Nu era deloc surprinzator ca avea
11 voie de putin timp sa se acomodeze .
- Dar, murmura ea, inaintand incet pe carare, acesta nu este
. ngurul lucru care s-a schimbat.
Ea se schimbase. Pornind sa il salveze pe Roderick, cerandu-i
.ijutorul lui Roscoe, ie$ise din limitele clar delimitate ale lumii ei
1
pectabile. 0 facuse con$tient, $i, daca situatia s-ar fi repetat,
1 fi facut-o din noi. Nu regreta decizia - chiar dimpotriva -, dar,
11urtandu-se a$a cum o facuse, ceva fundamental se schimbase in
., , o schimbare pe care nu o a$teptase $i pe care nu o prevazuse.
~i apoi aprofundase acea schimbare $i il facuse pe Roscoe
111bitul ei.
217

------- Stryfianie Lauren s - - - -

------ rr'otu( sau nimic ------

Nu regreta nici asta, dar acum acest gest contribuia la nesiguranta ei, la starea ei de agitatie. Era o incepatoare in astfel de
lucruri; nu avea nici o idee ce-ar fi putut urma.
Era genul de femeie careia ii placea sa ltie in ce ape se
sea.Ida. Nesiguranta nu i se potrivea; ii agita simturile li ii intindea nervii la maximum ...
Mai facu trei pali ii ili dadu seama ca nu nesiguranta interna
era cea care ii agita simturile ii care ii afecta nervii.
Oprindu-se, se intoarse li privi in susul cararii.
Roscoe statea in dreptul arcadei, cu un umar. sprijinit neglijent de piatra. Cu mainile in buzunare, o privea. Chiar de la
distanta, aceasta privire o atinse, o mangaie.
0 trezi.
Ridicandu-li capul, ii intalni privirea ii altepta.
Razele lunii ii luminara fata; ea ii vazu buzele arcuindu-se,
crispate, aproape resemnate, apoi el se indeparta de piatra, pali
pe alee li se apropie de ea ca un animal de prada.
-Nu ar trebui sa fii singura aid.
Oprindu-se in fata ei, Roscoe privi in ochii ei largi li ii vazu
zambindu-i drept raspuns.
- Dar, in mod clar, nu sunt singura.
Ii studie fata, apoi iii inclina capul intr-o invitatie, intorcandu-se li reluandu-li plimbarea. Cand el accepta li i se alat~ra,
ea zise:
- Nu puteam sa adorm.
Nici el nu reulise. Cu siguranta nu dupa ce o vazuse traversand pajiltea.
- Este o noapte splendida.
Aceste comentariu stabili tonul pentru restul conversatiei.
Nici unul din ei nu avea alt plan in afara de a-li petrece impreuna
timpul ii, poate, de a-li auzi vocile. Cu siguranta acest schimb
bana)., inocent nu ascundea nici secrete, nici o intentie ulterioara.
Se parea ca nu ii interesa decat sa fie unul in compania celuilalt.
Asta il amuza; nu fusese niciodata genul care sa faca conversatie de dragul politetii li, banuia el, nici ea nu era eel mai bun
reprezentant al lenelei arte, dar iata-i acum facand exact asta, in
cazul lui cu multumire.

Dorea sa fie cu ea. Sa afl.e mai multe despre ea. II entuziasma,


li il provoca, li il implica la un nivel diferit decat o facuse oricine
altcineva, o legatura mai ampla, mai bogata, mai intensa. lli
spusese ca era doar 0 problema de natura umana ca incerca sa 0
'i nteleaga, ii rase de acest gand in sinea lui. Interesul lui era mult
mai profund decat simpla curiozitate.
Dorea sa exploreze, sa savureze, sa posede, dar, in mod paradoxal, nu doar efectul fizic pe care ea il provoca il facea sa se
concentreze asupra ei cu o totala lipsa de efort.
Ajunsese un fin cunoscator al naturii umane, li, din acest
punct de vedere, ea era unica, eel putin pentru el. Nu era genul
de persoana care sa stea ascultatoare, ala cum erau majoritatea
femeilor, dar nu era nici un lider. Ea mergea pe propriul drum,
:;i, in mod neobilnuit, aceasta parea sa fie o parte a ei pe care ea
o descoperea abia acum.
El invata rapid cand venea vorba despre oameni, un talent
pe care il avusese 'intotdeauna, un talent pe care Roscoe, regele
cartoforilor londonezi, il exersa zilnic. Daca initial ea reprezentase
o enigma, el incepea, in sfarlit, sa ii descopere complexitatile.
Cea mai mare parte a vietii ei, ea ili ascunsese propria natura,
o suprimase, lasand-o in plan secundar, pentru a-1 proteja pe
Roderick. Acesta era un lucru pe care el il intelegea mai bine
,,a pe oricare altul. Ironic era insa faptul ca devotamentul ei de a-1
:proteja pe Roderick o condusese spre locul in care se afl.au acum.
:Spre conltientizarea faptului ca, avand in vedere ca Roderick se
:inaturizase ii nu mai avea nevoie de protectia ei, ea trebuia sa 'ili
rreevalueze li sa redefineasca ceea ce avea sa fie busola ei de acum
1tncolo, principiul care avea sa o ghideze pe viitor.
Nu o gasise inca, ii el nu avea habar cum urma ea sa evolueze,
~ar se simtea fascinant, captivat ii ciudat de emotionant pri~nd-o renuntand la trecut li cautand o noua cale.
Cum el nu ii putea prevedea directia, nu putea sa fie sigur decat
~e ea in acel moment. De el ii de ea in lumina lunii.
Se plimbara, vorbira ii, cu o simplitate de o putere copleli1 are, se bucurara de aceasta comuniune lipsita de structura.
Intr-un final, ea ofta.
- Cred ca sunt pregatita sa ma in tore.
Cu un gest simplu, el o conduse inapoi in casa ii spre hol.

218

219

------ Stryfianie Laurens------

----- - - 'r'otu( sau nimic -----~

Unul langa altul, urcara scarile.


Era contient intr-un mod foarte acut ca, de cand 1i parasl11
patul, in acea dimineata, nu se atinsera. Nici o atingere tn< .t
toare a degetelor, nici o mana pusa pe maneca, nici macar I
apucandu-i cotul. Evitasera orice contact, chiar i accident al,
incidental; pentru amandoi, banuia el, fusese o necesitate defc11
siva cat timp se ocupasera de treburile zilei.
Dar acum noaptea sa lasase peste ei, i, cu fiecare pas pc 111
ra lunga, tensiunea pe care o impartaeau atingea cote ridicalf'.
Un viciu necunoscut ii facuse cuib in pieptul lui; cu nici o itlt
femeie nu se mai simtise el atat de ratacit.
Legatura lor fusese menita a fi doar o aventura scurl:\; 1Ht
fusese clar de la inceput, subliniat de cuvintele ,,doar o no.1pl 11
Calatoria singura cu el ii oferise aceasta oportunitate, una d1 c
ea alesese sa profite, una pe care el fusese dispus sa i-o acordct.
Dar, dupa acea prima noapte, else simtise ca o nava fari\ c t\l m
Nu avusese habar daca ea dorea sa extinda noaptea lor de I1.1nl11
intr-o relatie, avand in vedere ca soarta 1i adusese intr-o ~11111
in care aceasta posibilitate exista. Aa ca in noaptea prPc 1cl
el fusese retinut - se fortase sa citeasca un roman in c.111111r
loc sa o caute -, in speranta ca astfel avea sa o faca sa ia o d11 I I
sa i-o exprime clar. Sa-;;i spuna pozitia. Pentru ca els, ~11 ht,
In schimb, soarta, ajutata de doica, conspirase sa ii p1111
el in acea camera, cu ea rava;;ita de somn, in patul el... ' I
ademenise din nou, dar fusese aceasta o decizie asuma 1.1 11 11
un simplu impuls de moment? El nu ;;tia, nu i;;i putca d.1 n
Ceea ce il lasa in contin uare nesigur in mom<11111l II
ajunsera un ul langa celalalt in capul scarilor. Nc~ilv.111
i;;i dorea ea. Nesigur de ce anume era posibil, de cal .iv1"
mita ea.
$tia ca o dorea. Dorea sa i;;i petreaca aceastc 111111pl
in brate ;;i cat de m ulte altele avea sa consimta ea.
Se opri.' Cand Miranda i se intoarse spre el, cu 11p1
ridicandu-se u;;or, el zise:
- Camera mea este in cealalta aripa.
Ochii ei, stralucitori in lumina lunii ce intra pr In 111
deasupra lor, se largira.
-Oh.

Ochii aceia 1i cerce t ara- pe a1 1ui, incercand sa vada sa


t \ . sea...
,

u: inspira atat de incordat, ca aproape se cutremura


unea care ii cuprinsese tot corpul.
nvita-ma in patul tau.

,, i1

:;'," ,,

'

simtind
,

nu dipi, ci ii studie fata, expresia. Momentul se int


v t d
1mse,
a a : stic a, apoi ea fa.cu un pas spre el, i;;i duse 0 mana
)L :~ul Im, se ridica $iii atinse buzele intr-un sarut dureros

~i degetele celeilalte maini impreunandu-se cu al 1 .


t
e u1,
rase m spate.

'l
1

11 11

'''inu priv1rea

un moment, se intoarse $i il conduse in

ti II I I

I' I
~ ' 11 .1 l 1auntru, tinand-o de mana cat
h"
.

,
me ise u;;a, apoi se
11
1
I" " i u Gp . t~ e de ea. 0 trase spre el, $i ea veni. Acoperindu-i
'' I ' I 11I ' i 1 1 mil~, ease intinse cand el ii pleca incet capul.
A

11., , 11

li

atm

,
d

sera, se mcor ara. In cateva secunde, gurile Ii

impletira, i degetele se despartira pentru a atinge


1 . Se trasera mai aproape. $i mai aproape. Se lipira

le.

intamplase in ocaziile precedente cand el inc, l~ acest spatm senzual cu ea, planurile $i
lt\ll l o
I / p r. $1 fiecare sarut, fiecare atingere, fiecare manh tatea lor nemijlocita.
' " " 1111111 ii
n tadmco10 d e urmatoarea
revelatie. .
'
111

" ' '" 1'' ' 1 i 1I, moment de pasiune exploratoare, d~ cunoac::tere
'
1,il il .
'!'

111111

II

I ''

1111

iferita. Acea conduzie ii deveni clara cu fie'P ins a, cu fiecare trecere a degetelor ei pe t

, , 111
i\ ,

se

h ainele, ale lui, ale ei, fara graba, fara prede netagaduit.
$it, nenumarate batai de inima mai tarziu
in pat intr-o contopire de foe $i nevoie. '
ate de ratiune cand pasiunea clocoti $i
lava prin venele lor.

220
221

- - - - Sto/hanie Laurens----

- - - - rTotu( sau nimic ~----

Sub el, Miranda gemu ;;i il tinu strans, cu pleoapele lasandu-ise pe masura ce senzatia trecu peste ;;i prin ea.
Ridicand-o, ducand-o mai sus, ;;i mai sus.
Uimind-o din nou. Lasand-o ;;ocata.
Crezuse ca avea sa ;;tie, dar o surprinsese din nou.
Se surprinsese ea insa;;i din nou.
Comuniunea, lipsa de paravane sau de valuri, intimitatea nediluata care ii taie respiratia.
Sentimentele ce erupsesera in ea, arzand de intensitate,
devenisera chiar mai puternice. Mai potente, mai intens~. Mai
cople;;itoare.
Nu intelegea, dar ;;tia ca era real. intelese in acel moment
ca - gafaind disperata, cu corpul ei cuprins de al lui, preaplina
de el, cu mintea ;;i simturile inundate de el, intinzandu-se $i
prinzandu-i fata in palme, inaltandu-;;i capul ;;i lipindu-;;i buzele
de ale lui - ceea ce faceau era nepretuit.
El accepta oferta ei, ii prada gura, se avanta cu ea in foe
;;i-n glorie, apoi impinse mai adanc, ;;i ea se zdrobi, se farama
cu un tipat pe care el i-1 sorbi de pe buze. ~oldurile lui se mi;;cau
in timp ce o trimiteau sus, mai departe ;;i dincolo de cuvinte.
Apoi el mormai ;;i deveni rigid in bratele ei, ;;i ea simti caldura
lui adanc in ea.
Extazul se raspandi prin ea intr-un val de straludre.
El se lasa moale in bratele ei, greu ;;i indns, piele umeda pe
piele umeda, la fel de zguduit de pasiune ca ea.
0 senzatie binecuvantata trecu peste ei intr-un val de satietate imposibil de adanca, imposibil de negat.

- Nu le puteti spune pur ;;i simplu sotilor vo;;tri sa nu vina


asa.
-Desigur ca nu! Millicent se incrunta in gluma spre el. Nu pro1unem nimic de acest gen.
- Bineinteles ca nu, zise ;;i Cassie. Vor parasi Scotia ;;i se vor
drepta spre casa cu binecuvantarea noastra - le vom trimite pur
;i simplu de veste ca ne-am hotarat sa mai petrecem cateva zile
I Ridgware.
Chiar fara sa se uite, ;;tiuse ca Miranda se afia acolo; cand ea
apropie de masa, Roscoe se ridica ;;i trase un scaun intre el
ii Henry.
A;;ezandu-se, ea murmura o multumire. Ochii lui ii intalnira
ugar pe ai ei, apoi i;;i intoarse din nou privirea spre surorile lui.
A$ezandu-se din nou, zise:
- Va avertizez ca nu voi mai fi aid sa va tin companie. Eu ;;i
I Ienry avem multe de facut, ;;i angajatii mei de la Londra vor sosi
rn curand, apoi voi fi complet prins de treburi.
Anuntul nu scazu in mod vizibil entuziasmul lui Millicent ;;i
ru.lui Cassie.
- Noi intelegem, il asigura Millicent. Dar vei fi prezent la dna,
n~ a ca te vom vedea atund ;;i uneori dimineata - ;;i posibil chiar
1tpranz.
Roscoe le privi pe cele doua, apoi ofta prelung ;;i lua cutitul ;;i
1.rculita.
- Nu-mi place gandul ca va perturbati treburile obi;;nuite i:i casnidile - doar ca sa petreceti cateva ore in compania mea.
- Da, draga Julian, raspunse Miranda, dar este alegerea noas1. , ;;i noi in mod clar punem mai multa valoare pe timpul petrecut
c l tine decat o fad tu.
El doar pufni. Ce-ar fi putut sale spuna?
Miranda observa ca Lucasta, Caroline ;;i Edwina, aft.ate ;;i ele
n jurul mesei, ascultasera aceste replid cu zambete pline de
,1fectiune. Se uita la Henry ;;i vazu ca ;;i el ranjea.
- Pe langa asta, zise Cassie, zambind cand intalni privirea
Mirandei, din cealalta parte a mesei, cateva zile in plus ne vor
p rmite sa o cunoa;;tem pe Miranda mai bine.
Roscoe privi taios spre surorile lui, dar acestea comentau cu
Miranda despre cat de insorita era dimineata. Nu le putea tine

Capito{u{ 11
~
Miranda intra in salonul pentru dejun in dimineata urmatoare,
chiar in toiul unei discutii de familie.
Roscoe - Julian - scutura din cap in directia lui Millicent ;;i a
lui Cassie, a;;ezate in partea opusa a mesei.

222

223

------ Stpfianie Laurens------

- - - - - rfotu( sau nimic ------

la distanta de ea mai mult decat le putea ordona sa se intoarca la


casele lor.
Coborandu-$i privirea spre farfuria lui, ascunzandu-$i nesiguranta in spatele deta$arii obi$nuite, continua sa manance.

-Multumesc.
Roscoe ii saluta, apoi o urma pe Miranda afara din camera.
lnchizand U$a, privirile li se intalnira.
- Curtea cu fantana ar fi un loc bun pentru o plimbare, daca
rei intr-adevar sa o vezi.
-A$ vrea. Pa$ind pe coridor, ea ii scruta chipul. Dar credeam
o sa fii ocupat cu Henry.
- Prea ocupat pentru surorile mele. Dar tu - ochii li se intaluira - e$ti intr-o categorie aparte.
,,Care categorie?" intrebarea o ardea pe limba, dar o inabu$i.
/\cum, ca erau iubiti - aveau, se parea, o aventura -, oare el avea
gand sa petreaca timp cu ea in afara dormitorului in aceasta
alitate? Cum nu mai fusese implicata in vreo aventura, nu avea
id o idee. in orice caz, era perfect multumita sa i$i petreaca
upa-amiaza plimbaridu-se cu el.
Parasira casa pe U$ile de la terasa din spate $i se plimbara in
Jumina slaba a soarelui $i-n caldura U$Oara reflectata de zidurile
sei. Terasa se intindea de-a lungul aripii de vest $i dincolo
d coltul acesteia. Acolo, trepte inguste duceau spre o curte
u gradini in stil italian, in mijlocul careia se afla o fantana de
1narmura alba cu un Cupidon ce turna apa intr-un bazin larg.
Oprindu-se in capatul treptelor, Miranda cerceta intreaga
urte, marginita la stanga $i la dreapta de doua randuri duble
d chiparo$i care ghidau ochiul spre peisajul rural de dincolo de
patul indepartat al curtii. Spatiul dintre chiparo$i gazduia alei cu
)11 tri$ alb $i straturi aranjate geometric cu ajutorul unor arbu$ti
11 runti. in alte parti, apropierea iernii incepuse sa faca frunzele
1 cada din copaci, dar aceasta gradina ramasese cufundata in
11uante de verde accentuate de albul pietri$ului $i de marmura
( ntanii; i$i putea imagina intreaga zona acoperita de zapada,
nd albul avea sa domine, in dauna verdelui.
- Sarah avea dreptate. incepu sa coboare treptele. Este locul
rfect pentru o plimbare.
Roscoe cobori alaturi de ea.
-A fost creata de al patrulea duce pentru sotia lui, ca ea sa
Jl ata avea un loc de plimbare pe tot parcursul anului. Se pare ca
1, insistase sa i$i faca plimbarea zilnica indiferent de anotimp.

Pana la inceputul dupa-amiezii, Miranda fu nevoita sa accepte


ca recuperarea lui Roderick nu necesita prezenta ei continua in
camera lui. Doica era mai capabila ca ea sa ii ofere constant apa
de orz $i sa ii aduca mesele - $i sa se asigure ca el manca - $i, in
privinta amuzamentului, Sarah era mult mai bine pregatita.
intrucat Sarah parea dornica sa 'i$i petreaca ore intregi
langa patul lui Roderick citindu-i sau discutand, $i cum tanarul
ramanea mai vesel $i mai activ in compania ei, Miranda descoperi
ca era, in cea mai mare parte, inutila.
Acceptand intr-un final asta, se ridica de pe scaunul de langa
pat. Roderick $i Sarah i$i intrerupsera conversatia $i o privira.
Eazambi.
- Ma due sa ma plimb prin gradini.
Ambii ii zambira ca raspuns.
-Daca nu ai vazut-o inca, zise Sarah, exista o curte draguta cu
fantana la capatul aripii de vest.
-iti multumesc, am sa o caut.
Miranda se intoarse spre U$a.
Se auzi o bataie U$Oara, apoi U$a se deschise, $i Roscoe intra.
Se uita la ea, apoi la Roderick.
-Cum te mai simti?
De$i in continuare palid $i cu suferinta intiparita pe chip,
Roderick ranji.
- Doica insista sa ma ingra$e, iar Sarah $i Miranda muncesc
din greu sa ma distreze.
- Se pare ca te afli pe maini excelente. Roscoe i$i intoarse
privirea spre Miranda. Am venit sa te intreb daca nu ti-ai dori sa
facem o plimbare.
- Din intamplare, tocmai asta aveam de gand. Sarah mi-a
sugerat curtea cu fantana.
El incuviinta din cap, apoi il privi pe Roderick.
-Nu ma a$tept sa aflu ceva de la Londra sau de la Birmingham
azi, dar te anunt in caz de ceva.
224

225

-------- Stpfianie Laurens--------

------ - - rfotu( sau nimic ------ - -

-Cred ca aveti la fel de multa zapada aici cat avem $i noi la


Oakgrove.
-A$a a$ crede.
Un zambet ii aparu pe buze.
- Cand eram mai tanar, obi$nuiam sa ma dau des cu sania.
Arata spre terenul de dincolo de curte, care cobora, indepartandu-se de casa. Acela era locul perfect - eel mai bun din imprejurimi. Era modul nostru preferat de a ne petrece timpul iarna.
0 privi. Cand erati copii, va dadeati $i voi cu sania?
Privind in fata, ea scutura din cap.
-Nu, de$i te asigur ca ne-ar fi placut.
-~i atunci de ce nu?
Ea ezita, apoi privi spre peisajul din fata, inainte sa raspunda:
- Matu$ile mele considerau asta o activitate nedemna de noi.
El lasa sa treaca un moment, apoi se intinse spre ea, o prinse
de mana, i$i impreunara degetele pret de o secunda, apoi, venind
mai aproape, o cuprinse cu un brat.
- Poveste$te-mi despre matu$ile tale. Cea mai in varsta a
murit, $i cea mai tanara locuie$te in continuare cu tine $i cu
Roderick, a$a este?
-Da.
Se trezi interogata, dar la modul bland, despre viata anterioara a ei $i a lui Roderick. La inceput, se intreba daca el nu se
interesa doar pentru a umple tacerea sau pentru a afla mai multe
despre caracterul lui Roderick, avand in vedere ca acesta era acum
un membru al Organizatiei Filantropice, dar, treptat, accepta ca
el era interesat mai mult de ea.
Nu i$i imaginase ca un barbat care se implica intr-o aventura
ar fi interesat de copilaria partenerei, dar, pe masura ce se plimbau $i discutau - lipsiti de consecventa, dar ghidati de dorinta de
a afla mai multe - avand in vedere ca el nu i$i ascunse interesul
sincer, deveni din ce in ce mai clar ca adevarat~ preocupare era
chiar ea.
Hotarandu-se ca nu doar el putea juca acest joc, ea lua intrebarile $i le intoarse spre el. Dupa mai bine de o ora in care facura
schimb de informatii, in vreme ce se indreptau spre casa, Miranda
putea simti in continuare ca nu aflase aproape nimic despre el.

Copilaria lui insa parea sa fie plina de aventurile hedoniste atat de


tipice tinerilor nobili instariti.
Se apropiau de casa, cand pa$ii ce se auzeau inaintand pe pietri$ le atrasera atentia spre o carare ce trecea de-a lungul curtii, in
linie cu fantana, dandu-i ocol inainte sa continue, legand peluzele
dintr-o parte a curtii de zona impadurita din cealalta.
Surorile lui, toate trei, aparura in curte. Vazandu-i pe Roscoe $i
pe ea, zambira $i facura cu mana.
Roscoe ridica incet o mana ca raspuns. Miranda facu $i ea la
fel. Se a$tepta ca el sa se opreasca, dar el continua, cu pas constant. Se uita la el, apoi se intoarse dupa surorile lui. Cele trei
discutau despre ceva; continuara de-a lungul acelei carari fara sa
rate vreun semn ca $i-ar fi dorit sa li se alature.
Se concentra din nou asupra lui.
- Credeam ca au sa se supere.
El o privi fugar, apoi i$i indrepta privirea in directia de mers,
cu un zambet subtil pe buze.
- Presupun ca $i-au dat seama ca 1ncercarea de a-mi distrage
tentia in acest moment nu ar fi in interesul lor.

226

In dupa-amiaza urmatoare, Roscoe era a$ezat intr-un scaun


de gradina, sub ramurile aproape goale ale unuia dintre cei
mai vechi stejari ce se afiau la marginea paji$tii sudice, luand
eaiul de dupa-amiaza cu doamnele din familia lui, cu Henry $i
u Miranda.
Printr-un consens general, Roderick 1,>i Sarah ramasesera
nauntru. Roderick se mutase din pat in fotoliul alaturat, dar,
c.v and in vedere ca Entwhistle 11 avertizase ca incercarea prea
"apida de a umbla ii putea prelungi convalescenta, toata lumea
usese de acord, chiar $i Roderick, ca o deplasare mai lunga ar fi
fost o nesabuinta.
A$a ca grupul de sub copaci ramase unul predominant feminin, doar Henry $i el reprezentand sexul opus.
A$ezandu-$i cea$ca pe o farfurioara, Miranda, afiata pe scauul de langa al lui, alese un mic sendvi$ cu castraveti de pe o tava
ntinsa de Caroline. Cum nu intelesese niciodata de ce doamnele
onsiderau ca aceste sendvi$uri subtiri ca frunza erau preferabile

227

- - - - Stpfianie Laurens - - - celor substantiale, Roscoe scutura din cap cand Caroline ii oferi
$i lui platoul.
Henry, a$ezat in cealalta parte, lua trei sendvi$uri $i le presa la
un loc inainte sa mu$te, ranjind ca reactie la expresia resemnat<\
a mameilui.
Dupa ce i$i consuma cu gratie sendvi$ul, Miranda le privi pe
celelalte doamne.
- Caroline, $tiu ca tu e$ti implicata in sustinerea unei $Coli
locale, iar Cassie face parte din consiliul unui orfelinat. Toate
aveti astfel de preocupari?
Toate capetele din jurul mesei incuviintara.
- Ma.car a tat sa facem, zise Lucasta, $i cum, datorita lui Julian,
suntem in pozitia sa ajutam, o facem, dar, vorbind in numele meu,
odata ce m-am implicat, am gasit ca munca aceasta caritabila iti
da satisfactii foarte mari. Buzele Lucastei se tuguiara. Multi din
randul aristocratiei nu ar fi surprin$i sa auda ca imi face placere
sa organizez vietile veteranilor. Imi da un sentiment de implinire, serios vorbind.
- Da, asta este, o aproba Millicent. Poate ca noblesse oblige ne-a
fortat sa ne apucam de astfel de lucruri, dar, vorbind $i eu din
punctul meu de vedere, acel sentiment ca fad ceva meritoriu este
eel care te atrage $i te tine ocupata.
Roscoe se lasa pe spate $i asculta intrebarile Mirandei, $i
ceilalti, inclusiv Henry, i$i descrisera experientele $i beneficiile
pe care le vedeau in implicarea intr-o varietate larga de proiecte
caritabile. El $tia deja parerile familiei lui in aceasta privinta,
de$i avusese nevoie de ani buni inainte sa i$i dea seama ce
anume ii impulsiona, pe fiecare dintre ei, sa se implice in activitati caritabile intr-un grad semnificativ mai mare decat ceea
ce era a$teptat de la cei cu situatia lor. Majoritatea aristocratilor care se implicau in astfel de proiecte o faceau de la distanta,
de obicei oferind bani $i amprenta mai degraba vaga a sustinerii
lor $i nimic mai mult.
Mama lui, surorile, cumnata $i nepotul dadeau cu totii bani,
i$i imprumutau numele $i tot sprijinul intangibil, dar, pe langa
asta, fiecare se implicase activ in macar un act caritabil, intr-un
grad chiar mai mare decat eel in care se implica el prin intermediul Organizatiei Filantropice.

228

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - Facusera asta -pornisera pe acest drum - ca o modalitate de a-1
splati. Cum nu le permisese sa ii multumeasca in alte moduri,
bservasera interesul lui pentru astfel de proiecte $i se hotarara sa i$i foloseasca timpul $i energia pentru a face mai multe $i
scara mai larga, discret, fara fanfara, dar totul in numele lui.
Nu ca i-ar fi spus vreodata ca o facusera in semn de multumire,
dar, cum ii povesteau invariabil despre succesul lor atunci cand ii
vedeau sau ii scriau, intr-un final el i$i daduse seama. 0 intrebase
e Lucasta in mod indirect; ea se aratase mirata ca el avusese
nevoie de atat timp ca sa priceapa ce se intampla.
Dar, de-a lungul anilor, el ajunsese sa vada ca, indiferent de
motivul lor initial, pentru fiecare dintre ei activitatile lor caritabile devenisera un tel, ceva care, a$a cum spusese Lucasta, le
ferea implinirea de care altfel nu s-ar fi putut bucura.
A$a ca, auzindu-i vorbindu-i Mirandei despre activitatile lor
aritabile, ascultand intrebarile acesteia, el putu sa vada ce anume o atragea $i pe ea la aceste lucruri.
Din ceea ce aflase despre familia lui Roderick, $tia ca ea detinea
fonduri considerabile. Cum nu se maritase $i avea douazeci $i
noua de ani, probabil ca banii care ii reveneau intrasera deja in
posesia ei. Protejarea $i ingrijirea lui Roderick fusesera principala
motivatie din via ta ei pana in acest moment, dar nu mai era cazul.
$i, banuia el, chiar mai mult decat femeile din familia lui, era genul
de persoana care avea nevoie de un scop. Un motiv in viata, un tel
pentru care sa se straduiasca.
Se a$eza, sorbi $i asculta, redirectionand cu abilitate intrebarile care ii erau adresate spre unul dintre ceilalti, mentinand
atentia Mirandei centrata asupra lor; nu i$i dorea sa discute mai
inti~ cu ea, nu in compania lor. Era, de fapt, nelini$tit de cat de
rapid simtisera mama, surorile lui $i chiar $i Caroline interesul
lui fata de Miranda. Ca $i cum ar fi vazut mai clar decat o facea
el ins~$i, de parca ar fi avut o capacitate mai mare ca a lui de intelegere a fascinatiei fata de ea. Ceea ce era eel putin tulburator.
Mai ales avand in vedere limitele in care putea sa evolueze
respectiva fascinatie. ~tia foarte bine - la fel de bine ca, banuia el,
ea - ca intre ei nu putea fi niciodata vorba despre ceva mai mult
decat o simpla aventura.

229

.____ _ _ Stryfian'ie Laurens ---- - Chiar daca familia lui nu afiase despre devotamentul ei fata
de respectabilitate, toti tiau in mintea lor, daca nu i in inima,
ca el nu se putea casatori niciodata. Nu acum. Nu de cand luase
hotararea sa devina Roscoe.
Nici o doamna eligibila, sau macar pe jumatate respectabila,
nu s-ar fi injosit sa se marite cu el - i, considera el, nici nu ar
fi trebuit sa o faca. Lasand orice altceva la o parte, nu i-ar fi
cerut asta niciodata unei doamne bine-crescute, nu ar fi facut
niciodata o asemenea oferta, care, indiferent de pozitia doamnei, indiferen t de identitatea lui reala, nu putea aduce decat blamare sociala.
Devenind Roscoe, se indepartase de posibilitatea de a se insura
cu o lady din propria clasa, de a avea o familie a lui. $tiuse inca
din prima clipa ce sacrifica i nu regretase niciodata decizia luata.
Poate ca nu avea sa intemeieze propria familie, dar Millicent,
Cassie $i Edwina puteau; Henry putea i el. Iar Caroline $i Lucasta
puteau sa duca vietile pe care le meritau, cu copiii $i nepotfi.in
jurullor.
A$a ca ramase in umbra, in cea mai mare parte tacut, $i
asculta desfa$urarea discutiei, una care ii oferi un sentiment de
multumire. Una care, in multe feluri, era rezultatul propriilor
reu$ite. Ascultand entuziasmul real din vocea Edwinei in timp
ce descria planurile ei de a duce proiectele filantropice in pustiurile neexplorate impreuna cu Frobisher - avea omul vreo idee
cu :ine se insura? -, se simti pe deplin multumit.
Inchizand ochii, lasa intensitatea concentrata a Mirandei, care
se interesa cum lua de obicei fiinta un proiect caritabil, sa treaca
peste $i prin el $i simti placerea capatand forma undeva in
interiorul lui.
Chiar $i acum, cand el i$i tinea ochii inchii, ea ii rascolea fara
efort, nu doar simturile, ci $i mintea $i ceva chiar mai profund.
Relaxat pe scaun, la umbra, el ocoli ingrijorat acel ceva mai profund; banuia ca $tia despre ce este vorba, dar nu dorea sa investigheze mai indeaproape, cu atat mai putin sa ii dea $i-un nume.
Din punctullui de vedere, ea era o muziciana talentata, cantand
cu maiestrie la coardele lui. La emotiile
lui
'

230

------ Tatu( sau nimic -----Acea concluzie ii rezona in creier, in seara urmatoarei zile, cand
se plimba cu Miranda prin gradina cu trandafiri. I$i petrecuse
ziua calarind pe domeniu cu Henry, in timp ce ea ramasese cu
surorile lui; discutasera deja despre celemai importante momente
de peste zi in vreme ce se plimbau, in noaptea blanda, spre gradina
cufundata in intuneric.
Faptul ca un asemenea dialog simplu, normal, intre el $i o
lady putea avea loc, putea sa existe, ii insoti ca o placere indelungata, un aspect nou al interactiunii lor nea$teptate in timp ce se
plimbau, unul langa celalalt, pe cararea centrala, iar el i$i forta
mintea $i simturile sa savureze tacerea ce se a$ternuse dintr-odata
peste ei. Nu tacerea stanjenitoare, Ii psita de interes, ci tacerea
unei tovara$ii ce se adancise pana in punctul in care cuvintele,
interactiunea lor constanta nu mai erau necesare.
Se simtea bine in preajma ei, $i ea in a lui. Se simtea bine in
pacea $i-n lini$tea gradinii. Doar pa$ii lor $i sunetul U$Or facut de
fustele ei intrerupeau incremenirea.
Plimbandu-se pe langa ea, simtindu-$i emoile - acele coarde
pe care ea le ciupea cu atata U$urinta - tresarind, else forta sa
nu uite ca legatura lor nu putea fi durabila, ca nici macar el, puternicul rege al cartoforilor din Londra, nu avea cum, nu putea sa
mentina pentru totdeauna aceasta legatura pretioasa.
Oricat $i-ar fi dorit.
Refuza sa se gandeasca la cat de mult i$i dorea. Nu avea rost;
legatura lor avea sa inceteze odata cu intoarcerea la Londra.
Timpul petrecut de ei la Ridgware era un moment nea$teptat,
pe care nu ii cautasera, intr-o lume in afara celei in care traiau.
Aici puteau trai lucruri de care nu puteau avea parte in lumea
lor normala.
Se uita la fata ei umbrita, la felul cum lumina lunii ii mangaia
parul. In ciuda' con$tientizarii dulci-amarui ca intre ei era poate
doar ceva trecator, nu era dispus - chiar presimtind pericolul - sa
se retraga din aceasta legatura, din acest interludiu neprevazut.
De parca i-ar fi simtit privirea, ea se uita spre el. Buzele i se
arcuira U$Or. Privind apoi in fata, ea zise:
- Trebuie sa recunosc ca ma simt de parca a$ fi dat peste un
secret, peste o carare pe care am cautat-o fara sa imi dau seama
ca o faceam. I$i indrepta din nou ochii spre el. Mama ta, surorile
231

- - - - Steylianie Laurens -- - -

- - - - cfotu( sau nimic - - - -

tale, cumnata, toate sunt doamne admirabile. Sunt suficient de


bogate incat sa duca o viata confortabila fara ca macar sa ridice
un deget pentru altii, dar t otu$i o fac. Au o parere diferita despre
ele, despre rolul lor, despre ce ar trebui sa fie vietile lor - accepta
un grad important de responsabilitate pentru vietile celor din
jurul lor. Asta le face parte dintr-un intreg mai mare, nu sunt doar
observatori distanti. Inspira. ~i, sa fii un observator distant, sa fii
in cea mai mare parte izolata de lumea larga.. . este o existenta
singuratica $i lipsita de bucurii. ~tiu pentru ca a$a am trait eu
cea mai mare parte a vietii mele, tinuta la distanta, t inuta la o
parte de ceea ce eu consideram ca sunt... restrictii. Limitatii. Dar
nu mai sunt sigura ca ele - limitarile pe care le percepeam eu suntreale.
- Daca prin asta te referi la faptul ca sursa averii familiei tale
te face neeligibila in anumite sfere, atunci, ca o persoana care a
trait de ambele parti ale societatii, te pot asigura ca o astfel de
perceptie este, intr-adevar, departe de realitate. Hotarandu-se
ca ea merita o explicatie $i mai clara, el continua: Daca ai fi fost
fata unui morar, crescuta departe de societate, lucrurile ar fi stat
altfel, dar nu e$ti. Poate ca linia stramo$ilor tai nu este la fel de
pura ca a surorilor mele, dar familia mamei tale a fost nobila
vreme de generatii, $i tu ai fost crescuta in sanul societatii. Dupa
criteriile oricui, tu $i Roderick nu purtati nici un fel de stigmat.
Ajungand la luciul apei aflate la celalalt capat al cararii cu
trandafiri, se oprira. Ea il privi; umbrele mi$catoare ii ascunsera
expresia in vreme ce ea ii scruta fata, apoi i$i inclina capul.
- Multumesc. Coborandu-$i privirea spre apa, dupa un moment
ea continua: Nu pot sa iti spun cat de mult apreciez lectiile pe care
le-am invatat de la membrii familiei tale, dupa ce am avut $ansa
de a discuta cu ei. Este aproape de parca, facand ceea ce $tiam ca
este corect $i insistand sate insotesc pentru a-1 salva pe Roderick,
in ciuda riscului social, soarta mi-a oferit asta - timpul petrecut
aid la Ridgware cu familia ta - drept recompensa. Mi-au deschis
U$i despre a caror existenta nu $tiam $i mi-au aratat un mod de a
face fata unei probleme pe care abia o con$tientizam. Privi spre el,
$i ochii Ii se intalnira. lti multumesc din nou ca m-ai adus aid, ca
ne-ai adus aid. lnteleg increderea pe care ne-ai acordat-o
permitandu-ne sa vedem acest aspect al vietii tale. Poti sa stai

lini$tit ca nici Roderick, nici eu nu iti vom da vreun motiv sa


regreti asta.
El ii sustinu privirea $i i$i inclina capul, acceptand declaratia
ei, nu ca ar fi avut nevoie sa o auda; avea incredere instinctiv
in ea. Acum o cuno$tea suficient de bine cat sa fie absolut sigur ca
secretul lui $i al familiei lui avea sa fie in siguranta cu ea ~i
cu Roderick.
Coborandu- ~i privirea spre apa de la picioarele lor, el zise:
-Cand eram copii, numeam asta fantana dorintelor. Vene~m
aid noaptea, ne uitam in adancimile ei, ne gandeam la ce visam
eel mai mult in viata $i ne puneam o dorinta.
Fara sa vrea, dorinta lui actuala ii veni in minte; nu era ceea ce
ar fi crezut. Realitatea il zgudui; se grabi sa o ingroape, sa inabu$e
nevoia inainte sa i se raspandeasca spre mintea con$tienta ~i sail
faca prizonier. Altfel 1-ar fi a~teptat nebunia.
Inspirand adanc, clipind spre gradina de trandafiri $i spre
femeia de langa el, era recunoscator pentru umbrele ce ii ascundeau fata.
- Deci... tu ce dorinta ti-ai pune?
~i ea se uita in adancul fantanii; pret de un moment, nu
raspunse, apoi i$i inalta capul $i ii intalni privirea.
- Toata lumea $tie ca nu ii poti spune cuiva ce iti dore~ti,
daca vrei ca dorinta sa se indeplineasca.
In jurul lor, noaptea ii infa$ura ca o patura grea; poate lipsa
luminii facu sa para mai real ceea ce se aprinse intre ei. Mai
tangibil.
Constrangator de dezirabil.
-Sane intoarcem in casa.
,,Spre camera ta, spre patul tau." Nu spuse aceste cuvinte, dar
le ramasera suspendate intre ei.
Prin umbre, ea ii sustinu privirea, apoi se intinse, il apuca de
roana, i$i impreuna degetele cu ale lui $i, intorcandu-se spre casa,
zambi la fel de misterios ca noaptea.
- Da, sa mergem.

232

In dimineata urmatoare, Miranda i$i spuse ca era multumita


de relatia lor a~a cum era. Gandul ei de la miezul noptii - dorinta
233

- - - - Steyfianie Laurens----

- - - - <Tatu( sau nimic - - - -

care ii intunecase mintea - era doar un gand lunatic. Nimic de


luat in serios.
Fusese de vina atmosfera, intimitatea momentului. Apropierea intensa.

In jurul ei, salonul pentru dejun forfotea de discutii, intrucat


Millicent ~i Cassie se pregateau, intr-un final, de plecare. Caldura
ce exista intre membrii familiei lui Roscoe - a lui Julian - era
atat de putemica, ca ea simti ca trebuia sa fie vreun motiv,
vreun eveniment care dusese la formarea unui intreg atat de
unit, de devotat. in ciuda - sau poate din cauza? - transformarii
misterioase a lui Julian in Roscoe.
Privindu-1 interactionand cu surorile lui in timp ce, dupa
ce mancasera, toti s~ ridicara ~i le insotira pe Millicent ~i pe
Cassie in holul din fata pentru ultimele imbrati~ari ~i saluturi,
se gandi din nou la aceasta transformare. Ramanand putin
in spate cu Sarah, ambele zambind, emotionate de amalgamul de
sentimente din incapere cand Millicent ~i Cassie imbrati~ara ~i
sarutara pe toata lumea, ea privi ~i vazu.
El ii spusese ca era Roscoe, ~i pentru ea chiar era. Nu se putea
gandi la el cu alt nume; cu siguranta nu era hedonistul lene~ din
portretul ce ii infati~a pe Lord Julian Delbraith.
$i, de~i societatea ar fi fost $OCata $i ar fi deplans schimbarea,
vazandu-1 acum, cunoscandu-1 acum, ea se intreba daca, dincolo
de motivele care dusesera la asta, transformarea nu fusese ceea ce
ii facuse eel care era acum. Daca nu fusese focul care ii forjase in
personajul complex, fascinant, captivant.
De~i, gandindu-se la Lucasta, poate ca forta interioara se aflase
mereu acolo, latenta, ascunsa in spatele sofisticarii fantelui,
a$teptand sa fie temperata de forja experientei.
in orice caz, barbatul care era el acum, in ochii ei, era infinit
mai atragator ca barbatul care fusese candva. Era de inteles, prin
urmare, ca dorinta ei din noaptea precedenta fusese sa ii tina
in viata ei. Sa gaseasca un mod de a le prelungi legatura, de a
transforma ceea ce era ilicit in licit. Un vis.
Gandind mai realist, se intreba cat de mult avea relatia lor aventura lor, legatura lor - sa dureze. Cateva saptamani sau poate
maimult?
Ani de zile?

Ii trebuiau, se gandi ea, ani de zile ca sa afle totul despre el, ca


sa exploreze $i sa inteleaga toate fetele lui. Nu $tia cat timp avea
cu el, dar era hotarata sa profite de fiecare minut.
Millicent 1$i intoarse privirea, o vazu $i se grabi spre ea.
- Miranda. Millicent o lua de maini $i, zambind calduros,
se intinse $i o saruta pe obraji. Draga mea, cand mai treci prin
Northamptonshire, neaparat sa te opre$ti pe la mine.
-$i - Cassie o dadu pe Millicent la o parte, luandu-i locul ca
sa-i stranga mana $i sa o sarute pe Miranda pe obraji - la fel este
valabil $i pentru Hampshire. Orice ne-ar rezerva viitorul, nu vreau
sa ne indepartam.
- Vom avea mereu despre ce sa discutam, o asigura Millicent.
Vom fi multumite sa iti aratam eforturile pe care le depunem pe
plan local. Fie tu cu Roderick, sau doar tu, daca vrei sa petreci
cateva saptamani departe de Londra, scrie-ne d?ar.
. _ . .
- $i noi iti vom scrie, sublinie Cassie zambmd. Pot1 sa fo s1gura de asta - avem adresa ta.
.
. ..
.
- Fetelor! striga Lucasta. Va a$teapta trasunle, $1 can efect1v
pumega- ~i $titi ca vizitiilor nu le place asta.
.
- Da, mama! raspunsera Millicent $i Cassie la umson.
Cu rasete $i zambete $i o noua portie de emotii puternice, cele
doua ie$ira pe uria$ele U$i duble.
Miranda ramase impreuna cu ceilalti in capul scarilor din fata
$i flutura din mana catre cele doua trasuri.
.
Lucasta $i Caroline oftara identic; ambele se intoarser~ apo1
u zambete similare pe fata. Intrand din nou in casa, Miranda
se dadu la o parte pentru a le permite celor doua sa treaca, dar
Caroline se intinse $i o prinse cu o mana de talie $i, zambind in
ontinuare, o trase langa ele.
Miranda se alatura ducesei $i vaduvei, cu Edwina $i Sarah in
patele lor. Roscoe $i Henry ramasera pe scari; ii auzi discutand
daca sa mearga pana la grajduri sau sa verifice ogarii.
Langa ea, Caroline vorbi ganditor:
- Va fi mai lini$te fara ele aici.
-Adevarat.
Zambind afectuos, Lucasta o privi pe Edwina.
- Dar poate ca acum cei mai putin indrazneti vor putea $i ei sa
i$i dea cu parerea despre propria nunta.

234

235

------- Stpfianie Laurens -------

- - - - - 'T'otu( sau nimic -------

Edwina chicoti.
- $tii ca in final o sa fac tot a$a cum doresc.
- Da, draga. Lucasta le conduse spre salonul de dimineata.
$tiu, dar la un moment dat va trebui sale imparta$e$ti acest sec;et
$i surorilor tale mai mari.

Ochii lui se indreptara spre ea, $i clipi, ingrijorat.


