Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Nu vom salva tot ce ne-ar placea sa salvam, dar vom salva mai mult decat daca n-am fi
incercat deloc.
Sir Peter Scott
Dr Andra Neamtu
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CUPRINS
1.
CAPITOLUL I
CE ESTE IGIENA ? ..................................................................................................................................................................... 6
2.
3.
4.
APELE POTABILE IMBUTELIATE ALTELE DECAT APELE MINERALE NATURALE SAU DECAT APELE
DE IZVOR ....................................................................................................................................................................... 34
POLUANTII ATMOSFERICI
- POLUANTII IRITANTI ............................................................................................................................................. 45
- POLUANTII TOXICI SISTEMICI - SCREENINGUL BIOLOGIC AL POPULATIEI IN EXPUNEREA LA
PLUMB ....................................................................................................................................................................... 50
POLUAREA FONICA ..................................................................................................................................................... 56
POLUAREA SOLULUI ................................................................................................................................................... 60
RADIATIILE IONIZANTE ............................................................................................................................................. 68
RADIATIILE NEIONIZANTE ........................................................................................................................................ 101
HABITATUL UMAN ................................................................................................................................................................. 106
5.
6.
7.
8.
9.
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CAPITOLUL I
CE ESTE IGIENA?
Cuvantul igiena nu trbuie confundat cu mirosul cloraminei si fenolului, cu pasteurizarea
mancarii si a ambalarii ei in vid.
Igiena este intelesul modern al cultului Hygeiei, al zeitei iubitoare care odata s-a uitat asupra
starii de sanatate a atenienilor.Ea este aparatorul sanatatii si simbolizeaza credinta ca omul
poate ramane sanatos daca traieste in anumite limite rationale.
De-a lungul timpului Hygeia a continuat sa simbolizeze virtutea unei vieti sanatoase intr-un
mediu sanatos, idealul pentru mens sana in corpore sano.Numele Hygeia deriva dintr-un
cuvant abstract care inseamna sanatate.
Asclepius ,primul doctor care apare in legendele grecesti a devenit faimos prin folosirea
cultului si a cunostiintelor despre calitatile plantelor in vindecare.In contrast cu Hygeia
numele lui Asclepius este de origine foarte veche .Aparent acesta ar fi trait in sec.XII I.C. El
era deja cunoscut ca un erou in timpul lui Homer. Hygeia ar fi fost o membra a grupului sau
care ii aplicau cunostiintele, in multe randuri spunandu-se ca ar fi fost fiica, sora sau sotia sa ,
dar de multe ori confundandu-se cu el. In multe iconografii antice Asclepius apare ca un tanar
zeu acompaniat in dreapta de Hygeia si in stanga de Panakeia (a tot cunoscatoarea plantelor
cu rol vindecator).
Mitul Hygeiei si a lui Asclepius simbolizeaza oscilatiile fara sfarsit dintre doua puncte de
vedere diferite in medicina. Pentru sustinatorii Hygeiei, sanatatea reprezinta o ordine naturala
a lucrurilor, un atribut pozitiv pe care oamenii il pot pastra daca isi traiesc viata in mod
ordonat. Conform acestora rolul cel mai important al medicinei este sa descopere si sa invete
legile naturii. Mai sceptici adeptii lui Asclepius cred ca rolul principal al medicului este de a
trata boala, de a restaura starea de sanatate prin corectarea imperfectiunilor cauzate de diferite
accidente de la nastere sau din timpul vietii.
Rudolf Virchow a adus contibutii la aceste puncte de vedere datorita prestigiului sau imens
ca om de stiinta si scriitor in domeniul medical si alte ramuri biologice. Astfel conform
acestuia , tratamentul cazurilor individuale reprezinta doar o mica parte in medicina. Mai
important este controlul bolilor care pot fi influentate de viata sociala sau chiar politica. Din
acest punct de vedere medicina devine o stiinta sociala. La inceputul secolului XIX un grup
condus de doctorul Southwood Smith si inginerul Edwin Chadwick milita pentru faptul ca
boala este intotdeauna acompaniata de mizerie, poluare si sanatatea poate fi restaurata numai
intorcandu-ne la aerul, apa si mancarea nepoluate. Aceasta lupta pentru aerul nepoluat a stat
si la baza reformelor sanitare promovate de Florence Nightingale care spunea : Nu exista
boli specifice ,ci conditii specifice pentru boli.
Invatamantul romanesc de igiena a fost inaugurat official in 1861, prin infiintarea, in cadrul
Scolii nationale de medicina si farmacie din Bucuresti, a unei catedere independente de
igiena. Asfel la initiativa lui Carol Davila i-a fost incredintata aceasta catedra lui Iacob
Felix.In anul 1870, acesta scriind primul volum din Tratatul de igiena publica si politie
sanitara, an care a urmat infiintarii Facultatii de medicina din Bucuresti.
In acelasi timp, in primele doua decenii de existenta a facultatii de medicina din Iasi, profesor
de igiena a fost Gh Rojnita. In 1922 a fost numit aici ca profesor de igiena renumitul
bacteriolog si epidemiolog Mihai Ciuca.
La facultatea de medicina din Cluj, titularul timp de un sfert de secol a catedrei de igiena a
fost Iuliu Moldovan, care avea o temeinica vocatie de igienist si s-a straduit sa promoveze
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CAPITOLUL II
MEDIUL SI SANATATEA
RELATIA DINTRE MEDIU SI SANATATE
Raportul dintre om si natura poate reflecta de fapt calitatea mediului. Cand ne referim la
notiunea de calitatea mediului ne putem gandi atat la ce ne poate oferi mediul din punct de
vedere productiv cat si la modul in care viata si sanatatea oamenilor , ca si diverse obiective
social-economice, pot fi afectate de factori naturali nefavorabili sau de consecintele unor
activitati economice care declanseaza procese de degradare sau duc la poluarea mediului.
Astfel la studiul calitatii mediului, cuprinzand o gama foarte larga de probleme, din mai
multe domenii de activitate , participa oameni cu multiple pregatiri si presupune o colaborare
stransa si optima intre acestia si domeniile stiintifice pe care le reprezinta.
Pe masura ce omenirea a devenit constienta de faptul ca mediul ii ofera atat resursele cat si
perspectivele, problema calitatii si a protectiei mediului a intrat in actualitate, sub forma
accentuarii necesitatii conservarii si utilizarii cat mai eficiente a potentialului productiv al
mediului. De aceea atat pe plan mondial cat si national, se acorda o atentie din ce in ce mai
mare activitatii de protectie a mediului si de supraveghere sinoptica a modificarilor aduse
calitatii lui.
Legatura dintre om si mediu o putem privi, simplist, interpretand fenomenul din punct de
vedere somatic prin faptul ca fiinta umana este un produs al materiei, calitativ superior
organizata. In acelasi timp insa omul intretine cu mediul sau ambiant si raporturi care au in
vedere persoana umana ca produs si ca membru al unei colectivitati sociale. Astfel o
colectivitate sociala presupune atat interdependenta dintre indivizi , dintre indivizi si alte
vietuitoare, precum si cu alti factorii fizici, chimici si biologici din mediu , in afara carora
7
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
DEFINITIA SANATATII
Sanatatea si boala nu pot fi definite in termni anatomici, fiziologici sau mentali.Masura lor
reala este capabilitatea individului de a functiona in conditii acceptabile pentru el si pentru
grupul din care face parte.
In privinta definirii sanatatii exista puncte de vedere medicale si nonmedicale.Cunostiintele medicale se bazeaza pe date stiintifice generale ,universale iar cele
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
10
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Depletia stratului de ozon atmosferic se asteapta sa aibe o directa influenta asupra sanatatii
populatiei.Incidenta tuturor formelor de cancer de piele, mai ales la populatia alba,va creste
datorita expunerii crescute la UV-B. Nu trebuie uitata si posibila crestere a incidentei
cataractei cu afectarea tuturor categoriilor de populatie.
O alta consecinta a cresterii radiatiilor UV-B, este scaderea sistemului imunitar ceea ce va
determina cresterea prevalentei bolilor infectioase.
Probabil consecintele cele mai importante si devastatoare ale schimbarilor de mediu vor fi
datorita efectului asupra agriculturii : solul va deveni mult mai salin ;regiunile aride vor
creste in suprafata etc. Drept consecinta va fi scaderea cantitatii de produse agricole,cu efecte
dezastruoase, mai ales in tarile sarace,asupra starii de nutritie a populatiei.
O importanta arie de cercetare stiintifica in domeniul sanatatii populatiei ,o constituie crearea
unui sistem de supraveghere. Specialistii recunosc ca realitatea consecintelor schimbarilor
climatice, ramane inca o necunoscuta din punct de vedere al magnitutudinii acestora si a
naturii acestora . In paralel, identificarea consecintelor asupra starii de sanatate raman inca de
natura prospectiva.
Din ce in ce mai mult se vehiculeaza idea de adaptare la schimbarile climatice , astfel incat
se recunoaste faptul ca acestea nu mai au cum sa fie oprite, dar pot exista cai de a le prevedea
si/sau minimiza. Astfel devine si mai acuta problema functionarii sistemului de supraveghere,
care nu trebuie sa fie un sistem nou creat, ci este necesara imbunatatirea si integrarea celui
existent. Astfel acesta trebuie sa aiba ca si principale obiective : crearea si actualizarea unei
baze de date; identificarea si evaluarea masurilor de adaptare la efectele schimbarilor
climatice; luarea de masuri timpurii anticipative.
Comisia Europeana a demarat procesul de consultare publica in vederea pregatiri procesului
de elaborare a Strategiei EU de Adaptare la Efectele Schimbarilor climatice. Aceasta va fi
finalizata in martie 2013 si va cuprinde recomandari pentru toate sectoarele vulnerabile de la
nivel EU.
Astfel se estimeaza ca schimbrile climatice vor afecta sntatea uman fie n mod direct n
relaie cu efectele fiziologice ale cldurii i frigului fie n mod indirect, de exemplu, prin
modificarea comportamentelor umane (migraie forat, mai mult timp petrecut n exterior),
creterea incidentei bolilor cu transmitere prin alimente sau prin vectori sau alte efecte
consecinta a schimbrilor climatice, precum inundaiile. n cursul ultimelor decenii s-a
observat deja n Europa accentuarea unora dintre aceste impacte [de exemplu, se estimeaz c
numai valuri de cldur din vara anului 2003 au provocat peste 70 000 de decese (Robine et
al, 2008)].
Nu toate schimbrile legate de clim au efecte negative asupra sntii umane. De exemplu,
in zonele temperate,cum este incadrata si Romania, in mod normal prin cresterea temperaturii
iernile vor fi mai blnde si vor duce la micorarea numrului deceselor legate de frig. Mediul
interior se va mbunti ca urmare a reducerii msurilor necesare pentru a asigura
temperaturi interne confortabile. Persoanele care lucreaz n exterior vor avea mai puine
probleme legate de frig n timpul iernii, ceea ce le va mbunti productivitatea. Prelungirea
perioadei de vegetaie i intensificarea precipitaiilor va favoriza agricultura i producia
alimentar, precum i grdinritul i alte activiti n aer liber.
In acelasi timp insa cresterea temperaturilor in perioada verii si accentuarea valurilor de
caldura va determina cresterea impactului asupra sanatatii populatiei prin aparitia unor
toxiinfectii alimentare, a unor boli determinate de anumite insecte, a unor boli si simptome
respiratorii si cardiovasculare rezultate in urma socului caloric.
Principalul motiv de preocupare este legat de morbiditatea i mortalitatea legate de cldur,
ca urmare a creterii temperaturii medii anuale i a temperaturilor extreme, cu toate c
aceast problem este influenat i de schimbrile socioeconomice legate de creterea
11
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
R
120000
2011
2010
2009
2008
2007
100000
80000
60000
40000
20000
Arad
Arges
Bacau
Bihor
Bistrita Nasaud
Botosani
Braila
Caras Severin
Calarasi
Cluj
Constanta
Covasna
Dambovita
Dolj
Galati
Gorj
Harghita
Hunedoara
Ialomita
Ilfov
Maramures
Mehedinti
Mures
Olt
Prahova
Salaj
Satu Mare
Sibiu
Suceava
Teleorman
Tulcea
Valcea
Vaslui
Vrancea
R
120
2011
2010
2009
2008
2007
100
80
60
40
20
Vrancea
Vaslui
Valcea
Tulcea
Teleorman
Suceava
Sibiu
Salaj
Satu Mare
Prahova
Olt
Mures
Mehedinti
Maramures
Ilfov
Ialomita
Hunedoara
Harghita
Gorj
Galati
Dolj
Dambovita
Covasna
Constanta
Cluj
Calarasi
Braila
Botosani
Bistrita Nasaud
Bihor
Arges
Bacau
Arad
12
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Din analiza graficelor de mai sus se observa ca in general tendinta indicatorilor specifici de
mortalitate prin boli respiratorii si cardiovasculare in toate judetele din Romania , in ultimii
cinci ani, nu a cunoscut variatii semnificative, lucru imbucurator.
BIBLIOGRAFIE
1.Igiena coordonator Prof.Dr.Sergiu Manescu Editura Medicala,Bucuresti 1991
2.Tratat de Igiena sub redactia Prof.Dr.Sergiu Manescu vol.I
Editura Medicala , Bucuresti,1984
3.Measuring Deasease Ann Bowling Open University Press-Buckingham Philadelphia , 1995
4.Health and Disease A.Reader Edited by Basiro Davey,Alastair Gray and clive Seale Open University Press Buckingham
Philadelphia,1995.
5. Mediul European -Starea i Perspectiva 2010- Agenia European de Mediu
6. Bulletin epidemiologique hebdomadaire institute de Veille Sanitaire, martie 2012, nr 12-13
7. IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) Fourth Assessment Report (SPM)
8. Carta Verde privind adaptarea la efectele schimbrilor climatice
9. EU Green Paper on Adaptation
10. EU White Paper on Adaptation
11. O.M. 1170/29.09.2008 - Ghid privind Adaptarea la efectele schimbrilor climatice (GASC)
Deasemenea se gasesc informatii si pe urmatorul link : . http://climate-adapt.eea.europa.eu/web/guest/home
13
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CAPITOLUL III
MONITORIZAREA FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE
VIATA SI SANATATEA
CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITE IN SISTEM
CENTRALIZAT LA PESTE 5000 DE LOCUITORI SI/SAU IN
CANTITATE MAI MARE DE 1000mc/zi
Dr Anca TUDOR, medic primar Igiena, CPIII, coordonator national ; Ctlin STAICU,
analist IT
- RAPORT SINTETIC TRIANUAL 2008, 2009, 2010 -
Institutul National de Sanatate Publica, prin CNMRMC, este coordonatorul raportului de tara
privind indeplinirea obligatiilor definite de DIRECTIVA CONSILIULUI Europei din 3
noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman (98/83/CE). Aceasta
atributie decurge din stabilirea prin cadrul legislativ reprezentat de Legea apei potabile
458/2002. Directiva 98/83/CE a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea nr. 458 (r1)
din 08/07/2002 , Republicata in M.O., partea I nr. 875 din 12/12/2011, privind calitatea apei
potabile.
Prin Hotarrea de Guvern nr. 974/2004 se stabilesc Normele de supraveghere, inspecie
sanitar i monitorizare a calitii apei potabile i Procedura de autorizare sanitar a
produciei i distribuiei apei potabile.
Raportul de tara trianual privind calitatea apei potabile distribuite in sistem centralizat in
zonele de aprovizionare cu peste 5000 de locuitori si/sau in care volumul de apa distribuit
este de peste 1000mc/zi, se bazeaza pe datele care au fost furnizate de catre responsabilii
desemnati de DSP teritoriale pentru intocmirea Raportarii catre Comisia Europeana. Baza de
date cuprinde raportarile efectuate conform cerintelor legislative in vigoare privind
Monitorizarea de control/ obligatia Operatorului de apa potabila si conform cerintelor
Monitorizarii de audit/ obligatie ce intra in atributia Directiei de Sanatate Publica Judeteana si
a Municipiului Bucuresti. La nivelul INSP-CNMRMC s-a realizat centralizarea datelor in
Baza centrala de date si prelucrarea acestora conform Ghidului de Raportare al Comisiei
Europene, versiunea octombrie 2011.Modalitatea de colectare i prezentare a datelor privind
calitatea apei potabile distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu ap, a utilizat
pentru anii 2008, 2009 si 2010 o form tabelar, conform cu cerinele Directivei 98/83/EC
i ale WISE Water Information System of Europe/ Sistemul de Informaii referitoare la Ap
din Europa (detalii n capitolul Principii de Raportare). Metodologia prin care au fost
furnizate datele necesare intocmirii acestui raport a fost intocmita de noi pe baza Ghidului de
raportare al CE din mai 2007
.(ec.europa.eu/environment/water/water-drink/pdf/2007_05_09_guidance_doc_reporting.pdf).
In luna octombrie 2011, CE a revizuit formatul de raportare, incluzand noi tabele si eliminand
informatii specifice nationale. In acest sens, nu au mai fost incluse in noul format de raportare
datele referitoare la parametrii specifici, ce se regasesc doar in legislatia nationala (ex. Clor
rezidual, duritate, sulfuri si H2S, zinc, substante tensioactive, indicatorii de radioactivitate:
activitatea alfa si beta globala).Mentionam ca termenul de incarcare a raportului trianual pe
site-ul eionet a fost 29 februarie 2012, conform Ghidului de Raportare versiunea octombrie
2011.
14
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Documentele care au stat la baza integrarii informatiilor transmise de DSP teritoriale, au fost
urmatoarele:
- Metodologia de culegere a datelor elaborata de catre noi
- Ghidul de Raportare CE - versiunea octombrie 2011
- User manual v 1.0 informatii privind fluxul informational de postare a raportului
trianual ghid tehnic IT.
REZULTATE SINTETICE
Populaie Romnia
Populaie Total
(mil.)
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
2008
2009
Populaie Aprovizionat
2010
47%
Populatie Aprovizionata
53%
Populatie Neaprovizionata
In perioada 2008-2010 sursele de aprovizionare cu apa au variat foarte putin , astfel incat din
punct de vedere procentual variatiile sunt nesemnificative.