Miranda zambi $i facu semn cu capul spre cartea ferfenitita.
-Este prea greu?
Baiatul o privi serios, apoi $Opti:
- Nu atat greu, cat ... este doar cuvantul de aici, domni$oara.
Arata spre un cuvant. Se uita $i ea.
- U$or. Cuvantul este U$Or.
Baiatul se incrunta distras.
- Ma gandeam ca U$Or are un h in el.
-Nu are, doar un $ simplu.
Miranda se indrepta $i vazu ca o fetita afiata la doua scaune
distanta ii facea cu mana.
-Domni$oara, ma puteti ajuta $i pe mine?
Miranda inconjura incet clasa ajutand cu un cuvant, apoi cu
altul, zambind, uneori la comentariile copiilor, dar eel mai adesea
zambind pentru sine.
De$i era atent la rapoartele domnului McAllister $i ale
domni$oarei Trimble, o parte din Roscoe o urmarea pe Miranda,
observand interactiunea ei cu copiii, reactiile lor la ea $i ale ei
la copii.
Cand era vorba despre traversarea granitei sociale, ea era, se
parea, priceputa in mod natural. Poate pentru ca nu capatase
niciodata aroganta cople$itoare a nobilimii, a aristocratiei, a uneia
dintre cele zece mii de familii din inalta societate. Chiar a$a implicati cum erau, membrii familiei lui, $i chiar el, trebuiau sa se
straduiasca pentru a face oamenii sa se simta in largul lor cu ei,
dar ea reu$ea asta fara efort.
Se intreba daca ea $tia cat de util era un astfel de talent.
Daca avea nevoie de vreo dovada a autenticitatii devotamentului ei de a invata mai multe despre proiectele caritabile, rabdarea
i cu copiii era ceva de netagaduit. Se hotarase ca drumul care i se
potrivea ei era sa invete cat de mult putea ... inainte sa inceapa sa
administreze propriul ei proiect?
in privinta asta o putea ajuta - ceva ce avea sa ii ofere o scuza
sa continue sail vada dupa intoarcerea lor la Londra.
0 legatura care ar fi putut dura cu U$urinta cativa ani.
Nu i$i amintea deloc cum devenise filantropia o parte intrinseca a vietii lui, dar se cuno$tea suficient de bine ca sa admita

D~ua ~re mai tarziu, Miranda, Roscoe $i Henry o urmara pe


Carolme m $COala afiata la marginea satucului Mill Green.
. O~rindu-se. in micul hol, Caroline privi prin geamul U$ilor
mtenoare, ap01 $Opti:
- Inainte era o veche sala de adunare. Privi spre Miranda. Noicomitetul - am preluat-o $i am renovat-o $ii-am gasit pe domnul
McAllister $i pe domni$oara Trimble sa predea aici. Ambii locuiesc
in apropiere. Domni$oara Trimble a predat la $COala de fete din
Bath, $i domnul McAllister a fast profesor particular fiilor lui
Lor:_d Tewkesbury pana cand ace$tia au crescut.
Indreptandu-se, Caroline deschise U$a $i le conduse inauntru.
Miranda o urma, cu Roscoe $i Henry dupa ele.
Domnul McAllister $i domni$oara Trimble fora incanfati sa ii
primeasca. Clasele lor, alcatuite in functie de varsta $i separate
de un paravan afiat in mijlocul incaperii, erau suficient de
disci~linate ca profesorii sa i$i poata dedica atentia principalului
lor bmefacator, raspunzand cu drag intrebarilor lui Caroline
d:spre pr~g:esul elevilor $i despre programa stabilita $i raportand noutatile despre dotarile $i facilitatile cladirii, discutand ce
aveau in acel moment $ice ar trebui in mod ideal inclus in bugetul
anului urmator.
Miranda asculta, dar $i privi. Era impresionata de numarul
mare. de c~pii ~rez~nti - cincisprezece intr-o clasa, toti oc~pati
cu antmetICa, $1 do1sprezece in clasa de elevi mai mici cu fruntile
aplecate deasupra unor abecedare uzate. Domni$o~ra Trimble
l~ citea acestora din urma, dar ii indemna sa continue singuri cat
d1scuta ea cu vizitatorii.
Un baiat blond, cam de $apte ani, statea la capatul unei band.
Miranda observa case holba la pagina, cu degetul pe ea, dar ca nu
se mi$ca. Fata ii era incruntata.
Lasandu-i pe ceilalti, se duse in spatele baiatului, apoi se
apleca, ajungand cu fata in dreptul fetei lui.
236

237

- - - - Stpfianie Laurens----

- - - - - - 'r'otu( sau nimic - - - -

ca suplinea o anumita nevoie pe care o avea intotdeauna, o alta


fata a aceluia$i impuls care il facuse sa devina Roscoe. Odata ce
descoperise ce drog era ajutarea altora, devenise dependent, dar
era o dependenta impotriva careia nimeni nu ar fi avut vreun
motiv sa protesteze.
Privind-o pe Miranda ridicandu-se de langa o alta fetita banui
'
ca ei doi imparta$eau aceea$i nevoie. Nu fu deloc surprins de cat
de rapid atunsese sa i$i concentreze ea atentia asupra muncii
caritabile. In cazul lui, familia avea in continuare nevoie de el
dar Miranda nu mai avea de ce sa ii poarte de grija lui Roderick;'
avea nevoie de altceva pentru a umple acest gol, gaura din viata
ei. Acea nevoie era ceva ce el intelegea nu doar in mintea lui, ci $i
in inima, cu sufietul.
Cand ea se indeparta de band $i reveni in spatele camerei,
el i se alatura.
Miranda vazu atentia copiilor trecand de la abecedare la
Roscoe; pana sa se apropie, fusese mascat de paravan. Acum, $i
baietii, $i fetele se holbau la el. Cu gura deschisa. 11 devorau din
priviri cu o intensitate de care doar cei mid sunt in stare.
Amuzata, ea ii privi, $i in acel moment ii vazu a$a cum ii vedeau
ei. Ca un zeu, inalt, puternic, cu proportii superbe, cu o gratie de
pradator in fiecare mi$care, cu trasaturile unui print razboinic
cu o siguranta aroganta purtata ca o pelerina de care nu s-ar fi'
dispensat nidodata.
intruchipa toate aspiratiile
lor - baietii
~i-ar
fi dorit sail imite ,
,
,
y
fetele sa ii aiba.
Nu era un lucru rau. Nu strica sa ai aspiratii inalte.
Ajungand la ea, se opri.
-Ai vazut tot ce te interesa?
Tot $i un pie mai mult. Zambi.
-Da.
El ii oferi bratul, $i ea il lua $i ii lasa sa o conduca spre locul
in care Caroline a$tepta impreuna cu domnul McAllister $i domni$oara Trimble.
Luandu-$i ramas-bun de la profesori, ambii incantati $i incurajati de vizita lor, ie$ira in lumina palida a soarelui.
Miranda ii permise lui Roscoe sa o ajute sa urce in bri$ca.
Henry o ajuta pe Caroline sa urce pe locul de langa ea,

238

Apucand haturile, Caroline intreba:


- Ei bine, ce parere ai?
A$tepta ca ducesa sa intoarca $i sa lase calul sa inainteze pe
alee. Roscoe $i Henry, calare pe cai puternici de vanatoare, le
urmau.
- Cred, zise Miranda, ca ai toate motivele sa fii mandra de realizarile tale. Sa inteleg ca $i Henry s-a implicat in acest proiect?
-Am insistat ca el sa invete indeajuns incat, atunci cand
devine major, sa poata face $i el parte din comitet. Caroline lua
o curba, apoi zise: Vreau ca $COala sa se dezvolte $i sa continue sa
functioneze $i dupa ce voi fi eu prea batrana sa o mai supraveghez.
Vreau ca Henry sa fie acolo $i sa preia controlul, $i, spre cinstea
lui, pare chiar dispus sa imi faca pe plac.
Barbatii din spatele lor nu le puteau auzi peste zgomotul facut
de rotile bri$tii.
- Din cate ain vazut, Henry a avut un mentor excelent din
acest punct de vedere.
- intr-adevar.
Caroline i$i inclina capul, oferindu-i Mirandei un zambet
misterios pe care aceasta nu ii putu descifra.
-Acum doisprezece ani, cand a murit sotul meu, nu a$ fi visat
niciodata ca am sa spun asta, dar Julian a fost o stanca. Efectiv o
stanca. Este la fel de nemi$cat ca granitul, $i, de$i sunt momente
cand nici una dintre noi nu apredaza asta, el a fost eel care ne-a
tinut impreuna $i ne-a facut sa trecem peste ... ceea ce a trebuit
sa induram.
Miranda nu spuse nimic, dar spera sa afle mai multe despre ce
trebuisera ei sa indure, despre ce Julian - acum Roscoe - facuse
pentru a-i tine impreuna prin ceea ce ea deduse ca fusesera
vremuri dificile.
Caroline o privi, apoi buzele i se arcuira $i privi in fata.
-A existat o vreme cand 1-am dispretuit pe Julian din cap
pana in varful picioarelor. De fapt, eu gre$eam, dar a fost nevoie
de un dezastru ca sa pot vedea adevarul. Ca sa mi se arate cu
claritate drept ceea ce este.
Rotile continuara sa zdrangane, un sunet repetitiv, lini$titor.
Ca;oline nu mai zise nimic, dar nu era nevoie sa o faca; Miranda
putea sa vada paralele destul de bine. Prin acel dezastru Julian
239

- - - - Steyfianie Laurens---i se aratase lui Caroline drept cavalerul care era. Acum, prin
rapirea lui Roderick, $i ei li fusese data ocazia sa vada dincolo de
scutul pe care Roscoe - cum o facuse $i fastul Julian -11 falosea
pentru a se ascunde.
Era un cavaler pana in adancul sufletului, dar, asemenea celorlalti ca el, nu vedea vreun motiv sa se laude cu ceea ce multi ar
fi numit bunatatea lui. Nu era un filantrop la scara larga pentru a
aduna laude sau recunoa$tere sociala. Era astfel pentru ca a$a era
felul lui- atat pe vremea cand era mascat de eleganta hedonistului
lene$ care fusese Lord Julian Delbraith, cat $i acum, cand traia
drept personajul mai periculos Neville Roscoe, regele cartofarilor
din Londra.
Cand Caroline intoarse bri$ca printre masivii stalpi ce strajuiau intrarea pe aleea de la Ridgware, Miranda simti nevoia
sa multumeasca zeilor, sortii, oricarei instante care aranjase ca
drumul ei sa se incruci$eze cu al unui barbat atat de fascinant.

Capito{u{ 12
~
Dupa pranz, Roscoe $i Henry se retrasera din salonul de luat
masa pentru a se ocupa de probleme legate de mo$ie. Dupa ce ii
vizita pe Roderick, $i atat acesta, cat $i doica o asigurara ca totul
era sub control, iar prezenta ei nu era necesara, Miranda o lasa
pe Sarah sa ii citeasca lui Roderick ultimele $tiri $i Ii se alatura
Lucastei $i lui Caroline in salonul de zi al familiei. Edwina se
retrasese altundeva pentru a scrie ni$te scrisori.
0 incapere confartabila aflata la parter, salonul de zi dadea
spre paji$ti $i cranguri intinse pana la culmile dealurilor din
departare. Celelalte doua doamne se instalasera cu broderia in
brate. A$ezandu-se la celalalt capat al canapelei pe care statea
Lucasta, Miranda se oferi sa descalceasca ghemul de fire de matase
pe care Lucasta se chinuia sale separe.

-Multumesc, draga. Lucasta se grabi sa ii intinda ghemul


incalcit. Din pacate, vederea mea nu mai e cum a fast.
Miranda li zambi $i se apuca de treaba.
240

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - Cu capetele aplecate asupra lucrului de mana, se cufundara


tr-o tacere agreabila. Miranda era profund con$tienta de atmo1f ra prietenoasa $i lini$titoare; nu mai avusese parte de a$a ceva
I cna atunci. Matu$ile ei fusesera intotdeauna prea crispate, prea
r zervate, prea alerte, urmarind cu ochi de vultur producerea
:ricarei gafe sociale, oricat de minuscule.
Aici totul era calm, senin, $i nimeni nu era exagerat de critic.
I esupunea ca diferenta tinea de faptul ca acesta era un camin
devarat, locuit de o familie reala, spre deosebire de ,,caminul" in care traisera ea $i Roderick, o familie farmata prin farta
ircumstantelor, cu mai putina afectiune decat ar fi fast loc.
Acea atmosfera generala de acceptare li dadu curaj sa exprime
o ingrijorare ce crescuse treptat. intinzandu-i inapoi Lucastei
1rele de matase descalcite, Miranda se lasa pe spatar $i le studie
celelalte doua femei, care erau in continuare concentrare
' upra lucrului din mainile lor:
- Noi, eu $i Roderick, suntem aici de cinci zile. Cand ambele
] amne ridicara privirea, Miranda i$i atinti ochii asupra lui
Caroline. Va trebui sa ramanem inca cinci. Ati fast cu totii faarte
mabili - m-ati inclus in cercul vostru, ca $i cum a$ face parte
hn familie, ia; Sarah m-a ajutat faarte mult cu Roderick. Nu am
uvinte sa imi exprim recuno$tinta, dar ma tern ca incepem sa
d . venim o povara pentru casa voastra $i pentru timpul vostru - $i
,per ca imi veti spune daca va fi cazul. Nu a$ vrea sa va rasplatesc
numeroasele fapte de bunatate cu obtuzitate fata de nevoile
ii astre reale.
Caroline o studie pentru o clipa, apoi zambi bland.
-A$ putea sa intru in pielea de ducesa aroganta $i sa iti aminL sc ca te afli intr-o casa ducala $i, prin urmare, gospodaria
descurca fara probleme sa faca fata aparitiei a doi oaspeti
1 a$teptati, ceea ce ar fi perfect adevarat. Daca tot vorbim despre
. devar insa, ei bine, pentru a ne referi intai la Sarah, sunt faarte
cantata sa o vad atat de implicata in a ajuta - mai mult, in a se
mne bucuroasa la dispozitia altcuiva pentru a-1 amuza, in loc
se poarte, ca inainte, ca $i cum toata lumea s-ar invarti in
urul ei. Nu-ti pot spune ce bine ii face prezenta fratelui tau aici,
nit cum e $i avand nevoie de ingrijiri, deci sa nu mai discutam
pe acest subiect. Cat despre efarturile pe care le facem pentru
241

- - - - - Sto/fianie Laurens-----

- - - - - 'T'otu( sau nimic - - - - -

a te intretine, draga Miranda, chiar la.sand la o parte faptul ca


e$ti eel mai U$Or de intretinut oaspete din cati am avut vreodata,
trebuie sa accepti ca noi - cu o fluturare de mana Caroline o incluse
$i pe Lucasta - vom face tot ce ne sta in putere pentru a-i oferi o
$edere placuta la Ridgware oaspetelui a carui prezenta ne asigura
$i compania lui Julian.
Lucasta o aproba din cap.
- Pur $i simplu nu ii vedem decat foarte rar altfel, a$a ca fire$te
ca suntem mai mult decat recunoscatoare oricarei persoane
sau eveniment care ii determina sa ne tina companie. Faptul ca
a sosit cu tine $i cu Roderick a fost un dar pentru noi toti. Dar
tu nu doar ca 1-ai adus aid fara a fi nevoie sa se produca vreun
dezastru pe mo$ie care sa ii solicite intreaga atentie, ci tu, draga
mea, 1-ai facut $i sa ramana. Sa ramana aici fiindca vrea sa fie
aid, ceea ce pentru noi, $i in special pentru Henry $i Edwina,
e o mare bucurie. Ridicand ochii, Lucasta ii intalni privirea. Deci,
draga mea Miranda, te putem asigura cu sinceritate ca pentru
noi prezenta ta $i a fratelui tau, chiar $i pentru alte zece zile, nu
e deloc o povara.
Miranda studie ochii Lucastei, identici cu ai fiului ei, de un
albastru atat de inchis, incat nu erau niciodata U$Or de citit.
-$tiu ca el - Julian - are activitati numeroase $i constante ce
ii solicita timpul la Londra. Credeam ca a ramas aid din cauza
treburilor legate de mo$ie sau pentru Henry.
Caroline clatina din cap.
- Profita de faptul ca a ramas aid ca sa colinde mo$ia cu Henry,
dar asta fiindca e un gentleman prea bine educat ca sa-ti monopolizeze toata ziua.
Lucasta pufni in ras.
- Nu atat gentleman, cat un strateg viclean. Daca $i-ar petrece
fiecare clipa langa tine, 1-ai gasi obositor, iritant. E prea intelept
pentru a$a ceva.
Miranda fu surprinsa in sinea ei. Lucasta $i Caroline se concentrara din nou asupra broderiilor lor, $i o tacere placuta se lasa
peste incapere. Miranda nu putu sa nu se intrebe daca $tiau ca ea
$i Roscoe erau amanti... Poate ca da. Relaxandu-se pe colti$orul
ei de canapea, i$i lasa gandurile sa se invarta in jurul perspectivei
gazdelor ei $i al parerii lor despre motivele care ii determinau

pe Julian - Roscoe - sa ramana la Ridgware. La afirmatia Lucastei


a $i-ar fi petrecut fiecare clipa din zi langa ea daca un astfel de
comportament ar fi fost acceptabil. Acceptabil pentru .ea.
.
Ii venea greu sa creada ca dorinta de a fi cu ea $1 compama
ei constituiau un argument suficient de puternic pentru a-1 tine
acolo, tocmai peel, dintre toti oamenii, departe de preocuparile lui
de la Londra. Pe de alta parte, legatura lor amoroasa $i fascinatia
i fata de acea legatura $i fata de el erau, cu siguranta, suficiente
pentru a-i capta ei interesul.
. _
. .
Crezuse ca respectiva fascinatie era o consecmta a hpse1
i de experienta in acel domeniu $i ca el, prin urmare, avand o
xperienta semnificativa, nu simtea nimic comparabil, nu era la
fel de vrajit.
Daca Lucasta $i Caroline aveau dreptate, atunci ea se in$ela.
Dar... ce insemna acest lucru? Ce ar fi putut sa insemne?
Ce ar fi putut el sa decida ca insemna?
$i-ar fi dorit sa $tie mai multe despre barbati, in special despre
cum priveau ace$tia legaturile amoroase. Dar in situatia data nu
vea habar ce ar fi putut gandi sau face el, absolut deloc.
Ceea ce nu-i lasa decat o singura optiune de a actiona.

242

Cateva ore mai tarziu in aceea$i dupa-amiaza, Roscoe batu la


U$a lui Roderick $i auzi vocea Mirandei, U$Or tensionata, poftindu-1 sa intre. Deschizand U$a. i$i plimba privirea prin incapere.
nabu$indu-$i o injuratura, intra cu pa$i mari in incapere $i,
ndepartand-o pe Sarah, i$i incolaci bratul in jurul taliei lui Rodeick $iii ridica greutatea de pe Miranda, care se clatina incercand
a-$i sustina din cealalta parte fratele nesigur pe picioa!e.
-Multumesc gafai Roderick. Entwhistle a sugerat sa incerc sa
fac plimbari scdrte - nu mi-a spus ca s-ar putea sa am probleme
u echilibrul.
-Ai sa ti-1 recapeti in scurt timp, dar la inceput o sa fie
mai dificil.
Peste cre$tetul lui Roderick, Roscoe ii arunca o privire scurta
Mirandei. Aceasta, cu bratul sanatos al lui Roderick petrecut
peste umerii ei $i inca straduindu-se sa-$i recapete rasuflarea,
inclina din cap.
-Multumesc.

243

------ Steyfianie Laurens------

- - - - - - 'T'otu( sau nimic - - - - - -

El ii arunca o privire severa.


- Poti sa-mi multume$ti lasandu-ma sa-1 prind eu din partea aia.
Pentru o fractiune de secunda, ea facu ochii mari, apoi se
strecura de sub bratul lui Roderick. Sustinandu-1 pe acesta,
Roscoe se muta pentru a-i lua Mirandei locul. Piciorul drept
al lui Roderick fusese rupt, dar clavicula i se fisurase pe partea
stanga - prin urmare, bratul stang ii era imobilizat intr-o e$arfa
trecuta peste piept. Purta un halat de casa gros; piciorul ranit
ii era incaltat intr-un papuc confectionat grosolan din fa$ii de
piele $i bandaje.
Roscoe era cu cativa centimetri mai inalt decat Roderick.
Dupa ce petrecu bratul lui Roderick in jurul lui $i il ajuta sa i$i
recapete echilibrul, Roscoe arata din cap spre U$a.
- Coridorul este un loc bun pentru a exersa - galeria, avand
balustrada, va fi $i mai buna.
Roderick incuviinta din cap, $i pornira incet inainte.
Roscoe o vazu pe Sarah a$teptand in incapere.
- Caut-o pe doamna Viner $i cere-i carjele pe care le-a folosit
George cand $i-a rupt piciorul. Sigur le-a pus bine pe undeva.
Sarah incuviinta din cap $i se strecura pe langa ei.
-Le aduc eu.
Cum auzise de la Caroline intreaga poveste care explica
prezenta lui Sarah la Ridgware, in loc sa fie la Londra cu parintii
ei, Roscoe era placut impresionat de disponibilitatea continua
a tinerei de a ajuta.
Calauzind pa$ii nesiguri ai lui Roderick, Roscoe il ajuta sa
iasa pe U$a. Odata ce ajunsera pe coridorul lung $i incepura
sa inainteze, Roderick deveni treptat tot mai increzator.
- Trebuie sa tii minte ca vei fi nevoit sa te $i intorci. in clipa in
care simti ca iti slabesc puterile, intoarce-te.
Roderick incuviinta din cap.
- Pot sa ajung pana la galerie. Dupa aceea, vom vedea.
Urmat indeaproape de Miranda, Roscoe il ajuta pe Roderick sa
ajunga la galerie, apoi il lasa sa se prinda de balustrada de lemn ce
inconjura treptele. Roderick inainta lent pe langa ea, pas cu pas.
Prinzand-o pe Miranda de mana $i tragand-o dupa el, Roscoe
se dadu inapoi pana la cea mai apropiata fereastra.

Oprindu-se Ianga el, cu privirea atintita asupra lui Roderick,


Miranda expira adanc $i se lasa sa cada pe canapeaua de langa
reastra. Cu ochii la fratele ei, il simti pe Roscoe coborand privirea spre ea.
- Habar nu aveam ca e atat de greu.
Pana atunci nu $tiuse cu adevarat sa aprecieze efortul pe care
l facuse Roscoe pentru a cara greutatea lui Roderick de la casuta
'ii pentru a-1 urea in cabrioleta; acum $tia.
Roscoe pufni in ras.
-Nu mai e fratiorul tau eel mic.
-A$ae.
~i din atatea puncte de vedere.
Dupa ce il studie pe Roderick pret de o clipa, Roscoe se foi, apoi
a$eza Ianga ea.
- Urmare$te-i buzele. Cand incepe sale stranga prea tare, va fi
. impul sa porneasca inapoi.
-Multumesc. Se pare ca spun asta foarte des in ultima vreme.
El se intinse dupa mana ei, impletindu-$i degetele cu ale ei.
- 0 situatie de care eu nu ma plang.
Miranda reu$i sa nu ro$easca deloc cand fu cople$ita de o
.1mintire mult prea vie despre cum ii multumise - din sufiet - in
rele tarzii ale noptii'precedente.
Venise in patul ei in fiecare noapte $i, in fiecare noapte, ea
1 primise cu bratele deschise $i cu un fior strabatandu-i $ira
1 inarii. ~i in fiecare noapte el ii indeplinise a$teptarile, $i chiar
I depa$iSe. Se aratase sarguincios in atentii; 0 invatase atat de
1nulte in acele ore intunecate, o facuse sa descopere atat de multe
d spre ea insa$i $i ii permisese sa i$i exploreze atat propriile
r' spunsuri $i reactii, cat $i pe ale lui.
Era un amant generos, atent, adesea inspaimantator de per. picace $i uneori aproape adorator, insa, dincolo de sofisticarea
lui rafinata, se ascundea o dorinta atat de puternica, atat de bru1 De fiecare data cand se ridica la suprafata, a$a cum se intam1la inevitabil $i invariabil, fiecare atingere a lui o facea sa se
utremure de incantare pura, sa se infioare de dorinta arzatoare
~ i sa se desfete cu neru$inare in pasiunea lor.
Prin urmare, ramase a$ezata $i il privi pe Roderick facand
primii pa$i dificili spre vindecare; cu mana stransa in a lui Roscoe,

244

245

- - - - St:Jlfianie Laurens - - - ii simti degetul mare plimbandu-i-se alene pe dosul mainii ei,
simti caldura invadand-o de la acel simplu contact. I;>i simtl
pielea insufletindu-se, trezita la viata de apropierea dintre ei, de
anticiparea placerii evocate de faptul ca-1 avea langa ea.
II urmari pe Roderick oprindu-se, intorcandu-se, apoi refacand
incet traseul prin galerie. Auzind un zanganit pe scari, arunca o
privire spre capul acestora ;>i o vazu pe Sarah sosind triumfatoare
cu 0 pereche de carje de lemn.
Roderick se opri ;>i zambi.
Radioasa, Sarah ii duse carjele.
Roscoe lasa sa-i scape un oftat u;>or, elibera mana Mirandei
~i se ridica, apoi se apropie pentru a-i arata lui Roderick cum sli
foloseasca corect instrumentele de sprijin.
Cu doar cateva instructiuni, Roderick reu;>i sa stapaneascli
bine carjele ;>i sa ajunga inapoi in camera lui fara incidente.
Miranda se opri langa U$a, il privi pe Roscoe a;>teptand pregatit
sail prinda pe Roderick daca ar fi cazut, dar, cum Sarah indepartli
cu indemanare carjele din calea lui Roderick cand acesta le dadu
drumul, reu;>i sa se a;>eze in fotoliu fara dificultati. Instalandu-se
confortabil, ii adresa un zambet care o lini;>ti cum nu ar fi putut sa
o faca niciodata prin vorbe.
Zambindu-i la randul ei, Miranda se retrase din pragul u;>ii
;>i, dupa un ultim cuvant ;>i un salut din cap, Roscoe ie;>i cu pa;>i
mari. Cand trecu pragul u;>ii ;>i o inchise in urma lui, privirea lui
se atinti asupra ochilor ei. Ii citi expresia, apoi buzele i se curbara
intr-un zambet.
-Nu e nevoie sa o spui.
In schimb, Miranda se apropie, se intinse ;>i i$i trecu u;>or
buzele peste ale lui, murmurand peste gura lui:
-Atunci am s-o spun fara cuvinte.
$i il saruta.
U;>or - a;>a intentionase, dar mainile lui se stransera pe talia
ei, ;>i o trase spre el, i;>i inclina capul ;>i ii sorbi multumirea de pe
buze. I;>i lua recompensa, facand-o sa i;>i piarda complet capul.
Sa tanjeasca.
In cele din urma, Roscoe inalta capul ;>i intrerupse sarutul.
Calculul pe care incepuse sa-1 faca in gand se reflecta ;>i in ochii lui

246

------ 'T'otu[ sau nimic -----chi$i ca safirul, dar apoi el rase incet, cu o expresie melancolica
d regret.
- Gongul pentru cina va suna prea curand.
Miranda ofta $i se dadu in spate, ezitand; mainile lui alunera de pe talia ei.
- in acest caz, va trebui sa a$tepti pentru a-ti savura rasplata.
11u uluita in sinea ei sa constate cat de fireasca i se parea senzualitatea din tonul vocii $i expresia chipului ei. Intorcandu-se, il
ustinu privirea pana in ultima clipa. Pe mai tarziu!
Roscoe o privi indepartandu-se, cu $Oldurile leganandu-se
ducator... apoi zambi apreciativ, anticipand placerea, ;>i, intorndu-se , se forta
' sa porneasca in directia opusa.

A doua zi dimineata, Miranda profita de ocazie ca ducesa era


rinsa cu doamna Viner, iar pe Lucasta ;>i Edwina erau cufundate
.ntr-o discutie despre care membri ai familiei sa fie invitati la
nunta ;>i ie$i sa se plimbe in gradini pentru a se concentra asupra
ceva la care rareori se gandea - ea insa;>i ;>i propria ei viata.
e era important, ce avea sa ramana important ;>i in viitor, cum
vea sa fie viitorul ei.
Viata ei se schimba, pe mai multe planuri. $i pe multe dintre
ceste planuri se afla la o rascruce de drumuri din care se
eschideau mai multe cai, mai multe carari pe care ar fi putut
p $i. Iar momentul deciziilor se apropia. Dar cum putea sa faca
c legerea corecta fara sa cunoasca datele relevante?
Plimbandu-se pe cararea ce inconjura paji$tea sudica, printre
normanele de frunze uscate pe care gradinarii le stransesera cu
rebla de o parte ;>i de cealalta a aleii de pietri;>, incerca sa i$i puna
rdine in ganduri. Avea atatea intrebari la care inca nu aflase
r spunsul, $i fi.ecare zi ce trecea $i fiecare noapte nu faceau decat
sa adauge la aceasta lista.
Noaptea trecuta, de exemplu, cand Roscoe i se alaturase in
amera, ea insistase ca scopul intalnirii lor, sensul ei, sa fie dictat
de dorinta ei de a-i multumi. Staruise in rugamintea ei, iar el,
indulgent, se conformas~ - ii permisese sa exploreze, sa caute
, i sa afle ce anume ii facea cea mai mare placere, apoi sa ii
fere cu neru$inare toate acele lucruri, sa ii satisfaca toate
dorintele $i sa intoarca asupra lui propria lui dorinta carnala,

247

- - - - St~fianie L auren s - - - -

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - - - -

revarsand placere $i incantare peste el, $i totu$i... $i totu$i...


in momentul final, zguduitor, la mult timp dupa ce preluase el
fraiele $i controlul, ea ramasese cu absoluta convingere ca placerea
lui cea mai mare izvora nu din ceva ce ar fi putut ea sa-i ofere, ci
din abandonul ei, din faptul ca il lasa sa 0 desfete.
Se imbata cu pasiunea ei, savura senzatia de a o avea sub el.
De a o avea cu el in cursa lor impreuna prin foe $i in ascensiunea
peste culme. _Cand, extenuati, stor$i de energie, se prabu$eau,
cuprin$i de un extaz delirant, unul in bratele celuilalt.
Bucurie, placere $i incantare - $i eel mai de pret dar pe care i-1
putea oferi, se parea, era sa-i arate cat de mult imparta$ea $i ea
aceste lucruri.
Miranda o facuse, iar intimitatea, apropierea din acel moment
cand el o cuprinsese in brate, sprijinindu-i capul pe pieptul lui, $i
ii ridicase mana, depusese un sarut pe palma ei, apoi ii a$ezase
mana, cu palma in jos, peste inima lui, fusese cutremuratoare.
Acuta, intensa, atingand profunzimile sufl.etului.
Ceea ce traisera impreuna ... credea, simtea ca era ceva special.
Nu avusese nici un alt amant, nici o alta aventura care sa-i
serveasca drept termen de comparatie, a$a ca faptul ca pentru
ea era special nu insemna ca $i pentru el avea sa fie special; $i
totu$i. .. poate era ceva in parerea Lucastei $i a lui Caroline. Poate
ca dorinta de a fi cu ea era eel putin unul dintre motivele care
il retineau la Ridgware.
Dar ce ar fi insemnat acest lucru raportat la ceea ce avea
sa urmeze? Dupa?
Inial, il acceptase ca amant doar ca sa-i serveasca la indeplinirea unui tel, ca modalitate de a invata ceva, de a trai ceva ce
simtea nevoia sa experimenteze eel putin o data in viata.
Acest ,,o data" se extinsese in mod firesc in mult mai multe
dati; legatura lor amoroasa, aventura lor, prinsese viata fara nici
un efort din partea vreunuia dintre ei, mai mult ca o extrapolare
naturala a unei legaturi care li se potrivise amandurora.
Cat timp avea sa li se potriveasca? Cat de departe putea sa
ajunga?
Se opri, tulburata, speriata de intensitatea reactiei ei fata de
perspectivele pe care le evocau aceste intrebari - o viziune a unui

moment in care legatura lor nu avea sa mai existe, iar el nu avea


sa mai faca parte din viata ei.
Cercetandu-$i sufl.etul, i$i dadu seama $i admise ca nu voia ca
legatura lor sa se sfar$easca. Ca ar fi preferat sa continue $i sa
vada ce puteau face cu ea. Ca mersese deja prea departe, se ata$ase prea tare de el, de ideea de a fi impreuna, pentru a nu fi afectata de gandul ca legatura lor avea sa se sfar$easca. Cu brutalitate.
~i totu$i, dupa ce se intorceau la Londra, la vietile lor de acolo,
cum ar fi putut supravietui o astfel de legatura? Daca, in calitate
de Lord Julian Delbraith, era, daca nu cu totul dincolo de, atunci
cu siguranta la limitele cercului la care ar fi avut acces Miranda
Clifford, cand el era Neville Roscoe, ea era fara nici o urma de
!ndoiala inaccesibila pentru el.
Singura modalitate prin care relatia lor ar fi putut sa continue ar fi fost in maniera ilicita, ca secret pazit cu mare atentie.
Totu$i, poate ca aceea avea sa fie solutia. Poate ca avea sa li se
potriveasca amandurora.
Poate ca avea sale permita sa continue ...
-Miranda!
Clipi surprinsa, revenind in prezent, $i il vazu pe Henry
traversand paji$tea cu pa$i mari.
-Te plimbi singura? Se opri in fata ei, un zambet infl.orindu-i pe chip. Sunt sigur ca scrie pe undeva ca nu putem permite
a$a ceva.
Eazambi.
- Mama ta, bunica $i matu$a erau ocupate, a$a ca am ie$it
singura. Porni din nou agale. Unde este unchiul tau?
Henry i$i potrivi pasul cu al ei.
- Tocmai ne-am intors de la o plimbare calare, dar avocatii
familiei ne a$teptau, a$a ca a plecat sa se ocupe de ei. Am cazut
cu totii de acord ca inca nu sunt in stare sa ma lupt cu problemele legale, a$a ca mi s-a permis sa plec. Arunca o privire in fata,
apoi spre ea. Voiai sa explorezi o zona anume? Aveam impresia ca
te-ai ratacit - sau poate nu $tiai incotro sa mergi?
0 observatie corecta, dar ... Miranda clatina din cap.
- Eram doar pierduta in ganduri.
-Oh. Ezita, apoi intreba mai sfios: Preferi sa continui singura?

248

249

- - - - - Stryfianie Laurens --- - - Nu. Nu avea rost sa reflecteze la intrebari fara raspuns.
Ii zambi incurajator. De fapt, mi-ar face placere compania ta.
- Bun deci. Relaxandu-se, se uita in jurul lui. Gradina de trandafiri e acolo - ai vazut-o vreodata?
De mai multe ori, in special la lumina lunii.
-Da, dar ... Gradina de trandafiri indudea acum o prezenta
fantomatica, una care nu ar fi facut decat sa ii distraga atentia.
Ma gandeam sa ma plimb prin desi$ul de arbu$ti, pe acolo nu am
fost inca.
-A$a sa fie. Cu o eleganta copiata fara indoiala de la unchiul
lui, ii facu semn. Putem merge pe aid.
Miranda i$i continua plimbarea, iar el i se alatura.
-Spune-mi, cum se descurca unchiul tau cu tine? ~tiu ca
e tutorele tau. Te intalne$ti cu el frecvent?
Henry datina din cap.
- Da $i nu. Daca totul merge bine, il vad doar vara $i de Craciun
aid, cand vine in vizita la Ridgware. Pana recent am fost la $COala,
desigur, deci nu eram aid in timpul celorlalte vizite ocazionale ale
lui.
-Daca totul merge bine ... Dar daca ai o problema? Ii dai de
veste $i vine el la tine sau mergi tu la el?
il cuno$tea pe Roscoe suficient de bine pentru a $ti ca acestea erau singurele variante.
-Ambele. Uneori venea $i statea Ianga $COala $i trimitea dupa
mine - directorul detesta acest lucru, dar, data fiind familia
noastra, nu se putea opune. Iar altadata, cand nu putea pleca din
Londra, trimitea dupa mine, $i mergeam eu in casa lui de acolo.
- De pe Chichester Street?
- Da. Henry ii arunca o privire. 0 $tii?
- Locuim in apropiere.
- Oh. Deci $tii...
- Eu $i Roderick il cunoa$tem pe unchiul tau drept Roscoe.
Henry incuviinta din cap.
- Ma tot impiedic de numele lui cand sunt acolo ... Dar, oh!
Asculta, trebuie sa ai grija sa nu pomene$ti niciodata in fata
mamei sau bunicii sau - Doamne fere$te! - in fata matu$ilor
despre faptul ca merg acolo.
250

- - - - - 'T'otu( sau nimic --- - Cand ea se intoarse cu o expresie intrebatoare spre el, Henry
e stramba.
- Lor nu le permite sa il viziteze acolo $i cred - de fapt, sunt
bsolut sigur - ca nu le-a dat niciodata de inteles ca mie mi-ar
permite.
Miranda pricepu.
-Considera ca buzele imi sunt pecetluite.
-Bun. Nu a$ vrea sa fie nevoit sale infrunte pe toate deodata,
oate tanjind sa vina sa il viziteze. Henry se infiora vizibil. il vor
ople$i cu rugaminti teatrale, apoi se vor enerva cand el nu
vaceda.
Ea ii arunca o privire.
-E$ti sigur ca nu va ceda?
- Categoric. Convingerea din tonul lui Henry era absoluta.
Daca decide ca ceva e necesar pentru binele tau, doar o apocalipsa il mai poate face sa se razgandeasca.
Adevarul din gura copiilor... un copil cu experienta, in cazul de
fa ta. Nuse indoia ca Henry avea dreptate, eel pun in general, dar
a reu$ise totu$i sa il faca pe Roscoe eel putin sa se induplece, de
mai multe ori; gandul o facu sa se simta mandra de ea.
- Deci ce te a$teapta mai departe? Sa inteleg ca ai terminat
$COala?
-Da. Voi merge la Oxford anul viitor - toti barbatii din familie merg acolo.
.
Miranda il asculta doar pe jumatate, aruncand din cand in
cand cate o intrebare cand Henry termina de vorbit. Henry
li amintea de Roderick la aceea$i varsta; in pofida diferentelor
de dasa, asemanarile erau pronuntate. Dar, pana sa i$i termine
plimbarea prin crang $i sa porneasca inapoi spre casa, cuvintele
lui Henry ii amintira de o intrebare extrem de relevanta ce fusese
1ngropata sub avalan$a revelatiilor recente.
De ce se transformase Lord Julian Delbraith in Neville
Roscoe? De ce renuntase la o identitate $i i$i crease o alta? 0 alta
foarte puternica?
Reintrand in casa cu Henry, se simti tot mai sigura ca motivul
principal al transformarii lui Julian in Roscoe era ceva legat de
dorinta de a-$i proteja familia. Cum anume, asta nu i$i putea
imagina, insa, daca voia ca legatura lor sa aiba vreun viitor, acesta
251

------ Stphanie Laurens-----era unul dintre secretele lui pe care probabil avea sa fie nevoita sa
1e deslu$easca.
-Julian, dragul meu - Lucasta ii surprinse privirea cand se
ridicara de la masa de pranz -, fii bun $i ofera-mi cateva minute
din timpul tau, te rag.
. ~?a, desigu_:. T~agan.d in spate scaunul Mirandei, o privi
ndICandu-se, zambmdu-1, apoi alaturandu-li-se Edwinei $i lui
C~roli~e cand acestea pornira spre u;>a, cufundate deja intr-o
d1scut1e despre buchete de mireasa. Se intoarse cand Lucasta veni
langa el. Uncle?
E~ i;>i impleti bratul cu al lui ;>i ii batu U;>Or pe mana.
.-I~ ~radini, cred. E destul de placut afara, ;>i nu incape indo1ala ca vremea se va schimba in curand. Ar trebui sa profitam
de cerul senin cat inca mai putem.
El nu raspunse nimic, ci doar se multumi sa o conduca de-a
lungul coridoarelor pana ajunsera pe terasa. Cand coborara
treptele ce duceau la cararea din jurul paji;>tii, vocile celor trei
doamne din salonul de dimineata le ajunse la urechi, dar sunetul
agreabil, elegant se estompa pe masura ce se indepartara de casa.
A;>tepta ca Lucasta sa deschida subiectul pe care voia sa il discute;
ea n~ o facu decat cand ajunsera suficient de departe pentru a
nu nsca absolut deloc sa fie auziti sau vazuti intamplator. I$i
dorise sa ramana intre patru ochi - prin urmare, subiectul era cu
adevarat sensibil, dar habar nu avea ce ar fi putut fi; in momentul
de fata, intre ei doi existau prea putine subiecte care sa necesite 0
asemenea discretie.
~ucasta a;>tep~a pana ajunsera la capatul indepartat al p.aji;>tii
mamte de a spune:
- Nimeni nu ;>tie mai bine decat mine de ce ai devenit
Roscoe. De ce 1-ai lasat pe Julian sa dispara intr-un purgatoriu
faranume.
Reu;>i sa nu se crispeze; era o direqie la care nu se a$teptase. Cu un aer neutru, inclina din cap.
-A$ae.
Ea ii arunca o privire, incercand sa-i descifreze expresia - un
lucru la care nici macar ea nu se descurca foarte bine.
A

252

- - - - 'T'otu( sau nimic ---- - -Acestea fiind spuse, m-am intrebat daca, data fiind starea
actuala a ducatului, data fiind prosperitatea noastra financiara colectiva, daca nu cumva te-ai gandit sa renunti $i sa redevii Julian.
- Pot spune cu sinceritate ca acest gand nu mi-a trecut prin
minte.
- Da, ei bine - m-am intrebat intr-adevar daca ti-ai dat seama
ca aceasta optiune e acum posibila, eel putin dupa parerea mea.
Tu $tii mai bine, desigur, dar, din cate inteleg eu, faptul ca tu
~i-ai petrecut ultimii doisprezece ani in pielea lui Roscoe ne-a
permis sa ajungem intr-o forma excelenta din punct de vedere
fmanciar, $i, cu adevarat, bunastarea ta financiara nu mai depinde de activitatile acestui alter ego al tau. Privirea ei ramase
atintita asupra lui. Am evaluat corect situatia sau ma in$el?
- Nu, ai dreptate. Dupa o clipa, recunoscu: Daca Roscoe
$i-ar inceta activitatile maine, nici unul dintre voi nu ar fi afectat
material.
El insa ar fi fast afectat, chiar daca nu financiar. De cativa
ani deja, toate profiturile din afacerile lui cu pariuri fusesera fie
reinvestite in afaceri, fie distribuite persoanelor care le administrau, fie donate pentru fapte caritabile.
I$i continuara incet plimbarea. Simti din nou privirea mamei
lui studiindu-i chipul.
- Motivul pentru care m-am intrebat daca te-ai gandit la o
astfel de rasturnare a situatiei, cum ar veni, e fiindcii... ei bine, ai
ratat ocazia de a o conduce pe Millicent la altar, apoi $i pe Cassie,
iar Edwina e ultima. ~tiu ca ar insemna mult pentru tine, $i
pentru ea, de fapt pentru noi toti, daca ai putea s-o conduci la
altar fiind tu insuti.
Valul uria$ de emotii pe care i-1 declan$a acest gand mai ca
ii cople$i inima, dar... era un cunoscator prea fin al metodelor
folosite de mama lui pentru a lasa aceasta reactie sa il orbeasca.
in schimb, privi dincolo de ea, cautand adevaratul motiv pentru
care tocmai Lucasta, dintre toate femeile, alesese sa il injunghie
cu o spada atat de eficienta.
Doar daca $i-ar fi imaginat ceva $i mai puternic ...
Cand el nu raspunse imediat, ea privi lene$ in jurul ei, $i,
continuandu-;>i incet plimbarea, adauga:

253

------ Steyhanie Laurens-----

- - - - - Totu{ sau nimic - - - - -

- Daca s-ar intampla ca Roscoe sa dispara intr-o buna zi - sa


vanda afacerile $i sa plece, pur $i simplu, sa se imbarce spre
merica, eventual -, iar cateva saptamani mai tarziu sa reapara
ord Julian Delbraith, intors de oriunde 1-ar fi dus imaginatia
ii cu doisprezece ani in urma, caindu-se, desigur, dar la fel de
~rmecator ca intotdeauna... Intelegi cam care ar fi deznoda1antul? il batu pe brat. ~i, desigur, indiferent uncle ai fi fost $i cu
::! te-ai fi ocupat, ai ca$tigat o avere spectaculoasa; prin urmare,
ragul meu, ai fi, printre altele, chiar mai mult decat eligibil.
Deci despre asta era vorba.
~tia oare? Oricat de perspicace ar fi fost mama lui in priinta tuturor in afara de George, nu putea sa nu se intrebe daca
ghicise cea mai profunda, cea mai personala $i cea mai scumpa
orinta a lui - cea pe care o lasase deoparte, pe care o sacrificase
i buna $tiinta de dragul familiei lui. Dorinta care, atunci cand
:atuse in fata vechii fantani a dorintelor, ta$nise complet
>rmata, ne$tirbita de trecerea anilor, revenind in mintea lui.
- Nu m-am gandit la o revenire - i$i auzi tonul sacadat $i
u incerca sa il indulceasca -, ded, daca ma intrebi daca am
m nu de gand sa o fac, nu-ti pot raspunde. Ii intalni ochii,
:at de asemanatori cu ai lui. Nu e o problema simpla - sunt multe
tcruri pe care ar trebui sa le iau in considerare, cu numeroase
>pecte $i de o parte, $i de cealalta a balantei.
Ea ii studie chipul, apoi incuviinta din cap $i privi inainte.
- Da, cred ca a$a e. ~i presupun ca nu pot nid macar sa ghicesc
!a mai mare parte dintre aceste aspecte. insa, chiar daca nu o
.d decat de dragul meu, te rog, analizeaza aceasta posibilitate.
Dupa o dipa, el indina din cap.
-Am s-o analizez.
Acum, ca ii plantase samanta ideii, bineinteles ca avea s-o
ializeze. Acum, ca ii prezentase o optiune care sa-i permita tiar daca $ansele erau mid - sa i$i indeplineasca visul pe care
.ci macar nu i$i permisese sa il viseze.
in stilul ei tipic, Lucasta il batu pe brat $i nu mai scoase un
tvant, lasandu-1 sa se lupte cu un noian de intrebari la care, pana
? curand, nu crezuse ca avea sa fie nevoit vreodata sa raspunda.