15
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
A.Profunzime
A.Filtrate prin banc
3% 0%
Alte surse
32%
65%
A.Profunzime
A.Filtrate prin banc
2% 0%
Alte surse
32%
66%
A.Profunzime
A.Filtrate prin banc
3% 0%
Alte surse
30%
67%
16
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Astfel pentru anul 2010, sursa de aprovizionare cu apa pentru populatia Romaniei este in
procent de 67% sursa de suprafata. Acest lucru nu este imbucurator, datorita faptului ca apa
de suprafata poate avea o calitate mai putin buna , astfel incat ,pentru a ajunge la consumator,
necesita mai multe procedee de imbunatatire a parametrilor necesari pentru a nu determina
modificari nedorite asupra starii de sanatate a populatiei.
Situatia zonelor de aprovizionare cu apa din Romania ,pentru fiecare judet si Municipiul
Bucuresti, si tendintele pentru perioada 2008-2010 sunt prezentate in graficul de mai jos:
17
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
18
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
19
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
urmatorul : numerosi operatori de apa folosesc drept unica solutie de tratare a apei
dezinfectia prin produsi pe baza de clor. Dat fiind ca in Romania sursa de apa este
preponderent de suprafata, iar in unele cazuri forajele care capteaza sursa de
profunzime sunt de adancimi moderate/mici, incarcatura organica a apei este
consistenta. Daca nu sunt folosite si alte trepte de tratare anterioara a apei, folosindu-se
doar pentru dezinfectia FINALA produsele pe baza de clor, cele doua aspecte
mentionate anterior (clor + incarcatura organica)pot actiona sinergic in sensul formarii
sub-produsilor de dezinfectie (trihalometani - THM). Mentionam ca nu am introdus in
ecuatie si prezenta inca a sistemelor de distributie a apei vechi, colmatate, ce prezinta
biofilm. Reiteram importanta factorilor chimici in economia calitatii apei potabile, dat
fiind ca spre deosebire de cei microbiologici (infectiosi) care dau fenomene ACUTE
de afectare a starii de sanatate, cei chimici determina afectarea sanatatii in mod
insidos,efectul putand fi constatat in timp, iar gravitatea imbolnavirilor asociate
acestora este la fel de mare ca a celor determinate de factorii microbiologici. Masurile
de preventie tin si de identificarea in timp util a potentialului factor de risc chimic
pentru sanatatea populatiei, caci toata lumea bea apa.
Institutul Naional de Sntate Public, prin CNMRMC, este coordonatorul naional al elaborrii
Raportului sezonier referitor la EVALUAREA CALITII APEI DE MBIERE. Raportul este
efectuat in colaborare si pe baza datelor furnizate de DSP teritoriale, conform metodologiei
transmise in anul precedent raportarii. Raportarea calitatii apei de imbaiere catre Comisia
Europeana reprezinta o obligatie pe care Romania o are din momentul aderarii la U.E.
Calitatea apei de imbaiere este reglementata prin:
Directiva Europeana 76/160/EEC privind calitatea apei de imbaiere (in revizuire);
H.G. nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele
naturale amenajate pentru imbaiere, si care reprezinta transpunerea prevederilor
incluse in Directiva EEC 76/160; aceasta transpune Directiva Europeana 76/160/EEC
HG nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si
control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere;
Legea Apelor nr.107/1996, modificata prin Legea nr.310/2004;
Directiva Europeana 76/160/EEC, privind calitatea apei de imbaiere, a stabilit obiectivele
privind protectia sanitara si conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca zonele
naturale amenajate si folosite pentru imbaiere. Din anul 2007 suntem punct focal pentru
Raportarea catre Comisia Europeana a calitatii apei de imbaiere conform acestei Directive.
Prin apa de imbaiere se intelege orice tip de apa de suprafata, curgatoare (rau, fluviu), sau
statatoare (lac) inclusiv apa marina, in care este permisa de catre autoritatile locale imbaierea,
prin amenajarea acestor zone sau prin folosinta unor zone neamenajate, dar utilizate in mod
21
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
traditional de un numar mare de persoane. Apa din aceste zone pentru imbaiere este monitorizata
de catre autoritatile locale autorizate, conform reglementarilor in vigoare. Directiva nu se aplica:
apei utilizate in scopuri terapeutice;
apei din bazinele de inot/piscine.
Statele membre UE au urmatoarele obligatii generale privind calitatea apei de imbaiere:
Sa stabileasca valorile aplicabile apei de imbaiere pentru parametrii:
- microbiologici: coliformi fecali (Escherichia Coli),enterococi/streptococi fecali;
- fizico-chimici: uleiuri minerale, substante tensioactive si fenoli;
- alte substante: pesticide, metale grele, cianuri, nitrati.
Sa se asigure ca apa de imbaiere este in conformitate cu valorile stabilite.
Sa raporteze Comisiei Europene anual, in format standardizat, situatia referitoare la
implementarea directivei. Comisia publica un raport referitor la calitatea apei de imbaiere
la nivel comunitar.
Supravegherea, evaluarea i inspecia sanitar a zonei naturale amenajate i utilizate n
scop de mbiere se fac n conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 88/2004 pentru aprobarea
Normelor de supraveghere, inspecie sanitar i control al zonelor naturale utilizate pentru
mbiere, cu modificrile ulterioare.
Conform prevederilor Ministerului Sntii din cadrul Metodologiei de monitorizare
i evaluare a zonelor de mbiere (M.O. Nr.199 din 22 martie 2011):
Primele probe de monitorizare se iau cu 5-15 zile nainte de nceperea sezonului de mbiere.
n timpul sezonului de mbiere, probele de ap de mbiere se preleveaz din fiecare punct de
monitorizare la fiecare dou sptmni.
n condiiile n care calitatea apei de mbiere a fost corespunztoare timp de 2 ani consecutiv,
probele se pot preleva cu o frecven mai redus, adic o dat pe lun, prelevandu-se un numr
total de minimum 4 probe/sezon.
Zona natural amenajat pentru mbiere necesit autorizare sanitar conform
Ordinului Ministerului Sntii nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare
sanitar pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire i pentru funcionarea obiectivelor
ce desfoar activiti cu risc pentru starea de sntate a populatiei, cu modificrile ulterioare.
Conform HG nr. 389/2011 pentru modificarea i completarea HG nr. 546/2008
privind gestionarea calitii apei de mbiere (M.O. Nr. 290 din 26 aprilie) Direciile de
sntate public judeene i a municipiului Bucureti, n colaborare cu administraiile bazinale de
ap, elaboreaz i actualizeaz profilul apelor de mbiere n conformitate cu prevederile
anexei 3.
Consultarea potenialilor utilizatori ai apelor de mbiere se efectueaz de ctre
Ministerul Sntii i direciile de sntate public judeene i a municipiului Bucureti, naintea
lurii deciziilor privind apele de mbiere, prin afiarea informaiilor pe pagina web a instituiilor
menionate i organizarea de dezbateri publice, conferine, seminare, cu participarea i
consultarea publicului .
In urma aplicarii metodologiei elaborate de catre noi, REZULTATELE au fost
urmatoarele :
-
In anul 2010 si in anul 2011 numrul zonelor de mbiere raportate la CE a fost de 49,
dup cum urmeaz: 48 de zone costiere cu ap de mbiere Marea Neagr, situate n
22
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
INSP prin CNMRMC este punct focal pentru Raportarea calitatii apei de imbaiere in Romania
la nivelul Comisiei Europene.
Rapoartele calitatii apei de imbaiere pentru sezonul 2010 si sezonul 2011se regasesc pe site-ul
www.eionet.europa.eu.
23
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
APA DE FANTANA
Dr Oana Iacob
SUPRAVEGHEREA CAZURILOR DE METHEMOGLOBINEMIE ACUT INFANTIL
GENERATE DE APA DE FNTN - 2010-2011
24
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
453
500
400
300
200
334
206
234
210
293
259
241
171
100
0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
an
Lund n considerare ultimii 2 ani, n anul 2010 s-a nregistrat un numr de 73 cazuri n 17 judee
(majoritatea n mediul rural), iar n 2011 s-au nregistrat 84 de cazuri n 21 judee, restul
judeelor raportnd 0 cazuri. (Tab. nr. 1)
Tab. 1 Evoluia numrului de cazuri de methemoglobinemie acut infantil n Romnia n perioada
2010-2011
Jude
Alba
Arad
Arge
Bacu
Bihor
Bistria-Nsud
Botoani
Braov
Brila
Buzu
Cara-Severin
Clrai
Cluj
Constana
Covasna
Dmbovia
Dolj
Galai
Giurgiu
Gorj
Harghita
2010 (c.a.)
1
7
1
8
0
0
5
1
2
1
3
0
-
2011 ( c.a.)
1
0
0
9
1
0
4
0
5
3
0
5
0
1
2
0
2
0
0
2
0
25
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Jude
Hunedoara
Ialomia
Iai
Ilfov
Maramure
Mehedini
Mure
Neam
Olt
Prahova
Satu Mare
Slaj
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timi
Tulcea
Vaslui
Vlcea
Vrancea
Mun. Bucureti
TOTAL
2010 (c.a.)
1
20
1
0
5
3
1
1
0
0
0
0
12
0
0
73
2011 ( c.a.)