Nu avea de gand sa refl.ecteze prea mult la ceea ce ii rezerva


viitorul. Cand il auzi pe Roscoe deschizand U$a in noaptea aceea,
Miranda, a$teptandu-l langa fereastra neacoperita, i$i aminti
singura de decizia de a profita cat de mult de fiecare minut.
Dupa ce se intorceau la Londra, situatia avea sa fie alta, dar
deocamdatL. U$a se inchise, iar ea, intorcandu-se, il privi venind
prin lumina lunii $i printre umbre spre ea.
La ea.
Oprindu-se in fata ei, o trase in bratele lui, iar ea se supuse,
ridicandu-$i propriile brate pentru a $i le petrece peste umerii
lui, unindu-$i palmele pe ceafa lui cand el i$i apleca fruntea $i o
saruta. U$or.
Ridicand capul, o privi. Miranda nu reu$i sa ii desdfreze
expresia, nu ii vedea ochii suficient de bine pentru a-i ghid
dispozitia, dar i se paru serios.
-Ai aft.at ceva despre Kirkwell?
intrebarea paru sa il surprinda.
Desprinzandu-$i gandurile de subiectul in jurul caruia se invarteau dupa discutia cu mama lui, Roscoe avu nevoie de cateva
secunde pentru a-$i recapata concentrarea.
-Nu. Dupa o dipa, adauga: Nu despre Kirkwell.
Rapirea lui Roderick era un subiect mult mai sigur.
Miranda facu ochi mari.
-Despre Kempsey $i Dole?
El incuviinta din cap.
-Ti-am spus ca am oameni care fac veri:ficari in Birmingham. Dat fiind nivelul de alerta al familiilor Kempsey $i Dole,
oamenii mei au fost nevoiti sa se arate extrem de prudenti, dar
pana acum nimeni nu i-a vazut nid pe Kempsey, nid pe Dole in
ora$. ~i nu se mai aft.a nici la casuta - e parasita.
Ea ii studie chipul.
- inteleg ca ar trebui sa presupunem ca s-au in tors la Londra.
-Au fost observati pe langa diverse hanuri, de pe diverse
drumuri - genul de locuri in care te-ai a$tepta sa ii vezi daca 1-ar
auta pe Roderick. Pe el $i pe ea in acela$i timp. Dar nu e cazul
sa iti fad griji. Dandu-se in spate, se dezbraca de jacheta, apoi
se apropie de un scaun pentru a o arunca pe el. Aid suntem in
iguranta. Exista ochi $i urechi peste tot in jurul mo$iei - daca,

;i

i4

255

- - - - St~lianie Laurens------

------ 'T'otu( sau nimic - - -

sau P?ate ca?d, Kempsey $i Dole vor incepe sa adulmece pe aid,


eu vo1 afla, $1 vom fi pregatiti. $i nu, nu intreba cum anume - inca
nu am decis.
~iranda ii urma spre mijlocul incaperii.
- In legatura cu Kirkwell - cand te a$tepti sa afli ceva de la
Londra?
-Peste o zi sau doua. Mudd $i Rawlins sunt cei care coordoneaza cautarile acolo - vor veni sa dea raportul imediat ce vor
:ifla ceva sigur.
Cu $nururile de la man$ete desfacute, i$i descheie vesta, 0
:lezbraca $i o arunca peste jacheta.
Se intinse din nou dupa Miranda, iar ea veni, punandu-~i
Jaln:ieI~ pe pieptul lui $i lasandu-le sa urce peste p~nta piep:ulm Im pentru a se curba apoi pe umerii lui. El i$i pleca fruntea,
ar ea. se intinse in sus, prinzandu-i ceafa in palme intr-o man~aiere pe care el o asocia acum cu ea; ii oferi gura, iar el i-o lua.
:u ?uzele imbinandu-se, cu limbile mangaindu-se, apoi im)letmdu-se, pornira intr-o armonie instinctiva pe drumul lor
le-acum familiar spre imbrati$area plina de pasiune.
Mainile lui ii conturara corpul, curbele bogate ale sanilor,
ngustimea taliei, zveltetea $Oldurilor ei, imprimandu-i din
10u trupul pe al lui $i propriul lui trup pe al ei, intetindu-lc
lacarile. Degetele lui ii gasira panglicile rochiei; ale ei ;coaser<'t
tcul de la lavaliera lui, reancorand indemanatice diamantul in
>liuri, apoi desfacandu-le.
Buzele lor nu se desprinsera, ci se gustara, apoi, flamand, cl
:e apasa mai profund $i o devora, savurandu-i nerabdarea tot
nai intensa, dorinta tot mai aprinsa, ritmul excitatiei ei tot mai
ierbinti, ceva ce ea lasa cu neru$inare - cu inocenti - sa se vadii
n toata splendoarea.
'
Ca intotdeauna, il lua prizonier; cu ardoarea ei sincera ~i
ati$a, cu entuziasmul cu care accepta toate acestea - pe el, pc
:i doi impreuna - ii prinse in lat $i nu-1 mai lasa sa scape, facand
~ mint~a $i simturile deopotriva sa-i fie concentrate asupra
implulm act de a o poseda. De a o iubi.
De data aceasta, se impotrivi valului, cantecului ei de sirenA.
ntrebarea din mintea lui, ce palpaia insistent inca din clipa in
are o atinsese, era ,,Ce inseamna asta?" Oare era ceea ce credca

el ca ar putea fi? Avea cum sa devina ceea ce spera ca ar fi putut


sa devina?
$i, eel mai important, erau ea $i legatura lor calea catre
visul lui?
Acel vis.
Sau era doar o legatura amoroasa mai intensa - o aventtira
intre doi oameni intre care se crease, cumva, o relatie mai intima, pe un plan oarecum diferit de eel obi$nuit? Diferit, dar
nu special.
0 saruta $i se intreba, apoi inspira adanc $i se cufunda in
gura ei, revendicand $i explorand, iar ea ii raspunse la S<'irut cu o
nerabdare crescanda, pana cand intre ei flacarile se aprinsera $i
se ina.Itara.
Fierbinteala le inunda pielea, subtil cople$itoare. Din urma
ei veni dorinta, lacoma $i disperata. Atat de multe intrebari, iar
raspunsurile ... o parte dintre raspunsuri se gaseau cu siguranta
acolo, intre ei. In ceea ce se na$tea intre ei.
Stateau lipiti unul de celalalt, strangandu-se tot mai aproape,
cu gurile imparta$indu-se flamande in intuneric, cu mainile
cautand locurile cele mai sensibile pe care sale mangaie, pentru a
provoca placerea. Atingeri excitante, intr-adevar, dar $i posesive
in acela$i timp, $i nu doar in atingerea lui se simtea acea amprenta
graitoare.
Dar de data aceasta avea nevoie de mai mult, mai mult decat
simplu abandon, mai mult decat posesiune. Avea nevoie de
revelatie.
Insa nu $tia cum sa o obtina. Sta.tea in valtoarea nevoilor lor,
simtind forta vartejului tragandu-1, $i se lupta sa gaseasca drumul spre intelegere printre toate ispitele ametitoare ce il atatau.
Prima data cand facusera dragoste, in camera de hotel, cand
de-abia scapasera de pericol, dorinta ei de a gusta din pasiune dorinta pe care o con$tientizase dinainte, dar care se acutizase
pana devenise nevoie sub efectul amenintarii $i al fugii lor - se
combinase cu propria lui reaqie in fata acelui pericol $i ii trasese
pe amandoi in flacari.
A doua oara, aici, in patul acesta, ea se intinsese spre el,
ii dorise, iar el tanjise doar sa fie cu ea, sa 0 lini$teasca, sa 0 aline

56

257

..__--- St~fianie Laurens ..__---

:i sa se bucure impreuna de triumful de a-1 fi salvat pe Roderick $i


L-1 fi adus intr-un loc sigur.
A treia oara ... simtise nevoia ca ea sa i$i afirme dorinta, iar ea o
:acuse. De atunci, tentatia de a se abandona pasiunii lor comune,
le a-$i indeplini dorintele complementare, de a-$i alimenta
eciproc foamea devenise un progres lipsit de complicatii.
Dar in seara aceea ... in seara aceea el se lupta sa i$i controleze
:oate simturile, sa le smulga din actul atotconsumator; tinu
:u dintii de ratiune $i se cufunda in intalnirea lor fizica dorindu;i sa vada, sa descopere $i sa afl.e... mai mult. Sa vada ce se
~asea dincolo de pasiunea lor. Sa afl.e ce ii conferea o asemenea
ntensitate nemaiintalnita, ce facea atat de irezistibil de puternica
lorinta lor reciproca.
Ii trase in jos rochia de pe umeri, dezgolindu-le curbele deli:ate - nu se putu abtine sa nu aplece capul $i sa guste. Ea se
nfiora $iii deschise cama$a, intinzandu-$i palmele pe pieptul lui
;i, devorata de atingere, explora $i revendica lacoma.
El ii trase rochia jos; cu mainile ocupate, ii prinse fundele
:ama$utei in dinti, le dezlega, apoi cobori cu buzele pe urmele
natasii fine ce ii aluneca de pe corp.
0 auzi gemand. Sunetul evocator exprima doar incurajare $i
:ncantare. Degetele ei se incle$tara in parul lui, tragandu-1 mai
:tproape cand el i$i plimba buzele peste curbele fe:rme ale sanilor
~i, le urma conturul, apoi se opri cu gura asupra unuia dintre
;farcurile intarite, il linse, lingandu-1 incet, apoi trase mugurul
tare in gura $i supse.
Ea i$i dadu capul pe spate $i se agata de el, gemand din nou.
El se cufunda cu totul in acel moment, se dedica misiunii de
i-i smulge un suspin de abandon - duke $i jos - din gat. Era atat
:le vibrant de vie, supla $i fl.exibila sub mainile lui, indemnandu-1
fati$ sa continue, partenera deplina in jocul lor.
Voia sa o .dezgoleasca in intregime, nu doar corpul, ci $i inima - daca ar fi putut, chiar $i sufl.etul. Voia sa vada ce anume o
tmpingea cu atata pasiune in bratele lui. Voia sa priveasca mai
adanc $i in adancul lui, pentru a raspunde la intrebarea ce-i staruia in minte.
in schimb, sub mainile lui, rochia $i cama$uta ei alunecara pe
podea. Mainile ei ii impinsera cama$a de pe umeri; ceda in fata

258

- - - - - - Totu( sau nimic - - - smuciturilor ei insistente $i ii dadu drumul doar atat cat sa-$i
coata bratele din maned.
intre timp, ea se intinse spre $1itul pantalonilor lui, ii descheie
nasturii, i$i strecura mana inauntru $i il gasi.
Mangaie $i adora acea parte din el dureros de rigida.
Scra$nind din dinti, inspira $Uierat, dar era prea tarziu.
in pofida intentiilor lui, in pofida hotararii lui, simturile
~i scapara de sub control, iar ratiunea il parasi, inecata sub un val
de senzatii explicite, pure, in timp ce intre ei fl.acarile pasiunii ii
prinsera $i transformara in cenu$a orice gand.
Ea se elibera din rochia ce ii zacea la picioare, lasand in urma $i
antofii; fara a refl.ecta, fara nici un gand con$tient, se descalta
~i el, i$i scoase pantalonii, iar trupurile lor se intalnira.
Amandoi simtira $OCU1, acel moment scanteietor de contact ce
1 incremeni simturile, de intalnire intre pielea lor goala, cu nervii
c tat de starniti $i atat de aproape de suprafata, incat vibrau.
Miranda inspira sacadat; cu mintea ratacita, cu simturile
i:mbatate, inca se minuna - nu avea cum sa nu se minuneze. Totul
ra inca atat de nou, atat de pe deplin fascinant - acest moment
and el, cand legatura lor devenea totul pentru ea.
I$i incolaci bratele in jurul lui, gura ei i se abandona lui, se
. pasa goala peste el, $i se lasara cuprin$i amandoi de fl.acari.
Nu 1$i definise niciodata barbatul visurilor ei, dar iata-1 ca
ra cu ea acum, in carne $i oase - in mu$chii masivi ai pieptului
lui $i parul intunecat $i cret ce se apasa pe sanii ei, zgariindu-i
trarfurile sensibile, provocandu-i fiori de fierbinteala $i senzatii.
Mu$chii puternici ai coapselor lui, $Oldurile $i talia ingusta,
r bdomenul tare, toate o inconjurau $i se apasau pe ea, masculine
pe feminitatea ei, tari pe moliciunea ei, unghiulare pe curbele ei.
Mai presus de orice, el era putere $i forta, frumusete intunecata
~i masculinitate virila.
Era tot ce nu cunoscuse vreodata suficient de bine pentru
a visa.
$i era al ei in seara aceea. Al ei sa il intampine in lumina lunii.
Al ei sa il traga spre patul ei, sa il cuprinda in bratele ei $i sa il
primeasca in corpul ei.
$i brusc - brusc -, timpul disparu.

259

------- Stpfianie Laurens ------El o ridica, sprijinindu-i greutatea pe el; instinctiv, ea i$i
incolaci picioarele in jurul taliei lui.
Ii simti erectia impungand-o in moliciunea ei umeda; inspirand greoi, se lasa U$or in jos, iar el se impinse in sus.
Incet, aluneca in ea; incet, ea il cuprinse in fierbinteala ei.
il primi in ea.
'
Cand ajunse complet cufundat in ea, nu putu decat sa se agate
tremurand de el, aproape cople$ita de senzatia de a-1 avea acolo,
astfel cumva cu mult mai clara pentru simturile ei.
Apoi el o prinse de $Olduri $i o ridica, tragand-o in sus pana
aproape pierdu placerea de a-1 simti in el, dar apoi el schimba
directia $i o cobori spre el, impingandu-se in sus, iar ea fu inundata
de o senzatie superba.
Dandu-$i capul pe spate cu un icnet ce era pe jumatate hohot
de plans, ii zari ochii pe sub pleoapele ei intredeschise, arzatori $i
siguri in spatele paravanului genelor lui. Nu il privi decat pentru
o clipa, nu avu nevoie de mai mult pentru a vedea, pentru a simti
ca furia focului din el era la fel de intensa ca a celui din ea ... Apoi
ii oferi gura, iar el i$i inclina capul $i i-o lua.
~i o ridica din nou.
~i din nou, penetrand-o intr-un ritm lent, apoi tot mai rapid;
penetrandu-i $i gura intr-un ritm similar, o purta ca intr-un vals in
focul superb, o tinu acolo, invartindu-se to.t mai repede, mistuiti
cu tot mai multa disperare de flacari, pana cand extazul ii franse
tensiunea, iar realitatea disparu, $i ea se risipi in farame.
Senzatia se revarsa tumultuos in ea, strabatandu-i fiecare
nerv, beatitudinea alunecandu-i ca un torent greu $i auriu prin
fiecare vena.
Desprinzandu-$i buzele de ale lui, lua o gura uria$a de aer; in
pragul incon$tientei, il simti inca tare, rigid $i greu in ea.
il simti ducand-o pe sus cei cativa pa$i pana la pat. Sustinand-o
cu un brat, dadu la o parte paturile, apoi ingenunche pe pat $i
o lasa din brate.
Se 1ntinse deasupra, fara a intrerupe legatura dintre ei. Facand
loc $Oldurilor intre coapsele ei $i tinandu-i CU 0 mana picioarele
incolacite in jurul taliei ei, o penetra mai adanc $i in forta,
cufundandu-se cu totul in ea.
Apoi o purta cu el pe culmile extazului.

260

------- rTotu( sau nimic ---- - in miezul atotconsumator al flacarilor pasiunii.


in doar cateva secunde, se retrezi ;=;i ea, insotindu-1 pe drum.
Eeisajul dorintei, al pasiunii $i al nevoilor ramase in urma in
imagini de o clipa, devenind realitate in respiratia lor gafaita,
in strangerea lacoma a degetelor lor.
Cu inimile bubuind, alergara spre buza prapastiei - $i cateva
ecunde mai tarziu, se inaltara, cu trupurile inlantuite, cu inimile
impletite, intr-un univers de extaz scanteietor.
In placerea zguduitoare a desavar$irii.
Apoi se prabu$ira.
Un val de satisfactie ii prinse, ridicandu-i la suprafata, purtandu-i pe coama sa aurita.
in cele din urma, se retrase $i ii lasa in urma, cu inimile de-abia
incepand sa se potoleasca, cu pulsurile inca batand nebune$te,
abandonati unul in bratele celuilalt, pe acel tarm fericit ;=;i plin
de pace.
Habar nu avea cat timp se scurse pana i$i veni din nou in simtiri. Cand fu din nou capabil sa gandeasca, cand reu$i sa separe
din nou impulsurile de simturile lui, intr-o forma coerenta, zabovi
in continuare in imbrati$area ei, agatandu-se de acel moment
pentru inca o clipa in plus ...
Ceea ce, presupunea, ii raspundea la intrebare.
I$i dorea sa simta acest lucru din nou? Da.
L-ar fi pastrat in viata lui daca ar fi putut? Da.
Pentru cat timp, daca ar fi avut de ales? ,,Pentru totdeauna."
Cuvantul ii rezona in minte, puternic $i sigur. Categoric.
Desprinzand U$Or corpurile lor umede ;=;i alunecoase, ridicandu-se de pe ea, intinse mana $i lua paturile pe care le arunca peste
ei amandoi, apoi se intinse langa ea $i o trase in bratele lui.
Ea scoase un sunet U$Or, de satisfactie deplina, care il patrunse
pana .in maduva oaselor, lini$tindu-l. Inchizand bratele in jurul
ei $i lasandu-se sa se cufunde in marea ce il a$tepta, recunoscu
revelatia pe care o atinsese.
Atata aflase. Atata ;=;tia.
Ce avea sa faca mai departe cu ceea ce $tia era o cu totul alta
problema,

261

-------- Stryfianie Laurens ~---

~--- 'T'otu{ sau nimic ~---

Capito[u[ 13
~

mergem, altfel bruta aceea salbatica de langa tine va deveni $i


mai prost dispusa.
Se intoarse $i 11 gasi pe Roscoe a$teptand sa o ridice in $a. Ea fol sise intotdeauna o scara care sa o a jute la incalecat, nu mai fusese
niciodata ridicata de un barbat. 0 alta experienta noua de care
" " bucura gratie lui; se apropie de el, ii simti mainile prinzandu-i
talia, apoi o ridica $i o a$eza bland in $aua iepei.
inabu$indu-$i senzatia de ameteala, reu$i sa ingaine un
;;Multumesc" cu rasuflarea taiata, apoi i$i fa.cu de lucru bagandu-$i
izmele in scarite, rearanjandu-$i fusta, dupa care, cand simturile
e lini$tira, lua haturile.
Roscoe deja sarise in spatele calului negru agitat. Privirea lui
1 opri asupra ei, studiindu-i postura in $a $i felul in care tinea
mainile pe haturi, apoi, aparent satisfacut, arata din cap spre
rcada grajdului $i porni in fata.
Plimbarea calare se dovedi a fi o ora de placeri simple, de
1bertate descatu$ata, galopand pe alei $i pe drumuri, peste dealuri
i vai, fara nici un alt scop in afara de a se simti bine. Se oprira de
teva ori pentru a admira peisajele din jurul lor $i pentru a face
himb de zambete $i comentarii.
in cursul unei astfel de pauze pe culmea unui mic deal, Henry,
. fl.at langa Roscoe, arata spre o ferma cuibarita in valea de sub ei.
- Croft m-a intrebat daca 1$i poate extinde campurile arabile
1) ntru a include $i lumini$ul salbatic de acolo.
Roscoe se uita in directia respectiva.
- Nu exista alte ferme in valea aceea, a$a ca - ii arunca o privire
lui Henry - de ce nu?
Henry dadu din cap.
-A$a m-am gandit $i eu. Croft e tanar, iar sotia lui tocmai a
.1 lus pe lume primul lor copil. ~i a fost un arenda$ excelent pana
.1 um - a preluat casa de la unchiul lui chiar inainte ca batranul
1.moara.
- Intotdeauna e o idee buna sa incurajezi arenda$ii harnici.
I\ scoe lua haturile calului. De ce nu te ocupi tu de asta - ia de1 zia, supravegheaza indeplinirea ei, redacteaza modificarea cont ctului de arenda $i a$a mai departe?
- Pot?

A doua zi dimineata, Miranda ie~;i din camera lui Roderick $i


11 gasi pe Roscoe a$teptand pe coridor. Cand ea inchise U$a, el se
desprinse de perete.
- Ma intrebam ... $tii sa calare$ti? Eu, Edwina $i Henry ie$im
pentru o ora sau doua. Cu privirea atintita pe chipul ei, inclina din
cap. Ti-ar placea sane insote$ti?
Ea ii zambi radioasa.
- Mi-ar placea foarte mult - $i, intamplator, camerista mea $i-a
amintit sa !mi impacheteze $i costumul de calarie.
Cu o zi inainte sosise un cufar cu hainele ei $i un altul cu cele
ale lui Roderick. Roscoe se dadu deoparte, apoi o urma cand ea
porni spre U$a camerei alaturate.
-Te ajut.
ii dezlega $nururile, apoi o urmari imbracand bluza dantelata
care se purta pe sub jacheta de catifea maro. Fusta era dintr-o
stofa mai practica, dar culoarea bogata ii venea bine.
Indreptandu-se in cele din urma dupa ce scormonise prin cufar
in cautarea manu$ilor de calarie, Miranda se intoarse sa vina spre
el langa U$a cand ii vazu privirea atintita asupra $Oldurilor ei.
A$tepta pana cand el ridica ochii, incet, spre fata ei, apoi arcui o
spranceana.
El ii sustinu privirea pentru o clipa, apoi se dadu in spate, tinandu-i U$a deschisa. Cand trecu pe langa el, Roscoe ii murmura:
- Pe mai tarziu.
Ea zambi $i porni inainte pe coridor.
Edwina $i Henry Ii a$teptau, deja calare, in curtea grajdurilor.
Un cal negru puternic pe care 11 vazuse la Roscoe pufnea $i dadea
din copite, iar o iapa castanie frumoasa se plimba sfioasa pe langa
el. Miranda se apropie increzatoare de iapa, o mangaie pe bot $i
zambi cand grajdarul ii intinse haturile.
-Cum o cheama?
-Samburel, doamna. Fiindca ii plac teribil de mult.
-Multumesc. Intalnind ochii intunecati ai calului Miranda ll
mangaie 'pe botul lung Inca o data. Ei bin'.e, Sambur~l, ar fi binc
262

263

.____ _ _ Stryfianie Laurens------ Dad eu spun ca poti, atunci poti - am sa discut cu batranul
Draper. Acum ca ai terminat $COala ar trebui sa incepi sa iei in
mana fraiele domeniului. Din punct de vedere legal inca mai
trebuie sa actionezi sub pavaza mea, dar asta nu inseamna ca nu
poti sa incepi sa iti ascuti coltii.
Henry paru de-a dreptul incantat.
Pornind din nou la trap marurit, Miranda, care venea la pas cu
Edwina putin in spatele celor doi barbati, avu timp sa ref:l.ecteze
la responsabilitatea pe care o ducea Roscoe pe umeri in legaturA
cu domeniul nepotului lui. Toti cei care traiau aid, toti cei care
depindeau de acele pamanturi, depindeau de el - $i se bazau pe el
sa ia deciziile corecte, potrivite $i drepte.
Cat timp se impusese ca rege al cartoforilor din Londra,
purtase totodata $i acea povara $i, din tot ceea ce vazuse ea, din
cate observase, fusese eficient $i avusese succes. In lini$te, fare\
tam-tam, la fel cum facea cand era in pielea lui Roscoe, la fel cum
actiona prin intermediul Societatii Filantropice. Era ceea ce il
definea - stilul acela tacut $i discret de a oferi.
lncurajat de sugestia lui Roscoe, pentru tot restul plimbarii
Henry calari langa el $i aduse in discutie alte cateva probleme
legate de mo$ie pe care in mod evident le cantarise indelung.
Roscoe fu surprins doar de faptul ca nu i$i daduse seama cat de
absorbit de treburile mo$iei era deja Henry. Constatarea fu, de
fapt, o U$Urare; din intrebarile pe care le punea, era evident cA
Henry era nerabdator sa se implice $i, chiar $i la un nivel incipient,
sa inceapa sa administreze ceea ce mo$tenise din na$tere.
George, ref:l.ecta Roscoe, nu fusese niciodata atat de preocupat.
Chiar daca o parte din el simtea o satisfactie plina de mandrie
in privinta interesului lui Henry, o alta parte realiza ca, in ceea ce
privea Ridgware, atitudinea lui Henry anunta inceputul sfar$itului
pentru el insu$i. In urmatorii zece ani, avea sa predea intr-o
masura tot mai mare fraiele mo$iei in mainile lui Henry, panA
cand, la varsta de douazeci $i cinci de ani, Henry avea sa i$i asume
pe deplin responsabilitatea. Chiar daca Roscoe ar fi ramas in
umbra, nu ar mai fi fost el eel care sa ia deciziile; responsabilitatea
nu ar mai fi. cazut pe umerii lui.
Dar el nu mai era hedonistul lord Julian Delbraith; barbatul
care devenise acum avea sa aiba nevoie de ceva care sa ia locul
264

- - - - Tatu( sau nimic - - mo$iei Ridgware. O alta responsabilitate cu care sa i$i umple
viata personala.
.
.
. ~
Cand intrara la trap marunt in curtea graJdulm, se mta la
Miranda - la lumina din ochii ei, la culoarea din obrajii, la $Uvitele
de par pe care vantul i le smulsese din agrafe. ~i simti, din nou, ca
viata lui se schimba, se transforma.
Grajdarii venira in fuga sa ia caii. Cribbs, eel mai batran dintre
i prinse haturile calului negru.
' -Au venlt oamenii domniei voastre din Lunnon, milord.
.
Ne-au cerut sa va anuntam.
-Multumesc. Sari din $a $i se apropie de iapa castame, care
$tepta; intinzandu-se, o cobori pe Miranda. Tinandu-$i mainil:
e talia ei, 0 privi in ochii mari. Daca avem noroc, s-ar putea sa
duca ve$ti despre Kirkwell.
. .
In holul de la intrare, Miranda se opri $i i$i cobori pnvuea
pre fustele ei.
-Trebuie sa ma schimb.
Roscoe incuviinta din cap.
-Vom fi in bibli~teca - vino $i tu dupa ce te schimbi.
Urcand in graba treptele, Miranda se intreba dad sa ii s~~na
i lui Roderick, dar acesta nu incercase inca sa coboare ~ca:1le~
r Entwhistle ii sugerase sa mai amane acest efort eel putm mca
zi. Intra grabita in camera ei.
- Putem sa-i spunem mai tarziu.
Inchizand U$a, se chinui sa se dezbrace repede.
Cinci minute mai t arziu, purtand o rochie de lana fi.na de
uloarea chihlimbarului cu o panglica brodata pe decolteu $i tiv, $i
parul pieptanat din nou cu grija, intra.i~ ~ibliot~ca. . .
Cei pat ru barbati prezenti, nu adunat1 m J~rul b1~o~m~ ~1 a$~11 ~i pe canapele identice din fata $emineulm, se ndicara m p1i are. Cand se apropie, Miranda ii recunoscu pe J_ord~n D~a~er,
Mudd $i Rawlins; inclina capul, iar cei trei se inclmara politicos
fata ei.
R~scoe ii facu semn sa se a$eze pe canapea langa el.
- Am discutat despre alte probleme, dar acum ca e$ti $i tu aid ...
, : a$eza, iar barbatii i$i reocupara locurile. Roscoe ~i p.rivi pe Mudd
pe Rawlins. Ce ati af:l.at despre Kempsey, Dole $1 Kirkwell?
Rawlins afi.$a un aer de dezgust sumbru.
265

---- - - Steylianie L aurens ---- - -

- - - - rr'otu( sau nimic - - - - - -

- Kirkwell se dovede$te a fi un om misterios. Am intrebat din


nou pe toata lumea de la Hood $i Gable - taverna unde i-a angajat pe Kempsey $i pe Dole. Ne-am gandit ca poate il surprindem
in cursul unei vizite sau a$teptand ve$ti, dar nu. $i nimeni de
acolo, nid din imprejurimi, nu a $tiut sa ne spuna nimic altceva
despre el.
-Sigur e ca, interveni Mudd, in afara de momentul cand s-a
dus acolo sa-i angajeze pe Kempsey $i pe Dole, nimeni din zona
nu 1-a vazut, nid nu a auzit de el, nid macar nu i-a auzit numele nu e nid localnic, nid nu calatore$te cu regularitate in zona.
Buzele lui Roscoe se subtiara.
- Banuiesc din ce in ce mai mult ca Kirkwell probabil nu este
numele lui adevarat.
Ceilalti barbati incuviintara din cap. Mudd se foi.
-Cat despre Kempsey $i Dole, ace$tia nu au reaparut la Londra,
a$a ca am trecut prin Birmingham pe drum incoace sa culegem
ultimele informatii, dar nu au fost vazuti nid acolo de cand au
plecat cu domnul Clifford. 0 parte dintre rudele lor s-au intors,
intr-adevar, puse pe fapte mari - asta s-a intamplat dupa ce 1-ai
salvat pe domnul Clifford. S-a lasat cu o multime de bombaneli $i
maraituri, dar se pare ca i-au lasat pe Kempsey $i Dole sa rezolve
singuri treaba.
- Prin urmare, daca nu cumva i$i cheama ajutoare, Kempsey $i
Dole vor fi singuri? intreba Roscoe.
- Se pare ca, in general, actioneaza singuri, spuse Rawlins.
Restul familiei ii ascunde sau ii avertizeaza, dar in rest nu se
implica in urzelile lor - eel putin, nu in tipul asta de urzeli.
- Bun. Dupa un moment de refl.ectie, Roscoe i$i concentra
din nou atentia asupra lui Mudd $i Rawlins. Mai e ceva ce ar trebui
sa aflu?
Rawlins raporta:
- Domnul Selwidge a trimis vorba ca nu I-au vazut pe lordul
Treloar, prin urmare t oti cei de acolo sunt U$urati, $i nu a mai
aparut nimic nou de cand ai plecat din ora$.
- in ceea ce-1 prive$te pe lordul Treloar, spuse Jordan, am
verificat $i la celelalte cluburi. A incercat sa intre, sa se strecoare
cu un grup de amid, la doua alte cluburi din Mayfair, dar dupa

a fost scos afara - doar el, nu $i prietenii lui - nu a mai manjit


nici una dintre U$ile tale.
-Sa speram ca $i-a invatat lectia. Roscoe ii privi pe Mudd $i
Rawlins. Cat stam aid, puteti sa-1 ajutat i pe domnul Clifford daca
s va intampla sa aiba nevoie de ajutor pentru a se deplasa, dar
.n rest vreau sa fiti foarte atenti $i sa stati de paza. Cunoa$teti
amenii de aid, cunoa$teti locurile. $titi care sunt punctele
labe.
Mudd $i Rawlins dadura din cap, destul de entuziast dupa parerea Mirandei. Roscoe ii concedie cu o fluturare din mana.
- Plimbati-va pe aid, luati-1 la intrebari pe Cater $i personalul,
familiari:iati-va din nou cu intreaga casa $i curte, $i cu pozitia
amerei lui Clifford. Ne auzim mai tarziu.
Mudd $i Rawlins se ridicara in pidoare.
Avand in vedere ca Kempsey $i Dole eel mai probabil scotoeau provinda in cautarea lui Roderick, Miranda fu U$urata sa
fle ca Mudd $i Rawlins, amandoi masivi $i capabili, aveau sa se
afle prin preajma. Se ridica $i ea.
- Va conduc la camera fratelui meu. intalni privirea lui Roscoe
cand el $i Jordan se ridicara politico$i. Am sa-i spun lui Roderick
ultimele ve$ti $i ca le poate cere ajutorul lui Mudd $i Rawlins mai ales daca va dori sa coboare maine.
Roscoe dadu din cap.
- A$a sa fad.
Cand se intoarse, Miranda il surprinse schimband o privire
curta cu Mudd $i Rawlins - una greu de definit -, dar cei doi
barbati o urmara ascultatori afara din incapere.

266

- Chiar crezi ca Kempsey $i Dole vor da de urma lui Roderick $idea mea $i a ta - aid?
Terminand de dezlegat $nururile rochiei de seara a Mirandei,
Roscoe se intoarse intr-o parte:
- Nu am nid o idee clara privitoare la ce ar putea face. Scotandu-$i acul de la lavaliera, il puse pe masuta de toaleta. Dar
cum nu s-au intors sa bantuie prin Londra, fie sunt pe undeva
prin zona incercand sa dea de urma lui Roderick, fie s-au facut
nevazuti pentru a evita mania lui Kirkwell. Care dintre optiuni
267

------ Stpfianie Laurens - - - - - -

- - - - - 'T'otu( sau nimic - - - - -

au ales-o depinde de Kirkwell $i de detaliile intelegerii pe care au


incheiat-o cu el.
'
Data fiind reputatia lui Kempsey $i a lui Dole, $tia pe care
dintre optiuni ar fi pus el rama$ag, acesta fiind $i motivul pentru
care Mudd $i Rawlins se invarteau in acel moment prin crangurile
din jurul casei.
-Hmm. Miranda se scutura de rochie $i se intinse dupa un
umera$. Dupa o saptamana de calm, rapirea incepe sa mi se para
un vis indepartat - pale$te tot mai mult, ca un co$mar.
Cum se dezbracase deja de jacheta $i de vesta, Roscoe cobori
privirea pentru a se descheia la man$ete. Cina se incheiase de
m~t, i~r casa se cufundase in lini$tea confortabila a unei nopti
ob1$nmte; era o casa prea mare pentru a fi vreodata complet
incremenita in tacere, iar bufnite $i vulpi vanau prin paduri,
scotand tipete sau urlete din cand in cand, insa chiar daca in
ultima vreme ~u-$i petrecuse acolo decat vreo cateva nopti pe
an, casa se sch1mbase prea putin de cand fusese caminul lui rec~no$tea fiecare scartait, fiecare sunet.
Il lini$tea sa se afl.e acolo $i, in mod bizar, intr-un fel pe
care nu il intelegea, il lini$tea $i mai mult sa se afl.e acolo cu ea,
dezbracandu-se $i pregatindu-se de culcare.
Nu mai imparta$ise niciodata, cu nici o alta amanta, un asemenea grad de intimitate casnica. In situatia data, gasea in acele
momente o placere subtila. Interludiul nu era unul lipsit de pasiune, ci mai degraba pasiunea era suspendata provizoriu, 0 promisiune inerenta situatiei, $i totu$i tinuta in frau, inabu$ita ... insa
doar temporar. Doar pana cadeau de acord sa ii dea frau liber.
Buzele ei se curbara intr-un zambet de anticipare. Era unul
dintre aspectele care facea acel moment atat de ciudat de delectabil - con$tiinta sigura $i convinsa a ceea ce avea sa urmeze.
- Edwina mi-a spus ca de obicei nu stai aici decat cateva zile
pe an. Nu ti-e greu sa administrezi mo$ia - toate deciziile pe care
trebuie sale iei in numele lui Henry- de la Londra?
El ii arunca o privire - $i gura i se usca brusc. Mintea i se goli
de orice gand. Limba ii incremeni, refuzand sa se mai mi$te,
cand o vazu tragandu-$i cama$a de corp peste cap, apoi la.sand
matasea delicata $i scanteietoare sa ii alunece dintre degete peste
scaunelul de toaleta, strecurandu-se, gratioasa $i goala in lumina

lunii, in pat. Ridica plapuma $i se furi$a sub ea. De-abia dupa ce ea


se cuibari $iii arunca o privire umbrita, intrebatoare, reu$i $i el sa
inspire $i sa gandeasca din nou. Ce anume il intrebase?
Scotandu-$i cama$a, o arunca pe un scaun.
-Aid am crescut - in copilarie mi-am petrecut mult timp
hoinarind pe mo$ie. Descaltandu-se de pantofi fara a se mai apleca,
se descheie la pantaloni. Eu nu am fost educat sa devin duce, a$a
cum a fost George, dar, din unele puncte de vedere, cuno$tintele
mele despre ferme erau mai practice $i mai profunde decat ale lui.
Coborand privirea, se dezbraca de pantaloni $i de ciorapi. Iar dupa
moartea lui George, am avut marele noroc de a primi un ajutor
excelent - tatal lui Jordan era $i inca este omul de afaceri care se
ocupa de mo$ie. A fost $i continua sa fie un dar divin.
Gol in cele din urma, se indrepta spre pat. Ea ii privi apropiindu-se, urmarindu-1 din ochi. Buzele i .,e curbara cand intreba, pe
un ton tot mai lipsit de preocupare:
- De asta 1-ai angajat pe Jordan - in semn de recuno$tinta fata
de serviciile pretioase ale tatalui sau?
-Nu. L-am angajat pe Jordan fiindca e chiar mai bun decat
tatal lui.
Ridica plapuma $i se opri sa o priveasca, studiindu-i fata,
umerii $i bratele goale, comoara revarsata a parului. Miranda
ridica privirea spre el, spre goliciunea lui superba in intuneric, i$i
lasa ochii sa ii devoreze in graba, apoi zambetul sa vorbeasca in
locul ei $i ridica bratele, intr-un gest indraznet de chemare.
El urea in pat, se strecura lin in bratele ei $i ii acoperi buzele
cu ale lui.
~i, intr-o armonie deplina, i$i descatu$ara pasiunea, dezlantuind-o, lasand-o sa ii rava$easca. Sa ii faca salbatici. ~ se desfatara in stralucirea ei.
Se intalnira fara scuturi sau paravane, intr-o comunicare
deschisa la care ajunsesera instinctiv inca din prima lor noapte
impreuna $i pe care acum o cautau obsesiv, oferind $i luand
fara rezerve.
I$i gasira placerea acolo, in geamatul ei inabu$it cand mana
lui ii cuprinse sanul, framantandu-1 cu degetele puternice in
vreme ce degetul mare i se plimba pe sfarc. Acolo in rasufl.area lui
sacadata cand mainile ei se intinsera pe pieptul lui, apoi coborara

268

269

- - - - - St91hanie Laurens----mangaietor pe trunchi. Placerea reciproca rasuna m sunetul


infiorat al rasuflarii ei, un sunet plin de nerabdare $i incantare,
cand el se lasa sa alunece in ea, intregindu-i.
Calatorira impreuna spre desavar$ire, prin flacari $i slava, pana
in punctul in care extazul ii facu farame $i senzatiile le cople$ira
trupul $i mintea, in vreme ce sufletele lor, eliberate, se inaltara
la unison.
Mai tarziu, mult mai tarziu, plutind in ceata visarii de dupa,
Miranda recunoscu cat de fericita $i de implinita se simtea in acel
moment. Cat de mult bucuria $i intimitatea de a fi in bratele lui,
de a fi facut dragoste cu el $i a savura apoi acea fericire luminoasa
o umplea pana la a exclude orice altceva.
Acolo, in acel moment, nimic altceva nu mai conta. In acele
minute fierbinti, cu pielea lipita de pielea lui umeda, prin
gemetele, strigatele inabu$ite $i suspinele lor, prin disperarea, prin
alaturarea lor fara limite $i fara rezerve, ea ii cunoscu pe el $i el o
cunoscu pe ea in moduri mult mai profunde $i mai cuprinzatoare
decat simplul sens biblic.
Poate ca inca nu $tia cum ajunsese sci fie el de acum, cum $i de ce
se transformase Julian in Roscoe - dar Roscoe era eel in ale carui
brate se afla, a carui inima bubuia ferm sub urechea ei, $i avea
incredere in el fara rezerve. Avea incredere ca, daca ar fi trebuit
ca ea sa $tie ceva, el i-ar fi spus. Poate ca totul era temporar povestea lor pentru doar cateva saptamani, poate doar alte cateva
zile -, dar oricat de mult le-ar fi ramas, urma sa o accepte din tot
sufletul, urma sa ii accepte $i pe el.
~i sa tina ascunsa in inima realitatea ei.

~---Tatu( sau nimic ~--$lefuiasca manierele $i sa raspunda politicos in fata unei ducee-mama, a unei ducese, a unui duce $i a unei fiice de duce.
Erau deja la jumatatea cinei cand Roderick realiza cu adevarat
a nimeni nu se a$tepta de la el sa respecte ceremonialul; apoi se
:relaxa, iar conversatia decurse mai firesc.
La sfar$itul mesei Roscoe sugera ca, in loc sa Ii se alature
doamnelor in salon, cei trei barbati sa se retraga in sala de biliard.
n timp ce Henry sustinu entuziast propunerea, iar Roderick
paru recunoscator, nici Miranda, nici Sarah nu se ar~tara prea
1ncantate la gandul de a-1 scapa din priviri pe Roderick pentru
mult timp. in cele din urma, cele trei doamne mai tinere ii urmara
pe gentlemeni pe coridorul lung pana in sala de biliard aflata la
capatul aripii vestice.
.
Roscoe arunca o pnvire spre ferestrele dezgohte m fata
1ntunericului, apoi se uita la Roderick. Bratu! stang inca ii mai era
sustinut intr-o e$arfa, dar era dreptaci; de$i coborase incet scarile,
sus~inut de Rawlins, Roderick reu$ise in rest sa se descurce destul
de bine cu singura carja pe care o putea manui corespunzator.
Roscoe arcui sprancenele.
-Te simti in stare de o partida?
Roderick reflecta, apoi ridica U$Or din umeri.
- Nu sunt sigur - sa incercam $i sa vedem.
La inceput, Miranda se a$eza pe o bancheta flancata de Sarah
$i de Edwina; toate trei urmarira jocul, discutand in :cela$i t~my
diversele forme de invitatii poleite cu aur. Dar dupa o partida,
cand deveni evident ca, daca se sprijinea de masa, Roderick se
putea descurca onorabil, Henry le sugera sa joace $i ele, incepand
o partida in trei echipe.
Cele trei doamne se privira, apoi se ridicara deodata, acceptand
provocarea. Edwina fa.cu echipa cu Henry, iar Sarah cu Roderick,
lasand-o pe Miranda sa ii fie partenera lui Roscoe.
Partida care urma fu animata mai mult de rasete, de glume
$i de intepaturi prietene$ti decat de vreo i~tentie serioasa ~e a
c&$tiga. Astfel se scurse o ora incantatoare $1 adesea amuzanta, ce
culmina cu descoperirea ca nimeni nu i$i amintise sa tina corect
scorul. in vreme ce fiecare i$i anunta victoria, ceasurile din casa
incepura sa bata.
A

Capito[u[ 14
~
In seara urmatoare, Roderick cobori in sfar$it pentru a lua cina
cu familia. Lucasta $i Caroline se ocupara mult de el, iar Edwina
$i Henry se aratara curio$i, lasandu-i pe Sarah, Roscoe ~>i Miranda
sa ii priveasca indulgent pe Roderick cum se straduie$te sa i$i
270

271

------- Stphanie Laurens-------

------- Tatu( sau nimic ----- - -

- Ora unsprezece. Miranda se uita la Roderick; la fel $i Sarah.


Sunt sigura ca Entwhistle ar spune ca ar fi trebuit sa te retragi
demult.
Roderick ranji.
' ,
- Nu ma indoiesc ca a$a ar spune, dar nu-ti face griji. I$i luc'\
din nou carja. Mudd $i Rawlins ma vor ajuta sa urc. Fa.cu o pauza,
apoi continua: Probabil ar fi mai bine daca mai intai ati urea
voi, doamnelor.

'
Roscoe se apropie de cordonul clopotelului $i surprinse privirea
Mirandei cand trase de el.
-Chiar a$a - voi trei urcati. Eu $i Henry il vom supraveghea.
Dandu-$i seama ca, daca urcatul scarilor avea sa se dovedeascA
dureros pentru Roderick, acesta probabil nu $i-ar fi dorit ca Sarah
sa i1 vada $i ca, daca ea nu se retragea, nici Sarah nu avea sa o faca,
Miranda inclina din cap.
- Prea bine. Ii arunca o scurta privire lui Sarah; Edwina por
nise deja spre U$a. Sa-i lasam sa se ocupe de asta. Aruncand
din nou o privire spre barbati, ridica o mana in semn de salut.
Noapte buna.
Toata lumea i$i ura noapte buna in cor, iar doamnele se
retrasera. Urcand sea.rile cu Edwina $i Sarah, Miranda se intreb<l
cat avea sa-i ia lui Roderick sa urce $i cat timp avea sa mai treaca
panel cand Roscoe avea sa i se alature,

in crangurile de la marginea gradinilor din partea de vest a


onacului, apoi ii dadusera raportul, iar el pusese la cale un plan.
- Bun, deci. Multumit de pistolul pe care 11 pregatise, i-1 intinse
lui Henry. Tu ai o singura misiune - sa le asiguri protectia lui
Edwina, mamei tale $i bunicii tale. Ma indoiesc ca vei fi nevoit
sa folose$ti asta - arunca o privire spre pistolul pe care 11 studia
Henry-, dar tine-I la indemana pentru orice eventualitate. Cel
mai important e sa ai grija ca matu$a, mama $i bunica ta sa nu
iasa din aripa de cladire destinata familiei. Daca se va intampla
umva ca Dole $i Kempsey sa ajunga in casa, sa evitam sa dea peste
vreuna dintre femei $i sa se gandeasca sa o ia drept ostatica.
Henry dadu din cap cu o hotarare sumbra.
- Dupa ce se retrag la culcare, am sa stau pe coridor chiar
langa camerele lor.
- Bun. Roscoe ii privi pe Mudd $i Rawlins; ace$tia incarcau cu
mana experta pistoalele pe care li le daduse el mai devreme. Voi
va $titi pozitiile.
Mudd aproba din cap.
- Ii lasam sa treaca de noi, apoi ii incercuim din spate. Cater
i-a pus pe lachei sa fie in alerta, pentru a forma un cordon pe
p rtile laterale ale casei odata ce aud g~ilagie, iar grajdarii $i
, jutoarele lor vor face acela$i lucru, venind din spatele nostru
dupa ce intram.
Roscoe zambi concentrat.
- Dupa ce Kempsey $i Dole ies din padure, intr-un fel sau altul,
sa punem mana pe ei.
Roderick bagel in buzunar pistolul pe care i-1 daduse Roscoe,
poi i$i lua carja.
-Ar fi bine sa urc $i sa-i las sa ma vada la fereastra.
Roscoe se departa de masa.
- S-ar putea sa fii nevoit sa ie$i pe balcon, ca sa fim siguri.
Deschise U$a, a$tepta ca toata lumea sa iasa, apoi ii urma.
enry ii arunca o privire.
- Tu nu iti iei un pistol?
Buzele lui Roscoe se curbara intr-un zambet de pradator.
- La fel ca Dole $i Kempsey, prefer cutitele.

Incarcand cu dexteritate un pistol pe masa din sala de arme,


Roscoe indrepta o privire intrebatoare spre Mudd $i Rawlins.
-Sunteti siguri ca nu v-au vazut?
Rawlins clatina din cap.
- Nu, s:int acolo in scobitura, pandind. Arata din cap spre
Roderick. I$i vedeau tinta in marime naturala, mi$cclndu-se in
jurul mesei de biliard. Se pare ca au mu$cat momeala.
Mudd $i Rawlins dadusera de urma lui Kempsey $i Dole in
~ori acelei zile, cand cei doi se furi$asera pe domeniul Ridgware.
In pofida masivitatii lor, garzile de corp ale lui Roscoe erau experti
in urmarire, obi$nuiti sa se strecoare prin umbre pe strazile
$i pe aleile capitalei, dar simtindu-se la fel de confortabil $i in
paduri sau pe campii deschise. Ii observasera pe Kempsey $i Dole
272

273

~--- Stryfianie Laurens~---

~--- rr'otu( sau nimic ~---

Mudd bombani ceva. Rawlins pufni in ras. Netulburat,


Roscoe ii facu semn cu mana lui Henry sa mearga mai departe
$iii urma.

Partea dreapta camerei dadea spre un balcon, iar u;>ile franceze


erau deschise; pe acolo intrasera Kempsey ;>i Dole. Dar nu era
aproape deloc lumina. Prin ferestrele largi ar fi trebuit sa se
reverse lumina lunii, dar cerul noptii se innorase. Toate siluetele
din acea scena de co;>mar nu erau decat ni$te umbre mai groase
'in semiintuneric.
Iar Sarah daduse buzna drept in mijlocul infruntarii.
Kempsey o prinsese pe Sarah, iar acum o folosea pe post de
scut. Chiar in clipa in care $Ocul a tot ceea ce vazuse se facu simtit
in mintea Mirandei, Kempsey puse cutitul la gatul lui Sarah, care
era inspaimantata, $i marai spre Roscoe: .
-Stai jos! Altfel o tai.
Roscoe injura ;>i se dadu U$Or inapoi. Kempsey se intoarse,
tragand-o cu u;>urinta pe Sarah dupa el. Se uita spre pat.
- Lasa jos pistolul.
Kempsey era cu spatele catre U$a. Miranda ridica vatraiul $i
dadu buzna inauntru. Kempsey o simti venind, se rasuci fulgerator
;>i o arunca pe Sarah spre ea.
Miranda icni $i smuci vatraiul mai sus, departe de Sarah.
Femeia mai tanara se izbi de ea $i se prabu$ira amandoua intr-o
invalma$eala de cama$i de noapte, halat, $al $i membre incalcite
'.in aer.
Injuraturi, atat scurte, cat $i guturale, ii ajunsera la urechi,
apoi Kempsey se apropie amenintator. 0 mana uria$a ca o bucata
de jambon se intinse dupa bratul ei...
Roscoe se izbi cu forta in Kempsey, facandu-1 sa se clatine in
spate $i indepart~ndu-1 de Miranda $i de Sarah. Recapatandu-$i
echilibrul, se infipse intre Kempsey $i femei, apoi zambi.
Kempsey mugi $i se arunca spre el - ;>i in sfar$it, lupta incepu.
Roscoe observa cu coada ochiului ca Miranda se mi$case, ca ea
$i Sarah se inghesuisera in coltul in care statuse el ascuns. Bun.
Acum putea sa i;>i indrepte intreaga atentie asupra problemei din
fata lui. l;>i propuse sa ii bata pe Kempsey, dar sa ii lase in viata.
Kempsey, pe de alta parte, voia sa-1 vada mort.
Cutitele lor fentara $i se ciocnira, taind aerul sau impungandu'-1. in plina lumina, ar fi fost un joc mortal; in intunericul
nea$teptat, chiar $i cu ochii pe deplin adaptati, intalnirea lor era
o nebunie letala.

Miranda fu trezita brusc de un zdranganit rasunator. Sarise


din pat inainte sa-$i dea seama ca era singura in el; Roscoe nu se
vedea nicaieri.
Prin casa rasunau zgomotele unei altercatii - venind dinspre
camera vecina, in care se afla Roderick.
Tragandu-$i cama$a de noapte peste cap, i$i lua in graba
halatul, ii imbraca $i i;>i lega cordonul, apoi puse mana pe vatraiul
de langa ;>emineu ;>i se repezi spre U$a. Deschizand-o larg, ie;>i in
fuga pe coridor.
U$a camerei lui Roderick era deschisa. Dadu buzna inauntru,
cu vatraiul ridicat in aer - $i dadu nas in nas cu Sarah, care era
alba la fata.
-Oh! Sarah inghip un nod, apoi arata cu mana spre pat.
Nu e aid!
Coborand vatraiul, Miranda se uita fix la pat - neatins,
ne$ifonat. La urechi le ajunse o bufnitura surda $i o injuratura
grosolana; schimba o privire cu Sarah.
- in urmatoarea camera de pe coridor.
Miranda se rasuci pe calcaie, dar Sarah se mi;>ca mai repede $i
ta;>ni prima pe U$a.
Blestemand in surdina, o urma pe femeia mai tanara. Sarah
i$i aruncase un $al tricotat peste cama$a de noapte, care falfai ca
un steag alb cand porni in fuga pe coridor spre galagia tot mai
rasunatoare; deschise larg U$a ;>i se napusti in incapere.
-Aaah!
Tipatul scurt o opri brusc pe Miranda cand ajunse in prag.
Ramanand in umbra, arunca o privire in incapere.
~i vazu o scena desprinsa din iad. Surprinse totul dintr-o
singura privire. in fata $i la stanga, Roscoe se lupta cu Kempsey,
ambii barbati fluturand cupte inspaimantatoare. Roderick nu se
afla in pat, ci era a$ezat pe partea stanga a acestuia, peste plapuma,
tinandu-1 la distanta pe Dole, care se apropiase amenintator,
cu un pistol in mana $i 0 carja infipta intr-o pozitie ciudata sub
celalalt brat.

274

275

- - - - Sto/fianie Laurens - - - -

- - - - rr'otu( sau nimic - - - -

Kempsey nu era slab. Dar el era mai bun, urmarind un anumit


rezultat, $i era dispus sa a$tepte, sa indure chiar cate o intepatura
sau taietura pentru a-I atinge.
Cu inima in gat, Miranda ii privi luptandu-se, dar apoi Dole
se mi$ca. Se dadu U$Or inapoi, incercand nu sa se apropie de
Roderick, ci sa ocoleasca patul pentru a ajunge la locul luptei
cu cutite.
- Ramai unde e$ti! ii porunci Roderick ragu$it.
Dole, cu privirea atintita asupra lui Roderick, continua sa se
furi$eze pe langa pat.
Pistolul lui Roderick bubui. Ducandu-$i o mana la brat, Dole
injura, apoi se concentra pe Roderick, marai, $i se avanta spre el.
-Nu!
Sarah sari in picioare Ianga Roderick.
Cu un aer sumbru, Roderick trecu pistolul in mana stanga, mai
putin folositoare, iar cu dreapta ridica in aer carja, fluturand-o
spre Dole $i facandu-1 sa ezite.
Sprijinindu-se cu o mana de podea pentru a se ridica, Miranda
gasi cealalta carja.
-Uite!
0 ridica. Sarah o prinse, apoi, tinand ferm carja cu ambele
maini, sari pe pat langa Roderick $i incepu sa il loveasca cu sete
pe Dole in cap.
Miranda o lasa sa se ocupe de Dole. Ridicandu-se in picioare $i
tinand strans vatraiul, ramase ascunsa in umbra adanca de langa
perete. Urmarindu-i pe Roscoe $i pe Kempsey, se invarti in jurul
lor, a$teptand o ocazie.
Roscoe parea hotarat sa il atraga pe Kempsey mai aproape,
dar barbatul masiv se lupta ferindu-se de cutitul impresionant
pe care Roscoe il tinea in mana dreapta. Apoi Kempsey ataca pe
nea$teptate, incercand sa il rastoarne pe Roscoe prin simpla
lui greutate.
Miranda interveni atunci, leganand vatraiul din lateral - exact
in clipa in care Kempsey, respins de Roscoe, sari inapoi. Vatraiul
se lovi de craniul lui Kempsey, insa doar oblic. Barbatul masiv
dadu sa se intoarca spre ea.

Apropiindu-se, Roscoe arunca deoparte cutitul, prinse mana


n care Kempsey il tinea pe al lui $i i$i infipse pumnul in falca
estuia. Kempsey clipi $i clatina ametit din cap.
Roscoe il lovi din nou. $i, in sfar$it, Kempsey i$i da~u ochii
p ste cap, se inmuie $i cazu la pamant. Satisfacut, Roscoe ii
.runca o privire Mirandei, dar aceasta statea in picioare, cu ambele maini inca incle$tate pe vatraiul coborat, holbandu-se la
I empsey - ca $i cum 1-ar fi sfidat sa incerce sa se ridice din nou.
Doua siluete solide navalira pe U$a balconului. Ezitara doar
clipa, analizand scena, apoi se aruncara asupra lui Dole, care
nca incerca sa treaca de carjele ce illoveau; in dear cateva secunde,
ei doi il imobilizara.
Roscoe i$i indrepta privirea spre pat, o vazu pe Sarah, care inca
.tatea in picioare pe el, coborand arma improvizata. Clatinand
in cap, se apleca $i desfacu rapid cureaua lui Kempsey, apoi il
sturna pe burta $i se folosi de curea pentru a-i lega mainile.
Arunca o privire spre locul in care Rawlins, sub supravegherea lui
Mudd, facea acelea$i onoruri pentru Dole.
-Ce naiba v-a luat a$a mult?
Mudd fu eel care raspunse, dupa o clipa de ezitare:
-$t.ii impletitura aia pe care ar fi trebuit sa urcam?
-Ce-i cu ea?
-S-a rupt. P~obabil a fost slabita de a$tia doi cand s-au catarat
pe ea. Ne-a cazut in cap in clipa in care am incercat. Am fost
n voiti sa facem rost de funii $i de carlige.
Roscoe se indrepta de spate.
- Chiar $i cele mai atent pregatite planuri... Dar eel putin i!.am
' rins pe amandoi, $i, cred, nu a fost nimeni ranit?
Sarah se prabu$ise langa Roderick, sprijinjndu-$i capul pe
nunchii ridicati. Roderick i$i petrecuse bratele in jurul ei.
intreba incet daca era bine. Ea nu ridica privirea, dar dadu
<lin cap. Roderick il privi pe Roscoe.
- Bratul mi-a obosit, darn-am fost nici macar zgariat. Tu?
Roscoe i$i verifica maneca de pe antebratul stang.
-Cel mai mult a avut de suferit jacheta. Poate o zgarietura sau
Joua, nimic important.
0 privi pe Miranda. Ea ii sustinu privirea:

276

277

- - - - Stpfianie Laurens---- La fel ca Sarah. Nimic in afara de cateva vanatai de la cazaturc'\.


Chiar ;;i prin semilntuneric, Roscoe o vazu incruntandu-sc.
Ar trebui sa curatam zgarieturile alea.
Roscoe cobori privirea spre silueta intinsa pe podea intre ei ~I
i;>i simti trasaturile inasprindu-i-se:
- Mai tarziu.
Mai tarziu, dupa ce reu;;ea sa i;;i stapaneasca - cat de putin agitatia furioasa sau orice ar fi fost emotia pe care i-o starnise
vederea lui Kempsey atacand-o pe Miranda.
- Hai sa-i cazam pe a;;tia doi cum se cuvine. Apropiindu-se de
u;;a, o deschise ;;i arunca o privire afara. Cater?
-Sunt aici, domnul meu.
Informat in privinta planului, majordomul ramasese la datorie.
- Excelenta Sa a avut vreo problema?
- Nicidec~m, domnul meu. Apartamentele ducesei-mama ~I
cele ale ducesei sunt prea departe de galagie. Nu au fost deranjate.
Lady Edwina a ie;;it intr-adevar, dar Excelenta Sa a convins-o ca
tineti lucrurile sub control ;;i nu v-ati dori sa intervina. Ulterior
s-a retras.
- Foarte bine. Te rog sa o informezi pe Excelenta Sa ca tulburarea s-a incheiat ;;i poate acum sa se retraga la culcare.
- Da, milord. Doriti ca ticalo;;ii sa fie incuiati in beciuri?
-Nu. Roscoe se intoarse ;;i il vazu pe Rawlins impingandu-1
pe Dole spre u;;a. Mudd se apleca ;;i il ridica pe Kempsey, inca
incon;;tient, pe un umar. Magazia de langa grajd a fost pregatita
pentru a-i primi - i;;i pot racori capetele acolo.
- Prea bine, milord. Am sa transmit Excelentei Sale mesajul
domniei voastre.
Cater se inclina ;;i se retrase.
Roscoe tinu u;;a deschisa ca Rawlins ;;i Dole sa poata trece,
urmati de Mudd ca.rand trupul incon;;tient al lui Kempsey. Arunca
apoi ~ privire spre Roderick ;;i Sarah. Ambii erau in picioare, de~i
nu era clar care dintre ei il sustinea pe celalalt. Miranda ii urmarea
;;i ea. Ezita, dar nu se apropie sa i;>i ajute fratele.
Intinzandu-se, Roscoe o prinse de mana, o trase spre el, apoi o
conduse afara din incapere.

278

------ rr'otu( sau nimic - - - Ea ofta. Cu vatraiul atarnandu-i pe langa corp, cu cealalta mana
intr-a lui, strabatura coridorul, trecand de u;;a deschisa a
1 merei lui Roderick ;;i ajungand la odaia ei.
in spatele lor ii auzira pe Sarah ;;i pe Roderick intrand in
' mera lui. U;;a nu se inchise, dar Roscoe era cu gandul la alte
lu ruri, nu la a-1 ajuta pe Roderick sa se urce in pat. Sarah putea
e descurce ;;i singura.
Tensiunea din el se potolise putin, dar era inca prezenta,
It -rband sub suprafata. Nu avea sa paleasca pur ;;i simplu, nu
11 a curand, nu cata vreme avea sa i;>i mai aminteasca moment nl in care, cu vatraiul ridicat in aer, Miranda navalise in
n aperea intunecata. Imaginea i se intiparise in minte ;;i era
11 ne;;ters, la fel ca junghiul imposibil de taios al fricii salbatice
1 care il provocase.
Strangand din buze, deschise larg u;;a camerei ~i o urma,
nchise u;;a in urma lui, apoi, cum o tinea de mana, o trase inapoi,
ucind-o pe calcaie pana se opri cu un ,,of" ;;optit cu spatele lipit
rl u;;a ;;i fata la el. 0 tintui acolo. Prizoniera.
Vatraiul cazu zanganind pe podea.
Ridicand mainile spre pieptul lui, Miranda clipi, cu ochii mari,
r cu expresia dominata de o siguranta calma ;>i de o convinre limpede.
El ii prinse ;;i ii sustinu privirea, ;;i pret de o clipa prelunga lasa
nsiunea sa vibreze intre ei, apoi spuse incet:
- Sa nu te mai napuste;;ti niciodata a;;a intr-o lupta.
Tonul ii era categoric, fara echivoc, un ordin - o avertizare n care rasuna o porunca. Sprancenele ei se arcuira u;;or. Nu i;>i
desprinse privirea dintr-a lui:
- Daca nu mai intri in astfel de lupte, promit ca n-am s-o
mai fac.
El ingusta ochii, dar hotararea ei ramase neclintita; ba chiar
apata o expresie ;;i mai ferma,
- Femeie nesabuita.
Privirea ii cobori, atintindu-se pe buzele ei.
- Barbat enervant.
Se scurse o clipa cat o bataie de inima,
1 d nsa

279

------ Stpfianie Laurens ---- - Capul lui cobori, ea se intinse in sus, iar buzele Ii se unir
intr-un sarut atat de feroce, atat de lacom, atat de imperativ $i d
flamand incat Ii se taie rasuflarea.
Pasiunea se aprinse. Nu in flacari, ci in valvatai.
Mainile lui alunecara innebunite pe trupul ei, urmarind,
conturand, mangaind.
Gasi cordonul halatului $i ii trase smucit. Ease scutura de ve~
mant $i.se lipi de el.
Degetele lui trecura peste nasturii cama$ii de noapte,
incurcandu-se cand, manat de disperare, ,ii desfacu. Auzi cev
sfa$iindu-se.
Ei nu paru sa ii pese. Se elibera de cama$a de noapte, i$i incolacl
bratele goale in jurul gatului lui $i ii saruta ca $i cum ar fi vrut sit
ii devoreze.
Apoi se napusti asupra hainelor lui cu ardoarea frenetica a
unui dervi$.
Scapand de haine, strabatura ca un vartej camera pana la pat.
Gol in sfar$it, o culca pe saltea. Se cufundara impreuna, cu
trupurile modelandu-se, imbinandu-se. Ea i$i incolaci bratele
in jurul lui, arcuindu-se pentru a-$i lipi sanii de pieptul lui,' cu
picioarele impletindu-se cu neru$inare cu ale lui.
El ii asedie gura, aruncandu-i din nou pe amandoi in sarutul
salbatic, $i dadu frau liber pasiunii $i dorintei.
Degetele ei se rasfirara $i ii mangaiara, $i ii purtara mai
departe.
El o trase mai aproape $i, dintr-o singura zvacnire, o patrunse, $i impreuna, cu limbile cautandu-se flamande $i degetele
impletite, se abandonara orbe$te pasiunii nestapanite.
~i se lasara mistuiti de flacari.
Cu trupurile unindu-se cu disperare intr-un ritm tot mai alert,
lasara pasiunea sa ii cuprinda, sa ii topeasca $i sa ii mane inaintc.
Celebrand victoria.
Exorcizand teama.
Savurand triumful lor nebunesc.
Sfar$itul, atunci cand veni - cand se inalta $i se prabu$i peste
ei - fu nimicitor, zguduindu-1 pana in fundul sufletului.
280

------ r:fotu( sau nimic ---- - -

rI
1

$Oca sa vada, sa inteleaga $i sa realizeze cat de tare se

I ta ea de el. Cat de incontrolabil, disperat $i neinduplecat

,. gata el de ea.
- Incercarea de a omori pe cineva in casa unui duce e un drum
ur catre spanzuratoare.
A$ezand un scaun cu speteaza spre Kempsey $i Dole, care
teau ghemuiti pe scaunele de muls in magazia de langa grajd, cu
111 iinile legate la spate, Roscoe incaleca scaunul $i, incruci$andu-$i
I 11 ~ele peste spatar, 1$i privi prizonierii cu nimic mai mult decat
ga curiozitate.
Mudd statea in picioare in spatele lui Kempsey, iar Rawlins in
1po.tele lui Dole. In spatele lui Roscoe, Roderick se sprijinea intr-o
. , ja, evitand sa-$i lase greutatea pe piciorul rupt, cu bratul Inca in
I1 nduliera din c'a uza claviculei rupte, $i ii studia cu o indiferenta
zibila pe barbatii care ii ranisera.
lancandu-1 pe Roderick, cu un aer mult mai putin indiferent,
teau Miranda, cu bratele incruci$ate $i expresia severa, $i
h, cu o mana varata pe sub cotul lui Roderick.
Roscoe era multumit de aceasta a$ezare in scena. Kempsey $i
11 l ii intelesera $i ei rostul. Kempsey in special ii studie pe cei trei
1 I n spatele lui Roscoe cu o expresie de intelegere circumspecta,
111 inte de a-$i muta ochii spre acesta.
Kempsey nu spuse nimic, doar a$tepta. Dole ramase cu ochii in
I' mant, cu privirea atintita in podeaua acoperita cu paie.
Zambind in sinea lui, Roscoe inclina capul spre Kempsey.
- 0 infractiune demna de spanzuratoare, dar pe care, gratit:!
I" ~ ~iei mele, pot sa o transform in deportare, in cazul in care imi
11tmeti tot ce vreau sa $tiu.
Kempsey $i Dole schimbara o privire, apoi Kempsey se con' ,. :i.tra din nou asupra lui.
- Ce vrei sa $tii?
- Totul, pana la ultimul detaliu, tot ce puteti sa-mi spuneti
cl (' pre Kirkwell.
ei doi schimbara din nou o privire, apoi Kempsey spuse:
- Daca iti spunem tot ce $tim, garantezi ca vom fi deportati,
11 t1 spanzurati?
oscoe incuviinta din cap.
281

- De uncle $tim ca 0 sa te t:.


nie L aurens - - - - 11
- -_Nu $titi. Insa nu am nici u
In cmda talentelor voastre, nl de cuvant?
vreau pe barbatul care v-a a:ngun motiv_ seri~s de a proceda altfel.
pe moment.
1u suntet1 decat ni$te unelte. Eu fl
KempsA
ey $i Dole parura s?jat, iar voi nu ma interesati decl\t
Kempsey ll privi.
-In regula, dar nu $tim lbua poarte o conversatie muta, apol
Roscoe _Pu.tea pune pariu. d
- Descnet1-l pe KirkwelL tlte.
Descrierea pe care i-o o .i $tiau mai multe decat credeau
.. d D 1
eri
.
tarn e o e, era in mod e~
descrises: $i Gallahager.
. Kempsey, completata prin comen. - Dupa ce m-ati rapit pe n1dent a aceluia$i barbat pe care ii
nck. Uncle?
-La taverna Hood and Caine, i-ati trimis vorba, spuse Roderaspunse Kempsey. Eun ...._.
-1
~Kl
sa 1 _contact~~' dar ne-a C.er' e - :ot acolo uncle ne-a $i angajat,
urmatoare sa-1 spu nem ca aios v1clean - nu aveam cum altfel
spus ca ne va plati ~i restul_ ht sa ne intalnim cu el acolo in ziua
Roscoe lasa o clipa sa s~ . facut treaba. O confirmare apoi a
'
- Kirkwell v-a platit ~ _snilor.
Clifford - aveti idee, ati a irga, apoi intreba n,etulburat:
pentru :~re il voia pe do~! rapiti $i sa-1 ucideti pe domnul
Ambn barbati clatinar~ cf.S vreun indiciu legat de motivul
. - ~u a~ in~rehat, spus ~ flifford mort?
$1 m a1 e $1 penculo s.
. cap.
. - Core:t. Kirkw ell v-a ~.mpsey. Nu face bine pentru afacere
Clifford dm Londra inain'=e
_--N~ - a fo st i deea n c:::,a:tt anume sa il scoateti pe domnul
arat a dm cap spr e Rodei::- a-1 omori?
~01a
. sa- il omo ran:i $i sa -lC.
a ca sa- ne sa1vam pielea. Kempsey
uncle sa fie c~ s igu.ranta ~~:~rkwell n e-a spus uncle locuie$te.
-A ment10nat explic::::it'am cadavrul undeva in apropiere,
Roscoe.
Ambii barba t i i:ncu~rii~t1 voia sa fie gasit mort? intreba
- Facea parte din inst::rr~
Roscoe re~inu a cea in~o di_n cap.

1~1, ~pus~ Dole.


282
1t1e m mmte.

--- - - Totu( sau nimic --- - -

- Atunci de ce nu ati urmat instructiunile lui Kirkwell $i sa-1


ti pe domnul Clifford mort pe Chichester Street?
- Fiindca eram destul de siguri ca Kirkwell nu avea restul
l1 nilor, spuse Kempsey. Sau chiar daca ii avea, intentiona sa
n alee oricum intelegerea $i sa nu ne mai plateasca, ci doar
dispara.' Din cate $tiam noi, poate chiar ne urmarea din parcul
1 intunecat, sau ar fi putut supraveghea taverna ca sa vada
d a ne faceam aparitia a doua zi, dupa cum hotarasem. Daca
') ream, foarte probabil treaba fusese facuta - putea sa plece
1 r $i simplu $i sa nu ne mai plateasca, iar noi nu am fi $tiut
1nde sa il gasim. Doar nu era de prin zona - cineva cunoscut de
menii de acolo.
Cei doi $tiau intr-adevar mai multe decat crezusera.
- Ce anume, intreba Roscoe, te-a facut sa crezi ca Kirkwell nu
w a ballii?
Kempsey se incrunta.
- A$a am avut eu impresia. Jacheta ii era veche $i uzata,
nosita la maned, dar se purta ca $i cum n-ar fi observat - ca $i
um tocmai ar fi luat-o de pe Bond Street, daca intelegi ce vreau
spun .
-Era un gentilom. Dole ii arunca o privire lui Roscoe. Nu un
I' ntilom a$a ca tine, dar totu$i un gentilom. Ochii intunecati ai
I i Dole alunecara spre Roderick. Mai degraba a$a ca el, acu~ ca
111 gandesc mai bine.
Kempsey, $i el cu ochii atintiti asupra lui Roderick, dadu
in cap.
- Da - impresia noastra a fost ca Kirkwell era un gentilom de
ra pe care il parasise norocul. A$a parea.
- In regula.
Roscoe ii facu sa se concentreze din nou asupra lui.
Chiar daca erau ni$te cutitari, erau cutitari care supravietuira panel la o varsta rezonabila; le respecta instinctele. Remarc sera destul de repede diferenta de statut dintre el $i Roderick.
-Cum in tentionati sa va asigurati ca primiti $i restul banilor?
Kempsey se foi.
- Ne-am gandit ca daca Kirkwell il voia pe Clifford mort, atunci
ca n u ne platea diferenta, puteam sa cerem 0 rascumparare
ntru a-1 reda pe Clifford familiei lui, $i astfel am fi obtinut restul

I,

283

------ Stpfianie Laurens------

- - - - - - 'T'otu[ sau nimic ---- - -

de bani. A$a ca I-am rapit - Kempsey arata din cap spre Roderick $i I-am scos din Londra, apoi i-am dat de $tire lui Kirkwell prin
intermediul unchiului meu. El trebuia sa mearga la Hood and
Gable a doua zi, sa dea ochii cu Kirkwell $i sa-i spuna ca I-am prins
pe Clifford $i o sa-1 omoram $i o sa-i lasam cadavrul in Pimlico
dupa ce ne platea restul de bani.
Roscoe dadu din cap.
- Un plan rezonabil. ~i ce s-a intamplat?
-Pai nu $tim, nu? Daca Kirkwell platea $i restul, unchiul meu
urma sa-i dea de $tire fratelui m eu in Birmingham, iar el sa vina la
casuta sa ne spuna, dar dupa ce ne-ai gasit $i 1-ai luat pe Clifford,
am fost tot pe drumuri cautand, a$a ca nu am aflat nimic.
- Chiar $i a$a, spuse Dole, daca Kirkwell ar fi platit imediat, ca
un om cinstit, am fi aflat in ziua de dinainte sa ajungi tu la casuta
$i am fi fost deja pe drumul inapoi spre Londra, ducand cadavrul,
inainte sane gase$ti.
Kempsey, cu fruntea plecata, dadu din cap.
- Da - daca ar fi sa pun rama$ag, a$ zice ca Kirkwell nu a platit.
- Unchiul tau avea de gand sa-i spuna lui Kirkwell uncle v-ati
dus cu prada lui?
- Nu - nu suntem neghiobi. Nici macar nu avea de gand sa-i
spuna ca plecasem din Londra - aia a fost doar o masura de precautie din partea noastra $i am pregatit astfel terenul ca sa obtinem mai U$Or o recompensa in schimbul lui Clifford.
Actionasera convin$i ca Kirkwell nu avea banii. Roscoe reflecta,
apoi intreba:
- Uncle il pot gasi pe unchiul tau?
Kempsey deveni circumspect. Roscoe ofta:
-Nu ma iritereseaza unchiul tau, ci doar ce poate sa-mi spuna.
Daca Kirkwell a primit sau nu mesajul vostru $i, daca da, ce a
raspuns. Poate un chiul tau a reu$it sa-1 urmareasca inapoi pana la
locuinta lui - cine $tie?
Kempsey cobori privirea ~i nu spuse nimic. Dupa o clipa,
Roscoe spuse incet:
- Intelegerea noastra era pentru tot ce vreau sa $tiU.
Kempsey stranse din buze, dar, dupa o clipa, bombani:
- Goodman Yard, nu departe de Turn.
- Numele lui?

Kempsey i-1 spuse.


Nu prea mai aveau ce altceva sa afle de la cei doi. Roscoe se
ridica in picioare.
- Politi$tii vor veni azi mai tarziu sa va ridice. Daca ne mai
faceti probleme, noua sau lor, intelegerea noastra se va anula, iar
pe voi va va a$tepta spanzuratoarea.
Dupa care intoarse $i, facandu-le semn lui Roderick, Sarah $i
Miranda sa porneasca inaintea lor, ie$i.
Zece minute mai tarziu se aflau cu totii in biblioteca; Henry
tatea la masa cea mare scriind o scrisoare catre magistratul
local, lordul Bramwell. In picioare in fata $emineului, Roscoe li se
c dresa lui Mudd $i Rawlins:
- Voi doi porniti spre Londra imediat. Aflati ce s-a intamplat
u unchiul lui Kempsey - vedeti ce $tie.
Mudd $i Rawlins dadura din cap. Rawlins intreba:
- Va intoarceti $i voi?
-Noi vom porni maine. Jordan e in vizita la familia lui azi,
larva porni $i el spre ora$ din Derby, tot maine.
- Ii vom spune lui Rundle.
Mudd saluta $i pleca, insotit de Rawlins. Roderick surprinse
rivirea lui Roscoe.
- Inapoi in ora$?
Roscoe incuviinta:
- Entwhistle a spus ca ar trebui sa fii in stare sa calatore$ti.
ndreptandu-se spre canapeaua pe care era a$ezata Miranda,
.1nata in fata cele pe care stateau Sarah $i Roderick, se a$eza $i
1.:i atinti privirea asupra lui prietenului sau. Gande$te-te la asta.
Kirkwell ii angajeaza pe Kempsey $i Dole sa te omoare $i sa iti
I a cadavrul undeva uncle sa fie sigur gasit. Te vrea mort $i vrea
u fii declarat mort imediat, dar nu le plate$te decat jumatate din
i-au cerut. Tot ceea ce $tiu $i ei $i noi sugereaza ca Kirkwell
11 t avea suficienti bani pentru a plati $i cea de-a doua jumatate
.1
norariului - cred ca banuiala lui Kempsey $i Dole in aceasta
11 ivinta e corecta. Prin urmare, Kirkwell se afla aproape sigur la
I ,1 dra $i sta prost cu banii. Deci care e eel mai probabil motiv
pl'J1.tru care a pus sa fii omorat?
Roderick se incrunta.

284

285

------ Stryfianie Laurens------

------ Totu{ sau nimic ------

- Banii, ii sugera Roscoe. Mobilul eel mai probabil sunt banii.


Teorie care e sustinuta $i de precizarea lui ca voia ca trupul tau
sa fie gasit. Singurul mod in care ar putea profita cineva de pe
urma mortii tale ar fi daca domeniul tau ar trece in mainile
mo$tenitorilor tai, iar asta nu se va intampla rezonabil de repede
decat daca ti se gase$te cadavrul $i e$ti declarat oficial mort.
-Dar...
Roderick arunca o privire spre Miranda.
-Dar eu sunt mo$tenitoarea lui. Miranda il privi pe Roscoe.
Am mai discutat despre asta.
- ~tiu, spuse el. Dar in mod evident ne lipse$te o informatie
relevanta. Chiar $i a$a, am aflat tot ce se putea de aici. Raspunsurile
la intrebarile cine e cu adevarat Kirkwell $i de ce crede ca va profita
de pe urma mortii lui Roderick se afla la Londra.
Miranda ii sustinu privirea, apoi incuviinta din cap.
-Ai dreptate. il privi pe Roderick. Deci maine pornim la
drum.
Pentru a-1 vana pe Kirkwell $i a se asigura ca fratele ei nu tocmai
mic ramanea in siguranta.

-Acum ca Roderick s-a refacut suficient, ar trebui sane intoarm. La capatul treptelor pornira la plimbare, inaintand agale pe
nleea pietruita ce incercuia paji$tea larga. Trebuie sa-ti multumesc
din nou pentru ospitalitate. Faptul ca am putut sa ne refugiem
ici a fost un dar divin. Fara sprijinul tau $i al lui Caroline, $i al
lor din casa, Roderick nu s-ar fi recuperat atat de rapid.
- Cat despre asta, draga mea, a fost cu adevarat o placere pentru
noi. Lucasta ii zambi. Dar daca dore$ti sa ma rasplate$ti, poti sa
faci indeplinindu-mi o dorinta. Tu $i matu$a ta - $i Roderick,
l sigur - sunteti stabilite permanent in ora$?
- in momentul de fata, da. Intentia noastra este sa ramanem
p na se casatore$te Roderick. Dupa ce se a$aza la casa lui, eu $i
rn atu$a ... ei bine, am presupus dintotdeauna ca ne vom mu ta
napoi la Oakgrove.
- Iar fratele tau a cunoscut vreo tanara lady in capitala?
- Nu. Nu inca.
Poate ca Sarah era mai mult decat o prietena in ochii lui
J derick, dar Miranda nu $tia cum avea sa evolueze relatia infi' pata intre ei.
- ~i cum ramane cu tine? Lucasta ii arunca o privire curioasa.
$tiu ca o sa-mi spui ca ai douazeci $i noua de ani $i incepi sa te
I clID ,,inveche$ti", dar vad destul de clar Ca, pentru Un anumit tip
1'1 gentleman mai matur, ai fi o sotie excelenta.
Miranda fu tentata sa se eschiveze, dar...
- Am avut cativa pretendenti - de fapt, am un potential pre11ndent $i in prezent -, dar inca ne gandim amandoi daca are rost
, imi ceara mana oficial.
Se gandea la Wraxby, dar, cand rosti cuvintele, i$i dadu seama
1 , vorbele ar 6. fost mai potrivite in cazul... fiului Lucastei.
- Chiar a$a? Dupa o clipa, Lucasta adauga, parand sincer
11 0dumerita: Ce ciudat. M-a$ fi a$teptat ca, data fiind situatia tav nd, daca am inteles eu corect, o avere confortabila $i nici o
.1I! restrictie care sate impiedice - tu, eel putin, sate la$i condusa
.11' pasiune $i respect... dar iarta-ma. Lucasta puse U$Or 0 mana pe
I 11. ~ul ei. Ma dovedesc insuportabil de bagacioasa, o prerogativa
111 are doamnele de varsta mea $i-o exercita frecvent.

Capito[u[ 15
~
Cateva ore mai tarziu, dupa ce se consulta cu doica in privin~a
diverselor mijloace pe care ar fi putut sa le foloseasca pentru a
U$Ura calatoria lui Roderick la Londra, Miranda ie$i pe terasa $i
inspira adanc aerul tare de provincie.
-iti faci rezerve pentru cand te vei intoarce la Londra?
Se intoarse $i o vazu pe Lucasta trecand pragul U$ii din spatelc
ei $i ii zambi:
- Da. Aerul de la tara miroase mult mai frumos. Mai duke ~I
mai parfumat.
-A$a e. Gasesc ca aerul din Londra e oarecum amar. Venind
langa Miranda, Lucasta cobori leganat treptele. Plimba-te cu
mine. Avem o jumatate de ora pana sa sune gongul pentru pram;
$i inteleg ca iti vom pierde compania maine-dimineata.
286

287

- - - - - Steyfianie Laurens----Netulburata, Miranda ii zambi. Putea accepta o atitudine


bagacioasa; in schimb poruncile dictatoriale precum cele de care
facea uz matu$a ei erau o cu totul alta poveste.
-Asta, draga mea, e o conversatie pe care am purtat-o cu fiecare
dintre fiicele mele - sper ca nu ma vei considera deplasata daca
iti ofer acela$i sfat. Fara a mai a$tepta permisiunea ei, Lucasta
continua: Pentru a-$i asigura fericirea in viata, e absolut necesar
pentru o lady sa se cunoasca bine, sa $tie clar ce dore$te - ce o va
face sa se simta implinita -, apoi sa mearga inainte $i sa smulga
de la viata tot ceea ce i$i dore$te $i ii trebuie. Lucasta flutura din
mana cu un gest de respingere. Orice idee cum ca viata iti va oferi
aceste lucruri fara sate implici active profund gre$ita. Trebuie sa
decizi ce vrei $i sa iei masuri pentru a obtine acel lucru - nimeni
nu gase$te adevarata fericire altfel decat actionand.
inaintara inca cativa pa$i, apoi Miranda murmura:
-Asta e foarte profund.
- lntr-adevar. ~i e $i incontestabil. Lucasta i$i desprinse mana
de pe maneca Mirandei. intamplarea face sa fi purtat recent o
discutie cu Julian, pe un subiect asemanator. Evident, tu il cuno$ti
sub cealalta fa ta a lui, dar 1-ai v~zut $i aid, uncle e fiul meu, unchiul
lui Henry, fratele Edwinei, cumnatul lui Caroline. Nu-mi permit
sa-ti povestesc eu de ce a trecut prin aceasta transformare, dar
dupa cum i-am aratat $i lui, data fiind situatia actuala, s-ar putea
sa fie posibil sa inverseze ceea ce a fa.cut acum cativa ani $i sa
redevina lordul Julian Delbraith.
Miranda se incrunta.
- E posibil a$a ceva?
Lucasta confirma din cap, cu o expresie ferma a buzelor:
-A$a cred. ~i daca ar putea fi convins in acest sens, ar conta
atat de mult pentru viitorul lui - pentru restul vietii lui.
De ce ii spunea Lucasta acele lucruri? Ducesa-mama nu era o
femeie care sa palavrageasca doar de amorul artei.
Raspunsul parea evident; daca Roscoe reintra in pielea lordului
Julian Delbraith... Miranda ii ~runca o privire ducesei-mama.
incerca oare mama lui sa le aranjeze casatoria? Sau Lucas ta avea
in minte un alt scop - eventual sperand ca ea avea sail incurajeze
sa refl.ecteze asupra acestei optiuni?
- Mama.

288

--- - - rr'otuf sau nimic - - - - Se intoarsera amandoua $i il vazura exact pe eel despre care
v rbeau traversand paji$tea spre ele. Miranda ii arunca o privire
ur ta ducesei-mama $i vazu un zambet de o inocenta deplina
nflorind pe chipul Lucastei.
- Dragul meu, ce incantare. Tocmai discutam despre intoarrea ta in capitala - vei lua trasura de calatorie pentru bietul
I derick, nu-i a$a?
- Da. Privirea lui Roscoe - a lui Julian - se muta de pe chipul
111amei sale pe eel al Mirandei, apoi se intoarse din nou la mama
lui. Tocmai veneam sa intreb daca nu cumva asta va va incurca
"v ntualele voastre planuri. Am s-o trimit inapoi imediat, dar i-ar
e bine lui Roderick sa-$i tina piciorul ridicat.
- Bineinteles, dragul meu. Mama lui il batu U$Or pe brat. ~i nu,
,unt hotarata sa raman aid in viitorul apropiat - eel putin pana la
Craciun - , deci poti sa-i dai voie vizitiului sa ia o scurta pauza in
c pitala inainte de a-1 trimite inapoi.
- Multumesc.
Din c~sa rasuna dangatul grav al gongului ce anunta pranzul.
R scoe ii oferi bratul mamei sale.
- Multumesc, dragul meu.
Lucasta i-1 lua $i, cu Miranda venind incet pe langa Roscoe, se
ntoarsera in casa.
La masa de pranz Miranda deslu$i cu o claritate dureroasa un
n ajuns al plecarii lor: Roderick $i Sarah nu voiau sa se desparta.
at fiind curajul cu care sarise Sarah in apararea lui Roderick
,: faptul ca Roderick ii acceptase ulterior ajutorul, Miranda se
I trebase Cat de departe ajunsesera lucrurile intre Cei doi, Cat de
vrofunda era afectiunea care inflorise intre ei.
Acum amandoi erau vizibil posomorati la gandul de a nu-1
1nai avea pe celalalt aproape, de a nu se mai putea bucura unul de
mpania celuilalt. Nu ca s-ar fi impotrivit sau ar fi stat imbufnati,
n
faca sau sa spuna ceva fati$, insa era cat se poate de evident
ntru toti cei din jurul mesei ca amandoi erau abatuti.
Sarah i$i pierduse pofta de mancare. Roderick ~ra palid la
'< ta. Amandoi se straduiau sa raspunda politicos $i fara retineri
~entariilor ce le erau adresate, dar cand vorbeau unul cu celalalt
. propierea dintre ei scanteia, iar expresia din ochii lor ... impresia

289

------ Stph.anie Laurens---- - distincta pe care ~i-o forma Miranda era ca amandoi hotaraserA
sa fie curajo~i.
Poate irational - cad orice legatura concreta intre Roderick ~I
Sarah ar fi marcat sfa.r$itul rolului ei in viata lui Roderick - se trezl
totu$i cautand solutii pentrn a le permite sa-$i duca mai departe
povestea de dragoste.
Ea nu era o persoana romantica - ba chiar se saturase de pove~tl
rornantice de cand cu teribila ei logodna din urma cu multi ani - ,
dar daca exista o $ansa, i~i dorea acea fericire pentru Roderick.
Langa Miranda, Roscoe urmarea interludiul din cealalta parte
a mesei, unde Roderick $i Sarah erau a$ezati unul langa celalalt.
Lucasta, Caroline, Edwina $i Henry 1ntrelineau conversatia, atr<'lgandu-i 1n discutie pe el $i pe Miranda cu diverse comentaril
relaxate l?i palavrageala voioasa, dar la celalalt capat al mescl
atmosfera era dominata de o alta emotie. 0 emotie cu care dt>
data aceasta, putea sa empatizeze. ~i el 's-ar fi simtit abatut dad\
l~ar fi a$teptat separarea de Miranda.
Care avea sa se produca in curand.
lnsa perspectivele lui Roderick $i Sarah erau dare; daca doreau
sa duca relapa lor la ceva mai profund decat o prietenie, puteau s<l
o faca~ Nu trebuiau decat sa se hotarasca, apoi sa-$i duca hotararea
la indeplinire.
Ii arunca o pri.vire femeii de langa el, apoi cobori ochii in
farfurie. Ce bine ar fi fost daca viitorul lui $i al Mirandei ar fi putut
sa fie redus la o 1ntrebare la fel de simpla. lnsa a$a cum stateau
lucrurile, in ceea ce ii privea pe ei doi, nu credea ca se putea gasl
vreo solu~ie.
Desigur, 1n cazul lui Sarah $i Roderick, Sarah era .cea care avea
o reputa~ie mai pun favorabila, dar familia ei o protejase, $i nu
ajunsese efectiv sa cada in dizgraiie. Cazul lui era cat se poate
de diferit.
Coborarea lui la un statut mai putin respectabil era, eel putin
din punctul lui de vedere, ireparabila. Imposibil de inversat, cu
atdt mai putin de ~ters.
Ceva mai tarziu !n dupa-amiaza aceea, cu bagajele facute ~I
pregcitita pentrn a pleca in dimineata urmatoare, Miranda pornl
spre gradina de trandafiri pentru a face o ultima plimbare in ace!

290

.- - - rTotu( sau nimic ---- - c magic $i a profita de un moment de lini$te pentru a refl.ecta.
l ntru a cantari tot ceea ce afl.ase de cand sosise la Ridgware.
inaintand agale pe aleea din mijloc, cu ochii in pamant, renunta
-$i mai tina in frau gandurile $i le lasa sa ajunga oriunde voiau;
uvintele cat se poate de studiate ale Lucastei ii starnisera mai
multe ganduri ce ii goneau acum prin minte. Observatia due sei-mama ca singura cale spre fericire consta in a defini ceea
c conta eel mai mult i se paruse atat de relevanta incat ideea
sunase ca un clopot uria$ in sufl.etul ei.
Nu depindea decat de ea sa faca ce vo,ia cu viata ei. Avea de
1 s, avea optiuni $i, acum ca doamnele ii lamurisera statutul
t social, se parea ca avea semnificativ mai multe posibilitati decat
r fi crezut.
Un lucru era sigur - rolul ei de tutore al lui Roderick se inheiase. Indiferent daca o alegea pe Sarah sau o alta tanara drept
" ~ie, era deja pe picioarele lui, luand singur deciziile hotaratoare
p-ntru viata lui. Trecuse peste ea in aceasta privinta; iar ea inte1 ea acum $i putea recunoa$te ca, din cauza rolului ei familiar $i,
-ntru ea, predominant de tu tore al lui, amanase sa ia astfel de
d cizii in ceea ce o privea pe ea insa$i. Cochetase cu acele ganduri,
cl r nu aco~dase niciodata propriei vieti $i propriului viitor
eea$i atentie pe care o acordase vietii lui Roderick.
Avea douazeci $i noua de ani $i era suficient de bogata pentru
t ctiona dupa pofta inimii, fara obligatii fata de cineva care sa o
vendice. Registrul vietii ei era gol in acel moment; dupa spusele
I .ucastei, ei ii revenea sarcina de a-1 completa, de a defini cum
.ivea sa fie viata ei.
Ajunse la fantana dorintelor $i se opri, cu privirea atintita
upra suprafetei incremenite. Cum i$i dorea sa fie viata ei?
Fu nevoita sa scotoceasca departe in trecut, printre multi ani,
ntru a-$i aminti visurile ei, sperantele ei neatinse. Daca $i-ar
1 permis sa aleaga cu libertate deplina, fara prejudecati care
o limiteze, atunci, in ciuda tuturor semnelor de intrebare, a
stacolelor $i a ezitarilor, cea mai scumpa aspiratie a ei ramanea
ea de a se casatori $i a-$i intemeia o familie. Dar casatoria $i
milia erau scopuri finale; pentru a le atinge, trebuia mai intai sa
i:c easca un pretendent acceptabil $i - daca dadea complet frau
I her viselor ei - iubirea.
291

- - - - St91hanie Laurens----

- - - - 'r'otu( sau nimic --- - -

Ramase la marginea fantanii, privind fix apa, auzind in minte


toate argumentele obi$nuite, multe dintre ele cu vocea matu$ii ei,
cum ca ea, cu trecutul ei, pur $i simplu nu putea spera la astfel de
lucruri, ca iubirea era o complicatie stupida $i inutila, rezervata
doar celor nesocotiti, incapabili, slabi de inger ... Auzi inca o data
toate vechile mustrari, apoi inchise ferm U$a in urma lor $i asculta
in loc remarca Lucastei. Sta.tea in puterea ei sa decida, sa aleaga
detaliile $i sa le duca la indeplinire, sa i$i croiasca viata pe care
$i-o dorea, sa lupte pentru ea daca era nevoie. Sa aleaga un sot, sa
aleaga sa iubeasca ...
Inspirand scurt, i$i lasa imaginatia sa zburde libera, sa picteze
viitorul cum voia ... dupa cum i$i dote a inima ei.
In cele din urma clipi $i se concentra din nou asupra apei de la
picioarele ~i. Fantana dorintelor a lui Roscoe. Inca nu era noapte,
$i totu$i... Inchise ochii, vazu din nou in minte viitorul pe care $i-l
dorea inima ei nesabuita, $i i$i dori ...
-Miranda?
Deschizand ochii, se intoarse $i o vazu pe Caroline venind spre
ea. Ducesa zambi.
- Speram sa am ocazia sa discut cu tine inainte sa pleci.
- La fel $i eu. Puterea obi$nuintei, constata Miranda, era
greu de invins, $i banuia ca $tia care era subiectul pe care voia
sa il abordeze Caroline. Voiam sa te intreb ce crezi despre Sarah
$i Roderick, daca, dupa parerea ta, ar fi intelept sa incurajam
continuarea prieteniei lor.
Venind Ianga ea la fantana, Caroline afi$a un aer nedumerit.
Miranda inspira adanc $i ridica privirea.
- Pe scurt, pe baza a ceea ce $tii despre familia lui Sarah, crezi
ca daca Roderick ar veni in viitor sa-i ceara mana, oferta lui ar fi
bine primita?
- Iti spun cu deplina sinceritate, raspunse Caroline, ca $tiu
sigur ca familia ar privi cu ochi buni aceasta legatura - $i da, la
fel ca tine, vad ca potentialul exista deja. Par sa se potriveasca
uluitor de bine. Strangandu-$i mai bine $alul in jurul ei, Caroline
continua: Ar trebui sa iti explic ceva - in legatura cu Sarah. Arunca
o privire in jurul ei, apoi flutura din mana. Sa ne plimbam.
0 carare mai ingusta incercuia gradina inchisa intre ziduri;
pornira pe acea carare, la.sand fantana dorintelor in urma lor.

- Motivul pentru care Sarah se afla aici $i sta cu mine la tara,


departe de Londra $i de toate distractiile aferente, e fiindca in
ultimii doi ani - Inca de cand a debutat in societate - s-a comportat ... ei bine, nebune$te. Purtarea ei a fost adesea pe muhie de cutit, la un pas de dezastru, in asemenea masura incat
fectiv ii scotea peri albi bietei sale mame. Cel de-al doilea sezon
l lui Sarah, de acum cateva luni, i-a lasat pe parintii ei zguduiti purtarea ei a fast frivola, nestatornica, aproape U$uratica. Nu ca
s-ar fi produs vreun dezastru real - $i, da, ma refer la un dezastru
ocial, un comportament inacceptabil pentru o tanara dom11i$oara din inalta societate, dar dincolo de toate astea nu este
C\bsolut nimic in neregula cu sufletul lui Sarah. Cred ca tocmai
ie asta le-a venit atat de greu tuturor sa faca fata purtarii ei ra ca $i cum ea ar fi crezut ca asta era atitudinea de care trebuia
dea dovada, in loc sa fie copila duke de dinainte de debutul ei in
oocietate. A fast ca $i cum ar fi ie$it in societate fara a avea nici un
per de stabilitate $i s-a lasat dusa de val, atrasa irezistibil in cele
mai nesocotite cercuri.
Caroline ofta:
-A fast faarte greu pentru mama ei, dar, chiar $i a$a, de cand
ajuns aid, e mwt mai lini$tita, de$i inca mai aveam rezerve
privind directia ei. Insa din clipa in care a sosit Roderick, s-a trans. rmat. Sau, mai exact, a redevenit copila duke $i buna la suflet
care o cuno$team. Caroline inspira adanc. E ca $i cum Roderick
-ar oferi un reper. Ca $i cum el ar fi punctul ei de stabilitate $i eel
, re o incurajeaza sa fie ea insa$i, $i astfel renunta la masca falsa.
Miranda incuviinta din cap.
- Nu eram sigura in privinta ei, la inceput, dar ceea ce am
. zut a fost mai mult decat sufi.cient pentru a ma convinge ca i
1-ar potrivi, $i nu am nici urma de dubiu ca el dore$te sa continue
easta prietenie. Nu-ti pot oferi certitudini despre cat de prounde sunt sentimentele lui fata de ea, dar pot spune ca nu 1-am
Ve zut niciodata sa se arate atat de interesat de nici o alta tanara
rl mni$oara.
Caroline dadu $i ea din cap.
- Suntem de acord, deci - legatura ar trebui incurajata. Am sa
Ir criu parintilor ei $i surorilor ei mai mari. Caroline ii arunca o
I ivire Mirandei. Va trebui sa vedem ce putem aranja.