0
1
24
0
0
4
1
0
3
3
4
0
1
0
0
0
2
6
0
0
0
84
2011
16%
15%
16%
24%
60%
69%
Moldova
Muntenia
Transilvania
Moldova
Muntenia
Transilvania
26
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
- incidena -
c.a 5
100
y = -0.29x + 2.192
y = 5.2x + 30.4
3.72
75
64
50
50
50
32
34
2
1.08
25
0.78
0.58
0.45
0
2007
2008
2009
2010
2011
2007
2008
2009
2010
2011
Fig. 3 Numr de cazuri, incidena i tendina acestora pentru perioada 2007-2011 n Moldova
La nivel naional, distribuia cazurilor pe sexe relev o situaie mai particular pentru 2010, cu
frecven mai mare la fete, dei n literatur se prezint risc mai mare la sexul masculin (Fig. 4):
2010
2011
47%
53%
Masculin
Feminin
49%
Masculin
51%
Feminin
Fig. 4 Distribuia cazurilor de methemoglobinemie acut la nivel naional, pe sexe pentru anii
2010- 201
Forma clinic a bolii a fost aproape n egal msur, uoar sau medie-grav; fr a pune sub
semnul ntrebrii diagnosticul i ncadrarea realizat n spital privind forma clinic (deoarece nu
exist criterii standardizate pentru acest aspect) pot exista unele diferene ntre medici/clinici n
ncadrarea bolii. Mai mult de 1/3 din cazuri s-au asociat cu boli diareice acute sau boli
respiratorii, ceea ce poate reprezenta un aspect favorizant al producerii intoxicaiei sau aspect de
gravitate n evoluia bolii.(Fig. 5)
27
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
2010
36%
53%
54%
52%
50%
48%
46%
44%
2011
36%
35%
34%
47%
33%
32%
32%
32%
31%
uoar
grav
30%
uoar
medie
grava
2010
51%
60%
55%
60%
45%
50%
37%
50%
40%
40%
30%
30%
20%
20%
10%
3%
1%
0%
10%
5%
3%
0%
natural
artificial
mixt
diversificat
natural
artificial
mixt
neprecizat
28
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
n ceea ce privete calitatea apei, se constat c fntnile sunt n special individuale, de mic
adncime, cu ntreinere incorect prin lipsa perimetrului de protecie. (Fig.7) Trebuie ns
luat n consideraie numrul mare de fntni publice cu acest risc, deoarece de regul, de la
acestea se aprovizioneaz un numr mai mare de persoane aflate n diferite stri fiziologice
sau patologice, cu diferite grade de vulnerabilitate.
2010
201148%
67%
80%
60%
33%
40%
20%
0%
0%
da
nu
neprecizat
50%
40%
30%
20%
10%
0%
29%
23%
da
nu
neprecizat
2010
50%
37%
42%
50%
40%
40%
30%
30%
20%
11%
10%
10%
10%
0%
19%
18%
20%
7%
6%
0%
0-50
51-100
101-500
0-50
>500
51-100
101-500
>500
np
40%
30%
33%
27%
20%
3%
10%
0%
<2/cm3
40%
2011
40%
35%
30%
25%
20%
15%
10%
5%
0%
24%
21%
15%
<2/cm3
>2/cm3
>10/cm3
np
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
n concluzie:
Dac n perioada
1997-2005, la nivel naional
se nregistrau 3314 cazuri de
methemoblobinemie acut infantil, cu o rat medie anual de 368 cazuri, n ultimii ani s-a
nregistrat o scdere semnificativa a numrului de cazuri, pentru 2010 i 2011, acesta fiind
sub 100.
Aceast evoluie poate fi explicat ca fiind urmare a aciunilor de reabilitare a unor surse de
ap n rural, prin diferite programe europene, dar i datorit msurilor intensive de
comunicare a riscului i contientizare a populaiei, prin conlucrarea medicilor de familie i a
celor din DSP judeene pentru educarea populaiei din zonele cu risc.
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
In ciuda acestei norme stricte i exprese, exist cateva zone in Europa care sunt cuprinse in
programe de conformare cu noua reglementare. Din nefericire, una din aceste zone, este
parial localizat in Romania (cea mai mare parte a zonei este localizat in Ungaria).
Acest contaminant nu este monitorizat in Romania la aceste surse i nu se cunoate riscul
pentru sntatea grupurilor populaionale expuse.
In cazul unei posibile expuneri la arsen prin ingestia de apa , mai muli factori pot fi
incriminai pentru determinarea patologiilor viitoare.
Aceti factori includ doza ( cantitatea;), durata (pentru cat timp), i calea de expunere.
In anul 2011 , metodologia a implicat structurile Institutului National de Sanatate Publica si
Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti.
In perioada mai-iunie i septembrie-octombrie 2011 s-au recoltat 10 probe de ap din forajele
selectate.
Astfel ,in anul 2011, CRSP Timisoara ,in calitate de coordonator al metodologiei, a organizat
recoltarea de probe de ap din foraje publice i/sau private cu adancime de peste 50 m din
diferite localiti din Romania pentru a catagrafia zonele cu posibile concentraii crescute de
As in apele de profunzime, de etiologie geologic.
In vederea armonizrii datelor obinute specialitii din CRSP Timioara au elaborat
protocoale de operare standard pentru DSP-uri privind activitile repartizate acestora:
1. Prelevarea, conservarea i transportul probelor de ap in vederea determinrii
coninutului de As;
2. Colectarea conform unei machete a urmtoarelor informaii: catagrafierea tuturor
forajelor cu adancimea peste 100 m, iar pentru unele judee peste 50 m; valorile concentraiei
de As monitorizate din momentul executrii forajului; descrierea amplasamentului forajului;
depistarea posibilelor surse de poluare; capacitatea staiei/forajului; numrul populaiei
deservite; date demografice din localitatea unde se afl forajul; date de morbiditate specific
pe o perioad de 15 ani pentru imbolnviri prin cancer (numr total, rinichi, vezic urinar,
piele exceptand melanomul, plmani, san) i boli cardiovasculare cronice (hipertensiune
arterial, cardiopatie ischemic, boli crerbrovasculare).
3. Completarea Fiei de prelevare a probei de ap in vederea determinrii
coninutului de As cu urmtoarele date: codificarea probei, consemnarea exact a locaiei
forajului (inclusiv coordonatele GPS), condiiile de recoltare, caracterizarea sursei,
amplasamentul sursei, posibile surse de poluare, capacitatea staiei/debitul, numrul
populaiei deservite.
Centrele Regionale de Sanatate Publica din cadrul Institutului National de Sanatate Publica ,
au recepionat probele de ap recoltate de ctre specialitii din DSP-urile arondate conform
Procesului verbal de recepie a probelor de ap (codificarea probelor, datele probelor, etc.), in
vederea determinrii coninutului de As i TOC. Analizele au fost efectuate utilizand metode
standardizate pentru AAS i ICP-MS, respectiv TOC.
In vederea obinerii unei baze de date comparabile ca i o msur specific a unui program
naional datele / probele / rezultatele raportate de ctre fiecare CRSP au fost supuse unui
control de calitate interlaboratoare prin analiza probei duble.
Rezultatele obinute au fost introduse intr-o baz de date. Aceste date au fost utilizate pentru
calcularea dozei de expunere la As, a dozei zilnice ingerate de As i a riscului de cancer,
utilizand metodologia ATSDR.
Valorile crescute ale acestor date au fost utilizate pentru realizarea unor hri digitale cu
distribuia spaial a forajelor / localiti cu valori crescute de As in apa potabil, a distribuiei
dozelor de expunere, a dozelor zilnice ingerate i a riscului de cancer.
Probe de ap prelevate i analizate
31
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
33
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Legislaie aferent:
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
100
87.5
80
60
Cu autorizatie
40
15.38
12.5
Fara autorizatie
20
0
2010
2011
76.92
23.08
87.5
12.5
Cu HACCP
Fara
HACCP
0
2010
2011
35
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
60
56.76
44.44
43.24
40
%
20
Produse
notificate
Produse fara
notificare
0
2010
2011
60
51.35
48.65
44.44
40
%
20
Produse
inregistrate
Produse
neinregistrate
0
2010
2011
86.48
85,18
80
%
60
Privata
Publica
40
14.81
13.51
20
0
2010
2011
100
91.89
80
%
60
Fantana
40
8.1
3.7
20
Arteziana
0
2010
2011
36
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
80
54.05
60
37.83
%40
14.81
20
3.7
3.7
2.7 2.7
2.7
2010
Nespecificat
2011
Nepreparat
Osmoza inversa
Distilare
Deionizare
60
51.85
50
40
40.54
29.62
30 %
20
10
21.62
13.51
8.1 8.1
11.11
3.7
3.7
0
2010
2011
Tratament nespecificat
Netratat
Adaugare CO2
Mineralzare
Nespecificat
37
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
2011
Nr.produse
Parametri
Nr.valori
neconforme
Nr.produse
Parametri
Nr.valori
neconforme
Fe total
Nr.col la 22 i
37 C
Pseudomonas
aeruginosa
Pseudomonas
aeruginosa
Pseudomonas
aeruginosa
10
Nr.col la 22
i 37 C
Turbiditate
Cd
Cloruri
Mn
Fe total
2
4
Cd
Nr.col la 22
i 37 C
Cd
6
1
1
1
1
3
3
1
1
1
13
III. Efectuarea unui control de calitate n vederea depistrii unei posibile contaminri
prin determinarea concentraiei de metale din sortimentele mbuteliate.
n anul 2011, n afar de datele raportate s-a efectuat si un control de calitate n vederea
depistrii unei posibile contaminri, prin determinarea concentraiei de metale din
sortimentele mbuteliate. Determinarea cantitativ a 11 metale -As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn,
Hg, Ni, Pb, Se din fiecare sortiment mbuteliat s-a efectuat n Laboratoarele de analiz a
apei din Centrele Regionale de Sntate Pubic ale Institutului National de Sanatate Publica
20 Directii de Sanatate Publica Judetene, au trimis 42 probe la Centrele Regionale de
Sanatate Publica ale INSP , pentru determinarea coninutului de metale. Astfel s-au efectuat
un numar de 447 determinari si din cele 42 probe controlate , 4 probe (9,52% din probe) au
prezentat neconformitati. Deci din cele 447 analize efectuate doar 4 (0,89% din analize) au
fost neconforme.