292

293

------- Strylianie Laurens-------

------- tr'otu( sau nimic----

- Ma gandeam ca, dupa ce ne intoarcem la Londra, Roderick se


va plictisi in scurt timp. Nu prea va putea sa stea pe pidoare timp
de inca vreo cateva saptamani. M-am intrebat daca nu cumva,
daca Sarah s-ar intoarce la Londra, n-ar putea veni sa-$i petreaca
zilele cu el pe Claverton Street, cam a$a cum facea $i aid.
-Am sa sugerez asta parintilor ei. In aceasta perioada a anului,
cum Londra e atat de lini$tita, nu vad nimic impotriva planului.
Miranda cobori privirea.
- ~tiu ca m-ai lini$tit in aceasta privinta $i in trecut, dar totu$i
trebuie sa intreb - $i trebuie sa $tiu raspunsul inainte ca lucrurile
sa mearga mai departe. Ridicand fruntea, intalni privirea lui
Caroline. E$ti sigura ca familia lui Sarah va considera gradul de
noblete al lui Roderick sufident de bun?
Caroline ii oferi un zambet scurt $i convins.
-Te pot asigura fara urma de indoiala ca familia va fi mai
degraba ingrijorata ca nu cumva lucrurile sa nu stea exact invers
- ca nu cumva familia lui Roderick sa considere ca indiscretiile
pe care Sarah le-a evitat la limita in ultima vreme ar putea fi un
semn al unei lipse ascunse de responsabilitate prea grava pentru
a putea fi trecuta cu vederea.
Miranda ii zambi.
- Cum familia lui Roderick e reprezentata, in acest context, in
primul rand de mine, ii poti asigura ca nu e cazul.
Multumite de intelegerea redproca, i$i continuara plimbarea,
apoi Caroline cobori privirea.
- Nu am venit sa discut despre Roderick $i Sarah, d despre
altceva - altdneva.
-Oh?
Aruncand o privire in lateral, Caroline ii surprinse ochii:
-Julian nu ti-a spus de ce a devenit Roscoe, nu-i a$a?
Infiorata de curiozitate $i de ceva mai mult, Miranda clatina
din cap.
- Nici nu o va face. Caroline i$i atinti din nou privirea asupra
cararii din fata lor. Fiindca ne afecteaza pe atat de multi dintre
noi - Lucasta, surorile lui, eu, Henry, de fapt, toti cei care locuim
aid -, el considera ca nu are dreptul sa imparta$easca povestea asta, ca nu e secretul lui. Caroline ridica privirea spre casa,
vizibila peste gardul gradinii. Ceea ce nu intelege e ca acum noi

toti $i toata lumea de aid are o datorie uria$a fata de el $i ne-ar


placea foarte mult sa i-o platim daca ar sta in puterea noastra.
u avem cum, nu in mod direct, dar poate ... Caroline inspira,
poi, evitand in continuare sa se uite la Miranda, i$i continua
gale plimbarea. Am deds ca trebuie sa-ti spun fiindca $tiu ca el
nu o va face, $i cred ca ai nevoie sa $tii.
Miranda ezita, apoi spuse incet:
-A$ vrea sa $tiu.
Caroline incuviinta.
-Totul a inceput cand erau copii - George, raposatul meu
ri t. $i Julian, fratele lui cu trei ani mai mic - $i s-a sfar$it acum
d isprezece ani.
Miranda asculta in timp ce Caroline ii descrise blestemul
' c miliei Delbraith $i ii explica diferenta dintre cum reactionase
T - orge $i cum raspunsese Julian in fata aceleia$i provocari.
t explica felul in care, ascunzandu-se de toti membrii familiei,
tul ei, raposatul duce, tarase domeniul in faliment, i$i condam11 se familia la sarade, apoi alesese solutia la$a, lasandu-1 pe
tele lui mai mic sa intervina, sa culeaga rama$itele $i sa in(h: -pte situatia.
- Pe scurt, Julian $i-a sacrificat viata - viata confortabila
p care ar fi dus-o altfel in calitate de aristocrat bogat, unul de
1,bftr$ie nobila $i foar.te veche - ca noi toti sa ne putem trai vietile
.1 1< cum ne a$teptasem. Caroline facu o pauza, apoi, coborand
. mai mult vocea, continua: Nu mi-am inchipuit vreodata ca un
I' rbat, cu atat mai putin un barbat a$a cum il credeam pe atunci
1 1, ar putea da dovada de un asemenea ... altruism ne$tirbit. Dar
,.1 facut-o. Ne-a salvat pe toti.
Caroline ii arunca o privire.
- ~tiu ca Lucasta nutre$te speranta ca ar putea, acum ca batalia
,. ( $tigata, sa inverseze procesul $i sa reapara ca Julian, ca fiul ei,
r. hiar daca imi doresc $i eu asta pentru ea, pentru surorile lui,
I'{' 1tru Henry $i pentru Julian insu$i, nu am sa mai fac nidodata
f'.' ~eala de a crede ca $tiu ce gande$te. Indiferent ce decizie va
1111'\ in aceasta privinta, $tiu ca va fi cea corecta - pur $i simplu,
111,\ e el. Nu am sa indraznesc sail imping nici intr-o parte, nici
II
alalta.

294

295

- - - - Stpfianie Laurens---I~i continuara plimbarea. Gandurile Mirandei erau involbu-

rate, recapituland, rememorand; ghicise faptul ca in spatele trans


formarii lui Julian se aflase o rasturnare majora de situatie in
care erau implicati bani, dar nu i~i imaginase o grozavie ca aceea
pe care i-o descrisese Caroline - tradarile repetate, neajutorarea
celor afectati. Dar i~i putea imagina, ~i intelege pe deplin, iinpulsul
nestapanit care 11 manase pe barbatul care devenise Roscoe sa i~I
salveze familia ... Nu ii venea deloc greu sa inteleaga de ce facus
ceea ce facuse.
in cele din urma ajunse sa reflecteze la ultimele cuvinte ale lul
Caroline. Nu se aflau departe de intrarea in gradina de trandafirl
cand, nedu_m erita, intreba:
- Daca nu vrei sa 11 impingi nici intr-o parte, nici in cealalta ...
- De ce iti spun secretul familiei? Buzele lui Caroline se
ridicara intr-un zambet stramb. Fiindca nu sunt oarba ~i, dupll
cum spuneam, vreau sa-1 rasplatesc ~i voi profita de orice cale care
mi se ofera. Oprindu-se, se intoarse spre Miranda, care se opri
~i ea. Mai mult decat oricine, Julian merita sa fie fericit. Dael
exista cat de putina dreptate in lume, atunci el, dintre noi toti, ar
trebui sa aiba parte de lini~te ~i fericire, de multumire ~i bucurie.
Caroline sustinu privirea Mirandei. Daca va veni vreodata clipa,
sau o ocazie, sau o situatie in care ai tine poate in mainile tale
puterea de a-i oferi oricat de putina fericire, atunci, daca o vel
face, eu ~i intreaga lui familie ~i toti cei de aici iti vom ramane
pentru totdeauna indatorati.
Privind-o pe Caroline in ochi, Miranda nu se putu preface cl
nu intelegea, dar...
- Intre noi ... e complicat.
- E un barbat complicat.
Se scurse un minut intreg, apoi Miranda inspira incordata.
- Daca va aparea vreo ocazie, am sa ... incerc. Dar nu ~tiu ce il
trece prin cap.
-Nici eu - nici altcineva. Dar asta e tot ce iti pot cer~ - sl
incerci. Caroline puse o mana pe bratul Mirandei ~i i-1 stranse
u~or. Multumesc. Eliberand-o, se intoarse spre arcada. Haide ar trebui sa ne intoarcem in casa, altfel Lucasta se va intreba
unde suntem.

296

- - - - !fotu( sau nimic - - Strabatand vioaie cararea alaturi de Caroline, Miranda i~i
use
ca pornise spre gradina de trandafiri pentru a cantari atent
1
Luatia. Chiar daca i~i stabilise directia in anumite privinte,
11 sea gradina ~i parasea domeniul Ridgware cu mintea impota de probleme ~i mai complexe.
Chiar daca era scandalos de fascinanta, povestea modului
11
are lordul Julian Delbraith devenise Neville Roscoe, regele
, 11 toforilor din Londra, nu o ~ocase efectiv. Reu~ise doar sa
'llblinieze ceea ce aflase deja la atatea nivele, in atatea feluri, incat
,I coperirea trecutului sau nu venea acum deceit sa intregeasca
I 'l' zentul lui intr-o maniera coerenta ~i logica.
.
Stand la fereastra camerei sale ~i studiind umbrele ce jucau
11 te paduri ~i paji~ti sub norii grei ce alunecau peste luna tot
111 i palida, 11 vazu acum limpede a~a cum era in realitate ~i nu fu
I 'I' a surprinsa.
Era complex, intr-adevar, dar ~i, din unele puncte de vedere,
1 -vizibil.
Dezvaluirile lui Caroline scosesera in evidenta asemanarile
11.ntre forta motrice care ii impinsese pe amandoi pana in acel
11 1 ment, ~i poate ca astfel se explica atractia dintre ei, eel putin
lrLun anumit nivel. Amandoi i~i traisera viata punand pe primul
.pl .n familiile lor, cei pe care ii considerasera ca fiind in grija lor
uh protectia lor ~i, fiecare cu propriul deznodamant, reu~ise
. i~i indeplineasca telurile. Insa in cazul amandoura nevoia
I miliilor lor incepea ~a paleasca. Sa se estompeze. Rolurile lor se
himbau.
Pentru amandoi.
Era ceva ce nu ~tiuse ~i nu ar fi. putut niciodata sa vada
, u sa descopere in Londra. Era o intelegere ce se datora ~e1I 'rii lor la Ridgware, ~i era recunoscatoare pentru asta. Certitut 1 nea ca ~i el incerca sa i~i croiasca drum printr-un labirint similar
p ntru a ajunge la un viitor satisfacator avea darul de a o alina.
I) -a o lini~ti.
.
Fusesera parteneri la salvarea lui Roderick. Poate ar fi putut
h parteneri ~i in a-~i defini fiecare viitorul. .. urmau sa fie nevoiti
rc o faca pentru a ghici daca aceste perspective de viitor aveau sa
1l includa pe amandoi. Sa coincida.

297

- - - - Stryfianie Laurens----

- - - - 'T'otu( sau nimic - - - -

Putea el sa redevina lordul Julian $i astfel sa fie eligibil ca


sot, ceea ce Roscoe nu ar fi putut fi niciodata? ~i mai important,
daca ar fi putut, ar fi vrut sa se insoare cu ea? Erau, recunoscu
ea, intorcand spatele ferestrei, doua intrebari separate, chiar dace\
decurgeau una din cealalta.
El nu batu la U$a, ci pur $i simplu o deschise; Miranda i$i dadu
seama ca ii auzise $i recunoscuse pa$ii pe coridor cu o secundc\
mai devreme. 11 privi intrand, inchizand U$a, studiind-o pentru o
clipa, apoi apropiindu-se de ea.
Roscoe era manat de un singur gand: sa profite cat de mult de
noaptea aceea. A doua zi urmau sa porneasca la drum spre Londra
$i spre vietile lor obi$nuite, iar acest interludiu - un moment
neprevazut intr-un loc protejat - avea sa se incheie. 0 devora din
ochi pe masura ce se apropie, i$i lasa privirea sa ii urmareascc\
liniile zvelte ale siluetei, curbele bogate ale sanilor $i $Oldurilor,
liniile elegante ale coapselor invaluite ispititor in matasea de
chihlimbar a rochiei.
Oprindu-se in fata ei, nu o lasa sa vorbeasca, ci ridica mainile
$i ii prinse fata in palme. Ridicand-o spre a lui, ii intalni privirea
pentru o clipa, apoi i$i pleca fruntea $i o saruta.
Lung, lent, indescriptibil de duke, sarutul se prelungi, se
desfa$ura fara intentie sau vointa; ea i$i abandona gura in voia
lui, a$ezandu-$i 0 mana peste dosul palmei lui, deschizandu-$i $i
mai mult buzele, cu limba mangaind $i invitandu-1 mai ad.inc.
Roscoe gusta in ea elixirul vietii; nu se putea satura de bogatia
pe care o oferea, dar, dandu-$i seama exact cat de graitoare era
acea fascinatie a lui fata de un simplu sarut, se forta sa se retraga,
sa incerce macar sa para cunoscator, amantul sofisticat care s-ar fi
dovedit cu oricare alta femeie.
Insa cu ea era un alt barbat . I$i dadu seama de acest lucru chiar
in clipa in care buzele Ii se desprinsera, cand inalta capul $i, ca
un om flam.ind de stimulare tactila, i$i lasa degetele sa ii alunece
prin valurile bogate ale parului ei, prins in seara aceea intr-un
coc lejer.
Mainile ei se odihneau acum pe umerii lui; alunecara U$Or spre
lavaliera $i scoasera acul, apoi, trecandu-$i palmele pe pieptul lui,
le lasa sa alunece in jos $i in lateral, deschizandu-i larg jacheta.

El i$i retrase mainile din parul ei doar cat sa se dezbrace de


ina $i sa o arunce spre un scaun, apoi se concentra din nou pe
d scalcirea minunatelor bucle matasoase.
Cu degetele ocupate sa-i descheie nasturii vestei, ea ii studie
~a printre umbre. Dar nu voia sa o $tie reflect.ind at.it de intens
u concentrandu-se prea mult asupra lui.
- Te-am vazut azi dupa-amiaza plimbandu-te alaturi de
C. roline.
- Hmm. Ii deschise vesta. I$i intinse degetele peste panza fina
ii acoperea pieptul $i stranse U$Or. Am discutat despre cum sa
r njam ca Sarah sail viziteze pe Roderick la Londra.
- 0 idee inteleapta. Parul ei se desprinse din coc $i se revarsa
n tr-o splendoare luxurianta peste umerii $i spatele ei. Retraganlu-$i degetele dintre $Uvitele dese, se dezbraca de vesta, i$i desheie rapid man$etele, apoi intinse mainile in spatele ei $i se opri
I $nururile rochiei. 0 trase mai aproape. E mai bine dee.it sa-i
I am sa stea abatuti $i sa ajunga la disperare inainte sa incerce sa
r njeze singuri o forma de intalnire.
Ocupata sa ii dezlege nodul complicat al lavalierei, Miranda
ldica privirea pe sub gene $i ii surprinse ochii. Ezita, apoi, cobond pleoapele, murmura:
- E ultima noastra noapte aid.
Roscoe nu voia sa discute despre acest lucru. Despre ei.
- Da. Ridicand o mana, ii prinse bland ceafa in palma.
l\propiindu-i buzele de ale lui, i$i pleca fruntea. A$a ca hai sa luam
c'lin ea tot ce putem.
0 saruta $i de data aceasta nu se opri. Nu voia sa vorbeasca
1 spre sfar$itul amenintator al legaturii lor, nu voia sa rosteasca
v rbele $i sa le transforme in realitate. Acest lucru era rezervat
11 ntru poimaine; in noaptea aceea, $i cu putin noroc $i in noaptea
11 .matoare, avea sa o poata tine inca in brate.
Tragand-o mai ferm spre el odata ce se prinse pe deplin in
, rut, i$i desprinse U$Or degetele de pe ceafa ei $i le lasa sa se
1ilimbe in jos pe gatul ei. 0 simti infi.orandu-se.
I$i lasa varfurile degetelor sa ii alunece peste clavicula, desen cmd-o cu delicatete pana la proeminenta umarului, $i se im1' ta cu reactia ei. in seara aceea era hotarat sa zaboveasca $i sa
. vureze. Absolut fiecare moment, fiecare geamat, fi.ecare clipa

298

299

------- Stq>hanie Laurens -------

------ rr'otu( sau nimic ----- - -

infiorata de tensiune plina de nerabdare, absolut fiecare secundA


de satisfactie din placerea ce avea sa urmeze. Fiecare bataie scanteietoare de inima hranita din pasiune, dorinta, tensiune crescanda $i descarcare.
$nururile rochiei se desfacura; fara a intrerupe sarutul, cu
degetele mangaind, conturand, zabovind pe curbele gratioase
ale bratelor $i umerilor ei, pe rotunjimile ispititoare ale sanilor,
cu palmele dezmierdand, ii cobori rochia pana la $Olduri, apoi
lasa matasea grea sa alunece singura pe podea.
Prin matasea diafana a cama!ilutei, inchise o mana peste sanul
ei, desfatandu-se cu fermitatea plina, cu potrivirea perfecta, cu
greutatea evocatoare. Fara intentie con$tienta, degetele lui ii gasira sfarcul $i ii stransera, ii tachinara ... ea gemu sub sarut, apoi se
apropie mai tare pe el.
Facu asta cu indrazneala, rasfirandu-$i degetele peste pieptul
lui, apoi alunecand in jos $i lateral, strecurandu-se pe sub carna$a
pe care o scoase de sub betelia pantalonilor pentru a i-o impinge
in laturi, peste spatele sculptural. Revendicandu-1.
El i$i inabu$i un tremur in fata posesivitatii fati$e, demne de o
amanta, din atingerea ei. Era ceva ce i$i dorea, ceva ce ii incanta ceva dupa care tanjea.
Gurile lor devenira mai incinse, mai lacome, dorinta crescand
tot mai mult. $i nu aveau nevoie sa o amuteasca, sa o restranga in
nici un fel. Noaptea aceea ii era in intregime dedicata ei, $i deci lui.
Cu ea, spre deosebire de toate celelalte femei de dinainte, gasea

incantare in placerea ei.


$i noaptea aceea - toata noaptea - era a lor.
Se rni$cau in arrnonie perfecta, in acord instinctiv. Hainele
cazura, dezbracate $i aruncate; mainile atinsera, mangaiara, dezmierdara $i posedara.
Revendicand din nou cu o incredere ne$tirbita prin spontaneitate, prin dorinta fati!?a.
Daca el era expert in acest domeniu, ea invatase rapid. Invatase
sa reactioneze la el, la mangaierile lui, sa aprecieze cele o mie
de placeri marunte ce cre$teau $i se acumulau in timp ce valsau
impreuna pe drumul spre paradis.
Miranda ii urrna fara sa ezite. Fara ganduri sau rezerve. Nuse
pripira, nu se grabira; chiar $i cand ramasera amandoi goi, inveli~i

oar in umbra fara substanta, dar in rest mistuindu-$i reciproc


simturile, se oprira sa guste clipa $i sa o absoarba. Sa atinga, sa
mangaie $i sa se minuneze. Sa se bucure de incantarea celuilalt $i
a gaseasca placere in explorarea senzuala a celuilalt.
Desprinzandu-se din sarut cu un geamat infiorat, Miranda
$i lasa capul pe spate, cu ochii inchi$i pentru a absorbi $i retine
mai bine senzatia mainilor lui puternice desenandu-i conturul
1.tmerilor, trecandu-i peste sani, coborand peste scobitura taliei,
peste abdomen, apoi intinzandu-se in lateral pentru a-i urmari
osesiv curba generoasa a $Oldurilor, inainte de a-i aluneca in jos
este coapsele goale.
Buzele lui le regasira pe ale ei in timp ce degetele lui pacatoase
i$i schimbara directia $i urcara incet, cu delicatete, $i totu$i
hotarat, pe interiorul coapselor ei. Una dintre maini i$i continua urcu$ul mangaietor pana se opri pe $Oldul ei, in vreme ce
legetele celeilalte zabovira, dezmierdand U$Or carliontfi dintre
oapsele ei.
Apoi mana de pe $Oldul ei se stranse, fixand-o. Indepartandu-i
land coapsele, i$i strecura degetele dincolo de perdeaua de
arlionti $i dezrnierda. Explorand, testand $i conturand incet.
Invatand din nou. Imprimandu-$i pe ea $i pe carnea ei intima atat
e sensibila atingerea reinvatata.
Gura lui sorbi din tr-a ei in timp ce degetele i se jucau pe simturi
i pe nervi, intetindu-i dorinta. Ea se hrani din el $i ii hrani la
"ndul ei cu fierbinteala crescanda a pasiunilor lor, cu dorintele
ot mai pronuntate, tot mai puternice, cu nevoia ce inmugurea in
i. El accepta tot ceea ce avea ea de oferit $i ii raspunse in egala
masura, dar... ea voia rnai mult.
Retragandu-$i 0 rnana de pe mU$Chii incordati, oteliti, ai spa" lui lui, i$i trecu palm.a peste trunchiul lui dintr-o parte, strecura
nana intre corpurile lor $i gasi coloana tare a erectiei lui, i$i
.ncolaci degetele in jurul lungimii fierbinti $i rigide $i mangaie
u indrazneala.
Concentrarea lui se risipi. Miranda i$i lasa degetele sa urce, apoi
trirnise intr-o alunecare U$Oara peste capul um.flat. Pieptul lui se
idica inspirand, dar nu o opri. in schirnb, i!?i relua dezmierdarile
,ntre coapsele ei, concentrandu-se din nou pe sarutul lor, pe
uniunea tot mai intima a gurilor lor, asaltul explorator al limbii

301

300

,l

------ St:JJhanie Laurens -----lui refiectand presiunea tot mai indrazneata a degetelor lui... $i o
lasa sa se joace.
Sa savureze bucuria de a-i oferi placere.
Ea se cufunda cu totul in joc, unul care deveni in scurt timp
un schimb senzual, in care ii rasplatea pentru explorarile tot mai
intime cu propriile ei mangaieri provocatoare ... de$i $tia ca nu
putea sa dureze, nu mult, nu cata vreme simtea pulsatia tot mat
intensa a pasiunii vibrand din ce in ce mai nestapanita in venele
lor, se agata de acel schimb, oferind $i primind.
Parfumul excitarii lor, al lui $i al ei, se incolacea in jurul lor.
Pielea lor se incinse, se umezi; rasufiarea deveni chinuita.
Nu mai putea indura; desprinzandu-se din sarut, cu nervii in
fiacari, cu ochii inchi$i, Miranda gemu:
-Acum. Se linse pe buze, apoi murmura, pe un ton senzual
$i grav. Cum?
El chicoti, un sunet ca un scra$net pietros, apoi se apleca, o
ridica in brate $i o duse la pat.
Dand la o parte cuverturile, o intinse pe cear$af, se indrepta,
apoi, ca un zeu gol in intuneric, o studie. Privirea lui aluneca lent
de la fata pana la picioare, apoi se intoarse, $iii vazu dintii licarind
pentru o clipa in penumbra. Ingenunche pe pat, ii prinse pulpele
in cate 0 mana, ii indeparta picioarele, cobori intre ele $i puse gura
in locul pe unde trecusera degetele lui.
Ea se cabra $i nu reu$i decat in ultimul moment sa i$i inabu$e
un tipat cand corpul ii fu zguduit violent de valul de senzatii
provocat de atingerea buzelor lui $i de dezmierdarea aspra a
limbii lui.
Ii rapi simturile.
0 rapi cu totul din lumea aceea $i o duse intr-alta in care
senzatiile faceau legea. in care focurile pasiunii ardeau, iar dorinta era un bid fierbinte ce o mana inainte. Spre un cataclism de
placeri delicioase ce crescura $i se acumulara, se inaltara $i se
intensificara, apoi explodara.
Vazu stele in fata ochilor, atinse soarele lor senzual, dar chiar
in clipa in care aproape ajunse pe culmea valului $i ghici abisul ce ~ o a$tepta, ii simti mi$ciindu-se $i se forta sa deschida
ochii. I1 privi ridicandu-se, infigandu-$i $Oldurile intre coapsele
ei, spri-jinindu-$i corpul peste al ei, ramanand pentru o clipa
302

- - ir'otu( sau nimic - uspendat deasupra ei, apoi impingandu-se adanc $i ferro.
nchizand ochii $i gemand U$Or.
Ease inchise in jurul lui, strangandu-1 tare, $i il tinu prizonier.
Ridica bratele, le intinse in sus $i il imbrati$a.
,
El inspira adanc $i se retrase, apoi intra din nou, lent. Pastra
un ritm incet, dureros de incordat, cu ochii inchi$i, cu atentia $i
oncentrarea intiparite pe chip cand se mi$ca, studiat $i controlat,
in ea.
Oferindu-i placere $i ei, $i lui.
Cu pleoapele cazandu-i grele $i buzele intredeschise curbanu-se U$or, Miranda se abandona placerii, lasandu-1 sa conduca,
venind in intampinarea fiecarei invazii, primindu-1 in ea,
ridicandu-se spre el pe drumul lor impreuna.
~i mai departe.
Roscoe era hotarat sa prelungeasca acele momente, placerea
panel la absolut $i dincolo d~ el. Sa stoarca pana la ultima picatura
e placere $i pasiune din ea $i din ea.
.
Sa savureze experienta cum nu o mai facuse niciodata, cu nici
alta femeie. Doar cu ea.
De ce, nu $tia; i$i lasa capul sa cada $i, respirand gafait din
auza efortului de a se retine, de a se agata $i de a prelungi acele
roomente, abandonandu-se complet actului de adoratie senzuala, nu $tia decat ca era o realitate incontestabila, iremediabila
~i imuabila.
intreaga ei fiinta era doar came zvelta $i ferma $i piele
ncinsa, supla $i maleabila; umezeala fierbinte a tecii ei era o
minunatie senzuala, strangerea subtila a mu$chilor ei din inte. ior o imbrati$are intima pe care o simtea pana in adancurile sufietului.
Faptul ca venea in intampinarea lui cu sinceritate $i bucurie
~i se cufunda la fel de mult ca el in acel act ce le rapea simturile
ra o realitate imprimata pe pielea lui, pe mu$chii lui, adanc in
asele lui - pe deplin de netagaduit. Nu era vorba de cedare, ci
oar de o intalnire, o uniune a doi oameni egali.
intr-un schimb de placere atat de profund incat ii marca
'ufietul.
Ea intra in acest schimb cu o sinceritate fara rezerve; nu
putea sa nu ii raspunda la fel, astfel ca nu exista nici un scut,
303

~--- Stt]Jfianie Laurens~---

~--- rr'otu( sau nimic ~

nici un paravan, nici macar un voal in spatele caruia sa i$i poata


ascunde sentimentele. Sau care sa ii permita sa se ascunda de ele.
Erau sentimente atat de puternice incat refuza sa le numeasca,
cu atat mai putin sale recunoasca $i sale <lea astfel putere $i mai
mare, insa in acele momente, intrand adanc in ea $i simtind-o
ridicandu-se pentru veni in intampinarea lui, acele sentimente ii
inundara $iii cople$ira mintea.
Miranda ii auzi rasuflarea oprindu-se brusc pentru o clipa.
Ridicand privirea pe sub pleoapele grele, vazu incle$tarea tensionata a mu$chilor deja tari ca piatra in incercarea de a prelungi
incantarea lor comuna. Respectand ritmul lui, incurajandu-1 sa
continue cu trupul $i cu mainile, nerabdatoare $i disperata, $i totu$i
dispusa sa ramana alaturi de el chiar in acea cadenta chinuitor
de lenta, dispusa sa infrunte curajoasa flacarile mistuitoare ale
nevoii lor in timp ce el, prin insa$i acea lentoare, ii biciuia spre
un infern furios, cu rasuflarea taiata, gemand, ridica o mana $i i$i
lipi pama de obrazul lui subtire.
El intoarse capul $i depuse un sarut :fi.erbinte, cu gura deschisa,
pe palma ei.
Dezmierdarea intima, evocatoare, ii facu inima sa tresara.
Ii facu trupul sa se infioare din cap pana in picioare.
lnainte sa apuce sa se concentreze pe reactia ei, el trase in
piept o gura uria$a de aer - $i accelera ritmul, pornind astfel $i ei,
$i pasiunea lor in ascensiunea sinuoasa spre desavar$ire.
$i ii impinse pe amandoi in vatra nevoii lor rava$itoare.
In flacarile de dorinta ce ii dogorira pielea, ii strabatura fulgerator
nervii $iii mistuira ratiunea, gandurile, orice con$tiinta a exteriorului. 0 inchisera, trup $i minte, intr-o menghina de senzatii
atat de obsedante incat nu mai $tiu nimic in afara de corpul lui
penetrandu-1 in forta peal ei, parul lui mangaind-o aspru pe pielea
incinsa, forta pura ce o zguduia cu fiecare leganare a $Oldurilor lui
- apoi el pleca fruntea, ii captura buzele, ii umplu gura $i goni cu
ea in miezul soarelui lor senzual.
Senzatiile explodara in ea.
Tipatul ii fu inabu$it de sarutul lor, :fi.inta ei, realitatea ei, se
sparse in cioburi de perceptie in nuante scanteietoare ce ii gonira
fulgerator prin nervi, ii alergara prin vene, $i o consumara din

interior... pana nu mai ramase nimic in afara de extaz stralucitor


$i emotia de dincolo de el.
Emotia care o prinse, o imbrati$a $i o invalui, emotia care nu
ra a ei, nici a lui, ci a lor impreuna ...
Zdruncinat $i cutremurat, el i se alatura in glorie, $i se
gatara ... se tinura strans.
invaluiti in acea bucurie puternica, intensa, inlantuiti, sim~ind impreuna, se prabu$ira in spirala inapoi pe pamant, in
$ternuturile rascolite, unul in bratele celuilalt, inconjurati de
stralucirea de dupa ce ii cuprinse pe amandoi.
Mai tarziu, mult mai tarziu, cand se ridica de pe Miranda
i se a$eza alaturi de ea, sub plapuma, cu ea dormind, profund
atisfacuta, cu capul sprijinit pe umarul lui, Roscoe se lasa pe
pate $i inchise ochii.
$i incerca, de$i cu mai putin succes, sa i$i inchida $i mintea
n fata torentului nesfar$it de speculatii fara rost starnite $i aduse
1 viata de sugestia bine intentionata a mamei sale.
Nu avea nevoie sa reflecteze din nou asupra acestei optiuni;
ntorsese deja problema pe toate partile $i o analizase in profunzime $i descoperise scaparea din perspectiva mamei sale. $i chiar
daca ar :fi. putut sa reintre in pielea lui Julian, nu i-ar :fi. servit la
nimic - nu i-ar :fi. asigllrat ceea ce i$i dorea.
Ceea ce $tia acum ca i$i dorea eel mai mult - acel unic element
rucial pentru viitorul pe care $i 1-ar :fi. ales daca ar :fi. putut. Insa
nu statea in puterea lui sa faca nimic care sa ii aduca premiul pe
re ultimele zile i-1 dezvaluisera ca :fi.ind sfantul lui Graal.
Nu statea in puterea lu:i sa faca nimic care sa dea timpul
napoi $i sa $tearga ultimii doisprezece ani. Anii pe care $i-i petreuse in pielea lui Roscoe, devenind treptat, cu pa$i siguri, strict
f ratie inteligentei lui $i talentelor lui innascute, regele cartoforilor
lin Londra.
0 facuse pentru a-$i salva familia, insa acest lucru nu facea din
1 un personaj mai respectabil. Nu il reinventa $l nu ii permitea
b rbatului care fusese Roscoe timp de doisprezece ani sa se
nverteasca intr-un sot potrivit pentru orice lady, cu atat mai
' utin in genul de sot pe care 1-ar :fi. acceptat o lady cu o convingere
profunda ca viitorul ei depindea strict de imbrati$area unei
. spectabilitati rigide.

304

305

J[.,_
-

-----=-~-

--

--- -

--

------- Sto/fianie Laurens-------

------- Tatu( sau nimic ----- - -

intelegea - mai bine ca oricine - ca respectabilitatea era ceva


maleabil, un concept guvernat de perspectiva. Nu avea nevoie sa
intrebe ca sa $tie ca, din punctul de vedere al Mirandei, a deveni
amanta lui $i a tolera o scurta aventura amoroasa cat timp era
departe de casa, departe de societate, departe de toti cei care
o cuno$teau, era cu totul altceva decat a se insoti fati$ cu el
inLondra.
Cu atat mai putin a se casatori cu el.
Mai mult, un aspect pe care ii pretuia in tot ceea ce se
petrecuse intre ei era atitudinea ei directa, deschisa, sinceritatea
ei fara rezerve. ~i daca o parte minuscula din el visa ca aveau sa
gaseasca o solutie pentru a-$i continua aventura amoroasa fara
a pierde acea legatura transparenta, deschisa $i atat de minunat
de revigoranta, majoritatea cinica $i sofisticata a mintii lui $tia ca
nu exista speranta.
~tia ca daca insista sa se agate de ceea ce exista intre ei, avea sa
deterioreze relatia, sa 0 pateze pentru totdeauna.
Noaptea aceea fusese ultima lor intalnire la Ridgware. Daca
aveau norocul sa gaseasca hanul potrivit, noaptea care urma s-ar
fi putut dovedi ultima parte a aventurii lor amoroase.
Aveau sa ajunga la Londra in dupa-amiaza urmatoare, iar
el urma sa se intoarca in casa lui de pe Chichester Street, iar ea sa
revina pe Claverton Street $i... era cat se poate de posibil sa nu o
mai vada vreodata.
Gandul ii cople$i cu un sentiment greu de pierdere, dar era
prea realist pentru a se preface; pentru ei, pentru aceasta poveste,
pentru ceea ce inflorise intre ei, sfar$itul era imposibil de negat.

iar vantul U$Or nu patrundea prin grosimea hainelor, prin urmare


era o zi destul de buna pentru a calatori.
Plecasera din Ridgware imediat dupa micul dejun; Lucasta,
Caroline, Henry $i Sarah ie$isera pe terasa pentru a-i petrece.
Cu piciorul tinut ridicat in trasura confortabila, deja epuizat de
pregatirile de plecare, Roderick se prabu$ise fara vlaga pe bancheta
$i o fixase cu o privire indescifrabila:
-Ar trebui sa mergi cu Roscoe. Eu nu voi fi o companie
placuta.
Miranda ii studiase scurt, apoi consimtise. Roscoe o ajutase
sa urce in cabrioleta fara intrebari. Dupa ce pornisera la drum,
trabatand domeniul spre intrarea din spate, lasand cabrioleta
a mearga la viteza constanta in fata trasurii mai lente, Roscoe
pusese:
- Kempsey $i Dole au actionat singuri, dar avand in vedere
a suntem atat de aproape de Birmingham $i de familiile lor,
i va trebui sa trecem prin Lichfield, ar fi intelept sa fii vigil nta $i sa observi eventualele semne cum ca am fost recunos~
uti sau urmariti.
Ea incuviintase din cap $i facuse ceea ce i se ceruse, dar nu
ntalnira nici raufacatori, nici de altfel de pericole. Dupa ce treura cu bine prin Lichfield, ocolisera Birmingham pe departe
,i o luasera pe drumul prin Coventry, apoi cotisera spre sud pe
drumul de Banbury catre Oxford. De$i traseul prin Banbury era cu
~iva kilometri mai lung, hotarasera ca era o optiune mai putin
i canta decat ruta prin Leamington Spa, un refugiu preferat de
mii dintre vecinii de la tara ai lui Roderick $i ai Mirandei $i de
1nica nobilime locala de langa Ridgware.
Daca nu ar fi trebuit sa tina seama de Roderick, poate ca ar fi
ers $i mai mult spre est inainte de a coti spre sud, in directia
pitalei, dar avand in vedere cat de dificila avea sa fie pentru el
l care ora de calatorie, alesesera sa se intoarca prin Oxford. Dupa
1m remarcase chiar Roscoe:
- Cel putin $tim ca drumul de la Oxford la Londra e intr-o stare
1 zonabil de buna.
Lasasera Coventry in urma lor $i inaintau pe o fa$ie de drum
Ii ne nivelata, rotile trasurii huruind din spate. Acum ca risr 1l de pericol trecuse de mult, iar Roscoe era concentrat sa-$i

Capito[u[ 16
~
Tarziu a doua zi dimineata, Miranda era a$ezata pe capra
cabrioletei lui Roscoe, hotarata sa profite cat de mult de fiecare
moment pe care ii mai putea petrece cu el.
Cerul era innorat, iar in aer se simtea asprimea intepatoare a
unei toamne ce invinsese in sfar$it vara. Din fericire, nu ploua,
306

307

------ Steyfianie Laurens-----

------ Totu( sau nimic ---- - -

stapaneasca atelajul, impiedicand cei doi cai negri ~i puternici s


se indeparteze prea mult de trasura, Miranda profita de ocazi
pentru a se relaxa, atintindu-~i privirea asupra drumului din fa\A
ei, ~i pentru a ref:lecta care era exact pozi}ia lor. Raportul dintr
ei, in acel moment, in ziua urmatoare, ~i mai departe.
El nu spusese nimic, dar perspectiva la care facuse aluzl
mama lui nu era una pe care se sim}ea indrepta~ita sa o aduc
ea in discutie. Gratie Lucastei ~i lui Caroline, acum ii deslu~e
trecutul suficient de bine pentru a-i intelege prezentul, dar nicl
mama lui, nici cumnata lui nu pareau sa il cunoasca pe barbatul
care era acum - sa vada cine $i ce era Roscoe, ca personaj distinct
de Julian.
in mintea ei era !impede ca lumina zilei - Roscoe era barbatul
care o fascinase de la bun inceput, barbatul de care ajunses
sa se simta atat de atrasa, barbatul pe care $i-l luaseca amant. Cel
care statea langa ea nu era Julian, ci Roscoe, iar acea difereni
devenea din ce in ce mai vizibila cu fiecare kilometru ce ii apropl
de Londra.
Lucasta $i Caroline il vedeau in contnuare pe Julian, dar bar
batul cu care avea ea de-a face era Roscoe. $i oricfit ar fi analizat
tot ceea ce spusese $i facuse el - tot ce simtise prin interludiil
pasionale pe care le petrecusera impreuna in ultirncle unsprezecc
nopti, prin apropierea pe care aproape ca o putcn nimti crescand
intre ei -,tot nu avea habar ce era in mintea lui, n hotarare luas
privind viitorul legaturii lor. A aventurii lor am ore1,1se.
Ea o initiase $i o continuase la inceput C'X< h111iv fiindca i~I
dorise sa cunoasca; o inspaimantase gandul (It' .1 fi nevoita sc\
i$i petreaca toata viata ca fata batrana fara a I 1 11fiat vreodatc\
ce se petrecea intre un barbat $i o femeie in n< '"' privin}a, iar el
fusese singurul barbat pe care il intalnise vrcoc l.1I.l 11\aturi de can
sim}ise ca ar fi putut invata acele lec}ii. Se <lowcl 1111 un profes or
binevoitor $i priceput, un instructor d vnt.11, 1111' ea invatasc
multe; de fapt, invatase in doar cateva nap\ i 101 11ea ce i$i sta
bilise initial sa descopere.
Dar toate acestea nu fusesera de ajurn.i, iii 111 11ntinuare nu
erau de ajuns. Acum voia mai mult. Mai '1111111 dll1cl. Mult mal
mult timp cu el. Sa exploreze cu el potentin'l11l 111l111l11s, dar infinll

'I - tentant, pe care il simtea acum aproape la indemana lor... daca.


1I reau sa ajunga la el.

308

$i acolo era problema. Trebuia ca amandoi sa i$i doreasca sa


11 1 arga mai departe; decizia nu ii apar}inea doar ei, $i nici nu
n o decizie pe care sa o poata lua in locul lui, nici macar sa il
111 urajeze in direc}ia asta. Trebuia ca el sa i~i doreasca acest
111 ru - sa o doreasca pe ea, sa i~i doreasca sa continue legatura
lnr - din proprie ini}iativa.
Yn tropotul copitelor cailor negri pe pamant $i in huruitul
1 1~ilor cabrioletei, Miranda i$i petrecu minute nenumarate
1 fie ctand la acest lucru $i evaluandu-$i optiunile, doar pentru a
1 nduziona cu regret ca, in absenta oricarui semn din partea lui
r fi dorit sa transforme rela}ia lor intr-un aranjament ceva
lll r i permanent, nu putea decat sa accepte pasiv situatia, sa lase
Ir [ tura lor sa evolueze firesc - in direc}ia pe care ar fi permis-o
111- $i sa vada ce avea sa se intample, sa vada uncle avea sa ii duca
.1 umul lor. Avea sa consimta $i sa incurajeze, dar nu putea sail
1 o.pinga de la spate. Revela}ia ca nu prea putea face nimic pentru
,. inf:luenta decizia, de$i decizia respectiva avea sa o afecteze
nnificativ, nu era U$Or de acceptat.
- iti dau un banut daca imi spui lace te gande$ti.
Miranda i~i dadu seama case incruntase. $tergandu-$i expresia
, I t ochi $i de pe chip, se uita la el; el o privi un moment, dar caii
olicitara din nou atentia. Pentru o clipa i~i lasa privirea sa
:,. boveasca pe profilul lui, apoi se uita inainte.
- Ti-ai irosi banii. Nu faceam decat ... sa bat campii in gand.
Dupa o clipa, Roscoe arata cu un semn din cap spre un loc in
, 1
un manunchi de acoperi$uri se apropia constant.
- Acolo e Southam. Propun sane oprim sa luam pranzul acolo.
A unca o privire scurta spre ea. Fara indoiala lui Roderick i-ar
I 11de bine pauza, iar pana la Banbury mai avem ceva de mers.
Miranda fu de acord:
- 0 scurta oprire ar fi o idee buna.
Gasira un han pe malul unui rau mic. Un salon particular
.1. dea spre o panta ierboasa ce ducea la apa valurita; lumina slaba
" arelui licarea pe suprafata ei, inseninand incaperea $i creand
1luzia unei zile mai varatice.
309

- - - - - - Tatu( sau nimic ~----

- - - - Stryfianie Laurens----Dupa ce rezerva salonul, Roscoe o lasa pe Miranda, invr


mantata din nou in hainele $i voalul ei de vaduva, sa aleaga f<'iml
potrivite pentru masa lor, apoi se intoarse la trasura pentru " I
ajuta pe Roderick sa coboare.
Acceptand ajutorul lui, Roderick cobori piciorul ranit pt riol,
apoi porni $Ontac-$ontac, sprijinit intr-o singura carja. I$i \hi
mai bine echilibrul $i, estima Roscoe, nu mai avea durerl "'
de mari.
-Arn reu$it sa atipesc. Roderick trecu $Chiopatand prag11l 11tl
salonului, pe care Roscoe i-o tinu deschisa. Asta m-a ajutat. N1111
mai simt atat de sleit.
-Excelent. Miranda ii trase un scaun la masa. Sper ca al 1111
de mancare - mancarea de aid pare destul de buna.
Ceea ce se dovedi a fi adevarat. Petrecura la masa o , 11
jumatate agreabila, discutand diverse. Profitand de ocazie, H 111
indrepta conversatia spre viata pe care o dusesera cei doi I 1 \I
Oakgrove. De acolo, nu mai fu decat un pas mic pana sa afli11
placea $i ce nu le placea la via ta, sa afle ca nici unul dintre f 1 \I
vazuse vreodata marea $i nici nu urcasera vreodata pe ut'1 v
agrement, barca sau corabie.
Cand, dupace stranse vasele de la felul principal, sotia h:a 11 I
intreba daca doreau un platou de branzeturi $i fructe, iar Mlt
arunca o privire spre el, Roscoe incuviinta din cap:
-Avem timp suficient - nu-i nevoie sane grabim.
Miranda zambi $i 1$i relua descrierea despre gradinile dh
grove, spunandu-i care erau copacii, plantele $i florile favoi I
Nu $tia de uncle izvorase aceasta nevoie de a folosi oric t
pentru a afla tot ce putea despre ea, dar simtea, odata
timentul apasator ca timpul era pe sfar$ite, ca mult prea
astfel de momente de conversatii relaxate aveau sa
in trecut.
Cand plecarii de la han, Roderick i$i inabu~i un cas
facu semn Mirandei sa urce in cabrioleta:
-Eu am sa trag un pui de somn, a?a ca poti sa cal
cu Roscoe.
Ea consimti ?i plecarii din nou la drum, relaxati ~i in 1Cl
Cum 11 informase pe vizitiu care era hotelul din Oxfor'
hotarase sa se cazeze peste noapte, Roscoe nu mai er
310

~ina

in frau caii negrii, dar chiar ?i a?a nu ii lasa sa alerge


1111\1 Refuza sa ii lase sa mearga mai repede ?i sa reduca dill
11 pe care 11 mai putea petrece cu ea.
'1 une-mi, zise el, ie$i vreodata in ora? sa calare?ti?
cnda ofta:
. Cand eram la tara, calaream aproape in fiecare zi, da:r
111 " 11, ... ei bine, matu$a Gladys nu a fost niciodata amatoare
I 111 1lt potentiale dezastre, in opinia ei.
I 11n i ce fel de cai preferi? Vanezi?
ua sa o asalteze cu intrebari, extrapoland cu U?urintii
I ' '111 1 cealalta, iar ea strecura la randul ei cateva intrebari.
"' 1 " Iii rnentul case bucurau de ultimul moment de fericire,
,, I 11 L rludiu magic ?i nea$teptat din Ridgware se incheiase
1 I I I, 1
t ce ?i-ar fi dorit el, legatura lor personala era astfel pe
1 111 1 l I
sfar?i, plutea in aer.
f ~a lor se inaltara turnurile din Oxford, gandul de
111 ' " 1 \ 1( 1 )i simplu caii mai departe - de a merge altundeva
I 1 ' 11 urma lor vietile amandoura - ii incolti in minte.
111 1 " , I p ' alunga ideea 'nebuneasca.
'
I I 1 ' 1 11 ra, iar ea era cine era; simplul fapt de a schimba
tzica nu ar fi putut sa schimbe ?i acest lucru.
cazeze la eel mai bun hotel din Oxford. Nu era
11 I1' 111 1 l hoteluri mari pe care le-ar fi ales oricine dio
It 1 11 ol 1 I 111 1 ci unul mai mic ?i, astfel, mai exclusivist, uo
I
Ir i tim aflat in grija unei familii care avea multiple
I I I , It I
ca binele $i lui $i al familiei lui.
1u I 1 111 r:uranta aid.
"nu?ile de vizitiu pe o masuta joasa din salonu1
I' 11 t 1111 .. 11\ bine mobilat, de un lux discret, Roscoe il studie
1, I 1. A.,. z t pe canapea, barbatul mai tanar i?i mas~
upra piciorului rupt.
'''" "" 1 111 v' a, Roderick ridica ochii ?i se stramba:
I 11 It' " Ii nit. Nimic grav.
1111 1. ,i ti 11 dormitorul pe care ?i-1 alesese.
rav?
1
11
"
1I 1 11 I r u
re imi frictionez piciorul, raspunse Rode' I 1 ' 1tl ,1 \ ' ci griji.
1

311

- - - - - - Stpfianie Laurens - - - - - Roscoe o privi ezitand in pragul ingrijorarii, dar apoi inspirii
adanc $i dadu din cap:
-in regula.
Zambi in sinea lui; Miranda se straduia sa nu se mai implicc
atat de mult.
- Eu am camera de langa a ta, dar nu ma a$tept sa avem vreun
vizitator nocturn aid.
- Personalul pare foarte atent, nu ca la hotelul acela din
Birmingham.
-A$a e. Roscoe se uita la Roderick. Propun sa dnam devreme $i sa cerem sa fim serviti aid, apoi ar trebui sa ne odihnim
cat de mult posibil. Daca pornim la o ora rezonabila mfilne, veti
ajunge pe Claverton Street pana la mijlocul dupa-amiezii.
Roderick incuviinta:
- E un plan bun.
Miranda nu parea la fel de nerabdatoare, dar se apropie de
cordonul clopotelui $i trase, apoi ii intalni privirea:
- Vrei sa comanzi tu, sau sa o fac eu?
- Poti s-o fad tu - eu ma due sa verific daca mi-au fast urcate bagajele.
Restul serii se scurse placut. Roderick fu cuprins de oboseala la
scurt timp dupa dna. Istovit, le ura noapte buna $i, asigurandu-i
pe amandoi ca nu avea nevoie de ajutor, intra $Chiopatand in
camera lui $i inchise U$a.
Cu o expresie ingrijorata, Miranda i$i desprinse privirea de pe
U$a inchisa $i ridica din sprancene spre Roscoe. Ezitand o clipa,
Roscoe sugera:
- Cel mai probabil durerea surda, dar constanta, e cea care il
chinuie, nu vreo alta problema.
Ea stranse din buze, dar nu spuse nimic.
Roscoe i$i arunca ochii peste ziarul local; Miranda lua o revista
pentru doamne $i 0 rasfoi lene$.
0 camerista sosi cu o tava de ceai. Se a$ezara $i baura, nid
unul dintre ei, aparent, tentat sa converseze. In ceea ce-1 privea,
Roscoe era multumit sa se afle pur $i simplu in compania ei,
putand sa o priveasca oricand dorea, $i nu vedea nid un motiv
pentru a se grabi sa initieze ceea ce avea sa fie ultima lor noapte
in acela$i pat. Putea sa doarma in orice noapte; in seara aceea voia
312

~----- 'T'otu( sau nimic ---- - relungeasca fiecare pas, fiecare moment, pana la potentialul
111 nxim, sa profite de orice clipa. Sa nu lase nimic deoparte.
n cele din urma, Miranda i$i sprijini puse cea$ca pe far furioara,
'J i le a$eza pe amandoua pe masuta joasa din fata canapelei.
I 11dreptandu-$i spatele $i ridicand capul, i$i arunca ochii spre
, I i ii intalni privirea.
Roscoe i$i a$ezase deja cea$ca $i farfurioara pe tava $i, de ceva
1 mp, statea doar sa o priveasca. Miranda se ridica in pidoare.
I n u spuse nimic, intinzandu-i pur $i simplu o mana.
El ii dti expresia din ochi, apoi se intinse $i ii prinse U$Or
. I etele, lasand-o sail conduca in camera ei.
nchizand U$a, ii surprinse privirea cand se intoarse spre el.
I' icand mana pe care o tinea, cu degetele impletite, depuse un
ut prelung, lent, pe incheieturile degetelor.
Aruncandu-i un zambet neintentionat seducator, Miranda se
1
bari in bratele lui. Buzele Ii se i~talnira, iar dorinta ta$ni ca
11 11torent. Atat de simplu, atat de U$Or. Atat de sensibila la chema' c lor.
Era atat de U$Or, atat de firesc sa intre in flacari cu ea. Sa lase
oarea sa se inteteasca, sa lase pasiunea sa se reverse peste
1 lea lor $i sa se imbibe in ea, sa lase dorinta sa aprinda scanteia
1
1 ure sa dea foe nevoii lor.
Pentru el, in noaptea aceea, scopul era clar. Noaptea aceea era
1I
tinata cladirii de amintiri $i intiparirii fiecarei secunde din
1 ' c ctia ei, $i a lui, in mintea lui.
Amintiri. Despre susurul discret al matasurilor alunecand pe
dea.
Despre pielea matasoasa licarind sidefata in lumina slaba
,
1
,1 lunii. Despre contrastul dintre membrele lui mai intunecate,
sarate cu par, impletindu-se cu paloarea ei zvelta $i fina.
Trupurile lor se intalnira in fierbinteala $i pasiune, dar, din
11 u, nid unul nu se pripi. Ambii prelungira fiecare moment, nu
,I r savurand, d $i examinand $i intiparindu-$i in minte fiecare
,. c nteiere de incantare, fiecare secunda de placere, fiecare geamat,
t 1 care oftat, fiecare strangere pasionala.
Acumularea constanta a tensiunii inevitabile, promisiunea
scanda a descarcarii ei.
Roscoe culese fiecare moment, inchizandu-1 pe fiecare intr-un
l mplu in rnintea lui - fiecare atingere a buzelor ei, intredeschise
313

- - - - Steyfianie Laurens---$i umflate de la saruturile lor, fiecare mangaiere seducatoare, fiecare stransoare a mainilor, lenta $i tOtu$i nerabdatoare, fiecarc
gafait disperat, fiecare rasuflare aspra $i chinuita. Fiecare respiratie, fiecare atingere, fiecare nuanta a iubirii lor fizice.
Le stranse pe toate in el, $i banuia ca $i ea facea la fel. Era, in
fond, sfar$itul. Ajunsesera la limita a ceea ce putea exista intre
ei. Erau ultimele lor ore, ultima data cand aveau sa savureze
momentul zguduitor in care se strecura in corpul ei, intimitatea
ce le rapea ratiunea cand, impreunati, se mi$cau impreuna, cu
simturile $i mintile concentrate pana la ultima picatura pe a oferl
$i a primi, pe bucuria lor transcendenta.
Cu ochii inchi$i, cu simturile $i mintile imbatate, Miranda sc
agata de val $i se las a purtata pe coama lui, cautand $i recunoscand,
reiterand $i reafirmand ca aceasta - aceasta glorie - era ceea cc
puteau avea. Acum $i pentru totdeauna.
Aceasta nu era o legatura trecatoare. Aceasta putere $i stralucire nu era ceva ce avea pur $i simplu sa paleasca $i sa dispara daca nu o omorau ei. Daca o alimentau $i o tineau in viata.
Dincolo de solicitarile covar$itoare, aproape cople$itoare ale
pasiunilor lor, ea totu$i cauta $i incerca sa vada, sa priveasd\
mai departe de intimitate pentru a descoperi acele lucruri din cl
ce zaceau ascunse, ceea ce gandea, ceea ce simtea, ce emotie ii
impingea inainte.
Facu apel la ultimele rama$ite de con$tiinta $i cerceta dincolo
de torentul de incantare $i de placerea scanteietoare, $i tOtU$i,
singurul lucru pe care il vazu, singurul pe care reu$i sail discearnA,
fu cufundarea lui absoluta $i neclintita in acel moment, daruirca
lui fata de fiecare pulsatie de placere.
Ajunsesera pe un alt plan. Reu$isera impreuna sa spargi\
bariera unui nivel superior de comuniune fizica $i mentala, un
in care atingerea $i intentia, vointa $i dorinta, pasiunea $i nevoia
se contopeau intr-o singura entitate. intr-un val mareic crescand,
imbatator, tot mai intens.
Manata de o nevoie a carei forta nu o intelegea, disperatl\
sa afle - aid, acum - ce ar fi putut sa fie, i$i lua inima in din~I,
inspira superficial, gafait , $i cauta mai adanc, nu cu simturile, cl
cu sufletul.
314

- - - - 'T'otu( sau nimic - - Iar el fa.cu la fel. I$i pleca fruntea $i buzele Ii se intalnira, in
iuda faptului ca respiratia le era intretaiata, li se contopira $i
masera astfel.
$i impreuna gonira, in sus, tot mai sus, trupurile lor simple
cipiente ale sufletelor cuprinse de o disperare fericita.
Nu se putea retine in fata ei, nu aid, nu in acea experienta.
Nu de data aceasta.
Mentinuse intotdeauna un zid intre actiunile $i sentimenle lui, 'un paravan pe care nici o alta femeie nuil sfa$iase~ ~~
t ate amantele lui de pana atunci, nu ii venise deloc greu sa 1$1
p streze distanta emotionala fiindca emotiile lui nu fusesera
iiciodata cu adevarat implicate, nu a$a cum erau cu ea.
Chiar $i a$a, incercase instinctiv sa mentina acel zid, acel ultim
stion de siguranta emotionala, dar cu ea, noapte dupa noapte,
:-r;i dupa zi, acel zid se erodase constant.
Acum, in noaptea ace ea, nu avea nici un motiv sa se straduiasca
, . pastreze acea separare, acel paravan, scutul lui, siguranta lui
terioara. Noaptea aceea era momentul dmcolo de care nu se
i afla nimic altceva; pentru ei, noaptea aceea era totul, sfar-

.J ul lor.
' Corpul ei se contracta langa al lui, sub el, in jurul lui, ~ratel~
11 ordandu-i-se, mainile strangandu-1, scobitura $oldurilor e1
11 brati$andu-l, coapsele ei incle$tate pe coastele lui, stransoarea
r V ca~oare a tecii ei intetindu-se in timp ce se leganau impreuna,
)'. nind spre culmea extazului.
.
. .
Era alaturi de el, gura ei o comoara de pasiune, gustul e1 un ehxir
c r i sufoca creierul, chemandu-1 $i ispitindu-1 cu promisiunea unei
1 ipreunari suficient de puternice pentru a-i sprijini sufletul.
e abandona. Renunta la orice rezerva $i dadu frau liber
ntimentelor turbulente, incomode, care crescusera inca de cand
, 1 Ve zuse pentru prima data, le lasa sa iasa la suprafata $i sa creasca
111 ntensitate $i sa o caute, sa caute bogatia pe care o oferea.
orea, !impede $i simplu, $i i$i lasa nevoia sa se vada, lasa
11 regul ei vartej sa se manifeste !}i sa il patrunda, sa se reverse
q1 ea !}i sa ii lege - o lasa sa se amestece cu pasiunea ei mult mai
t { $ declarata pentru a crea ... ceva mai mult.
eva salbatic $i neimblanzit, bogat $i glorios.
315

- - - - Stq'fianie Laurens---Se dedica in intregime acelui lucru, o ghici, simti $i descoperl


$i pe ea facand la fel.
Ceea ce urma depa$i limitele experientei lui, ale capacitatii lul
de a intelege, de-abia incadrandu-se in ceea ce putea indura.
Atinsera orgasmul intr-un cataclism de senzatii, momentul
suprem fiind intensificat, nuantat $i intarit de emotiile aprinse ale lui, ale ei, ale lor - transformand climaxul lor de o urgent!
disperata intr-un incendiu spectaculos ce ii mistui, ii nimici, ii
zdruncina $i ii risipi. Ii arunca in haos, lasandu-i sa pluteascl,
pentru o secunda trecatoare, ca ni$te coji goale in vid, golite de
continut $i tanjind.
Apoi splendoarea ii cuprinse - mai luminoasa, mai stralucitoare, mai puternica $i mai intensa - $i le umplu inimile. Ii reinventa. Facandu-i mai fini, mai buni, mai completi, fauriti in
focul pasiunii.
Se cufundara impreuna in marea lini$titoare, plutind pe
valurile aurii ale senzatiilor de dupa. Agatandu-se unul de celalalt,
incercand sa i$i recapete rasufl.area, schimband saruturi blande
$i atingeri pline de surpriza.
Existand pur $i simplu.
Roscoe se agata de acel moment fragil, delicat, care ar fi vrut sl
nu se mai sfar$easca.
in acel moment de claritate, de revelatie limpede ca lumina
zilei, vazu - aproape ca putu atinge - emotia ce il lega de ea.
Atat de puternica, atat de reala. Atat de nea$teptata.
Nuse a$teptase niciodata sa o descopere, nu in el. Nu intelesese
ca a o da la iveala nu tinea de el, nu era o decizie in puterea
lui, ci ca acea putere de a evoca cea mai intensa dintre emotii
sala$luia de fapt in altcineva - in ea.
Nu-$i daduse seama pana atunci, dar acum $tia.
Prabu$it pe spate, cu ea intinsa langa el, cu capul pe umarul
lui, picioarele incolacite cu ale lui $i bratul lui tinand-o strans,
inchise ochii.
Acum, in sfar$it, intelegea, iar maine aveau sa se desparta.
Miranda se trezi a doua zi dimineata $i constata ca era singura in pat. A$ternuturile de langa ea se racisera deja. Dincolo
316

'T'otu( sau nimic - - - - -

ii fereastra, cerul era ca de plumb $i cadea deja o ploaie marun-

inceata.
I$i concentra atentia pe ceasul de pe polita.
-La naiba!
Aruncand deoparte plapuma, se ridica, se spala $i imbraca

1 ,

f\,pid.
.
!nve$mantata din nou in hainele ei de vaduva, 1$1 strans: :n
, ba cele cateva lucruri pe care le despachetase cu o seara m
'. ;rma, apoi i$i duse valiza, pelerina $i boneta cu voalul in salonul
1I zi invecinat.
.
Acolo il gasi pe Roderick, infruptandu-se dintr-o. farfurie pe
t re se afl.a un mic dejun bogat. Flutura o furculita prm aer:
_ Buna dimineata. Ma intrebam daca va trebui sa vin sa te

'

zesc.
El dormise bu$tean, adanc $i fara vise.
- Probabil am fost mai obosita decat credeam.
Mai profund satisfacuta.
.
.
Masa fusese a$ezata pentru tre1 persoane. Tragan~ scaun~
111 fata ultimului set de tacamuri lasat neatins, stud1e cealalta
rfurie, deja folosita:
-Unde e Roscoe?
-A ie$it sa se ocupe de cai. Va trebui doar sa s~nam ca~d
1 ntem gata de plecare, iar lacheii var urea du?a bag~Je. VRo.deric~
t a. ~i il vor anunta pe Roscoe, iar el va vem sus sa ma aJute sa
11
v

bor.
Miranda se stramba, compatimitoare.
- Vom amenaja una dintre camerele de la parter de pe Claver11 Street ca sa nu fii nevoit sate chinui cu scarile.
El clatina din cap.
, .
- Nu- trebuie sa incerc in continuare. Treptele nu 1m1 provoaca
11 ri dureri, insa sunt dificile, iar piciorul ma doare din ce in ce
11t i putin cu fiecare zi.
Ea ezita, dar nu il contrazise.
Dupa ce i$i termina micul dejun, ie$~ra ~n apartament.
Miranda cobori prima, lasandu-1 pe Roderick sa se descurce ~~
1 rile ajutat de Roscoe. Acoperita din ~ou c~ v~alul, ur~ari
11 lacheu a$ezandu-i cufarul in lada trasuru, apo1 aparu Roderick,
1 hiopatand din nou singur, cu Roscoe alaturi.

317

~--- St91fianie Laurens~--Roscoe se uita scurt spre ea, ii intalni privirea; oarecum sur
prinzator pentru ea, nu zambi $i, din nou, nu reu$i sa deslu$easc
nimic in expresia lui. Arata din cap spre trasura:
- Poate ar fi mai bine daca ai urea tu prima.
In caz ca Roderick va avea nevoie de ajutor.
. Miranda auzi $i restul afirmatiei. Dupa o clipa de ezitare in
gand, dadu din cap $i se intoarse spre portiera trasurii. Lungind
pasul, Roscoe se intinse dupa maner, deschise por:tiera, a$tepta c
lacheul sa coboare treptele, apoi Ii oferi mana.
Ea ii stranse degetele, 11 simti strangandu-le pe ale ei, detectl
legatura dintre ei inca vie, inca puternica. Intarita cu adevarat,
mai lini$tita, urea treptele $i se a$eza in coltul indepartat.
Roscoe se dadu inapoi. Un minut mai tarziu, cu ajutorul lul,
Roderick urea cu greu in trasura. Ajutat de Miranda, reu$i sa s
descurce cu carja, cu umarul prins in banduliera $i cu piciorul
zdrobit, intorcandu-se in cele din urma pentru a se a$eza cu grij
pe bancheta din fata ei.
Roderick expira zgomotos, apoi Ii oferi un zambet slab:
-Gata.
Ea ii zambi incurajator. Din coltul ochiului 11 vazu pe Roscoe
inchizand por:tiera trasurii. Apoi se indeparta cu pa$i mari; o clipA
mai tarziu 11 auzi <land ordine vizitiului. 0 jumatate de minut ma!
tarziu, auzi huruitul rotilor cabrioletei in curtea exterioara cand
i$i scoase caii pe drum.
Matahaloasa, trasura se puse incet in mi$care $i il urma.
~i astfel ajunse sa strabata drumul lung instalata intr-un colt
al trasurii de calatorie, in timp ce Roderick motaia pe bancheta
din fata ei.
Situatia ii oferi timp din bel$ug sa reflecteze $i sa se gandeascA,
sa analizeze, sa cantareasca $i sa i$i limpezeasca gandurile.
Sperantele, dorintele, intentiile. Caile pe care le putea alege pentru viitor.
Nu se putu abtine sa nu i$i compare perspectiva actualA
despre viitorul ei cu a$teptarile pe care le avusese cand strabAtuse acela$i drum in directie opusa, ie$ind din Londra cu Roscoe,
cand gandurile Ii fusesera dominate de dorinta de a-1 salva pe
Roderick,
318

~--- 'T'otu( sau nimic ~----Acum ... pentru inceput, accepta in mod absolut $i fara echivoc
olul ei de protector al lui Roderick se incheiase. Era acum un
I1 rbat in toata firea $i nu mai avea nevoie de ea; mai mult, orice
1I l
interventie din partea ei ar fi fost o incalcare a dreptului lui
lua singur decizii, de a-$i trai propria viata .
tiuse dintotdeauna ca avea sa vina $i aceasta zi, momentul in
, n avea sa lase cu totul deoparte acel rol $i sa se dedice pe deplin
I ierii propriului ei viitor. Pana sa plece din Londra, indrep1 ndu-se spre nord, premisa ei fusese ca viitorul ei nu putea urma
, Jp at una din doua cai. Putea ramane necasatorita $i sa moara fata
I 1 crana sau se putea ca.satori cu un barbat respectabil pe masura
11 de exemplu Wraxby. Un barbat care o considera potrivita $i
i cienta pentru a indeplini rolul de sotie - rol pe care el, nu ea,
I , r fi definit.
Gratie acestei calatorii, i se deschisesera ochii. Existau $i.alte
1. - u~ele mai interesante $i potential mai satisfacatoare - p~
1 1
le putea urma. Erau acolo, perfect reale $i acceptabile; nu avea
iJ 'Ceva de facut decat sa se hotarasca $i sa porneasca pe drumul
11 , oricare ar fi fost el.
Se putea cufunda in actiuni caritabile la un nivel de implicare
11 ult mai profund decat estimase anterior ca ar fi fost posibil;
tau mai multe posibilitati in acest sens. Putea fi o aventuriera,
I ntea ca.la.tori, putea studia istorii $i civilizatii, daca a$a ii dadea
)') s inima. Putea fi atat de multe.
Daca alegea ...
Dar ce i$i dorea eel mai mult?
nvatase la Ridgware o lectie nerostita - ca trebuia sa aleaga
a celei mai puternice pasiuni a ei. Vazuse cum pasiunea
Jl 1tru $COala locala - pentru copiii din zona - o transformase
I' Caroline, vazuse pasiunea pentru familia ei inca arzand intens
1J Lucasta. Chiar $i Edwina i$i urma pasiunea, de$i de langa
'ul ei.
Daca accepta pasiunea drept piatra de temelie, atunci care
.1 tre cai era a ei? Care o atragea eel mai puternic?
In timp ce trasura inghitea distantele in uruit de roti, ea
11 1 erca sa i$i limpezeasca acel aspect esential, doar pentru a
, ncluziona ca nu o putea face pana nu i$i definea posibilitafile
1 r ar fi putut exista intre ea $i Roscoe.
, 1

319

------ Steyfianie Laurens------

- - - - - 'T'otu( sau nimic ------

Noaptea trecuta ii oferise raspunsuri, detaliate $i absolute, la


toate intrebarile nascute pana in acel moment, cu exceptia uneia.
Legatura dintre ei era puternica, nu doar fizica, $i suficient de
fascinanta $i de intensa pentru a-i prinde pe amandoi in vraja ei,
dar inca nu $tia care era emotia din care se alimenta. Ii simtise
forta, o detectase in el, $i acceptase ca era acela$i lucru pentru
amandoi, dar el era primul $i singurul ei amant; era prea lipsita de
experienta pentru a fi convinsa ca putea da un nume acelei forte.
Chiar $i a$a, lasand acel aspect deoparte, intrebarea mai urgenta pe care o adusese noaptea era: Ce se intampla mai departe?
Ce ii a$tepta dupa intoarcerea la Londra? Ce posibilitati Ii se
ofereau acolo?
Ea era dornica sa continue legatura, sa vada cum $i ce anume
ar fi putut sa faca din ea. Nu $tia care erau optiunile lor posibile,
dar el, da.
Dupa noaptea trecuta nu se mai indoia ca $i el era la fel de
profund vrajit ca ea de ceea ce se aprinsese $i exista acum intre
ei. Din pacate, dupa noaptea trecuta nu mai apucasera sa discute
intre patru ochi; chiar $i la pranz, luat la un han mic, Roderick
fusese prezent, iar Roscoe fusese ... nu neaparat distant, ci mai
mult rezervat.
Atent sa mentina
orice ar fi simtit
,
, ascuns in spatele unui zid
impenetrabil.
intr-adevar, acum ca se gandea mai bine, masca lui impasibila,
care se topise cata vreme se aflasera la Ridgware, redevenise
constant tot mai aspra $i mai impenetrabila pe masura ce se
apropiasera de Londra. Probabil acea masca facea parte din armura lui ca Roscoe; ar fi fost interesant sa descopere daca, atunci
cand ramanea doar cu ea, avea sa se inmoaie din nou, daca avea
s-o lase din nou sa vada dincolo de ea.
Cu un zambet U$Or pe buze, tocmai i$i imagina testarea acelei
teorii cand trasura incetini, apoi, leganandu-se greoaie, coti in
curtea unui han.
Rasunara strigate $i ordine, inabu$ite de geamurile $i de
portierele inchise ale trasurii. Pe bancheta din fata ei, Roderick,
cu bratele incruci$ate $i capul plecat, dormea in continuare. Judecand dupa cum era manevrata trasura, presupuse ca se schimbau caii. Aplecandu-se in fata, arunca o privire pe geam. in afara

de un grajd $i cativa randa$i ie$ind in fuga din el, nu prea se vedea


mmic altceva, apoi din fata trasurii aparu Roscoe, apropiindu-se
cu pa$i mari.
0 vazu la fereastra, ii arunca o privire lui Roderick prin celalalt
ochi de sticla, apoi ii facu semn sa i$i coboare geamul. Ea i$i facu
de lucru cu zavorul $i cobori incet pan:oul. Roderick, remarcara
amandoi, nu se clinti.
Roscoe dadu scurt din cap:
-Suntem in Uxbridge - ultima schimbare inainte de a ajunge
in ora$. Arunca o privire spre cai, apoi se uita la ea. Am dat ordine
sa fiti du$i direct pe Claverton Street. Vizitiul va va lasa acolo, apoi
va porni spre grajdurile mele. Expresia ii era complet impasibila,
ochii intunecati, indescifrabili. Se mutara pentru o clipa asupra
lui Roderick, care inca dormea, apoi se intoarsera la ea. Spune-i
fratelui tau ca am sa-i dau de veste cand voi afla mai multe despre
Kirkwell, dar deocamdata va fi in siguranta daca ramane acasa.
- Multumesc. Se simtea dezorientata. Se desparteau aid?
Inspira adanc. Trebuie sa-ti multumesc pentru tot ajutorul.
Fara el. ..
- Nu-i nevoie.
Privirea lui ii cerceta chipul. inainte ca Miranda sa apuce sa se
gandeasca la o replica, Roscoe dadu scurt din cap $i se retrase.
Trasura se legana cand axul fu prins din nou in harna$ament,
iar randa$ii o impinsera inapoi din zona de schimbare a cailor.
Miranda se prinse de marginea ferestrei pentru a nu-$i pierde
echilibrul; cand privi din nou afara, Roscoe se indeparta.
Roderick se foi, iar ea se intoarse spre el. Fratele ei clipi somnoros, apoi casca:
-Unde suntem?
-Tocmai plecam din Uxbridge. Vom ajunge la Londra in scurt
timp.
Roderick inchise din nou ochii.
-Bun.
Miranda arunca o privire afara, dar nu il vazu nici pe Roscoe,
nici cabrioleta lui. Incruntandu-se, se chinui sa ridice la loc
geamul. Nu se a$teptase sa se desparta atat de brusc, dar oricum
Roderick era prezent, $i fara indoiala avea sa il revada pe Roscoe
dupa ce ajungeau inapoi acasa.

320

321

- - - - - Stpfianie Laurens-----

- - - - - r:fotu( sau nimic --- - -

Se lasa pe spate cand trasura coti, ie$i din curte $i mari viteza.
Din umbrele verandei hanului, Roscoe privi trasura indepartandu-se. I$i petrecuse cea mai mare parte a timpului de cand
plecasera din Oxford incercand sa decida care ar fi fast cuvintelc
potrivite pe care sale spuna. A decide era una; a le spune, cu totul
altceva. I$i dorise o separare precisa, rapida, simpla $i limpede, o
recunoa~tere a realitatii lor inevitabile. in schimb, nu reu$ise nicl
macar sa ii ureze un simplu ,,Adio". Doar gandul de a rosti ace!
cuvant facuse sa i se puna un nod in gat.
Faptul ca i$i petrecuse noaptea trecuta cu ea fusese o gre~ealii.
Daca ar fi ?tiut... s-ar fi multumit cu amintirile pe care le stranses<'
deja, preferand sa nu afle, a$a cum se intamplase, de ce anumc
s-ar fi putut bucura daca nu ar fi devenit Roscoe. Ce anume i~I
dorea eel mai sincer, aproape cu disperare, de la viata, ce i?i dorea
in viata lui pentru tot restul zilelor lui.
Nu era nevoie.
Cuvintele lui fusesera destul de sincere. Nu fusese nevoie sll
prelungeasca acea conversatie. Cu siguranta nu era nevoie de nid
o multumire. ~i nu era nevoie nici sa mai spuna altceva fiindd\
nimic din ceea ce ar fi putut spune sau face el sau ea nu ar ft
schimbat situatia.
Pentru prima data in viata, se trezise scarbit de alegerile p
care le facuse, regretand cu adevarat deciziile luate cu mult timp
in urma care acum il obligau sa renunte la ea, sa accepte ca timpul
lor impreuna se sfar?ise.
Sa o lase sa piece din viata lui...
Tragandu-$i manu?ile de calarie, se incrunta. Nu putea sa plcc
din viata ei, nu inca; mai trebuia sa-1 prinda pe eel care incercas
sa il ucida pe Roderick. Kirkwell mai era pe undeva in libertatc,
Pana cand Kirkwell nu inceta sa mai reprezinte un pericol
pentru Roderick sau sora lui, avea sa continue sa ii pazeasca ~I
sa a?tepte.
Daduse deja ordine ca locuinta lor de pe Claverton Street
sa fie pusa sub supraveghere permanenta. Data fiind aparent
lipsa de fonduri a lui Kirkwell, era posibil ca acesta sa incerce cl
insu?i sa il omoare pe Roderick. Daca o facea, nelegiuitul avca
sa cada in plasa lui Roscoe. Oricum ar fi fast, direct sau indirect,

rma sa il gaseasca pe Kirkwell, dar pana atunci avea sa stea


d parte de Miranda.
Cobori in curte $i, cu un gest scurt din cap, lua fraiele de la
nda?ul care ii pregatise cabrioleta de drum, se a$eza pe capra,
,mud haturile ?i puse in mi?care cei doi cai cenu?ii proaspat
hamati, ie$ind intr-un ritm lejer pe drum.
Pentru binele lui, precum ?i pentru al ei, reducerea la mini., um a oricarui contact intre ei era fara indoiala cea mai inte1'apta optiune.
'

322

Capito[u[ 17
~
- Parca tot nu-mi vine sa cred. Gladys mu?ca din felia de
line prajita unsa din bel~ug cu marmelada ?i se uita peste masa
1I mic dejun la Miranda, apoi la Roderick, a?ezat la capatul mesei.
t' a ducelui de Ridgware, iar familia v-a tratat pe voi doi ca ?i
1 im ati fi fast oaspeti.
- Hmm.
Miranda nu ridica privirea de pe listele ei. Roderick ramase
' ll :undat in lectura ziarului.
Ajunsesera pe Claverton Street la ora patru dupa-amiaza, cu
11 :t.i inainte, ?i fiecare minut din restul serii se scursese raspun:, rt d la nenumaratele intrebari ale lui Gladys ?i povestind tot ceea
11 e intamplase la Ridgware, astfel ca Miranda nu avusese timp
. 1 preia fraiele gospodariei ?i sa se ocupe de diversele probleme ce
11 ( sitau rezolvare.
n cursul celor doua saptamani ?i ceva, cat lipsise ea, Gladys nu
111 cupase decat de problemele prea urgente pentru a fi amanate,
111,
ca avea acum de descalcit situatia financiara, simbriile
r,I nlte detalii pentru doua saptamani, precum $i obi~nuitele
.i., izii cotidiene necesare pentru functionarea gospodariei. Era
I111t rata sa recupereze cat de mult putea din toate acestea in ziua
11 pectiva, pentru a fi libera sa-?i indrepte apoi gandurile spre
,11 I' ctele personale, care, oarecum surprinzator, o tinusera treaza
iii q bantuisera pana la orele tarzii ale noptii.
1

323

------ Stpfianie Laurens ---- - ~;i simplu, mi se pare ciudat, comenta Gladys. M-a~ fi
ca ni$te mari doamne precum ducesa-mama ~i nora ei s.\
adopte o atitudine mult mai rezervata $i superioara.
In mintea Mirandei aparura imagini cu Lucasta $i Caroline.
Ii arunca o privire lui Roderick, ingropat cu hotarare in ziar, apol
se intoarse la listele ei.
- In pofida pozitiei lor sociale, sunt $i ele oameni. Au, in cea mal
mare parte, acelea$i preocupari ca doamnele de pretutindeni.
Gladys se incrunta, apoi pufni, dupa care, din fericire, tacu.
in ciuda faptul ca acceptase tot ce ii spusesera ei ca fiind adevarat,
Gladys continua sa se minuneze $i sa fie uluita de $ederea lor la
Ridgware, in raporturi atat de intime cu familia ducala.
Miranda ii explicase ca acel prieten al lui Roderick care o
ajutase sail gaseasca $i sail salveze din mainile rapitorilor fusesc
o cuno$tinta apropiata a familiei Delbraith, aspect care il ridicasc
instantaneu pe prietenul respectiv la un rang cu totul irepro$abil
in ochii lui Gladys. Cand Gladys intrebase ezitand, tremuratoare
- evident fara a dori cu adevarat sa auda raspunsul, dar incapabilA
sa se abtina de la a intreba - daca evitase orice scandal cata vreme
calatorise cu un gentleman care nu facea parte din familie, Miranda
aratase spre hainele de doliu pe care le purtase $i i$i fluturase
boneta $i voalul. Nimeni, o asigura ea pe matu$a ei, nu $tiuse cine
era, $i, data fiind povestea lor cum un gentleman o escortase pe
ea, o vaduva, pe un domeniu de la tara, nu se starnise nici umbri1
de scandal $i nici nu exista vreun rise sa se starneasca.
Cu ochii atintiti asupra listei, Miranda intelese ca acesta era
un alt lucru pe care il invatase in cursul calatoriei; atata timp cat
actiunile ei nu ajungeau la urechile societatii, scandalul nu avea
sa fie niciodata 0 problema.
Punand jos creionul, i$i lua cea$ca de ceai $i sorbi din ea, studiind lista de sarcini pe care pur $i simplu trebuia sa le indeplineasca. Voia sa se opreasca $i sa se gandeasca la Roscoe, la ce ar
fi putut fi intre ei, dar mai intai trebuia sa se vada cu doamna
Flannery, apoi sa discute cu Hughes.
Roderick arunca ziarul pe masa. Miranda se uita spre el $i il
vazu facand 0 grimasa cand l$i mi$Ca piciorul. Simtindu-i privirea,
Roderick ridica ochii $i ii int alni pc ai ei. Buzele ii tresarira.

- Pur

a~teptat

324

------ ir'otu( sau nimic ------ Piciorul meu e inca prea slabit pentru a ma incumeta chiar $i
plimbare prin gradina. in voce ii rasuna o mahnire dezamagita.
1,u carja sprijinita de scaunul lui $i se folosi de ea pentru a se
1
ica. Ma due sa stau in salon.
- Da. Desigur. Miranda il privi ie$ind din incapere. Insistase
. urce $i sa coboare singur scarile, dar efortul il costase. Dupa ce
Ii derick se facu nevazut, murmura: Hughes?
Majordomul a$tepta langa bufet.
- Da, domni$oara?
- Dupa ce domnul Roderick se va fi instalat in salon, ai putea
verifici daca vrea sa i se aduca ceva.
- Desigur, domni$oara.
.
_ .
.
.
Iar ea avea sa-$i faca timp sa ii scrie o ep1stola lm Carolme $1
n a una la adresa pe care i-o daduse Caroline. Chiar daca Roderick
11
mai era preocuparea ei principala, a-1 binedispune cata vreme
.,. in convalescenta ramanea totu$i una dintre sarcinile de pe
I sta ei.
Liber in sfar$it, dupa atat de multe zile, de prezenta zapaitoare a domni$oarei Miranda Clifford, Roscoe i$i rezerva ~dimi
~ ata pentru a se pune la punct cu diversele lui afaceri. Intr-o
talnire de cateva ore cu Jordan rezolva toate problemele finanre urgente, apoi se instala la biroul din camera lui de lucru
p ntru a studia rapoartele saptamanale acumulate pentru cele
truzeci $i trei de case de pariuri $i cluburi de jocuri pe care le
1
1l ~inea in intreaga capitala.
Rundle arunca o privire inauntru.
- Veti lua pranzul in salonul de mese, domnule?
Las;t pe spate in scaunul lui inalt, Roscoe ridica privirea, apoi
1 tina din cap.
- Nu revenim la normal. Adu-mi o farfurie aid.
Cob~rand din nou privirea pe raportul pe care il citea, il simti
p. Rundle ezitand - probabil intrebandu-se daca sa insiste , nainte de a se inclina cu intelepciune $i a se retrage.
I$i amintea foarte clar pranzurile pe care le luase cu Miranda
1 parter, dar, inainte de acele ocazii, mancase int~t~eauna la
birou, continuand intre timp sa lucreze. Cum ea nu ma1 facea parte
1.n viata lui ar fi fost intelept sa revina la vechea lui rutina.
,
'
'
325

-------- Stpfianie Laurens -------Prezenta ei fusese ... un tremur trecator pe oglinda apei vietil
lui. ~i, Dumnezeu ii era martor, acele ape erau adanci.
Amuzat de acea ratacire poetica, se concentra din nou asupra raportului; astfel de rapoarte saptamanale erau metoda lul
dovedit eficienta de a ramane la curent cu tot ce se petrecea in
imperiul lui extins.
Existase o vreme cand, flancat de Mudd $i de Rawlins, vizitase
personal fiecare club $i casa, in fiecare saptamana, intr-o perioadA
in care amenintarea implicarii lui personale fusese singura solutie
eficienta de a tine in frau viciile $i inclinatiile nelegiuite innascute
ale celor implicati pe atunci in administrarea afacerilor lui.
Dar, de-a lungul anilor, invatase sa traseze limite $i sa impunA
respectarea lor; limita pe care o alesese era ca toate activitatile
intreprinse sub acoperi$ul lui, $i de catre cei care lucrau pentru el,
sa se incadreze in legalitate.
Avocatii ar fi fost, $i adesea erau, impresionati de cat de acute
erau sensibilitatile acelei lumi interlope cand era vorba despre
ceea ce era legal $i ce nu. Cei crescuti in mahalale sau in umbrele
unor cartiere mai putin respectabile apreciau cu finete nuantele
legii. Dar, chiar dincolo de implicatiile morale $i legale ale atitudinii lui, simplul fapt de a avea o limita $i de a o impune fusese in
sine unul de o importanta critica. Ii crease o platforma de pe care
sa actioneze, una care il separa de cei asemenea lui.
Una care ii permisese sa se ridice, metaforic, deasupra lor.
~i, din multe puncte de vedere, acest lucru se dovedise in
avantajul lui.
Cel de-al doilea lucru pe care il invatase, sau mai degrabA
asupra caruia i$i extinsese talentele innascute, era capacitatea de
a judeca oamenii. Fiind el inSU$i un parior inveterat $i de mare
succes, avusese dintotdeauna fl.er in a ghici cine era sincer $i
deschis $i cine nu. Cine era perfid $i cine era cinstit. I$i concentrase
aceasta abilitate asupra angajatilor lui, recompensandu-i pe cei in
care putea avea incredere, descotorosindu-se de ceilalti.
Cu o paleta de afaceri atat de larga ca a lui, supravegherea era
o sarcina continua $i fara sfar;;it, insa una in care un succes il
atragea pe urmatorul; in ultima vreme, rareori mai era necesar
sa intervina.personal in functionarea cotidiana a vreuneia dintre
afacerile lui.

326

-------- i:r'otu( sau nimic - - - Cel putin, nu in ceea ce-i privea pe angajati.
Terminase farfuria cu carne rece, paine $i branza, golise cana
de bere pe care i-o adusese Rundle $i pusese deoparte ultimul
dintre rapoartele de la casele lui de pariuri $i tocmai se intindea
dupa primul raport de la cluburile mai sofisticate, cand Rundle
batu la U$a, apoi intra.
Vazand farfuria $i cana goale, veni sale ia.
- Doamna Keller $i domnul Masters va a$teapta jos, domnule.
Daca aveti un moment, ar dori sa va consulte in privinta unuia
dintre clientii lor regulati.
Keller $i Masters gestionau impreuna unul dintre cluburile
lui mai lini$tite, mai exclusiviste $i mai vechi, unul care se adresa
entlemenilor mai varstnici $i mai conservatori din inalta nobilime. Roscoe incuviinta din cap.
-Condu-i sus!
Arunca o privire spre raportul din mana lui; era de la un alt
lub de-al lui. Punandu-1 deoparte, rasfoi teancul pana gasi eel mai
recent raport redactat de Keller $i de Masters. il parcuse rapid,
dar nu gasi mentionata nici o dificultate iminenta; a$ezandu-l in
varful teancului, se lasa pe spate in scaun $i a$tepta.
Cand doamna Keller, o blonda sculpturala, $i Masters, fratele
i, intrara, le facu semn sa ia loc pe scaunele din fata biroului.
- Care e problema noastra?
Masters se crispa cand se a$eza, ramanand in rest relaxat $i in
1 rgul lui. Stand cu spatele foarte drept, Joyce Keller zambi vag.
- Lord Cathcart.
Roscoe avu nevoie de o clipa pentru a-1 identifica pe nobilul
varstnic. Cu privirea atintita asupra interlocutorilor sai, incuviinta din cap.
- Un batran ticalos depravat care crede ca el $i cei de teapa lui
unt genul in fata carora tot restul lumii ar trebui sa se incline - $i
evine cu U$Urinta violent in fata oricarei aparente ofense.
Joyce $i Masters erau progeniturile ilegitime ale exact unui
stfel de barbat, in cazul lor un conte. La fel majoritatea, cei doi
redeau ca trecutul lui Roscoe era similar cu al lor, premisa pe
are el nu incercase niciodata sa o contrazica; explica in mod
onvenabil foarte multe despre el.

327

- - - - Stryfianie Laurens---Roscoe i$i plimba privirea de la Joyce la Masters. Lucrau


pentru el de mai bine de cinci ani; cuno$teau afacerea $i cuno~
teau $i metodele lui.
- Deci ce s-a intamplat?
Joyce ofta.
- Lisette ... tanara flamanda pe care ne-ai trimis-o. S-a dovedit a fi, intr-adevar, o excelenta jucatoare de pichet, a$a cum
ne-ai spus.
- $i tot dupa cum ai sugerat tu, interveni Masters, majoritatea clientilor no~tri batrani ~i matahalo$i joaca incantati impotriva ei, chiar daca pierd. Pufni intr-un ras scurt. De fapt, e atat
de buna, incat restul par fericiti sa piarda in fata ei ~i, la drept
vorbind, le da clasa in stil al naibii de mare in jocul asta.
-Adevarat. A fost un mare succes cu toata lumea, pana sa
auda Cathcart despre ea.
Joyce fa.cu o grimasa.
- Lasa-ma sa ghicesc, spuse Roscoe. Cathcart se crede maestru
absolut la pichet, iar Lisette 1-a batut.
Masters dadu aprobator din cap.
- De i-au zburat fulgii. Ceea ce ar fi fost oricum rau, dar idiotul
a insistat ~i sa parieze cate o mie pe punct. Lisette a cerut permisiunea, desigur, iar eu, ca un neghiob, nu m-am gandit - adica,
ba da, insa doar la cat de mult urma sa scoatem de la Cathcart. Iar
ea intr-adevar 1-a jumulit.
- $i mai departe?
-Cathcart a platit, dar tremura de furie, spuse Masters.
- Nu doar atat, completa Joyce. Era negru de furie fiindca 1-a
demascat ca fiind doar un fanfaron.
'
-Ar trebui sa adaug ca evenimentele s-au petrecut intr-o
seara de joi - cea mai aglomerata. Chipul lui Masters se inaspri.
Cathcart a ales intentionat seara aia - voia sa aiba un public cat
mai numeros pentru partida lui, sa le arate celorlalti ca putea
sa o invinga pe femeiu~ca straina care ii batuse cu atata u~urinta
pe toti ceilalti.
- In schimb ... Joyce ridica palmele intr-un gest neajutorat.
$i, desigur, fiind vorba despre unul dintre cluburile tale, Cathcart
nu indrazne~te sa pretinda ca a tri~at.
328

....___-Tatu( sau nimic ....___- Nu atata vreme cat nici unul dintre ceilalti nici macar nu a
augerat asta, spuse Masters, ~i, desigur, toata lumea cunoa~te
gulile tale.
Joyce ofta.
-Ne-ai avertizat ca uneori e mai bine sa nu ca~tigam, $i poate
asta ar fi fost o astfel de situatie, dar s-a intamplat $i nu putem
a timpul inapoi. $i, din pacate, Cathcart nu este genul care sa
nunte. intalni privirea lui Roscoe. Cathcart a a$teptat-o pe
Lisette cand a plecat de la club. A ridicat bastonul, $i ar fi batut-o,
r il trimisesem pe Hugo, unul dintre oamenii no$tri, sa o inteasca. A prins bastonul lui Cathcart inainte sa o atinga.
Lui Roscoe nu clinti nici un mu~chi.
-Dar Cathcart a incercat efectiv sa o loveasca?
Joyce incuviinta din cap.
- $i nu s-a term.inat cu atat. A revenit a doua zi $i i-a oferit
Jui Lisette o suma foarte mare pentru a o convinge sa joace din
1 .OU impotriva lui, pentru cinci mii pe punct, ~i Sa ii permita
d$tige.
Cu privirea atintita asupra lui Joyce, Roscoe lasa o clipa sa se
urga, apoi murmura:
- Te rog spune-mi ca nu a acceptat.
Joyce zambi tensional.
-Nu.
Roscoe i$i lasa buzele sa se relaxeze
- Excelent. Atunci de ce ati venit?
- Deoarece Cathcart a fa~ut apoi mare galagie ca a pierdut in
voarea casei, dar casa nu i-a oferit ~ansa de a-$i reca$tiga sumele
Eierdute. Joyce ii sustinu pr ivirea. A$a ca am venit dupa sfaturi.
- $i dupa ajutor, adauga Masters, daca te simti tentat sa ne
, juti cu ceva~
Roscoe se lasa pe spate in scaun, iar privirea ii deveni abnta cat timp i$i analiza optiunile; pentru a se ocupa de Cathcart
vea nevoie de o alta abordare decat cea adoptata cu indivizi
nfierbantati precum Lord Treloar. in cele din urma, se concentra
din nou asupra lui Joyce, apoi ii arunca o privire lui Masters.
- Lisette i-a ranit orgoliul lui Cathcart, evident un punct
vulnerabil, a$a ca vom intoarce propriul orgoliu impotriva
329

------ Steyfianie Laurens-----lui pentru a-1 face sa taca. Pentru a-1 face sa-;;i accepte barba
te;;te pierderile.
indreptandu-~;i spatele, se intinse dupa o coala de hartie, apoi
dupa toe.
-Am sa ma ofer sa raspund provocarii lui Lord Cathcart ;;i
sa li permit sa i;;i reca;;tige sumele pierdute. Jucand impotriva
mea. in fond, eu sunt ,,casa" la care se refera. Scrise in timp ce
vorbea. Am sa-i permit sa stabileasca rama;;agul oriunde intrc
cinci ;;i zece mii pe punct, dupa cum dore;;te. Ca in cazul oricarei
provocari, daca o accepta, aceasta va fi inscrisa in registrul de
pariuri. Jocul se va desfa;;ura la club, ;;i ii voi da voie sa aduca doi
observatori ale;;i de el, pentru a se asigura ca totul este corect.
Oferta va ramane valabila timp de ... o luna, sa zicem? Se opri
sa citeasca ceea ce scrisese, apoi, zambind u;;or, semna misiva
;;i ii adauga o nota. Iar in caz ca aceasta scrisoare de oferta sc
ratace;;te, voi lasa o copie legalizata la voi la club ;;i voi pastra una
;;i in arhivele mele.
Masters rase. Joyce ranji. Ambii ;;tiau ca Lord Cathcart nu ar
fi indraznit niciodata sa accepte contraprovocarea. Nici un parior
intreg la cap nu ;;i-ar fi incercat fortele impotriva lui Roscoe ;;i sa
se a;;tepte sa ca;;tige.
Roscoe aplica o sugativa peste misiva, apoi i-o intinse lui
Masters.
-Duceti-i-o lui Jordan cand plecati - el va face copiile ;;i
se va ocupa ca originalul sa ii fie trimis lui Cathcart. Ridica
un deget pentru a-i tine pe ambii vizitatori in scaune. insa,
daca tot sunteti aici amandoi - lua eel mai recent raport de
la club -, cine naiba tot pierde atat la masa voastra de jocuri
de noroc?
0 jumatate de ora mai tarziu, cei doi frati plecara, iar el se
apuca sa studieze rapoartele de la celelalte cluburi, marcand toate
punctele pe care voia sa le aduca in discutie, cum ar fi incasarile
nea;;teptat de mari de la masa de jocuri de noroc din Keller
Club. Stabilise cu mult timp in urma ca era important sa ;;tie cine
era in pragul ruinei, inainte de a se cufunda prea mult in datorii.
Uneori un cuvant discret la urechea cui trebuia asigura bunastarea tuturor.
330

------ tTotu( sau nimic - - Tocmai terminase de trecut in revista cluburile, cand Jordan
11 ra cu un vraf de documente ;;i ii aminti lui Roscoe ca era
11,,t ptat la o intalnire a consiliuluiArgyle Investments, o fundatie
itabila in care avea un rol important.
Nu se intoarse decat spre sfar;;itul dupa-amiezii. Lasandu-;;i
d tonul la Rundle, intra in biblioteca. Se apropie de vitrina cu
1
I uturi, i;;i turna un pahar de brandy, apoi se cufunda in foto1ul lui favorit. Ridicand paharul, sorbi din el, apoi il tinu in lu11 ina pentru a studia bautura lucioasa de culoarea ambrei ;;i, in
1 l
din urma, i;;i permise sa se concentreze asupra intrebarii
, re il bantuise toata ziua. intrebarea pe care o starnise sugestia
in meilui.
Respinsese ideea pe motiv ca nu era realizabila ;;i nu i-ar fi adus
ace i;;i dorea eel mai mult, insa gandul nu se lasase alungat, un
ducator ,,De ce nu?" susurandu-i adanc in minte.
Daca ar fi avut nevoie sa i;;i enumere motivele, activitatile
lin ziua aceea - dintr-o singura zi - cuprinsesera destule dintre
l pentru a face raspunsul limpede precum cristalul. Nu putea
, deveni Lord Julian Delbraith fiindca, pentru a face a;;a ceva, ar
l trebuit sa inceteze sa mai fie Neville Roscoe.
~i multi oameni, mult prea multi oameni, depindeau de Roscoe,
ndiferent daca o ;;tiau sau nu. Nu doar angajatii lui, de;;i ace;;tia
u acum numero;;i ;;i constituiau doar ei un motiv suficient.
N'u existau alte personaje de seama in lumea pariurilor care sa
tdopte metodele lui, pentru ei ciudate ;;i irationale, cum ar fi
ptul ca i;;i proteja angajatii de orice intimidare din exterior, ca
. ngajase atat de multe femei, in special in pozitiile .cu respons~
ilitate mai mare, ;;i ca i;;i platea oamenii corect ;;1 cu regulanL te, plus ca insista ca nici o faradelege sa nu fie comisa sub
~~ul~.
.
Daca Neville Roscoe ar fi disparut, multi ar fi oftat u;;urat1
.i ar fi revenit imediat la legile junglei. Cata vreme exista el,
1
.tabilimentele lui impuneau un standard pe care ;;i celelalte
se fusesera obligate sa il aplice ;;i sa il mentina. Daca ie;;ea
in joc ... Nu era deloc o lipsa de modes tie sa recunoasca ceea ce
ra evident.
~i, chiar daca averea familiei era acum in siguranta, iar
verea lui personala era imensa, fondurile pe care in prezent
331

- - - - - Stryfianie Laurens - - - - le directiona spre institutii de caritate precum Organiza\I