Nr. produse i analizele neconforme n cadrul controlului de calitate
Nr. Produse
1
1
1
1
Parametru neconform
Fe
Fe
Mn
Cu
Valoare
378,68 g/l
546,96 g/l
222 g/l
1,896 mg/l
CMA
200 g/l
200 g/l
50 g/l
0,1 mg/l
38
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
28,57%
30,00%
20,00%
1,78%
10,00%
0,00%
privat
de stat
stat+ privat
39
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
91,10%
100,00%
90,00%
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
8,92%
20,00%
10,00%
0,00%
fr m edic
cu m edic
50,00%
45,00%
40,00%
35,00%
30,00%
25,00%
20,00%
15,00%
10,00%
5,00%
0,00%
dispun de plan de
urbanism
nu dispun de plan
de urbanism
nu sunt specificate
89,28%
90,00%
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
30,00%
5,38%
20,00%
5,38%
10,00%
0,00%
dispun de autorizaie
nu dispun de autorizaie
sanitar
sanitar
nu sunt specificate
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
f. bun
bun
funcional
uzat
exterioare
30
25
30
10
interioare
10.92
37.5
32.81
9.37
9.37
ns.
0.40%
20.12%
funcional
27.03%
f. bun
35.77%
bun
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
43
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Conform STAS-ului nr. 12.585/1987: din 39 de probe de ap recoltate din surse, 4 probe
(10,25%) au fost necorespunzatoare ; din 34 de probe de ap recoltate din vane 9 (26,47%)
au fost necorespunzatoare; din 30 probe de ap recoltate din bazine 19 (63,33%) au fost
necorespunzatoare .
Indicatorul cu frecven cea mai mare care depete valoarea admis este CCOMn ,urmat de
NO2.
Rezultate chimice a probelor de ap balnear cu
valori depite conform OAP 536/1997
( ST AS 12585-87)
63,33%
70,00%
60,00%
50,00%
40,00%
26,47%
30,00%
20,00%
10,25%
10,00%
0,00%
Sursa de ap
Vane
Bazin
44
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
21,87%
25,00%
20,00%
15,15%
15,00%
7,69%
10,00%
5,00%
0,00%
Sursa de ap
Vane
Bazine
POLUANTII ATMOSFERICI
POLUANTII IRITANTI
Dr Andra Neamtu; Ing. Angelica Voinoiu; analist IT Staicu Catalin
Prin poluare se intelege modificarea calitatii aerului atmosferic, rezultata in urma unor
fenomene naturale, dar mai ales antropice, care depasesc mecanismele de autoepurare ale
aerului.
Sursele naturale de poluare sunt specifice anumitor zone, sunt cunoscute si se pot lua masuri
de protectie ale populatiei, printr-o informare permanenta si un sistem de interventie eficient.
45
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Dintre aceste surse fac parte: eruptiile vulcanice, incendiile padurilor, eroziunea solului de
catre curentii de aer, intinderile de desert. In afara acestora mai sunt fenomene naturale
generale, care apar in anumite perioade (in functie de conditiile atmosferice si geografice) si
se refera la descompunerea substantelor organice cu degajarea unor gaze (CH4, H2S , NH3,
CO2), disconfortante prin miros, la suspensia in aer a anumitor alergeni in perioada de
polenizare, etc.,care se pot cumula uneori la valori periculoase.
Daca primele surse de poluare antropica (de orgine umana) ale aerului au fost considerate
sistemele de incalzire locala, treptat pe masura dezvoltarii comunitatilor umane au aparut
surse noi ca cele industriale, precum si cele de trafic. De aceea legislatia s-a adresat initial
supravegherii emisiilor rezultate din sursele industriale, apoi a vizat si sursele de trafic. La
aceasta data principala sursa de poluare a aerului este considerata traficul.
Poluarea aerului , prin emisiile in atmosfera de gaze cu efect de sera,este principala cauza
care determina modificarea unor caracteristici climatice si geografice ale unor teritorii care se
traduc prin notiunea de schimbari climatice . Impactul schimbrilor climatice asupra
sntii umane se concretizeaz n creterea valorilor mortalitii i morbiditii, a numrului
de cazuri de maladii cardiovasculare, de afeciuni respiratorii, de alergii, de boli oportuniste,
a cazurilor de infecii plurifactoriale , n reaparitia unor boli eradicate. Acestea se pot traduce
prin creterea costurilor de tratament si a numrului zilelor de spitalizare. Pe fondul nclzirii
globale a climei, o serie de boli grave se vor extinde din zonele tropicale i subtropicale, ctre
zonele temperate, extinderea lor fiind favorizat i de circulaia tot mai intens a persoanelor
i a mrfurilor.
Monitorizarea principalilor poluanti ai aerului, in paralel cu o montorizare a unor indicatori
de sanatate care pot fi influentati de poluarea aerului si/sau de aparitia procesului de
schimbari climatice este o prioritate , datorita faptului ca ne pot da informatii cu privire la
evolutia acestui fenomen greu sesizabil si practic nemasurabil pe o perioada scurta de timp,
astfel incat ,putem urmari si fenomenul de adaptare a populatiei la acest fenomen si/sau
putem lua masuri in vederea educarii populatiei in vederea adaptarii precum si de micsorare
a posibilelor surse de poluare.
Poluarea aerului s-a redus, dar nu suficient pentru a asigura o calitatea bun a aerului n toate
zonele urbane. Expunerea pe scar larg la poluani multiplii i produse chimice, precum i
preocuprile legate de daunele pe termen lung asupra sntii umane, presupun mpreun
nevoia de mai multe programe de prevenire a polurii pe scar larg i utilizarea abordrilor
din punct de vedere preventiv.
Iritantii respiratori includ oxizii de sulf si de azot, ozonul, clorul , formaldehida , acroleina si
amoniacul . Alti iritanti ca Nichelul si Cromul au si efecte cancerigene care sunt considerate
prioritare.
Fiecare iritant respirator actioneaza prin mecanisme proprii si la niveluri diferite ale
tractului respirator: dioxidul de sulf si alti iritanti cu proprietati acide cresc aciditatea
tesutului respirator ; ozonul determina procese oxidative intense si iritatii ; amoniacul
scade aciditate continutului alveolar etc.
POSIBILE EFECTE ALE POLUANTILOR IRITANTI ASUPRA UNOR INDICATORI DE
SANATATE N ROMANIA
Putem clasifica efectele poluantilor iritanti in efecte acute ( imediate) si efecte cronice
(tardive). In cazul primei categorii acestea apar ca urmare a modificarilor patologice care apar
la scurt timp dupa expunerea populatiei la agenti iritanti in general la concentratii relativ
ridicate. Acestea se traduc prin :
intoxicatii acute ( care pot apare numai in conditii accidentale necesitand interventie
medicala de urgenta).Ele se caracterizeaza prin leziuni conjunctivale si sindromul traheo
bronsic caracteristic
46
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Cel mai important poluant atmosferic, care in prezent poate determina cele mai multe efecte
asupra sanatatii populatiei, in special asupra aparatului respirator sunt pulberile in suspensie,
in special cele cu un diametru sub 10 microni.
47
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
g/mc
70.00
PM10g/mc
CMA 40g/mc
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
Vrancea
Valcea
Vaslui
Tulcea
Teleorman
Sibiu
Olt
Satu Mare
Neamt
Mures
Mehedinti
Ilfov
Iasi
Ialomita
Harghita
Hunedoara
Dambovita
Covasna
Cluj
Calarasi
Buzau
Bucuresti
Botosani
Bistrita Nasaud
Bihor
Bacau
Arges
Arad
0.00
Astfel se observa ca nivelul pulberilor in suspensie si a NO2 in cele mai multe cazuri nu
depasesc limita maxima.
g/mc
70.00
NO2g/mc
CMA 40g/mc
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
48
Vrancea
Valcea
Vaslui
Tulcea
Teleorman
Sibiu
Satu Mare
Olt
Neamt
Mures
Mehedinti
Ilfov
Iasi
Ialomita
Hunedoara
Harghita
Dambovita
Covasna
Cluj
Calarasi
Buzau
Bucuresti
Botosani
Bistrita Nasaud
Bacau
Arges
Arad
0.00
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Toate acestea nu inseamna ca , mai ales in orase nu au existat perioade sau zile in care si in
functie de conditiile meteorologice nu au fost depasite limitele admise.