Filantropica, Argyle Investments $i alte organisme de finantar
depa$eaucumultveniturilepecarearfipututsaleobtinadinbogatl
lui particulara.
Hotarase cu mult timp in urma ca, din moment ce atat d
multi membri ai inaltei nobilimi erau dependenti de jocuri p
mize mari, era cat se poate de justificat din partea lui sa le fac
acest serviciu, sa le ia banii $i sa ii redirectioneze spre cei car
aveau cea mai mare nevoie. Acceptase probabilitatea ca aceast
atitudine sa se fi nascut din propriile remu$cari legate de faptul c
exploatase dependenta altor pariori in timp ce i$i salvase proprl
faniilie; hotarase ca el $i con$tiinta lui puteau trai cu acest gand.
Ducand la buze paharul de cristal, sorbi coniacul vechi $i tar
$i lasa acea concluzie sa se reverse peste el $i sa ii inunde. Cu o
grimasa, cobori paharul $i se lasa pe spate in scaun.
-Imi pare rau, mama, dar Lord Julian Roscoe Neville Delbraith
nu se mai intoarce. Din punct de vedere practic, Lord Julian
e mort.
- Buna seara, Rundle. Aflata pe treapta de la intrare a castI
lui Roscoe, Miranda ridica 'intrebatoare o spranceana. E acas
stapanul tau?
- Este, domni$oara.
Rundle se dadu inapoi, 'inclinandu-se $i poftind-o sa intre.
Pa$ind in hol, Miranda se opri langa masa centrala $i i~I
scoase manu$ile, apoi il lasa pe Rundle sa-i ia pelerina. Pe dedc
subt, purta o rochie de matase chihlimbarie cu un $al de matas
topaz drapat peste umeri.
- E in biblioteca?
- Da, domni$oara. Daca doriti sa ma urmati?
Inclinand din cap gratios, ii urma pe Rundle pe coridor, venind
agale in urma lui ca $i cum a vizita un gentleman acasa la cl
dupa ora zece noaptea era ceva cu totul obi$nuit. Avea nevoie s
discute cu Roscoe, sa afle ce simtea el $i ce era posibil $i, spera ea,
sa continue aventura lor amoroasa. Cum el nu putea sa vina p
Claverton Street, venise ea la el.
Noaptea trecuta se lasase prea repede, seara fusese prea plinA
de intrebarile lui Gladys $i de agitatia reinstalarii acasa. Fusese

332

- - - - - 'T'otu( sau nimic - - ita dupa cele doua zile pe drum, 'insa nu dormise bine, frantata $i agitata intr-un mod care o tulburase. Se trezise de
i multe ori, cu simturile cautandu-i caldura, pentru a gasi doar
rnuturi red $i spatiu gol.
e$i era sigura ca o aventura amoroasa care durase mai putin
ol 1 doua saptamani nu putea nicidecum sa provoace depen,1., a, ii lipsea oricum, aparent la un niyel mai profund decat
tea ei con$tienta.
undle ajunse la capatul coridorului lung ~i deschise u~a
1, I iotecii.
- A sosit domni$oara Clifford sii vii vada, domnule, anunta el,
q iii tinu U$a deschisa.
Trecand pragul incaperii, Miranda i$i dadu seama ca Rundle
'" trebuit sa intrebe daca stapanul ei era dispus sii o primeascii
nte de a-i permite sii intre in biblioteca. De$i se intreba de
, , undle nu o facuse, profita totu$i de ocazie pentru a analiza
,, , , ~ia surprinsa a lui Roscoe la sosirea ei; inaintand in inca111 'ii zambi.
Era a$ezat in fotoliul in care statuse cu atatea nopti in urmii,
, , d ea venise sa ii ceara ajutorul pentru a-1 gasi pe Roderick.
1.. , f 1 ca in noaptea aceea, ii intrerupsese din lectura unei
I ' \i; ziicea deschisa in mainile lui, Uitatii cand ridicase privirea
n111 ea.
,II cul se aprinse fulgerator in profunzimea intunecata a
I" l 1ilor lui; Miranda simti flacara mangaind-o cand privirea lui
1I1 m
ca peste ea, apoi se intoarse spre chipul ei, spre ochii ei. Fara
,, uita in jos, inchise cartea $i se ridica.
- Domni$oara Clifford. Privirea lui trecu dincolo de ea, ajungand
111 I undle, iar expresia ii redeveni impasibila. Asta e tot, Rundle.
- Prea bine, domnule.
n scartait U$Or ii spuse ca Rundle se retrasese $i inchi,,,.. U$a.
rivirea lui Roscoe se muta pe chipul ei, apoi se opri asupra
111 hil r ei. Ezita, apoi intreba:
- Ce e?
- Voiam sa te intreb daca ai aflat ceva despre Kirkwell. Con1I 11
sa se apropie de el. Cu zambetul tot mai larg, se opri doar

, 11 o
111

333

- - 'T'otu( sau nimic - -

- - - - Steyfianie Laurens-----cand corsetul rochiei ei se lipi U$or de partea din fata a jachct
lui. ~i voiam sa fac asta.
Punand o mana pe pieptul lui, se intinse $i i$i apasa buzcl
peste ale lui.
El se abtinu pentru o secunda - o clipa, ghici ea, nu de ezitarci,
ci de refiectie -, apoi buzele lui se mi$cara $i prelua controlul
asupra sarutului, inchizandu-$i bratele in jurul ei $i purtandu I
pe amandoi in valsul fiacarilor familiare, tinandu-i acolo $i las~n
du-se mistuiti.
Pret de minute nenumarate, momente mult prelungite d
placere simpla, de caldura $i de incantare imparta$ita. Roscoo
lasa dezmierdarea sa se desfa$oare, dar apoi reinstaura controlul,
atat asupra ei, cat $i asupra lui.
Cand Roscoe inalta capul, Miranda ramase prinsa strans tn
bratele lui, cu ochii mari, simturile rascolite profund, pe deplin
con$tienta de vibratia atractiei senzuale $i sexuale care se instl
panise peste amandoi, tinandu-i prizonieri. Legandu-i.
0 privi in ochi, apoi, ridicand o mana, ii impinse U$Or in spat
o $uvita rebela cazuta pe obraz.
- De ce ai venit?
- Sate intreb despre Kirkwell, $i. .. Cu un de get, desena conturul
buzei lui de jos. Din cauza asta.
El ii prinse varful degetului intre dinti, mU$Ca U$Or, apoi i 1
elibera.
-Cat despre Kirkwell - vocea ii era un huruit aspru -, am
prea putine de spus. Mudd $i Rawlins au vorbit cu unchiul lul
Kempsey. Respectivul s-a dus la Hood and Gable sa-1 intalneasdl
pe Kirkwell, conform intelegerii, dar Kirkwell nu $i-a fa.cut deloc
aparitia. Mudd $i Rawlins s-au intors la taverna $i au mai intrebat
lumea in caz ca 1-ar fi vazut cineva prin preajma sau ar mai fi $tiut
ceva despre el, dar nu.
Ea ii studie fata.
- Deci nu avem cum sa dam de urma lui?
-Nu in mod direct. Dar, daca tii minte, toate descrierile despre el mentioneaza o cicatrice pe care t oata lumea o consider<\ a
fi o taietura de sabie. In prezent e o cicatrice suficient de comunA
ca oamenii sa o recunoasca; prin urmare, daca Kirkwell e numelc

11l1 c rat al acestui barbat, s-ar putea sa reu$esc sa fac unele


11 1 " tigatii prin intermediul armatei.
11 facu ochi mari.
- Po ti face asta?
- a spunem doar ca am mai multe cuno$tinte care imi
111 111 datoare.
- atvadura?
- el putin cateva zile. Dar, atata timp cat Roderick ramane in
1,1 , va fi destul de in siguranta, $i, dat fiind piciorul lui rupt ...
... Pentru moment, nu poate ie$i, deci e in siguranta.
Miranda ii studie chipul $i a$tepta. Dupa o clipa prelunga,
I 111 1, le lui se curbara; privirea ii cazu pe gura ei.
- Cat despre as ta... Rep roduse dezmierdarea ei de mai de111 me, trecandu-$i degetul mare peste curba buzei ei de jos,
11 v candu-i un fior lent de anticipare delicioasa ce ii strab~tu
1
.' , . pinarii. il simti $i el; zambi, $i simti tensiunea acumulan1111 in el. Inspira sacadat. Ce-i cu asta?
Miranda a$tepta pana cand el ridica ochii $iii intalni pe ai ~i.
- Vreau sa $tiu ce e posibil. Ce iti dore$ti, ce ar putea ex1sta
11d noi daca ne-am dori-o amandoi.
In sinea ei fu uluita de ea insa$i, de faptul ca avusese curajul
11 1 vtna aid, sa vorbeasca a$a cum vorbea $i sa incerce sa obti~a
1
, , 1
ce i$i dorea, insa, daca invatase ceva de la doamnele din
1,11uilia lui, era ca putea $i ea sa lupte pentru visurile ei, ca, in
, ud experientelor mamei ei $i ale surorilor ei, un astfel de act nu
1vro. sa se sfar$easca obligatoriu cu o tragedie.

- Ah.
rivirea lui o sustinu pe a ei, dar Miranda nu reu$i sa i-o
1l11 1lu$easca.
.
.
emotie nedefinita tresari in spatele och1lor alba$tn ca
''' 1rul, da; nu reu$i sa o identifice.
..
- Nu $tiu care sunt optiunile noastre, dar presupun ca tu $t11.
Roscoe ezita. Cu bratele incolacite inca in jurul ei, ii studie
, , l iii ; nu paru sa se descurce mai bine decat ea in a-i deslu$i
1
,
~
~
1 ndurile.
- !nteleg ca vrei sa continuam aventura noastra amoroasa.
f\ ci, in ora$.
- Da. Ii sustinu privirea. Putem?
335

334

------ Stpfianie Laurens-----,,Nu." Roscoe $tia ca acela era raspunsul corect, dar nu reufl
sa-$i desprinda cuvantul de pe buze. Motivul pentru care nu I
permisese nici unei alte doamne sa-i fie amanta se aplica $i mill
mult in cazul ei. Trase aer in plamanii dintr-odata comprimati
-Miranda ...
Ea il facu sa taca punandu-$i un deget peste buzele lui.
- Poate ca momentul e potrivit, dar - privirea ei aluneca pe11t
fotolii $i peste $emineu inainte de a se intoarce la chipul lui - locul
cu siguranta nu e.
El dadu sa continue cu indarjire.
-Mir...
- Putem discuta detaliile mai tarziu. Prinzandu-1 de revere, 1
ridica in varful picioarelor. Deocamdata, saruta-ma doar.
I$i apasa buzele peste ale lui, apoi le intredeschise - ispititoar I
poruncitoare $i pe deplin irezistibila. Inainte ca min tea lui sa apuc
sa ia vreo decizie, bratele i se stransera in jurul ei, i$i pleca u~or
capul $i facu exact ceea ce i$i dorise ea, sarutand-o. Cu lacomic.
Era flamand de ea, iar ea ii oferea hrana. El lua, iar ea ii d~du
fara retineri. Mainile ei alunecara in parul lui $i il tinura prizonl r
in ~arut, ast~el incat sa ii poata oferi inapoi placere.
Inzecita. Insutita.
Fara efort, se invartira in dansul dorintei.
Roscoe $tia ca trebuia sa-i spuna ca er~ imposibil, ca aventur
lor nu putea sa continue, nu in Londra, nu in siguranta. D
pornise de la premisa ca ea avea sa pastreze distanta, $tiind ca al I
in Londra el era Roscoe, un barbat nici pe departe eligibil pentr
ea, unul cu care nici macar nu putea sa flirteze ... Dar nu o facua ,
Venind la el in seara aceea, intrand atat de sigura pe ea In
biblioteca lui $i exprimandu-$i atat de !impede $i fara echivo
dorinta de a continua legatura lor, il facuse sa-$i piarda echilibrul,
Complet $i pe deplin. Redeschisese o dezbatere pe care o crezu1
~eja rezolvata; il facuse sa cantareasca din nou posibilitatilt' .. ,
Insa, chiar in timp ce se cufunda in minunatia gurii ei, ii simil
trupul lipindu-se de al lui, o simti supla $i vibranta in brat I
lui, $tiu in adancul sufletului ca nimic nu se schimbase. Ea pur fl
simplu nu cuno$tea suficiente detalii pentru a intelege lucrurll
la fel de clar ca el.
A

336

------ 'T'otu{ sau nimic ---- - Avea sa fie nevoit sa ii explice, dar, chiar in clipa in care gasi
1 in telepciunea $i vointa necesare pentru a se desprinde din
ut $i a vorbi, ea se lipi provocator de el, i$i retrase buzele de sub
1I lui $i toarse, pe un ton fierbinte $i grav:
- Du-ma in patul tau!
uvintele ii zdruncinara hotararea, ii alungara toate gandurile
111 are reu$ise sale invoce - toate gandurile in afara de imaginea
,, ntinsa, satisfacuta $i vlaguita pe a$ternuturile lui de matase.
ierbin teala crescu in el $i il cople$i, dorinta - o muchie
~toare a fl.acarilor.
Nu ii raspunse, nu reu$i sa i$i faca corzile vocale sa functioneze,
11 \t se putea increde in vocea lui. In schimb, se dadu inapoi; cu
111 virea inlantuita cu a ei, o prinse de mana, apoi se intoarsera
11 n reuna spre U$a. Nu-$i mai aminti decat prea putin din dru11 1ul in sus pe scari; ea se opri in galerie, $i el porni inaintea ei.
I t mana infa.$urata in jurul degetelor ei, o conduse pe coridorul
1 ducea la U$ile duble ale dormitorului.
Deschizand una dintre ele, o trase inauntru, o rasuci in bratele
It i $i inchise U$a cu piciorul. I$i pleca U$Or capul $i o saruta,
11 .pingand-o cu spatele spre pat.
,,Ultima noapte. Ultima data. Nuse mai intampla."
Mintea lui nu mai era capabila sa articuleze cuvinte, insa fu
I' truns de sensul lor, $i acea intelegere i se strecura in atingere,
1 nferind o muchie taioasa dorintei lui. 0 dorinta careia ea ii
1,1 punse la fel din toate punctele de vedere. Oprindu-se la piciorul
I 'ctului, intrerupand sarutul, Roscoe ii impinse bland capul cu
ll rbia, i$i lipi buzele de linia lunga $i arcuita a gatului ei $i o simti
1116.orandu-se. Era deosebit de sensibila acolo; desena cu buzele
ruturi fierbinti de-a lungul tendoanelor fine, coborand pana la
1. obitura din punctul in care gatul se intalnea cu umarul, in vreme
, mainile ii desfacura parul, facand sa ploua cu ace pe podea, pana
, nd coama matasoasa se revarsa, apoi i$i lasa mainile hoinare
I corpul ei, pe curbele ei ferme, conturand, asimiland, posedand
I In nou. Revendicand comoara ei.
Cu o mana stransa pe ceafa lui $i cu cealalta incle$tata pe un
11tnar, Miranda se agata de el. Cu genele coborate $i cu buzele
1 tredeschise, i$i dadu capul pe spate, pentru a-i permite sa ajun1'. mai U$Or la pielea fina expusa de decolteul rochiei. El desena
111

337

- - 'T'otu( sau nimic - -

- - - - - Stryfianie Laurens----cu buzele conturul ispititor al partii de sus a sanilor ei, apol
se indrepta $i ii prinse buzele cu ale lui, in vreme ce degetele ti
cautara $i ii gasira $ireturile rochiei $i le dezlegara rapicl.
Ea nu parea tentata sa se grabeasca, lasandu-1 sa ii coboare inert
ve$mantul de pe corp, savurand rotunjimile tari ale sanilor cand
ii elibera din stransoarea corsetului, ii lua in palme $i, cu buzcl \
inca lipite de ale ei, sorbi placerea ei, cantarindu-i, mangaindu-1,
apoi framantandu-i. Pelicula subtire a cama$utei, ultima barier
inconsistenta intre palmele lui $i pielea ei, adauga un alt strat d
incantare tactila, mi$candu-se $i alunecand, tachinandu-1.
Impinse pliurile rochiei mai jos, dincolo de scobitura sculp
tata a taliei, peste intinderea evocatoare a $Oldurilor. Din capatul
coapselor ei rochia cazu cu un oftat U$or, pe podea.
Desprinzandu-se din sarut, Miranda pa$i peste valurile ro
chiei, eliberandu-se, dadu matasea la o parte cu piciorul, apol,
purtand doar cama~mta transparenta, ciorapii de matase print!
cu jartiere $i pantofii de seara cu toe, se apropie indrazneata; cu
privirea inlantuita cu a lui, ridica mainile spre lavaliera lui.
,,E randul ei." Nu spuse nimic, dar el intelese $i o lasa sa fac
intocmai ce dorea. Nu aveau nici un motiv sa nu prelungeasc
fiecare moment cat de mult, sa nu se bucure fiecare, pe rand, unul
de celalalt, sa amane cursa disperata $i inevitabila cat de mull
puteau. Nici un motiv pentru a nu zabovi cat de mult doreau d
data asta, ultima lor noapte impreuna.
Prin urmare, facu un efort sa pastreze mangaierile lente, H
prelungeasca fiecare moment pana la absolut. Miranda observ
acest lucru $i ii arunca o privire intrebatoare, dar nu fu surprin1
cand ea i$i potrivi ritmul senzual al inimii cu al lui $i, impreun ,
inaintara in eel mai lent $i mai minunat clans.
Nuse a$teptase sa fie atat de fascinant. Atat de cople$itor.
Intalnirile lor anterioare ii deschisesera ochii, a$a ca acum
putea vedea $i absorbi minunea. ~i sa se lase prizonier acelcl
bucurii simple. Realitatii profund zguduitoare a ceea ce exist
intre ei.
Pentru ea nu exista nici o rezerva. Pe masura ce, nasture cu
nasture, haina cu haina, il dezbraca, lasa ca tot ceea ce simtt
sa ii coloreze expresia, sa se reverse prin atingerea ei; lasa clar
la vedere tot ceea ce simtea pentru ~l.
338

Roscoe nu putu sa faca altceva decat sa ii raspunda in egala


ura. Renuntand la orice paravan, la orice scut, se lasa purtat
I re ea, intalnindu-se in iubire $i-n pasiune orbitoare.
Gol in genunchi in fata ei, ii scoase cu grija jartierele $i pan11 li, ii cobori ciorapii, apoi se ridica $i ii trase lent cama$uta,
1, ntru a o dezgoli cu totul, o zeita de curbe sidefii $i umbre
1 ducatoare.
--._____Chiar in clipa in care lasii miitasea finii sii ii alunece dintre
, 1 ete pe podea, ea facu pasul crucial $i-$i lipi trupul de al lui,
I' lea ei de pielea lui goalii.
Momentul mistuitor ii zgudui pe amandoi.
Lasand deoparte orice urmii de sofisticare $i calauzit doar de
1wtinct, Roscoe inclinii capul cand ease intinse spre el, iar buzele
I " intalnirii $i se inlantuirii, $i foc.tl pasiunii se aprinse. Parjolul
,. nteti treptat, strat peste strat de fierbintealii extrema, de fliiciiri
11 mande. Se luptara amandoi sa ii impuna o cadenta stapanita,
, 11nstantii, un ritm suficient de lent pentru a le permite sii guste
1 -,a. savureze din plin fi.ecare moment. Sa se infioare, fiecare
,1ntre ei, de atingerea intimii a celuilalt, de fi.ecare mangaiere
,.., catoare pe care i-o oferea el, la care ea ii riispundea in egala
111 urii. Degetele se intinserii, se jucarii, concentrate. Gurile Ii
11 ontopira, apoi se separarii, buzele alunecarii, dintii mu$carii
11i .1 unt, limbile invaluirii $i linsera lasciv.
El ii adorii sanii, apoi trecu mai departe.
Ea ii dezmierda coloana durii a erectiei, apoi i$i intinse mai11 ti $i ii alintii pieptul, spatele, coastele, coapsele. Fiecare parte
,I 1 I la care reu$i sii ajungii.
'fensiunea aprinsii vibra in ei, puternica $i atat de realii, insa ei
111
atarii de acele momente bogate, de slava argintie, $i sorbira
"'I. rator din ele, din realitatea lor.
ar, in cele din urma, nevoia ii imboldi prea disperat pentru
11I/ mai ignora. Roscoe o ridica in aer, iar ea i$i incolaci picioarele
1111 i in jurul $Oldurilor lui $i se lasii sa alunece in jos in acela$i
1111 nent in care else impinse incet in sus, patrunzand-o. Un oftat
111 1 rat, cutremurat se desprinse de pe buzele ei, apoi i$i petrecu
I 11 ~ le in jurul gatului lui $i ii trase buzele peste ale ei.

tJtc.

339

- - - - - Steyfianie Laurens .____ ___

- - - - 'T'otu( sau nimic ----- - -

Sarutul fu o explozie de foe i pasiune latenta arzatoar<',


fierband topita sub controlul lor acum disperat. Ease dadu inapol,
ii la~a capul pe spate i opti raguit;
-In pat.
Tinand-o in brate, el ingenunche pe aternuturile de matast,
o lasa pe spate pana ajunse intinsa pe matasea bleumarin, apol
ourma.
0 lasa sa ii traga in jos pana ajunse complet peste ea. O lasa s
ii imbratieze i sa ii tina, dandu-i frau liber i permitand ca tot
cee~ ce simtea pentru ea sa preia controlul i sa ii conduca.
Intr-un dans mai presus de toate dansurile, in fierbintealA
focului lor salbatic.
'
Iar ea ii insoti, gemand i agatandu-se, intalnindu-1 i gonincl
cu el, i, cu trupurile cufundandu-se, se lasara biciuiti de pasiun"
spre culmea suprema.
Unde ii atepta extazul, mai luminos, mai stralucitor c
oricand.
Unde inimile Ii se ciocnira, se facura farame i se formar4
din nou, se transformara i devenira doar una in clipa prabuirll
prin splendoare.
Fericirea ii prinse, ii fa.cu sa pluteasca. Un sentiment de pac
atat de patrunzator, incat ii coplei cu totul, inundandu-i, aco .
perindu-i, tragandu-i in jos.

l\idicand un brat, ii duse manala ceafa i se concentra sa caute cu. ntele - cuvintele potrivite - pe care tia ca trebuia sale spuna.
in cele din urma, se mica i ea. Roscoe arunca o privire spre
(hipul ei i o vazu fluturand din gene. Decise ca nu avea sa reu' s ca~vreodata sa fie mai pregatit decat in acel moment pentru
'I cutia pe care nu voia s-o poarte.
Cand pleoapele ei se ridicara, el atepta sa ii surprinda priv rea umbrita.
- Nu putem continua sane vedem. Nu aa - de fapt, nu putem
11 loc.
Ea clipi, apoi, pe sub plapumile pe care el le trasese peste
d, se rasuci pe burta; sprijinita in coate, intoarse capul spre el.
: J:ncrunta incet.
- De ce? Vocea ii era raguita, inca grava. Eu ... 0 uvita ii cazu
11 s te fa ta; ridica o mana pentru a o impinge la loc, a poi incremeni.
hiar i in lumina scazuta, Roscoe o vazu roind. Oh!
Cobori brusc capul, iar parul, desfacut, aproape ii ascunse
I hipul.
- Nu. Nu e vorba de asta. Atepta, dar, cum ea nu ina.Ita ochii,
11tinse mana iii prinse barbia in varful palmei, ridicandu-i fata,
.1poi ii dadu bland la 0 parte paravanul de matase al parului.
I) -abia cand ii putu vedea fata limpede ii intalni in sfarit
11 ivirea. Eti prima - singura - femeie pe care am adus-o vreodata
11 l dormitorul asta, in patul asta.
Ea inclina UOr capul intr-o parte, scrutaridu-i ochii.
- Atunci ... de ce? Daca nu e de vina faptul ca te-ai saturat de
111ine - ridica din umeri, flutura o mana-, atunci de ce sa punem
c ,pat unui lucru care ne face placere amandurora?
- Fiindca eu nu sunt genul de barbat cu care sa poti fi vazuta,
cu atat mai putin pe care sa ii recunoti drept amant-, iar in cele
1 I o urma cineva ne va vedea, va vorbi. E prea periculos.
Miranda ii dadu i mai mult capul pe spate, cu ochii tintuindu-i
111 ai lui.
- Nu cumva mie imi revine aceasta decizie?
El ii sustinu privirea pentru o clipa, apoi chipul i se inaspri.
/\ uncand deoparte plapumile, se intinse dupa pantaloni, se ridica
i i imbraca, apoi porni spre sticla i paharele aezate pe o tava
I' o masuta.

in ciuda a toate astea, noaptea aceea tot trebuia sa fie sfar


itul lor.
Nenumarate minute mai tarziu, Roscoe se mica, desprin .
zandu-i cu regret mintea din imbratiarea linititoare i ador .
mitoare a satisfactiei depline. Zacea epuizat, lungitpe burta. Ea erA
intinsa langa el, cu ochii inchii i cu chipul lipsit de expresi<,
la fel de satisfacuta i de vlaguita cum o vazuse in imagina\ li'
lui mai devreme. Parul ii era revarsat intr-un val castaniu ondulat
de matase scanteietoare peste pernele lui.
Ridicandu-se incet pe coate, ii acorda cateva momente - mat
multe - pentru a absorbi acea privelite, pentru a o lasa sa i SI'
strecoare in minte, sa i se intipareasca in amintire. Apoi, mican
du-se incet, se intoarse i se ridica in capul oaselor, cu spatt'lr
sprijinit de pernele ingramadite pe tablia sculptata a patulu l.
340

341

- - - - Stryfianie Laurens---Miranda il privi turnandu-$i un pahar din ceva ce presupus


a fi brandy. Gata sa puna la loc dopul, Roscoe ii arunca o privir
scurta. Ea clatina din cap. Punand inapoi sticla, lua paharul, sorbl
din el, apoi porni din nou spre pat. Se opri langa el, mai lua o
gura $i, cu o incruntare reflectata in ochi, chiar daca nu $i pe chip,
cobori privirea spre ea. Dupa o clipa, spuse, pe un ton intunecat
$i grav:
- Eu sunt Neville Roscoe, regele cartoforilor din Londra, $i cu
acest statut sunt complet $i iremediabil neeligibil pentru a ml
intalni cu orice doamna, altfel decat in mod ilicit. Chiar la.sand
la o parte riscul de $antaj sau de rapire, o relatie ilicita nu ar fi
potrivita pentru tine. Chiar daca sunt putred de bogat, singurul
lucru pe care nu il pot cumpara e respectabilitatea, genul de
reputatie indispensabila pentru barbatul din viata ta. $i, oricat
de mult mi-a$ dori, nu pot schimba asta. Oricate fapte de caritate
a$ face, statutul meu nu se va modifica niciodata. Privirea lui
intunecata se fixa asupra chipului ei, sorbi din nou, apoi continua,
pe un ton mai calm: Spune-mi, a mentionat cumva mama mea
ideea cum ca a$ putea redeveni Julian?
Miranda reflecta atent inainte de a raspunde:
-Caroline mi-a expus motivele care te-au determinat sa
devii Roscoe. Lucasta a mentionat ca ea considera ca acum, cand
situatia din trecut s-a rezolvat complet, s-ar putea sa vrei s4
inversezi acea transformare.
Buzele lui se schimonosira; ridica paharul pentru a-$i ascunde
expresia, dar privirea lui nu se desprinse nici o clipa de pe chipul
ei. Se scurse o clipa inainte de a spune, pe acela$i ton calm:
-Am cantarit posibilitatea asta. Datorita tie, m-am gandit
la asta.
Cum el nu continua, simtindu-$i inima $i carnea devenindu-i
tot mai rece cu fiecare clipa, Miranda il indemna pe un ton sec:
-Dar...
Roscoe ii sustinu privirea pret de cateva batai de inima, apoi
se rasuci pe calcaie, lua un scaun cu spatar drept de langa perete, il puse cu fata spre pat $i se a$eza. Aplecandu-se in fata,
cu antebratele pe coapse, tinand paharul in cau$ul palmelor, cu
chipul ajuns acum la acela$i nivel cu al ei, ii intalni privirea.
-Nu pot.
342

---- - - 'T'otu( sau nimic ~---Mirandei i se parea ciudat sa discute un subiect cu o asenea incarcatura emotionala intr-o maniera atat de calma $i de
, j ' $at a, dar ... inspira adanc $i apela la acela$i ton calm $i uniform
111 are il folosise $i el; trebuia neaparat sa inteleaga,
- Nu poti? Sau nu vrei?
El reflecta, sorbi, apoi facu o grimasa.
..=Ambele. Nu pot, fiindca prea multi oameni din inalta societate
u numai m-ar recunoa$te drept Roscoe, ceea ce efectiv ar
,I ruge tot ce am reu$it sa obtin pentru familia mea in ultimii
, 11 i prezece ani. $i nu vreau - nu a$ vrea -, chiar daca lucrurile
11 11 ar sta a$a, fiindca ... Lasa o clipa sa se scurga, apoi ii intalni
111 virea. In calitate de rege al cartoforilor din Londra, am peste
, , mie de oameni in serviciul meu. Marea lor majoritate au
11inilii. Date fiind talentele lor, cei mai multi ar intampina
1I
cultati sa-$i gaseasca alte locuri de munca profitabile. Fa.cu o
11tuza, apoi cobori privirea spre bautura ramasa in paharul lui.
M- m transformat in Roscoe pentru a proteja $ase oameni -
111 ma mea, surorile mele, Henry $i Caroline. intr-adevar, ei erau
I 1milia mea, $i nu aveau pe nimeni altcineva sa ii ajute, dar ...
I,. indrepta iara$i atentia asupra chipului ei. Familia lui Roscoe
1 11prinde mii de persoane, iar daca el ar disparea - pur $i simplu
11 tt
r mai fi aid - sau chiar daca doar $i-ar vinde altcuiva toate
"r erile, nici unul dintre ace$ti oameni nu ar fi in siguranta, nu
I 1 1de in siguranta cum sunt atata timp cat exist eu, ca Roscoe.
f\ i mai bine de o mie de oameni reprezinta responsabilitatea
I' are am acceptat-o ca mijloc de a-mi proteja familia. Nu pot 11 u vreau - sale intorc pur $i simplu spatele, acum ca familia
I > lbraith e in siguranta $i ar fi convenabil pentru mine sa rein11 . in randurile nobilimii.
,,Convenabil." Se referea la ...
- Nu am sa ma leapad de ei - privirea lui se inlantui cu a ei
hiar daca asta ne-ar permite sa ne continuam legatura. Dar,
, 1 de-ma, meriti mai mult decat o aventura' cu un ticalos de
11obil, $i asta e tot ce va fi vreodata Lord Julian Delbraith.
,,Dar poate ceva mai mult decat o aventura ..." 0 raceala de
1.l1 ata ii cuprinse inima ca intr-o menghina. Pentru a nu lasa
111
mnatatea cuvintelor lui sa-i patrunda in con$tiinta, pentru
111

343

- - 'T'otuf sau nimic - - - - - - - Steyfianie Laurens -----a ce trebuia sa fac, tot ca Lord Julian Delbraith nu puteam
a nu lasa i~pactul lor sa o zdrobeasca, se forta sa se concentrci
asupra unmvas_pec: pe care inca nu reu$ise sail priceapa.
- Poate ca t1-a$ mtelege mai bine decizia daca a$ $ti de ce a fo1t
nece~a: ~a d:vii ~oscoe de la bun inceput - de ce a fost asta 0
c01:d1t1e meVItab1la pentru a-ti salva familia.
'
Incruntarea reaparu in ochii lui.
A-Crede~m ca raspunsul e evident pentru cineva ata$at cu
atatc: ferm1tate de respectabilitate.
- lnteleg to~ ce tine
respectabilitate in mica nobilime, riia
pu~se ea ca~stlC, dar anstocratia are reguli oarecum diferite, m I
flm?e,. dupa cum a~. aflat :~cent. Ai hotarat sa te folose$ti d
panu~1 p_entru a plat1 datonile familiei tale. Zed de nobili joac
panunA sume sc~ndalos de mari, a$a cum a facut-o $i fratele t:iu
cand s-.a. mgl~dat m acele_?atorii, a~a ca de ce-ai fost nevoit sa i\I
ascunz1 ldent1tatea tocma1 tu, care 1ucai cu un scop nobil?
-:--Ah! Buzele i se schimonosira intr-un zambet cinic. inalt
so_c1:tate ~ fost intotdeauna cu doua fete $i e frecvent fati$ ipo
c~1ta. ~?tivul e... cu mai multe fete, a$a cum sunt atat d~ mull
~1tua~11 m ~are sunt implicate moravurile din inalta societatu,
I~ pr~~~l rand, suma de care era nevoie pentru a multumi crn
d~t~rn $1 av re_:imple Avistieria familiei era imensa - n'.u aveam
mo ~ $ansa sa o s~rang doar din cateva ca$tiguri spectaculoa11
ocaz10nale. lar daca a$ fi reu$it sa strang o suma atat de uria~A
de la _m:sele ?~ pariuri, ar fi fost imediat un semnal universal
;alabil ca fa~il1a Delbraith ajurisese la sapa de lemn, ceea ce ar ft
i~semnat ~um__a exact pentru cele $ase persoane pe care voiam
sale proteJ~~ In plus, societatea ar fi fost scandalizata ca, pentru
a salva fa~~~1a _De~braith, goleam sume considerabile din vistierl
:Utor Afa~ili1 _dm malta societate, chiar daca o faceam legal. ~I,
l~ s:ar~1t, oncum nu a$ fi putut sa fac asta, fiindca ar fi trebul
sa ca$tlg s~me foar_te mari frecvent, iar dupa o saptamana to\l
gentlemenn
cu ham din Londra ar fi inceput sa mav eVI"te. N u af
fi
ma~ p~tut sa-m1 gasesc adversari la pariuri, iar salile $i cluburil
de JOCun de noroc nu mi-ar mai fi permis sa intru dupa ce $i-ar fi
dat seama ca intentia mea era de a le sparge banca - $i ca aveam

exact talentele
1Ant"'1n
.
necesare pentru a face .astaA
11
cu 1 pnVIrea,
cu
o expres1~ ma1 mult decat cinica. Prin urmare, de$i in calitate d
Lord Juhan Delbraith aveam abilitatile necesare pentru a fac

?e

1:

344

fac.
- Dar cum se face ca transformarea ta in Roscoe ti-a permis sa
i ceea ce nu puteai face ca Lord Julian?
Miranda se agata de curiozitatea ei, folosindu-se de ea ca de un
ut pentru a-$i tine in frau gandurile $i reactiile. Printre umbre,
coe nu facu decat sa se uite la ea, fara a spune nimic. Ea ii
T linu privirea $i nu dadu inapoi. Dupa o clipa, ea rosti pe un
I n calm:

- Tocmai mi-ai zis ca legatura dintre noi s-a sfar$it - ca nu te


i mai vedea $i nu voi mai petrece timp cu tine niciodata. A$a ca
r -mi pe plac de data asta f?i spune-mi.
,.Ai incredere in mine, chiar daca acum ne luam adio."
El ramase tacut pentru inca o clipa, apoi ridica paharul f?i il goli
1 pid, dupa care incepu sa il rasuceasca in maini.
- Trebuia sale las timp tuturor pariorilor inveterati f?i proprie1. rilor de sali de jocuri din Londra sail uite pe Lord Julian, dar
milia avea nevoie de bani, de sume mari, cat mai rapid. M-am
lu pe continent. Am calatorit in fiecare oraf? in care barbati tineri
bogati if?i jucau nesocotiti banii. Ca$tigam. Deoarece d$tigam,
I 1' buia sa ma deplasez constant - nu stateam mai mult de o
' ptamana in acela$i loc. Adesea doar doua nopti daca se intampla
df?tig o suma spectaculos de mare. Pentru o clipa, ii intalni
I ivirea. Imi dadusem seama, aproape din frageda copilarie, cu si1~uranta pana sa merg la $coala, ca pentru cineva cu talente ca
111 mele nu e niciodata profitabil sa caf?tige prea mult sau prea
Ir event. Pana sa ies sa joc in oraf?, invatasem sa pierd, f?i pierdeam,
ntentionat, pentru a-mi ascunde caf?tigurile. De multe ori plecam
11lntr-un club cu zece mii de lire mai bogat f?i toti cei care jucasera
1\ mine ramaneau cu impresia ca am df?tigat o data sau de doua
11 i, $i atunci sume modeste. Facu o grimasa. Eram foarte bun la
a ce faceam. Ofta $i cobori privirea spre pahar. Dar nu de asta
1v a nevoie familia mea, af?a cape continent df?tigam cat puteam
rt " mult, apoi plecam din ora$ $i nu ma mai intorceam niciodata.
I 1 preuna cu mica echipa pe care am strans-o treptat in jurul
11 1 u, am trait af?a timp de doi ani. Apoi ne-am intors in Anglia.
M schimbasem suficient cat sa nu mai pot fi recunoscut de
11 i unul dintre proprietarii sau angajatii cluburilor de pariuri $i,
345

------ Sto/nanie Laurens-----la inceput, m:am tinut departe de barlogurile pe care le frecvent
~ri~to~ratia. Invatasem multe pe parcursul calatoriilor mele ~I
1m1 dadusem seama ca cea mai sigura, dar $i cea mai discrct
maniera de a ca$tiga o multime de bani din pariuri era de a ft
proprietarul clubului, a$a ca am cumparat unul. Pall Mall. Expresl
lui se inaspri. Dupa aceea nu m-am mai uitat niciodata inapoi.
Ease incrunta.
- Caroline spunea ca jocurile de noroc sunt blestemul famili I
tale, insa pe tine nu te-am vazut niciodata jucand.
El ridica din umeri.
- Gestionez patruzeci $i trei de afaceri, toate bazate p
jocuri de noroc. Nu simt nevoia sa ma a$ez la o masa de carti. Facu
o pauza, apoi adauga: Nu jocurile de noroc propriu-zise s~nt eel
de care suntem dependenti, ci fiorul de placere produs de succes.
0 piesa din enigma lui i$i gasi locul.
- De asta insi$ti ca Henry sa incerce diverse lucruri inedit
pe domeniu - de asta insi$ti sa se implice activ in a administr
aproape totul.
El ii arunca o privire, parand surprins ca intelesese, apol
incuviinta din cap.
- Exista in viata $i alte provocari, in afara de cele care se gasesc
la mesele de joc $i care ne ppt oferi aceea$i satisfactie. Trebui
doar sa le gasim.
Iar el i$i gasise acea provocare devenind Roscoe. Refuzul Jul
de a redeveni Lord Julian era, intr-adevar, de inteles acum. Mult
mai de inteles decat inainte. El era Roscoe, $i pentru foarte,
foarte multe motive a$a trebuia sa ramana.
Luna incepea sa paleasca. Prin intunericul tot mai adanc,
Miranda ii intalni privirea.
- Multumesc ca mi-ai spus. Acum trebuia sa plece $i sa ajung
in camera ei fara a-$i da voie sa se gandeasca la faptul ca er
ultima data cand ii vedea. Se intoarse cu spatele $i dadu la 0 part
plapuma. E timpul sa plec.
.
Se imbracara in tacere, apoi el ii aduse pelerina, $i ie$ira din
casa, traversand gradina din spate $i pa$ind pe aleea de dincolo
de ea. Noaptea era rece; luna apusese, lasand aleea cufundata fn
intuneric. Mergeau unul langa celalalt fara a seatinge, fara a vorbl,
lasand-o pe ea sa se concentreze asupra efortului de a nu se gandl,
346

-------- 'T'otu( sau nimic - - - - -

l a nu-i permite mintii sa refl.ecteze la ceea ce se intamplase, la


ea ce se intampla $i ce insemna - nu Inca.
Din clipa in care el ii spusese ca aventura lor amoroasa
sfar$ise, Miranda se simtise obligata sa i$i tina emotiile
,J sentimentele in frau, sa afi$eze o masca rece $i calma - sa se
1 arte a$a cum presupunea ca s-ar fi purtat o doamna sofisi ata din inalta nobilime intr-o astfel de situatie. Dar, in
~lea ei, dincolo de acea masca, ceva incepuse sa se sfarame, sa
1 rupa, insa nu putea analiza ce anume - sau cat era de grav.
Nu Inca.
Nu avura de mers prea mult pana la poarta gradinii casei
cl pe Claverton Street. Roscoe se intinse dupa zavor, dar nu il
! se imediat. Se uita la ea. Inaltand capul, cu umerii semeti $i
.patele drept, Miranda se forta sa ii sustina privirea fara a lasa
se intrevada nimic din tumultul interior. Aventurile amoroase,
rin
insa$i natura lor, aveau viata scurta. Se terminau. Trebuia sa
1
, cepte ca $i aventura lor tocmai se terminase.
Intunericul era prea dens pentru a-i vedea fata lui Roscoe,
ntru a-i deslu$i expresia. Ochii ii erau fantani de intunecime
mpenetrabila.
- Daca mai afl.u ceva despre Kirkwell, am sa va dau de veste.
I zita, apoi adauga oarecum sfios: Daca se va intampla vreodata
ai nevoie de genul de ajutor pe care pot sail ofer, sper ca nu vei
1 :& ita sa mi-1 ceri.
Miranda de-abia reu$i sa piece capul in semn de aprobare.
I scoe ezita inca o clipa, apoi trase zavorul cu un declic $i deschise
I. rgpoarta.
-Adio, Miranda!
Fu randul ei sa ezite, prada unui impuls salbatic $i disperat de a
1 nun ta la prudenta, de a se arunca in bratele lui $i a-i cere ...
Inspira incordat $i, tinandu-$i capul sus, intra pe poarta.
-Noapte buna, Roscoe.
Intinzand mana, inchise poarta in urma ei. ~i a$tepta. A$tepta,
r u toate gandurile suprimate fara mila, suspendate, pana cand,
teva secunde mai tarziu, ii auzi pa$ii indepartandu-se incet de
fl arta $i pornind pe alee.
Dupa ce sunetul. disparu, Miranda i$i dadu capul pe spate,
111chise ochii $i se forta sa inspire prelung, adanc. ~i dadu frau
347

~--- St91hanie Laurens~---

~---- rfotu{ sau nimic ------

liber gandurilor. l?i lasa emotiile $i sentimentele sa erupa ?i N


goneasca nebune?te in ea, ciocnindu-se, deformandu-se, zgA
riind-o, razuind-o.
Torentul era atat de tumultuos, incat nu reu$i sa gaseascl
nimic ferm, nimic sigur, doar deruta. Doar o durere confuza, atol
cuprinzatoare, o suferinta amorfa, amortitoare.
Pentru care nu era nimeni vinovat. Ea initiase avea aventur
$i nu intentionase niciodata sa dureze mai mult de o noapl ,
apoi cateva, apoi dincolo de oportunitatea convenabila oferita d
$ederea lor la Ridgware.
Intr-adevar, sugestia Lucastei ca Roscoe ar fi putut redevenl
Lord Julian starnise posibilitati in mintea ei, dar el nu pute
merge pe acea cale, $i, dupa tot ce aflase despre viata Jul
ca Roscoe ...
Prin urmare ea Ii ceruse o ultima noapte, iar el i-o oferise, ~I
se bucurasera unul de celalalt pentru ultima data, dar, in mocl
evident, Roscoe avusese dreptate sa traseze o limita $i sa spun :
,,Gata". Nu era nimic in atitudinea lui care sa poata fi combatut cu
argumente. Chiar daca ea il cuno?tea drept un barbat onorabil ~I
demn de respect - iar faptul ca refuza sale intoarca spatele celor
care acum depindeau de el nu facea decat sa scoata in eviden\
acest lucru -, societatea nu 1-ar fi vazut in aceea$i lumina; ~I,
in ultima instanta, societatea ?i a?teptarile ei inca ii mai do
minau viata.
Frigul ii patrunse prin pelerina $i o facu sa se infioare. Stran
gand materialul mai bine in jurul ei, cobori privirea in pamant ~I
porni spre casa.
De ce era atat de distrusa emotional? Nu vedea nici un motlv
care sa o indreptateasca sa se simta astfel.
incruntandu-se, urea treptele pana la terasa $i intra in casll
prin U$a salonului de dimineata.
Nu ?tia ce sa creada. Mai grav, nu ?tia ce simtea. Sau de cc.
Era oare posibil ca ceea ce simtea pentru el sa fi fost iubirc?
Acesta sa fi fost motivul pentru care durea atat de tare - foartc,
foarte tare?
Oricum ar fi fost, ceea ce crescuse intre ea $i el - acea legaturA,
acea apropiere, acea splendoare de o pasiune violenta - se sfar?isc.
Se terminase. Gata.

Capito{u{ 18

348

~
oua zile mai tarziu, Miranda statea singura in salonul de
neat
a reparand tivul uneia dintre rochiile ei $i fortani1
' ,
l .
,111 i neinduplecata mintea sa se concentreze asupra ace e1 sar, 111 imple.

..
.
?:iua precedenta disparuse intr-un nor greu de dubu, neaJU' "' re uluita ?i flecareli complet inutile ?i fara sens; in dimineata
,.
se trezise ferm hotarata sa lase in urma ei aventura cu
11
H, 1 oe ?i sa mearga mai departe. Sa-?i vada de viat~ ~~ ?i sa de.ci?a
, ,, ,1 dorea eel mai m ult de la viitor $i sa ia dec1z11le potnvite
1111 11 -ru a-?i asigura exact acel lucru. Gratie ti~pu~ui p:trecut ~a
11 1 ware, ?tia acum ce era posibil $i ce trebma sa faca; trebma
1111,1 sa actioneze.
ospodaria insa nu incetase sa existe. De$i era evident ca,. in
1
rul apropiat, Roderick urma sa se casatoreasca, iar ulter~o=
avea sa treaca in mainile sotiei lui, in prezent acea sarcma
venea
ei; inca se mai straduia sa recupereze nenumaratele
,
1
,1, d-cizii pe care absenta ei le lasase nerezolvate.
plus, Roderick ga~ea co~val~sc:nta exa~t ~t~t de dificil ~e
, 111
rtat
pe cat se a?teptase $1 ea. Il lasas~ t~lamt m~r-u~ foto . .m
1
.alonul
de zi, acompaniat de ziarul zile1 respective $1 supra111
11,1gheat de Gladys; de$i nu se plan~es~ de nim~c; inc~rdarea
" 11 i $i expresia intunecata din och1 lm fusesera sufiCient de
:,1. 1 toare. Spera din tot sufletul ca apelul pe care il t~imi~e~e
1. 11 iliei lui Sarah avea sa primeasca un raspuns favorab1l, $1 cat
urand; nu ?tia ce altceva ar fi putut sa faca pentru a U$Ura
rinta indelungata a fratelui ei.
foc~ai cand facuse nod la ata ?i se intindea dupa foarfeca,
, 1
nelul de la u~a de la intrare rasuna intr-o cadenta rigid de
'
"{
h
.
"
ta,
una pe care o recunoscu. Pa$ii lui Hug es por~n~.a spre
1
111 de la intrare grabindu-se sa i?i ascunda lucrul de mana, puse
'
, ,. ~ul deoparte, se ridica ?i i?i netezi fustele.
.Aruncand o privire in oglinda de pe peretele de lang~ ~$a .1$:
I1. ,, mai multe $Uvite rebele de par inapoi in coc, apo1 msp1~a
, , 1 nc, i?i intipari pe chip un zambet corespunzator de bun vemt
1

,1 ,

349

~--- Stryfianie Laurens~--$i porni spre U$ii, sa afl.e care erau variantele pe care le putea aduc
domnul Wraxby in ceea ce privea viitorul ei.
Intra in salon $i il vazu pe Wraxby inclinandu-se deasupr
mainii lui Gladys. Se intoarse $i ii zambi, cu o expresie rece.
- Domnule. Ii intinse mana, urmarindu-1 cu un ochi critic d\nd
se apleca peste ea. Era intr-adevar genul de persoana foarte rigid ,
Retragandu-$i degetele, ii fa.cu semn sa se a$eze pe canapt ,
Fusese plecat la tara, i$i aminti. Tocmai te-ai intors in capitalA?
- M-am in tors acum doua zile. Wraxby a$tepta ca ea sa se a$CZ 1
apoi i$i ridica poalele redingotei inainte de a lua loc la celAl01l
capat al canapelei, cu spatele drept $i teapan. Afacerile imi ocup
timpul, dar, cum am cateva ore libere, m-am gandit sa vin sa v.\
cum o duceti cu totii. Se uita la piciorul lui Roderick. Cum ai ajun1
in aceasta stare, Clifford?
Roderick zambi incordat.
- Un accident nenorocit. Am cazut pe scari.
,,Beat fiind?" Miranda aproape auzi gandul lui Wraxby.
0 scurta privire ii arata ca Gladys ghicise aceea$i reaql
nerostita. Matu$a ei se grabi sa adauge:
-I-am spus in nenumarate randuri ca un gentleman nu r
trebui sa urce $i sa coboare in fuga, ca $i cum ar fi inca baie~an
dru. Dar ...
Gladys intinse mainile intr-un gest de neputinta. Wraxby tn
clina grav din cap.
- Voio$ie $i energie in exces. Ma confrunt cu aceea$i problem
cu fiii mei.
Miranda ii arunca lui Roderick o privire de avertizare. Fiii lul
Wraxby erau copii; prin aceasta comparatie, il redusese pe Rod
rick la acela$i statut. intorcandu-se spre Wraxby, il intreba:
-Cum a fost vremea in Suffolk, domnule?
in urmatoarele cateva minute, ea, Wraxby $i Gladys se prin
~era intr-o conversatie afectata pe marginea caldurii neobi$nuit ,
In afara de unul sau doua comentarii taioase, Roderick contribul
prea putin, dar Miranda remarca cutele tot mai pronuntate din
jurul gurii lui $i tensiunea crescanda. Prin urmare, cand Wraxby o
intreba daca dorea sail insoteasca la o plimbare in jurul scuarulul,
era cat se poate de pregatita sa zambeasca, sa accepte $i sA ti
scoata din casa.
350

r:r'otu( sau nimic - - -

ermitandu-i sft o ajute sii-$i ia pelerina, reflecta ca, mai presus


rice aitceva, t rebuia sa evalueze oferta lui inca in a$teptare $i sa
ti da daca ar fi fost posibil ca pozitia de sotie a lui sa corespunda
ou aparutele ei a$teptari de la viata.
um, ca nesiguranta $i confuzia legate de Roscoe ramasein urma ei, avea sa mearga mai departe $i sa evalueze $ansele
re ioarta binevoia sa i le scoata in cale.
esigur, pentru a aju~ge la scuar fura nevoiti sa treaca
. 11 cient de aproape incat sa vada casa alba 1}i mare de pe
1 'I,
hester Street. Miranda se stradui sa i$i fereasca privirea
i$i 1mpiedice gandurile sa se zaboveasca asupra oricaruia
I n re ocupantii ei.
.
.
- Domni$oara Clifford, ma intreb daca ai mai cantarit sub1ec11 ii onversatiei noastre anterioare?
Cuvinte prin care Wraxby se referea la oferta lui inca ramasa in
, ,, oferta pe care nu intentiona sa o faca decat dupa ce i$i dadea
1
, , onsimtamantul. Plimbandu-se langa el, cu mana pe maneca
111 Miranda inclina din cap.
- A$a e, domnule, 1-am cantarit, dar, dupa cum sunt sigura
, , vei intelege, accidentul lui Roderick mi-a distras oarecum
ii ntia.