Mortalitatea prin afectiuni respiratorii continua sa ocupe un procent semnificativ din
mortalitatea generala . Se observa ca in acest caz, pentru mediul urban reprezinta o pondere
mai mare decat in cazul totalului pe judet (populatia din mediul rural este in general mai
crescuta decat cea din mediul urban ). Explicabil prin faptul ca aerul din mediul urban este
mult mai poluat, mai ales avand ca principala sursa traficul rutier, astfel incat si indicatorii de
sanatate sunt influentati printr-un procent crescut.
49
Vrancea
Valcea
Tulcea
Vaslui
Teleorman
Suceava
Salaj
Sibiu
Neamt
Mures
Mehedinti
Mortalitate generala-total
Maramures
Iasi
Harghita
Ialomita
Galati
Cluj
Covasna
Calarasi
Buzau
Braila
Botosani
Dambovita
Bistrita Nasaud
Bihor
Arges
Bacau
Arad
Ilfov
R
18.00
16.00
14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
R
25.00
Mortalitate generala-total
20.00
15.00
10.00
5.00
Zalau
Rm. Valcea
Vaslui
Tulcea
Tg. Mures
Targoviste
Suceava
Slobozia
Sibiu
Sf. Gheorghe
Oradea
M. Ciuc
Iasi
Focsani
Cluj Napoca
Buzau
Buftea
Braila
Botosani
Bistrita
Baia Mare
Bacau
0.00
Municipii
Poluarea aerului si in special cea cu poluanti iritanti, continua sa reprezinte o problema datorita
posibilului efect asupra sanatatii populatiei .Este de remarcat mai ales actiunea cumulativa si
cronica, la niveluri mici sau considerate obisnuite ale poluantului , dar care pot avea efecte
asupra sanatatii populatiei, in special asupra populatiei care se afla la extreme de varsta, copii si
batrani.
POLUANTII
Plumbul este cunoscut nc din antichitate, de cnd se ncerca transformarea lui n aur
(alchimie); tot de atunci era cunoscut i toxicitatea lui, descris cadelirium.
n zilele noastre sursele de plumb sunt numeroase. Este utilizat n aliajele din care se fabric
conductele de aduciune ale apei i conductele de canalizare, la fabricarea acumulatoarelor
acide, a ecranelor de protecie, mpotriva radiaiilor penetrante, a containerelor pentru
transportul substanelor radioactive, dar mai ales la aliajele antifriciune pentru lagre, a celor
de lipit, uor fuzibile i tipografice, la confecionarea utilajelor sau ambalajelor cu care se
lucreaz sau n care se pstreaz acid fluorhidric i sulfuric. Oxizii si se folosesc ca pigmeni
la fabricarea sticlei cristal i a sticlei optice, a emailurilor pentru porelan etc. Prin arderea
benzinei n motoarele cu indice de compresie mare, plumbul organic folosit ca antidetonant
se transform n plumb mineral; riscul pe termen scurt nu este important, dar innd cont c
plumbul se cumuleaz n organism, orice aport suplimentar (prin aer, ap sau alimente)
reprezint un risc potenial.
Pn la anumite concentraii, plumbul este tolerat de organism. El este un poluant
omniprezent n mediul ambiant ceea ce face ca absorbia lui s fie inevitabil. Testele
paraclinice care arat ncrcarea organismului cu plumb sunt plumbemia, plumburia, plumbul
din pr i din dini.
Efectele asupra sntii depind de nivelul plumbemiei, ele fiind diferite la copii fa de
aduli. Toxicitatea subcronic a plumbului la cei fr expunere profesional const din
interferarea sintezei mitocondriale a hemului cu apariia unei anemii hipocrome microcitare.
50
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Examinrile paraclinice care indic afectarea sintezei hemoglobinei de ctre plumb, sunt
concentraiile urinare ale acidului deltaaminolevulinic i ale coproporfirinelor, precum i
concentraiile sanguine ale ALA dehidrazei i a protoporfirinelor libere.
Efectele antienzimatice ale plumbului in biosinteza hemului:
ALA
ALA dehidraza
PBg
PBg dezaminaza
porfobilinogen (PBg)
Pb
uroporfirinogen
Uroporfirinogenul
Coproporfirinogen
decarboxilaza
oxidaza
Pb
Protoporfirinogenul
Protoporfirine
sintetaza
oxidaza
Fe chelataza
coproporfirinogen
protoporfirinogen
protoporfirine
Hem
Pb
Hem + globina
Hemoglobina
La copii, grupa populaional cu risc maxim n expunerea la plumb, toxicitatea acestui metal
prezint aspecte particulare, manifestndu-se predominant asupra sistemului nervos central
(ameeli, iritabilitate, insomnii, cefalee, vom). La copiii mici expunerea la plumb produce o
deteriorare mental progresiv dup vrsta de 18 luni, cu incoordonare motorie i tulburri
cognitive.
Copiii reprezinta grupul cu risc maxim pentru efectele asupra SNC, deoarece apar disfuncii
cognitive, scderea coeficientului de inteligenta, deficit al coordonarii mana-ochi, tulburari
de atentie, deficit auditiv. S-a observat o scdere de 2-4 puncte ale IQ pentru fiecare
g/100ml peste valoarea de protecie a plumbemiei, precum si scaderea funciei cognitive.
Datorita riscului neuropsihic la copii Federal Center for Disase Control (CDC) a propus ca
valoare de protectie a plumbemiei la copii 10g/100ml snge.
Silbergerd si colaboratorii (1992) au studiat efectele plumbului asupra fatului in perioada
intrauterina, punnd in evidena urmatoarele modificari neurologice:
induce o difereniere precoce a tesutului glial,
51
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
La nivel celular plumbul afecteaz fosforilarea oxidativ i sinteza mitocondrial a ATPului, avnd ca rezultat creterea fragilitii hematiilor. n expunere cronic, celulele tubulare
renale se necrozeaz; n interiorul lor se formeaz corpusculi intranucleari prin legarea
plumbului de proteine.
La nivel fetal, toxicitatea plumbului este dependent de nivelul expunerii materne. Toate
metalele grele au capacitatea de a traversa bariera feto-placentar astfel nct produsul de
concepie este expus riscului de intoxicaie.
n expunere cronic, celulele tubulare renale se necrozeaz; n interiorul lor se formeaz
corpusculi intranucleari prin legarea plumbului de proteine.
La nivel fetal, toxicitatea plumbului este dependent de nivelul expunerii materne. Toate
metalele grele au capacitatea de a traversa bariera feto-placentar astfel nct produsul de
concepie este expus riscului de intoxicaie.
La concentratii mari ale Pb-ului in aer, relatia intre expunere si nivelul plumbemiei urmeaza o
curba lineara. Se considera ca, la o cretere a concentraiei cu 1g/m3 aer nivelul plumbemiei
creste cu10-20 g/100ml.
Plumbemia reprezinta cel mai bun indicator al expunerii curente la Pb si destul de bun
indicator al incrcrii totale a organismului cu Pb i se coreleaz foarte bine cu efectele
biologice. In tabelul urmator sunt prezentate efectele hematologice si neurologice la copii in
funcie de nivelul plumbemiei (LOAEL):
LOAEL Pb in singe
Efecte hematologice
Efecte neurologice
Simptome de encefalopatie
60-70
Anemie franca
40-50
25-30
10-20
10
Inhibarea ALAD
Norma propus de OMS(AQG 2000) pentru expunerea pe termen lung la plumbul din aerul
atmosferic este de 0,5 micrograme/m3/an. EPA stabilete o limit a nivelului de plumb n aer
de 0,15 micrograme/m3/ aer ca o medie a valorilor pe 3 luni, limitare care a intrat n vigoare
n octombrie 2008 i este stipulat n Clean Air Act ( pe teritoriul SUA).
n Romania nivelul expunerii la Plumb in aerul ambiant este specificat in Legea Atmosferei
nr 104/2011.
OBIECTIVELE metodologiei au constat in: evaluarea riscului n expunerea la plumbul din
mediu de via a populaiei, identificarea grupurilor populaionale cu risc crescut ,elaborarea
de recomandri i msuri menite s protejze i s mbunteasc sntatea populaiei.
52
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CADRU LEGISLATIV:
Ordinul MSP nr.1727/20.12.2006, publicat in Monitorul Oficial nr.26/16.01.2007,
Ordinului MSP nr. 41/16.01.2008, publicat in Monitorul Oficial nr. 64/28.01.2008,
Cele doua Ordine Ministeriale transpun Directiva 77/312/CEE din 29 martie 1977
privind screeningul biologic al populaiei in expunerea la plumb,
Zonele luate in studiu au fost: Baia Mare - zon cu poluare istoric i Bucureti ora cu
trafic foarte intens.
Loturile de studiu au fost reprezentate de : femei gravide sau luze i nou nscui.
Numrul de subieci : cte 100 de subieci pentru fiecare din cele dou loturi de studiu.
Din totalul determinrilor, o parte dintre subieci a fost eliminat prin nerespondena la toate
cele trei etape de studiu.
Evaluarea a cuprins : determinarea nivelelor de plumb n sngele venos al gravidelor sau
luzelor cuprinse n lotul de studiu, a nivelelor de plumb n sngele recoltat din cordonul
ombilical al nou-nscuilor si aplicarea unui chestionar de anchet pentru determinarea
impactului plumbului asupra sntii.
Metodologia de determinare a plumbului din sngele periferic i din sngele din cordonul
ombilical al noului nscut
Metodele analitice utilizate au fost conform ORDIN MS 41/6.01.2008
Metoda de referin pentru determinare plumbemiei - spectrofotometrie de absorbie
atomic
aparatura-spectrometru de absorbie atomica cu cuptor de grafit,
proba biologic - snge venos.
Metodologia de determinare a activitii dehidratazei acidului delta-aminolevulinic (ALADH):
Principiul metodei: dupa hemoliza eritrocitelor, proba coninnd ALA-DH este
incubata la un pH de 6,7 in prezena acidului delta aminolevulinic. Porfobilinogenul
format este determinat cantitativ prin reacia Ehrlich la lungimea de und 553 nm.
Aparatura spectrofotometru UV-VIS,
Proba biologic - snge venos.
Metodologia de investigare a impactului asupra sntatii i a condiiilor de via
Acesta s-a fcut prin aplicarea unui chestionar cuprinznd date de identificare ale subiectului,
ntrebri generale, ntrebri referitoare la locuin i locatari, ntrebri referitoare la o serie de
deprinderi igienice, ntrebri referitoare la expunerea profesional, la consumul de alimente
contaminate cu plumb i ntrebri referitoare la starea de sntate a subiecilor.
Fiecare chestionar i recoltare de snge de la mam i de la nou-nscut au fost nsoite de
acordul scris al mamei ( certificat de consimtamant) pentru utilizarea datelor personale i
recoltarea de probe biologice.
Analiza statistic: a inclus determinarea valorilor minime, maxime i media parametrilor
investigai. S-a folosit programul EPI-INFO. S-au efectuat teste Anova, testul Bartlett, testul
Mann-Whitney/Wilcoxon Two-Sample (testul Kruskal-Wallis).
53
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
REZULTATELE STUDIULUI
A. Participarea la studiu din cele dou orae (numr subieci):
Distribuia pe orae
100
50
94
62
Distribuia pe Orae
0
Bucuresti
Baia Mare
B. Evaluarea biologic
Nivelul plumbului (g/dLsnge) n sngele subiecilor (gravide) - evaluare pe ntreg lotul de
studiu
97%
> 35
1%
30%
4%
1%
65%
Baia Mare 10 - 20
Baia Mare > 35
Bucuresti 0 - 10
Nivelul plumbului din snge per total lot, n proporie de 97%, s-a situat sub valoarea de
referin OMS.
Nivelul de ALAD (g/dL snge) din sngele subiecilor femei gravide - Bucureti
54
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
83.16
100
44.75
10.6
50
0
Valoare minim
Valoare Maxim
Media
ALAD
Frecvena
15
10
5
0
10 - 20
20 - 30
30 - 40 40 - 50 50 - 60 60 - 70
Nivelul de ALAD din snge
70 - 80
> 80
Nivelul enzimei ALAD msurat numai n Bucureti s-a situat ntre o valoare minim de 10
g/dl i 83 g/dl. Majoritatea valorilor s-au situat ntre 40 -50 g/dl.
C. Rspunsurile la ntrebrile chestionarului :
Chestionarul a cuprins intrebari care se refereau la : conditiile de locuit ; amplasarea
locuintei ; conditiile de igiena ale locuintei ; conditii de igiena personala ,etc.
D. In urma analizei intrebarilor din chestionar si a nivelelor determinarilor in sangele
subiectilor s-au gasit urmatoarele corelaii statistice semnificative:
ntre vechimea cldirii n care locuiesc subiecii i nivelul de plumb n snge
la gravide pe ntreg lotul.
ntre vechimea cldirii n care locuiesc subiecii i nivelul de plumb
identificat la nivelul cordonului ombilical n oraul Baia Mare.
ntre nivelul plumbemiei ntregului lot i tipul de strad pe care se afl
locuina,
ntre nivelul plumbemiei i tipul de autovehicule ce circul n zona
rezidenial n oraul Baia Mare respectiv o corelaie pozitiv pentru
autoturisme.
ntre nivelul plumbului din cordonul ombilical n oraul Baia Mare n
corelaie cu circulaia autoturismelor.
ntre nivelul plumbemiei i circulaia microbuzelor i autobuzelor pe
ntreg lotul.
55
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
BIBLIOGRAFIE :
Carmen Ionu (sub redacia) : Compediu de Igien, Editura Medical Universitar Iuliu Haieganu Cluj- Napoca, 2004,
Doina Lupulescu : Sanatatea in relatie cu mediul, Ed.Tempus Dacoramana Bucuresti, 2005.
Sergiu Mnescu : Igiena, Editura Medical , 2000,
Sergiu Mnescu: Tratat de Igien, Editura Medical, 1984,
WHO, Air Quality Guideline, 2000.
POLUAREA FONICA
56
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
persoanele investigate fiind de sex feminim si 49% de sex masculin cu varsta cuprinsa intre
19 ani si 84 ani.
Mentionam ca din rezultatele obtinute prin prelucrarea chestionarelor aplicate in acelasi
localitati,in anul 2010 comparativ cu anul 2011, nu au rezultat diferente semnificative privind
perceptia disconfortului si a riscului asupra sanatatii indus de zgomotul ambiental.
Rezultate privind disconfortul creat de sursele de zgomot, exterioare cladirilor de locuit
(Tabel nr. 1).
1. Procentul persoanelor deranjate de zgomotul de trafic auto detine primul loc cu o
frecventa de 90%, locatarii intervievati acuza deranjul produs de circulatia rutiera a
autoturismelor sau a masinilor de transport utilitar.
2. In zonele cu trafic intens procentul persoanelor deranjate de traficul auto este de 66% fata
de procentul locatarilor din zona cu trafic redus (33%), care acuza traficul auto ca si
disconfortant.
Tabel nr.1. Procentul persoanelor deranjate de surse de zgomot exterior/total esantion
Nr.
crt.
Surse
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
Trafic auto
Troleibuze
Tramvaie
Trafic feroviar
Trafic aerian
Port naval
Activitati de constructie si demolari
Activitati comerciale
Industrie
Parcari auto
Parcuri de distractie, etc.
12.
13.
Zg.restaurante, discoteci
Curse masini/motorete
2010-2011
Trafic
intens
%
Trafic
redus
%
TOTAL
%
56
12
15
5
6,9
3
24
20
2,9
31
5
33
4
4
1
0,1
3
4
0,1
10
1
89
16
19
6
7
3
27
24
3
41
6
7
4
1
7
8
11
3. Parcarile auto amenajate in apropierea cladirilor de locuit, dar si lipsa spatiului de parcare
creaza disconfort populatiei in procent de 41%, iar in zonele cu trafic intens un procent de
31% persoane acuza deranjul produs de numarul mare de autoturisme parcate
necorespunzator in zona.
4. Activitatile de constructie sau de demolare a cladirilor reprezinta o alta sursa de deranj
reclamata in procent de 27% din esantionul studiat. Cu cea mai mare pondere aceste
activitati au loc in zonele in care si traficul rutier este intens si doar un procent de 3% din
locatari acuza deranjul produs de aceste activitati, in zona cu trafic redus.
5. In procentaj aproape asemanator cu activitatile de constructie sunt reclamate si activitatile
comerciale, astfel din totalul esantionului 24% din locatari acuza zgomotul produs de
aceste activitati. Cu cea mai mare pondere activitatile comerciale cu efect disconfortant au
loc in zonele cu trafic intens.
6. Sursele interioare de zgomot sunt reprezentate in Tabel nr.2. si se observa ca un procent
de 25% din locatari sunt deranjati de zgomotul produs de vecini, datorita unei izolari
57
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Numar persoane
Lift
90
16,0
Instalatii sanitare si
73
12,9
Sisteme de climatizare
19
3,4
Aparatura electro-casnica
66
11,7
Joc copii
63
11,2
Animale de companie
63
11,2
Mers pe scari
57
10,1
141
25,0
Alte surse
43
7,6
incalzire
7. Existenta si persistenta unei ambiante sonore puternice poate induce o gama larga
de efecte, constand in reducerea sau intreruperea unor activitati precum: invatare,
lectura, relaxarea. Doar 11% din persoanele incluse in esantion nu au raportat
deranj provocat de sursele externe de zgomot . In Grafic nr.1 sunt prezentate
activitatile deranjate de zgomot pe localitati in zonele cu trafic intens.
Grafic 1. Disconfortul creat de zgomotul urban pentru diferite activitati
(Zona TRAFIC INTENS)
24
30
90
26
22
33
23
17
Cluj
18
Brasov
27
0
8
11
33
13
17
20
13
4
6
23
21
30
22
21
20
19
12
19
6
Timisoara
Ploiesti
10
3
4
9
Iasi
85
0
7
Galati
24
15
Craiova
23
Constanta
24
37
Bucuresti
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Alte activ
conversatie
odihna
lectura
invatare
58
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
120
103
100
76
80
40
< 60 ani
> 60 ani
52
60
37
36
28
21
16
20
Boli
endocrine
Boli
cardiovascu
lare
Boli psihice
Hipoacuzie
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
2.
Analizei nivelului de poluare al solului din punct de vedere chimic si bacteriologic i se acorda
in prezent o atentie mult mai mica fat de celelalte elemente ale mediului. Cu toate acestea,
poluarea solului poate influenta anumiti indicatori de sntate (in special pentru boli
digestive) att prin contaminare direct (mini murdare,etc.) ct si indirect (mai ales pentru
poluantii chimici) prin consumarea unor plante cu un continut crescut de produse chimice.