- Desigur.
- insa, continua ea, ma bucur ca am aceasta ocazie de a limpezi
(' 1 ai mult situatia dintre noi. Daca am inteles corect ...
repeta lui Wraxby elementele propunerii lui, incurajandu-1
11 ,1 I detalieze. El ii confirma ca nevoia lui de a-$i lua o sotie por1w, de la aspecte practice mai degraba decat de la o dorinta reala
1I 1 partea lui de a avea o partenera, cu atat mai putin o amanta.
1
n cele din urma, Miranda il intreba sec:
- Domnule, simt ca trebuie sa intreb care sunt motivele pentru
, .1r consideri cane-am putea potrivi.
Ajunsesera la rau $i se plimbau pe drumeagul de pe mal.
W by se incrunta spre cararea din fata lor, apoi deschis~ g~ra $i
'" 1umera din nou toate evaluarile rationale ale caracterulm e1, ace1. r1 i pe care le prezentase $i anterior, aparent fara a-$i da seama
, . 1 Mira'uda ii oferise o ultima $ansa de a vorbi despre sentimente
111 i alese.
351

- - - - - - 'T'otu{ sau nimic ---- - -

------- Stq4ianie Laurens -------Evident, sentimentele mai alese nu faceau parte din rep<r
toriul lui Wraxby, eel putin nu in ceea ce o privea pe ea. De~>i aceNl
lucru facea ca propunerea lui sa fie oarecum deprimanta, eel putln
fusese sincer.
Miranda ii accepta raspunsul incuviintand din cap.
-Am o ultima intrebare, domnule. Ce parere ai despre filan
tropie - ma refer la proiectele de caritate de mare amploare, cum
ar fi sponsorizarea unor $Coli, orfelinate $i alte asemenea?
Wraxby nu raspunse imediat. Cotisera din nou pe Claverton
Street $i se indreptau incet inapoi spre casa, cand el spus
intr-un final:

'
-Am auzit despre astfel de proiecte, desigur. Inteleg ca exist
mai multe fundatii implicate activ in astfel de actiuni. Insa eu, per
sonal, nu vad nici un motiv sa cheltuiesc efort $i bani pe problem
pe care le consider a tine mai mult de domeniul autoritatilor. Dar
imbunatatirile la astfel de institutii sunt cu adevarat 'necesarri,
fara indoiala vor fi asigurate. Eu prefer sa imi pastrez faptel
caritabile pentru cei care imi sunt apropiati. Ii arunca o privirt1,
cu o U$oara incruntare pe fata. Sper sincer ca nu te-a prins ml
crobul acestei prostii recent ajunsa la moda, draga mea dam
ni$oara Clifford. Pe de alta parte, sunt sigur ca matu$a ta t<.
calauzit mai atent.
Miranda reu$i sa ii ofere un zambet firav.
- Intr-adevar, domnule. Mi-am dorit parerea dumitale, $i tn
buie sa iti multumesc pentru sinceritate.
Ajunsesera la poarta din fata a casei lui Roderick. Wraxby H
opri. Retragandu-$i mana de pe maneca lui, Miranda se intoar11
spre el. Wraxby ii studie expresia.
-Simt ca trebuie sa te l:ntreb, domni$oara Clifford, daca
ajuns la vreo concluzie privind disponibilitatea ta de a accepta
oferta din partea mea.
-Iti sunt recunoscatoare pentru rabdare, domnule. Fan&
o pauza, apoi inalta capul. De$i sunt aproape sigura de decizl
mea, a$ mai dori cateva zile pentru a reflecta mai adanc. Ii in taint
privirea. Cred ca voi putea sa iti ofer un raspuns in scurt timp.
Wraxbyinclina capul; judecand du pa expresia de autosatisfac\I
de pe chipul lui, Miranda banui ca se a$tepta ca decizia sa fie tn
favoarea lui.

352

- In acest caz, cu voia ta, am sa revin peste doua zile. Am afaceri


,1, are trebuie sa ma ocup pana atunci, dar voi fi liber pentru
1 ',ite dupa-amiaza. Am sa revin atunci.
Zambind politicos, Miranda ii intinse mana, apoi 11 privi in,I, tandu-se spre locul in care un baiat ii tinea calul. Dupa ce ii
1 11 l n~e baiatului o moneda, Wraxby incaleca. Ridica o mana in
1 rn n <\e salut, apoi se indeparta pe strada.
Mira~da 11 urmari plecand, cu ochii atintiti asupra spatelui
, . 1 rigid, inflexibil. incerca sa $i-l imagineze drept sotul ei, insa
1111 teU$i. Dar trebuia sa cantareasca fiecare optiune.
lntorcandu-se, intra pe poarta, o inchise in urma ei, apoi porni
111
t pe carare. Oare o viata de dadaca, una cu titlu pompos, din
, 11' ar fi lipsit $ansa de a-$i imbogati viata prin acte caritabile sau
p1 alte fapte similare, ar fi fost suficienta pentru a o satisface?
Raspunsul parea evident, insa, dat fiind faptul ca trebuia sa
1, roiasca o viata noua pentru ea insa$i, avea sa procedeze cu
'' )\ lepciune $i sa lase o noapte sa treaca peste gandurile ei inainte
,1,. c -1 respinge pe Wraxby.
- Nu au fost nici un fel de probleme in Fleet sau Strand. Covent
rden a avut parte de certurile obi$nuite, dar nimic care sa-i
,I 1 $easca pe Kane sau pe Higgens.
A$ezat in spatele biroului din camera de lucru, Roscoe facu
'"' .n cu capul spre Rawlins, incurajandu-1 sa continue. Impreuna
' 11 Mudd, Rawlins se intorsese recent dupa ce il insotise pe Jordan
111 ura lui saptamanala de verificare a fondurilor la cateva dintre
'lt1buri. in timp ce Jordan numarase banii, Rawlins $i Mudd
1 I . utasera cu personalul. De$i conversatiile lor erau tratate drept
11 , reli, cei doi surprindeau adesea semne timpurii ale unor
I'' bleme din incintele cluburilor.
- Ne-am oprit la Holborn. Instinctele imi zbarnaiau, ca sa zic
,, t, dar nu am aflat nimic exact. Rawlins arunca o scurta pri" 1 spre U$a. Poate ar fi bine sa 11 intrebam pe Mudd cand se
111 arce.
Mudd fusese chemat de Rundle pentru a primi un raport
1, pre unul dintre observatorii planta ti in apropiere. Cum mai
111\llte grupuri de paza fusesera postate in Cartier dupa rapirea
111 Roderick, pana nu se intorcea Mudd, Roscoe nu avea de uncle

353

------- Steylianie Laurens -------

- - - - - rr'otu( sau nimic - - - - -

sa ~tie la ce zona sau la a cui siguranta se referea raportul. TinAn


du-~i in frau nerabdarea, Roscoe intreba:
-Ati trecut pe la Bermondsey?
- De data asta nu - Jordan spunea ca e pe lista pentru sapt
mana viitoare. E clubul unde ai pus un tip nou sa-ti adminl1
treze afacerea?
- Da, Titchester. Roscoe reflecta, apoi continua: Hai s I
trimitem pe unul dintre ceilalti oameni ai no~tri pe acolo, cinev
pe care Titchester sa nu il recunoasca. Doar ca sa fim siguri I
totul continua fara probleme.
-Am sa-1 trimit pe Stackpole. El nu a mai trecut prin cluburl
de ceva vreme.
Roscoe incuviinta din cap ~i mazgali o notita.
U~a se deschise, ~i intra Mudd. Pentru un barbat foart
masiv, Mudd se mi~ca silentios, furi~andu-se neauzit pe picioa
rele foarte mari.
Roscoe se lasa pe spate ~i arcui o spranceana.
Mudd se opri langa scaunul pe care il ocupase mai devreme.
- Raportul a fast de la Coogan, din grupul care supravegheaal
casa Clifford. Se pare ca un individ inalt, pe la patruzeci de ani,
parul pe jumatate ca.runt, bine imbracat, calare pe un cal cafenlu1
a sosit cu ceva timp in urma, a intrat, dar zece minute mai tarzlu
ie~it pe jos cu domni~oara Clifford. S-au plimbat prin scu r,
De acolo Coogan i-a la.sat in grija lui Wilkins, iar Wilkins I
urmarit pana la rau, apoi inapoi pana pe Claverton Street. Dup
cum spune Wilkins, domni$oara Clifford $i individul au discut
in tot acest timp, dar nu cu un aer vesel - mai degraba par
a vorbi despre ceva serios. Singurul zambet pe care 1-a observ l
fast la sfar$it, cand domni$oara Clifford ~i-a luat ramas-bun, I
poarta din fata, apoi, parand sa reflecteze intens, a intrat in
Roscoe dadu aprobator din cap $i ii facu semn lui Mudd sll I
a$eze din nou.
- Prea bine. Sa revenim la Holborn. Se uita spre Mudd. Rawlln
spune ca e ceva in neregula- ai observat ceva anume?
Mudd clipi spre el, apoi se uita la Rawlins. Cei doi schimh
o privire, apoi ambii i$i indreptara din nou ochii spre Rose ,
Rawlins se apleca in fata.

- Nu vrei sa afiam cine e tipul asta care a vizitat casa de pe


I verton Street?
Roscoe intalni privirea lui Rawlins, apoi se uita la Mudd.
- Coogan sau Wilkins au vazut ceva care sa sugereze ca dom1 , oara Clifford ar fi in pericol, de orice fel, sau ca ii este frica de
, st gentleman?
Mudd ezita, apoi clatina din cap.
- Nu. Wilkins spune ca nu au fa.cut decat sa se plimbe $i sa
11 ute.
- Ei bine, atunci, nu avem motiv sa intervenim, a$a-i?
Tacerea care urma ii arata lui Roscoe mai clar decat orice
, t vinte ca nici unul dintre cei prezenti nu era de acord.
1fixa pe Mudd cu o privire t aioasa.
- Holborn?
Mudd se foi, se incrunta:
- Nu tocmai in neregula, dar ...

ca ,

354

upa plecarea lui Mudd $i a lui Rawlins, Roscoe dezbatu in


a lui pret de un minut intreg, apoi ofta, se intinse dupa o
noua de hartie $i i$i lua penita. Cinci minute mai tarziu,
dupa Rundle. Cand majordomul aparu, ii intinse scrisoarea
turita.
- Pune sa-i fie trimisa domnului Clifford imediat. Spune-i
I 11 heului sa a$tept e un raspuns.
undle se inclina.
- Da, domnule.
O ora mai tarziu, Roscoe se indrepta spre biroul lui Jordan.
1 1 le obicei, U$a era deschisa. Sprijinindu-$i un umar de cadrul
11 i , il studie pe Jordan, nicidecum la fel de tanar precum fusese
, , Lord Julian Delbraith ii batuse pentru prima data pe umar,
du-i sa devina omul lui de afaceri, cu mai bine de treispre, lj
ani in urma, ins a in ca mai t inea trei creioane infipte dupa
1111chi, l$i dezbracase jacheta $i lucra doar in Caffia$ii, iar degetele
11111 u murdare dupa ce prin maini ii trecusera zed de monede de
il 1111 zed de $ilingi.
' artaitul penitei pe hartie $i clinchetul monedelor era o
11 11I Z ca familiara in inciipere. Gratie asocierii cu Roscoe, Jordan

355

------- Stpfianie Laurens------devenise un om foarte bogat, dar adora in continuare sa numfl


re bani.
Ascunzandu-$i un zambet, Roscoe se desprinse de cadr11I
U$ii $i intra in camera. In afara de toate aspectele ce tineau do
administrarea banilor, Jordan mai avea un talent la care exccl11,
Dandu-$i seama in sfar$it ca nu mai era singur, Jordan ridic
privirea $i ranji.
-Ar trebui sa fii multumit de vremea buna - oamenii au ram 1
in ora$ pentru mai mult timp, iar noi ne bucuram de consecin~<'.
-Excelent! Roscoe se opri, batand U$or cu degetele in birou,
Am o alta treaba pentru tine. Dupa cum te cunosc, n-o s<l \I
ia mult.

Cu atentia distrasa imediat, J ordan ridica din sprancene.


- Wraxby - un gentleman de pe Hill's End, din Suffolk. Vrcau
sa $tiu totul despre el.
Jordan scoase un creion din spatele urechii drepte $i mazg.'111
pe o bucata de hartie.
- Cand ai nevoie de informatii? intreba Jordan, ridicand
privirea.
- Cat de repede le poti obtine.
Jordan incuviint~ din cap, se ridica $i i$i lua jacheta de p
spatarul scaunului. Imbracand-o, arunca o privire spre ceasul d
pe peretele din fata biroului.
- Sa vedem ce pot afl.a in seara asta.
Inclinand U$Or din cap, Roscoe ie$i inaintea lui; ajuns pe corl
dor, ramase in spate pana cand Jordan incuie U$a - o U$ii de earner
de valori camufl.ata sub masca unei U$i normale. Indreptandu-so,
Jordan ii adresa un salut scurt $i se indeparta.
Roscoe ii urma mai incet, facand t ot ce-i statea in putin\
pentru a nu se gandi de ce facuse ceea ce tocmai facuse.
Nu putea sa i$i mustre oamenii ca facusera ceea ce le ceruse.
In dupa-amiaza urmatoare, dupa ce fusese informat ~ec d
Mudd ca acela$i individ din ziua precedenta facuse din nou
o vizita la casa familiei Clifford $i ca, de data aceasta, o duscs
pe domni$oara Clifford la o plimbare cu trasura $i dupa ce prl
mise $i un raport detaliat de la Jordan la inceputul zilei, Rosco

356

trezi furigndu-se pe aleea de la.nga gradina familiei Clifford,


11roape de Claverton Street.
Yi trimisese pe oamenii pe care ii pusese de paza inapoi la el
I c Sa, pentrU a lua 0 pauza; nU avea nici Un roSt Sa Stea $i ei Sa
111'mareasca, $i era chiar mai bine daca nu erau de fata pentru
1 v dea cum avea sa reactioneze Miranda Clifford. Habar nu avea
ti m avea sa primeasca ea ve$tile pe care le descoperise despre
1~Pntlemanul care o vizita.
prijinit de zidul aleii, se uita in strada la locul uncle se afl.a o
, 1r ta simpla, cu un cal somnoros intre oi$ti $i fraiele tinute de
111 ul dintre $trengarii din zona intotdeauna gata sa ca$tige unul
1u doi banuti. Wraxby $i Miranda se intorsesera cu mai bine de
I uazeci de minute in urma; daca Wraxby $i matu$a Mirandei
11 pectau cu strictete regulile din societate, atunci Wraxby ar fi
11 buit sa plece in scurt timp.
Per ansamblu, nu era tocmai incantat. sa se afle acolo, dar
I" ndul de a nu fi acolo - de a nu se asigura ca Miranda $tia adeul inainte de a lua vreo decizie irevocabila - era de neconce11n . Chiar daca Wraxby nu reprezenta un pericol fizic, eel putin
11 \\ in mod direct, $i eel putin nu inca, nu inainte ca ea sa ii devina
11 ~ie , existau mai multe tipuri de pericole ce puteau ameninta o
111 ly vulnerabila $i nu chiar atat de tanara.
oarele coborase mult pe cer, razele de lumina slaba intinzan1I11- e aproape orizontal, cand auzi voci, apoi poarta din fata se
l1s hise. Indreptandu-se, traversa aleea, lipindu-se cu spatele de
:, 1lul gradinii familiei Clifford.
Briza rece aduse pana la el vocile celor doua persoane
' .1 ie$isera pe poarta $i se oprisera pe trotuar - Miranda $i
,.,, .ndemanul care o vizitase. Asculta $i fu sufi.cient de sincer pentru
,, 1' cunoa$te ca se simti U$urat cand detecta lipsa oricaror tonuri
1.111dre din conversatia strict conventionala. Chiar daca Wraxby ii
, ,. use mana, ea inca nu il acceptase.
A$ tepta pana auzi zornaitul harna$amentului $i tropotul
, ,1pitelor, apoi se uita dupa colt.
Intorcandu-se spre poarta, Miranda il vazu. In spatele ei,
W by se indeparta pe strada. Miranda se opri, se incrunta, apoi
I " 1 ni vioaie spre poarta din fata, trecu prin ea $i o inchise. Roscoe
.i11 ?:i zavorul intrand la locul lui.
1

357

- - - - Stpfianie Laurens---~i

acum ce sa faca?
Retragandu-se din nou pe alee, se intreba daca sa a$tepte pi\u
cand Wraxby disparea din vedere, apoi sa se indrepte spre poart
din fata $i sa se apropie de casa ca orice vizitator normal...
. Poarta laterala, afl.ata ceva mai departe pe alee, cea pe car
Miranda o folosea pentru a veni $i a pleca neobservata, se deschi:-1r,
Miranda ie$i pe poarta, 11 privi $i a$tepta.
Desprinzandu-se de zid, Roscoe porni pe alee.
-Ai afiat ceva despre Kirkwell?
El se opri in fata ei.
-Nu.
Ea se incrunta $i mai tare.
-Atunci ce cauti aici?
grija de tine. Incruntarea ei trada faptul ca se simtea ~I
ma1 confuza. Roscoe arunca o privire in jurul lui, apoi ii facu semn
sa intre inapoi in gradina. Nu are rost sa ne asumam riscuri.
Ease uita in jur, apoi se retrase peste treapta de piatra, intrand
in umbra copacilor de dincolo de ea. Roscoe o urma, inchizand
poarta dupa el.
Miranda ii studie chipul.
- Credeam ca oamenii tai ne supravegheaza in caz ca aparn
Kirkwell sau cineva platit de el. Nu ai nici un motiv sa ai grija d
mine, dupa cum spui.
Roscoe simti cum i se incordeaza maxilarul.
- Ba am, din moment ce se pare ca tu nu reu$e$ti sa deosebe~tl
un exploatator cu inima de gheata de un gentleman eligibil.
Miranda se crispa $i i$i inalta capul.
- Daca binevoie$ti sa iti aminte$ti, aventura noastra s-a inch<.'
iat - nu ai nici un motiv, nici o justificare sa faci pe paznicul mcu.
-Daca ~inevoie$ti sa !ti aminte$ti, asocierea mea cu fratele Uu
continua. II consider un prieten, $i, prin urmare, binele familitI
lui e o preocupare eel putin minora pentru mine. Daca observ
un pericol amenintand un membru al familiei lui, in calitate d<l
prieten, fire$te ca 11 avertizez - asta e rolul prietenilor. Mai mult
oricine ar fi interesat sa 11 ucida $i sa puna mana pe averea lui a;
pute~ realiza foarte U$or acest din urma lucru prin intermediul
tau. In ace st caz .. m-am gandit ca ai prefera sa vorbesc direct
cu tine,

-:-Am

358

- - - - Totu( sau nimic - - - miji ochii; cu buzele stranse, ii sustinu privirea pret
ii ateva omente, apoi, pe un ton foarte uniform, spuse:
- Presupun ca te referi la Wraxby.
El dadu aprobator din cap .
Fara a-$i desprinde ochii din ai lui, Miranda inspira prelung,
.. p i intreba:
- Ce ai afl.at?
- Viciile lui Wraxby nu tin de faptele lui, ci de ceea ce omite
1 faca. E devotat celor trei fii ai lui, dar in ochii lui ace$tia nu
10 gre$i niciodata, iar vecinii lui nu se sfiesc sa declare ca cei trei
I deti efectiv $i-au impins mama in groapa inainte de vreme.
1
1 incipalul motiv pentru care Wraxby dore$te sa se recasatoreasca
1 pentru a gasi pe cineva care sa ii creasca fiii - descri$i de cei
' ire i-au cunoscut drept diavoli, maniaci $i diabolici. Wraxby este
1 rodata ambitios, atat financiar, cat $i social, $i de un conserv orism rigid. Considera ca sotia lui ar trebui sa se <led.ice in
l11tregime pentru a-1 sustine in aspiratiile lui, ocupandu-se de gos1' darie $i de evenimentele lui sociale, dupa cum dicteaza el, cu o
' ' spectabilitate fl.agranta $i un succes spectaculos. in acela$i timp,
,. ncapabil sa creada ceva rau despre fiii lui, cu atat mai putin sa ia
111 ~ suri pentru a le tine in frau comportamentul, $i nici nu permite
il t uiva sa o faca . Nici o guvernanta sau profesor nu a rezistat
11 casa lor mai mult de o luna, iar restul personalului e intr-un
1f'rmanent du-te-vino, ba chiar a ajuns sa angajeze oameni din
I, ndra, fiindca nici un localnic nu accepta sa lucreze in casa aia.
I u o pauza, cu privirea atintita in continuare asupra ochilor ei
11 1 ri. Pentru orice femeie, e un dezastru asigurat. Pentru tine ... ar
nesabuinta de neiertat sa accepti mana lui Wraxby.
Miranda i$i mu$ca limba pentru a-$i stapani impulsul aproape
, ple$itor de a-1 informa taios ca nu avea nevoie sa vina el sa ii
1puna ce sa faca $ice nu. Pret de cateva momente, statu cu buzele
ii anse, luptandu-se sa i$i inabu$e acele cuvinte, apoi incuviinta
1I n cap cu aroganta.
- Asta se potrive$te cu propriile mele coristatari.
Mai mult, ii dadea un context, un cadru ce ii permitea
'i nteleaga respectivele constatari $i tot ceea ce afiase de la
Wraxby. Nu era un om rau, dar pozitia pe care i-o oferea, mai ales
359

~ <Totu(sau nimic ~

~--- Stpfianie Laurens~---

ca venea fara urma de afectiune, pur $i simplu $i in mod cert 1111


era pentru ea.
Daca nu ar fi fost iritarea ce cre$tea in ea, poate s-ar fi sim\11
recunoscatoare pentru rezumatul succint pe care i-1 oferi11
Roscoe referitor la situatia lui Wraxby. in schimb, iritarii i N
adauga enervarea; simplul fapt de a fi la jumatate de metru cl
el era, suficient pentru ca simturile ei sa i$i aminteasca in culorl
vii senzatia de a fi invaluita in bratele lui, de a se sprijini de caldur
solida a corpului lui $i de a-i simti bratele inchizandu-se in jurul
ei, pentru a tanji sa simta acele lucruri din nou, doar pentru
a-$i aminti ca, datorita deciziei lui de a pune capat aventurii lor
amoroase, acest lucru nu avea sa se mai intample vreodata.
inaltand capul, declara cu un aer nepasator:
-Nu aveam nevoie sa imi elucidezi neajunsurile lui Wraxby
le vazusem deja. Nu sunt nicidecum o prostuta. Nu, ea en
femeia care, dupa ce il respingea pe Wraxby, avea sa fie nevoit i\
sa indure repro$urile lui Gladys incercand in acela$i timp sa fac
fata propriei dezamagiri $i sentimentelor ei inca neclare fata dct
sfar$itul relatiei ei cu ... exact barbatul care se simtise indrepta\lt
sa ii tina morala in privinta lui Wraxby. Ridicand $i mai mull
barbia, aproape se rasti la el: Pe viitor, ti-a$ fi recunoscatoare dacA
te-ai abtine sa mai manife$ti vreun interes in ceea ce prive$te via\
mea - sunt perfect capabila sa le faca fata singura potentialilor
mei pretendenti.
Ceva fulgera in safirul intunecat al ochilor lui.
-Chiar a$a? in acest caz, poate ti-ar prinde bine sa $tii ca, d
regula, gentlemenilor nu le place sa li se dea sperante false . Dan'l
intentionezi sail refuzi pe Wraxby, atunci fa-o - nu ie$i singur
la plimbare cu el, nu calatori in $areta lui $i nu continua sa I
zamhe$ti. I$i stranse cu inver$unare buzele. Cu falcile incle$tatc,
aproape marai: Nu o sa-i placa.
,,Mie nu o sa-mi placa."
Miranda clipi. Chiar daca Roscoe spusese altceva, adevaratul
sens rasunase cu o claritate tunatoare. Confuzia ei se adanci.
El ii studie ochii, chipul. Trasaturile ii erau incremenite, chiar
mai indescifrabile decat de obicei.
- in fine! Ii arunca acele cuvinte scra$nit, se intoarse $i des
chise poarta cu un gest smucit. Pe punctul de a ie$i, se opri; privirea
360

re i-o a11~nca era doar intuneric fierbinte. Descotorose$te-te


, 11 Wraxby - u e pentru tine,
Ir ainte ca Miranda sa apuc~ sa raspunda, ie$i pe alee $i in' I 1 , poarta cu destula forta.
.
n inspira adanc - apoi se incrunta spre poarta. Scotand la
1 11 lul ei un marait frustrat, se rasuci pe calcaie $i porni spre casa.
111r ce naiba i$i inchipuia ca facea, extrapoland prietenia lui cu
I , 1rl rick, folosindu-se de ea drept pretext pentru a-$i permite sa
1 udece comportamentul? Sau cum alegea sa i$i traiasca viata?
1'11 tru a-i spune ce trebuia sa faca?
Naiba sa-1 ia! Cum fndraznea?
t despre prostia ca barbatul care incercase sa il omoare
I" Roderick ar fi urmarit sa puna mana pe averea lui Roderick
, .1 torindu-se cu ea ...
- Tampenii! Presupusul uciga$ ar trebui sa se arate la fata pen11 u
realiza a$a ceva. De parca eu n-a$ observa!
ombanind ociiri alimentate de un amestec turbuient de emo\ , traversa cu pa$i mari terasa, apoi salonul de dimineata. Urcase
11
1, c pe jumatate scarile, cand emotiile ei involburate ii sugerara
111 1 cenariu alternativ. Oprindu-se pe palier, refiecta.
- El a fost eel care a pus capat legaturii noastre.
"ra adevarat, dar, tinand cont de felul lui de a fi, dat fiind
1 1ptul ca fusesera atat de apropiati, poate ca atitudinea lui era pur
implu o expresie a unei dorinte inca vii de a o proteja.
e scursera cateva minute in care ramase pe palier, intrebanol tt-se ... Dintr-odata, clatina din cap, se scutura in gand de toate
111nintirile ce o bantuiau, de sperantele care acum nu aveau sa se
111 i implineasca niciodata, inspirii adanc, pentru a se intari, $i
11 ni din nou in sus pe scari.

,,
1

imineata urmatoare aduse ve$ti bune $i U$urare in perna lui Sa~ah, care sosi insotita de cea mai mare dintre surorile
,, , Lady Mickleham, o matroana inalta, destul de masiva, de o
I 1'umusete apreciata de societate $i considerabil mai in varsta
1I at Sarah.
,
Gladys, previzibil, se fastaci, dar, dupa ce se afiase in com11 nia ducesei-mama $i a nurorii ei, Miranda o intampina pe
11 bila doamna cu 0 atitudine increzatoare, ii zambi lui Sarah
<

361

- - - - - Stryfianie Laurens------

<Tatu( sau nimic ~ .

domni~oara Clifford - Lady Mickl:ha~


~inu priv\ ea -, dar, din cate am vazut ~eja, ~ugestla lm

T rta-mi franchetea,
~i

o imbrati$a calduros, apoi le conduse pe cele doua in s.1l11n1


uncle Roderick se ridicase din fotoliu $i statea in picioare, pl'l1l
a putea sa se incline cat mai ceremonios in fata lor.
Se a$ezara, iar Lady Mickleham accepta sa bea un ceai. in t hn
ce tuma $i imparti ce~tile $i platoul cu fursecuri fine pe car~
adusese bucatareasa, Miranda fu incantata sa ii vada pe Sarnh
pe Roderick cu fruntile deja impreunate, povestindu-~i dl'NJ>
zilele pe care le petrecusera despartiti.
Sarah i$i trasese un scaun cu spatar drept $i il put>ese Ian
fotoliul in care era obligat sa stea Roderick, cu piciorul bandAJ
sprijinit pe un scaunel $i cu carja lipita de spatarul fotoliulul
Gladys ramase in celalalt fotoliu, in vreme ce Miranda ~i nohll
doamna se a$ezara pe canapeaua din fata lor. Aranjamentul I
permitea celor trei sa discute liber, in timp ce Sarah ~i Rodcrlt k
vorbeau cu glas scazut despre alte lucruri.
Observand zambetul lui Roderick $i expresia de vioicium I
concentrare ce ii lumina acum chipul, Miranda se intoarse sp
Lady Mickleham.
- Pot sa sper ca ne-o puteti lasa pe Sarah pest e zi? Ne va fa
mare placere sa o trimitem acasa cu trasura la orice ora veti dorl,
Lady Mickleham privise $i ea tanarul cuplu cu o expresic
aducea a aprobare deplina. Ii studie, incuviinta din cap, apoi
uita la Miranda.
-Trebuie sa-ti multumesc pentru invitatie. Caroline mi-a scrl
$i mi-a povestit situatia in urma careia a ajuns fratele dumital
ranit la Ridgware. Eu ~i restul familiei am fost fericiti sa aflam c
Sarah s-a dovedit atat de folositoare. Cum e evident ca dore~t
sa ramana, $i vazand ca sunteti de acord, nu vad nici un mot Iv
pentru care nu ar trebui sa o faca. Credeti ca o puteti trimite aca11A
pana la ora cinci?
Aranjamentele fura fa.cute. Cincisprezece minute mai tarzlu,
odata ceaiul $i fursecurile consumate, Lady Mickleham se ridica ~I
i~i lua ramas-bun de la Roderick $i de la Gladys, inca emotionati\,
apoi Miranda o conduse pe nobila doamna afara.
Pe aleea ce ducea la poarta din fata. Lady Mickleham se oprl
~i se rasuci pe calcaie spre Miranda. Oprindu-se ~i ea, Miranda
a~tepta, cu o expresie incurajatoare.
362

11

It

. ca e
1ine

p~sibil
-s-

sa se nasca o reala afectmne mtre .Sarah1 11 ele dumitale pare a fi bine fondata. Prin ur~are, s~m: ca
; , [ uie sa te intreb daca dumneata ~i matu$a cons1derat1 c.a ar
1 1
t aparea dificultati in cazul in care o astfel de afectmne
11 1
11 p 1 gresa.
.
Miranda $i-ar fi dorit ca Gladys sa fie de fata pen_t:u a _auz1
1111 barea nobilei doamne, pentru a intelege ca f~~1lia ans~~, ,i(
a lui Sarah era cea care considera ca era pos1b1l .ca f~m~1a
1
1 I L rd sa aiba rezerve in privinta unei PC?tentiale particle. lnsa.

11 )

lJi din sprancene.


. .
- d k
- Daca tot vorbim deschis, daca va devem eVIdent ca Ro enc
1I
rah doresc sa se casatoreasca, eu $i matu$a mea am fi bucuroa' 1 .
primim pe Sarah ca mireasa pentru Roderick.
0
I. dy Mickleham ezita.
.
__ .
_.
_ Din cate am inteles el.l, Caroline a exphcat ... aa ... d1ficultat1le
li 1p te de Sarah din sezonul trecut.
'- A$a e, dar, in aceasta privinta. de cand am cu~oscut-o P:
., 1 h, nu am vazut nici un semn de friv?litat: sa~ de m~onsta~ta
1, aracter. Miranda facu o pauza, apo1 continua: ~a $1 Roden.ck
1
I 11' a fi dezvoltat 0 legatura afectuoasa de la bun inceput. E~ 1-a
: .. cu totul devotata in a-1 ingriji $i a-1 sustine. De !apt, cand
I' derick a fost atacat - chiar daca totul facea parte dmtr-o cap1
' in plani:ficata, dar nici eu, nici S_arah nu $tiam acest.lu~ru -, ea a
ii't in apararea lui fara sa ezite. Intalni privirea nobile1 doamne.
::l u fi.indca am fost de fata.
Lady Mickleham incuviinta din cap.
.
.
_ Din punctul de vedere al familiei noastre, react1a lm S~ra~
~ de fratele dumitale ~i interesul ei perma~ent, .a~ constltmt
.ii t un dar ceresc, cat $i o U$urare. Faptul ca $1el11 rasp_und: cu
c la$i interes e ~i mai lini$titor. Cand Caroline ne-a scns _pnma
1
.i. ta despre asta, am fost sceptica, dar, dupa tot ce am v~zut ~a
;:. rah de cand s-a intors in ora$ $i - arata din cap spr~ cas~ ~ d~n
, te am vazut acum, pare intr-adevar ca sora mea $1-a gas1t m
.. , r$it coloana vertebrala.
Miranda zambi $i, insotita de nobila doamna, porni spre
11 l

I I

arta.
363

- - - - Sto/lfianie Laurens - - . - - Asta, dupa parerea mea, continua Lady Mickleham (' 1
ce ia lipsit dintotdeauna. Coloana vertebrala $i un sc~p 1 I
1
ce~a spre care sa nazuiasca, ceva pentru care sa i$i poat a 111111
vo.mta la t:eaba. Nobila doamna arunca o privire zambitoan NJI
Miranda. In ge~eral,_ su~t considerata o doamna care vorh11tt
pe $leau, domm$oara Clifford, dar, din experienta mea, pent
a se descurca in viata, orice doamna are nevoie sa i$i form('i',
coloana vertebrala $i sa se foloseasca de ea.
Deschizand poarta, Miranda indina capul in semn de rn
firrnare $i o urma pe nobila doamna.
Dupa ce o conduse pe Lady Mickleham la trasura $i promlNr
Sarah a~ea .sa fi: dusa in casa doamnei din Berkeley Square p.\n
~a ora cm~1, :v11randa facu se?1n trasurii sa porneasca, apol
:nto~rse $1 remtra pe poarta. Inchizand-o, porni agale spre cn 11
1
m mmte zbarnaindu-i cuvintele nobilei doamne.
,,Pentru a se d~scurca in vlata, orice doamna are nevoie si\ lfl
formeze o coloana vertebrala $i sa se foloseasca de ea."
r:upa cum vedea Miranda lucrurile in acel moment, era un
sfat mtelept.

~:"'raxb~ spusese ca urma sa vina in dupa-amiaza aceea, t


ea n pr?m1~~~~ m.ai mult sau mai putin, sa ii dea un raspuns. Situ
eel putm sa 11 mdICe daca era sau nu dispusa sa ii accepte ofC'rl
cand 0 facea.
Clatinand din cap la o asemenea cale ocolita, se a$eza in H
lonul .d~ dimineata pentru a mai carpi cate ceva, repetand tn
acela$1 t1mp cele mai bune cuvinte prin care sa i$i exprime refu
zul. Fusese surprins cand el sosise cu o zi in urma pentru a
scoate la plimbare in pare intr-o $areta pe care o inchiriase anurn
pentru acea ie$ire. Din cate deslu$ise ea despre el, la care se ad~u
?.~ser_a !nfo:mayiile lui Roscoe, atentia nea$teptata a lui Wraxby
n_ mtans~ banu1al~ ca, in ciuda prudentei $i a sfielii pe care pan
sa o mamfeste fata de o eventuala cerere in casatorie, Wraxby er ,
de fapt, ~estul de dornic ca ea sa accepte sa devina sotia lui.
Dat fond faptul ca ii facuse curte atatea saptamani in stilul Jul
bizar, ~rag~nd de timp, atentia lui brusca era, eel putin pentru
ea, o snnpla confinnare a motivelor ei de a-I refuza; intreaga Jul
364

__________________________.

'r'otu( sau nimic

11 11 dare ea un element de duplicitate, iar ea nu avea timp


11 11 ru a$ eva.
'r cmai Sfii, intindea dupa ultimul obiect de carpit, una dintre
I 111 $ile lui Roderick cu 0 cusatura desfacuta, cand ciocanelul de
I 1It ~ . de la intrare rapai imperios.
Nu bocanitul rigid, deja familiar, al lui Wraxby - dar poate ca
11 11m era emotionat. Oftand in sinea ei, puse deoparte CO$ul
,,, . usut, se ridica, i$i aranja rochia $i i$i netezi parul, apoi ie$i sa
II I risteze atat pe Wraxby, cat $i pe Gladys.
Jlughes deschisese deja U$a de la intrare $i il condusese pe
v .~ tor in salon. Se intalni cu majordomul cand acesta se intor' '" pre partea din spate a casei. Hughes zambi.
- Ah, aid erati, domni$oara. Eun gentleman care cere sa va
111 1rlc pe dumneavoastra $i pe domnul Roderick. Se afla in salon cu
.1, 1rnnul Roderick in momentul de fa ta.
- Multumesc, Hughes.
Wraxby, desigur, voia sa obtina permisiunea lui Roderick
inte de a-i cere oficial mana. Impunandu-$i o expresie calma $i
t du-$i inima in dinti, porni spre salon, deschise U$a $i intra.
e opri cu mana pe clanta. Gentlemanul care tocmai se incli11 este mana lui Gladys nu era Wraxby.
ndreptandu-$i spatele, acesta se intoarse spre ea. Zambetul
.1 pe fata lui se adanci cand ii intalni privirea. Miranda clipi, se
:.J'. ii. la el, apoi clipi din nou.
- Lucius?
Zambetul lui se transforma intr-un ranjet, unul pe care ea $i-l
.1111intea foarte bine. Eliberandu-i manalui Gladys, cu un salut din
fl $i cu un ras U$Or, porni spre ea.
- M-am intrebat daca o sa-ti mai aduci aminte de mine,
'
v i.$oara.
Uluita, Miranda ii zambi la randul ei $iii intinse ambele mfilni.
- Desigur.
Prinzandu-i fiecare mana intr-ale lui, acesta i le stranse bland,
.q i ridica una, trecandu-$i pentru o clipa buzele peste inche,. urile degetelor ei, cu un aer relaxat, non$alant.
Distrasa, confuza, ea i$i lasa privirea sa hoinareasca pe chipul
l11i, pe trasaturile familiare, pe parul intunecat tuns scurt, apoi
uita dincolo de el, la Roderick, care statea in fotoliu $i ranjea
I

365

( - - - - i:fotu(sau nimic ----- - -

------- St<J'hanie Laurens ------incantat, cu Sarah ramasa in picioare Ianga el $i zambind dulc e1 ,
Inspirand adanc, i9i muta din nou privirea spre Lucius.
-Dar... noi am auzit ca e9ti mort . Ca ai murit la Waterloo
acum multi ani.
Buzele lui se strambara intr-o grimasa melancolica.
~~.ti~. Eliberand-o, intinse mana pe langa ea $i inchise u~"
apo1 11 facu semn spre canapea. Vino $i stai jos, $i am sa va spun
tuturor povestea mea trista.
. Inca uluita, Miranda se a9eza la capatul de canapea mai apro
p1at de Roderick, rasucindu-se pentru a-1 vedea pe Lucius dncl .
acesta lua loc la celalalt capat.
~ - Evident, spuse el, zvonurile despre moartea mea erau fal 110,
!n timpul bataliei, escadronul meu s-a aflat in mijlocul actiunll,
lar eu am incasat o lovitura infernala in cap. Dupa aceea nu-ml
mai amintesc nimic din batalie. Nu mi-am revenit in sim\l rl
decat cateva zile mai tarziu. M-am trezit in grija unui batran ft r
mier $i a sotiei lui, la mare distanta de campul de lupta. Unul
dintre picioare imi era rupt, la fel $i unul dintre brate, $i aveam 0
febra violenta. Au trecut cateva saptamani pana ~-am refacut
suficien~ chiar $i pentru a putea sa gandesc limpede. Apoi, carnl
am reu91t, am descoperit ca nu imi mai aminteam cine eram.
:-?h, ~opt~ Sarah'. Am auzit despre asta - despre soldati car
nu 1$1 ma1 ammtesc cme sunt.
C? o expresie sobra, Lucius incuviinta din cap.
- Intr-adevar. Mi-am dat seama dupa zdrentele uniformei cl\
eram englez, dar nu mai aveam nici o insigna, ia~ armata se retn\
sese deja de mult. Nu $tiam ce sa fac. Habar nu aveam nici macar
din ce parte a Angliei ma trageam $i, din cauza ranilor, au trecut
cat~va l~ni pana am fost in stare sa ma deplasez singur, cu atM
ma1 putm sa calatoresc. Dupa ce m-am refacut suficient cat sa mi\
gandesc sa ma intorc in Anglia pentru a afla cine eram, venist!
iarn~. Ia~n~ aceea a fost aspra in zonele aflate la sud de campul dt!
lupta. Ma s1mteam dator fata de cei doi batrani care ma primiseri\
la ei $i ma ingrijisera atatea luni, a9a ca am ramas $i i-am ajutat
sa treaca iarna, apoi sa i9i cultive campurile in primavara urm<\
toare, apoi a venit vremea recoltei... Intalni privirea Mirandei,
apoi a lui Roderick. Ori de cate ori ma gandeam sa plec $i s<'l
pornesc inapoi spre Anglia, ei bine, cum habar nu aveam de uncle

\, d escopar cme
eram, hb
d aca aveam
ep sa
a ar nu aveam mc1
1 11 J famili~sau ... Pe masura ce se scurgeau anii, mi se parea tot
111 1 inutil.
\
- A9a ca ai ramas in Franta? intreba Miranda.
I .ucius incuviinta din cap.
Ajutam la ferma, $i era o $COala in apropiere - faceam lectii
,,, ,11 pentru a-mi ca9tiga existenta. Indraznesc sa spun ca $i acum
\I 1 i fi muncit la ferma $i a9 fi invatat copiii sa distinga literele
,1,,1. nu s-ar fi intamplat sa fiu lovit din nou in cap - nu la fel de
1.111 a prima data, dar suficient cat sa-mi zguduie creierul $i sa ma
r. 11.
a-mi recapat memoria.
- $i ti-ai amintit cine e9ti?
R derick parea fascinat. Lucius facu un gest larg.
- A fast ca $i cum mi-ar fi lipsit o anumita conexiune, care
, 1 , parut brusc, $i mi-am adus aminte totul. Ei bine, inca nu'" mintesc o buna parte din batalia propriu-zisa, dar imi aduc
11111 nte tot ce s-a intamplat pana in dimineata respectiva. Ii arun' ,1 privire lui Gladys $i zambi. Cel mai important, desigur, este
r ,, 1, ul ca imi amintesc cum ma cheama. Se uita la Miranda. Mi-am
11111 ntit de familie $i am 9tiut ca trebuie sa vin acasa. I9i intinse
l ,11
mainile. A9a ca iata-ma!
- Ai trecut deja prin Macclesfield? intreba ea.
- Nu, nu am ajuns la Londra decat acum doua zile. Sunteti
111 n1ele rude de care am reu9it sa dau. Lucius i9i muta privirea
.i, . 1 ea la Roderick. Am luat legatura cu avocatul batranului in
1 ; , -y's Inn. ~tiam ca la el voi gasi cele mai proaspete ve9ti $i sfaturi
"" :pre cum sa dau de familie. Elm-a avertizat ca, avand in vedere
, .1 ata lumea ma credea de mult mort, s-ar putea ca aparitia
111 1 din senin sa fie un $OC prea mare $i mi-a zis ca ar trebui sale
111 iiu mai intai, iar eu am fast de acord. A$a ca el se ocupa acum
d sta - ii avertizeaza -, apoi, dupa ce prime9te un raspuns, am
11.
ornesc spre nord. Dar avocatul $tia ca voi doi sunteti aid in
, 11 t~ , $i - Lucius ii arunca o scurta privire Mirandei -, cum eram
il "'tul de sigur ca eel putin tu aveai sa-ti aminte9ti cine te tragea
di odite, m-am gandit sa imi incerc norocul $i am venit direct
l.1 voi. Zambetul i se adanci. Trebuie sa recunosc, ma bucur ca
111 \rn intors.
.. 1 n

366

367

..____ _ _ Ste_phanie Laurens..____ __


~- - - - - T otu( sau nimic ~ - ----E o poveste stra$nica, spuse Gladys. Sa $tii de la mine cAIt
avut un inger pazitor care te-a vegheat pe campul de luptc'i. I>
acum, ca te-ai intors teafar $i nevatamat dupa atatia ani, trchul
sa sarbatorim - insist sa ramfil sa iei cina cu noi.
-Chiar a$a! Cu un zambet radios, Miranda se ridica hat
Am sa-i spun bucataresei. Ramai, nu-i a$a?
Lucius ii raspunse tot cu un zambet.
- Multumesc. A$ fi incantat.
Miranda suna dupa Hughes $i vorbi cu el, apoi se intoarno I
locul ei $i la conversatia insufietita. Instalandu-se pe canap
1
il asculta pe Lucius descriind ferma la care traise, apoi Roderick II
spuse despre schimbarile din familie. De$i se numeau intre ei vrrl,
legatura era indepartata; Lucius era fiul unuia dintre fiii fratt'lul
bunicului lor, deci un fel de var, dar de grad foarte indepc'irt t,
insa in copilarie se intalnisera suficient de des, astfel ca ea, I
putin, era sigura de identitatea lui; fata lui i$i pastrase acel'itfl
forma, de$i varsta ii ascutise unghiurile, iar ochii, culoarea, form
$i stralucirea lor pozna$a ramasesera exact cum $i le amintea.
Apoi Roderick vorbi despre mortii din generatia mai varstnlc
1
iar expresia lui Lucius deveni sumbra. De-abia atunci remarl