Diminuarea efectelor multiple ale contaminrii solului se poate realiza doar prin elaborarea
unor proceduri de investigatie uniforme si fundamentate stiintific in vederea stabilirii unor
standarde de calitate care pot s asigure o protectie a snttii cetteanului. Legislatia actuala
pentru calitatea solului este in curs de elaborare si dezbatere att la nivel European ct si
national.
60
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Consideratii teoretice:
A. Contaminarea biologic a solului
Contaminarea bacterian si viral a solului;Calea de transmitere a germenilor numit
calea om sol om
Germenii sunt de provenient intestinal. Se recunoaste si o cale de transmitere indirect prin
ap sau alimente contaminate de pe sol. De obicei, n transmiterea germenilor pe aceasta cale
de transmitere se uit rolul solului. Germenii au rezistent sczut pe sol. Dintre acestia se
pot aminti: Bacilul tific, Bacili paratifici, Bacili dizenterici, Vibrionul holeric, Virusurile
polio, Virusul hepatitic, Germeni conditionat patogeni, Strepto-stafilococi, Micrococi.
Calea de transmitere a germenilor numit calea animal sol om
Transmiterea se face si direct prin intermediul solului si indirect prin ap sau alimente
(leptospire, brucele, pasteurele). Germenii au rezistent 4- 10 sptmni. Pe aceast cale se
transmit o serie de boli la cei ce lucreaz n zootehnie (Ricketsia burneti care d Febra Q)
rezistent mare peste 30 zile. De asemenea, se pot transmite germeni productori de
sporulati anaerobi - Clostridium tetani, Clostridium botulinum, Clostridium welchii
(perfringens), Bacilul antracis.
Germenii au rezistent foarte mare n sol. Transmiterea germenilor se face n contact direct
cu solul.O serie de germeni induc gangrena gazoas (Cl. Perfringens).Cl. Botulinum produc
exotoxin neurotrop.
Calea de transmitere sol om:
Pe aceast cale se transmit micoze: Coccidioidomicoza, Geotricoza, Tricomicoza,
Histoplasmoza, Criptococoza, Sprotricoza, Aspergiloza.
Contaminarea cu paraziti a solului
Prin sol se pot transmite:
Biohelminti- Tenia solium porcul, Tenia saginata bovinele.
Geohelminti - Ascaris lumbricoides, Tricocefalus
trichiura, Strongiloidoza,
Ankilostoma duodenalis.
Solul are si rol activ si pasiv n transmiterea paraziilor. Acestia sunt foarte rezistenti
pe sol. Modalitatea de transmitere este sub forma ou.
Solul are numai rol pasiv - Oxiurus.
B. Poluarea chimic a solului
Poluarea organic - Pe sol se produce degradarea lipidelor, proteine, hidrocarbonate.
Poluarea industrial este data de industria siderurgic, metalurgic, petrochimic, etc.
Poluarea indus este cu metale grele, (Pb, Cd, Hg, etc.), fluor.
Poluarea datorit agriculturii, poluarea cu ngrsminte azotoase duce la poluare cu
nitrati, poluarea cu biostimulatori, poluarea cu pesticide.
C. Poluarea radioactive a solului
Radionuclizi de viat lung: Strontiu - 90 (28 ani), Cesiu - 137 (30 ani).
Radionulizi cu timp de njumttire scut: Iod 131 9 zile.
Pot s mai apar: Bariu 140, Ceriu 144, Ruteniu 160.
Alti radionuclizi emisi de reactoare nucleare si care contribuie la radiatia gama
global.
61
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Legislatie :
- Directive 2004/35/CE privind protectia solului,
- Directiva 1991/676/CE privind nitratii,
- Comunicarea Comisiei Europene COM 232/2006 privind protectia solului.
- HG nr. 1408 privind modalitile de investigare i evaluare a polurii solului i
subsolului publicat in MO nr. 802 / 23.XI.2007 - Partea I
- HG nr. 1403 privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele terestre
au fost afectate publicat n MO nr. 804 / 26.XI.2007 - Partea I.
Scopul actualei sinteze este:
1.Inventariere ariilor cu risc potential pentru sntatea uman ca urmare a contaminrii
solului: microbiologic, parazitar si chimic din orasele resedinte de judet.
2. Efectuarea unei corelatii ntre indicatorii de sntate specifici si poluarea solului.
3. Cresterea nivelului de constientizare a autorittilor si populatiei si modificarea
comportamentului operatorilor economici si a populatiei.
Obiectivele etapei actuale de evaluare a polurii solului:
1. Monitorizarea efectelor polurii microbiologice si chimice a solului asupra snttii
populatiei, in special a grupelor populationale cu risc crescut (ex : colectivitti de copii),
2. Evaluarea riscului pentru sntate n expunerea la solul poluat chimic si microbiologic.
Evaluarea poluarii biologic a solului consideratii teoretice
Determinarea contaminrii bacteriologice a solului
Bacteriile mezofile sunt bacterii care se dezvolt la 370C.
Bacteriile psihrofile sunt bacterii care intr n flora normal a solului. Ele se dezvolt la
22 0C. Nu exist limite cu care numrul acestora per gram sol s fie comparat. Ceea ce se
poate comenta este c umrul lor trebuie s fie ct mai mic. Astfel, raportul germeni
mezofili/germeni psihrofili va include un numr mai redus de germeni patogeni.
Bacteriile termofile sunt bacterii specifice solului care se dezvolt la o temperatur de 600C.
Bacteriilor coliforme indic originea fecal a contaminrii solului. Bacteriile coliforme
reprezint un indicator care arat faptul ca este posibil prezenta germenilor patogeni cu
origine intestinal pe suprafata solului.
Prezenta bacteriei Esherichia Coli arat clar potentialul patogen al contaminrii solului cu
provenient intestinal.
Enterococilor sau a streptococilor de lant D arat o posibil contaminare ce reprezint un
indicator care arat faptul ca este posibil prezenta germenilor patogeni cu origine intestinal
pe suprafata solului cu rol patogen.
Germenii sporulati arat contaminarea solului cu germeni foarte rezistenti. Germeni sulfito
- reductori includ germenii anaerobi inclusiv Clostridiile.
Contaminarea parazitar a solului
Aceasta ncrctur apare n proportie foarte mare n sol.
Nivele de referint n poluarea microbiologic a solului
n ceea ce priveste evaluarea gradului de poluare biologic a solului, se poate face o
comparatie cu o serie de limite orientative gsite n literatur si anume:
Caracteristicile
Nr.
Nr. Bacterii
Titru
Titru sulfito-red./g
Geohelminti
solului
mezofili/g
termofile/g
coli/g
Intens impurificat
Peste
Peste 100000
Peste 10- Peste 10-4
Peste 100/g
3
1 000 000
Mijlociu
100 000
ntre 50000ntre 10- ntre 10-3- 10-4
Sub 100/g
2
impurificat
100000
-10-3
Slab impurificat
10 0000
ntre 1000ntre 1 - ntre 10-2-10 -3
Sub 10/g
50000
10-2
62
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Caracteristicile
solului
Neimpurificat
Nr.
mezofili/g
Sub 10 000
Nr. Bacterii
termofile/g
ntre 100-1000
Titru
coli/g
Peste 1
Titru sulfito-red./g
Geohelminti
Peste 10-1
0/g
Metodologia de lucru
Identificarea ariilor care au potential de a fi poluate microbiologic, parazitar(2012) si ulterior
si chimic ; analiza morbidittii specifice n orasele resedin de judet, Pentru anul 2011 s-a
fcut prelevarea de sol din dou puncte diferite din uniti colare i precolare. Fiecare
prelevare a fost nsoit de o fi de analiz .Prelevarea s-a efectuat n perioada 15 sept.-15
0ct. perioada secetoas.Prelevarea s-a efectuat de DSP-teritorial i prelucrarea s-a efectuat
de CRSP teritorial.
REZULTATELE OBINUTE
In urma raspunderii la chestionare de catre specialistii DSP teritoriale s-au centralizat
urmatoarele :
Poate exista o posibila contaminarea microbiologic a solului, avand in vedere istoricul
zonelor, in :
n 756 unitti de copii (crese, grdinite, scoli),
n 280 parcuri i locuri de joac pentru copii,
n 68 terenuri sportive i zone de agrement,
n 47 cartiere rezideniale.
Inventarul zonelor cu posibila poluare microbiologica a solului
Terenuri sportive i
zone de agrement,
68
Parcuri i locuri de
joac pentrr copii,
280
Cartiere
rezideniale, 47
Uniti de copii
(cree, grdinie,
coli), 756
Poate exista o posibila contaminarea chimic a solului, avand in vedere istoricul zonelor,
in :
389 unitti de copii (crese, grdinite, scoli),
n 54 parcuri i locuri de joac pentru copii,
n 44 terenuri sportive i zone de agrement,
n 39 cartiere rezideniale.
Inventarul zonelor cu posibila poluare chimica a solului
63
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Terenuri sportive
i zone de
agrement, 44
Cartiere rezideniale,
39
Parcuri i locuri
de joac pentrr
copii, 54
Uniti de copii
(cree, grdinie,
coli), 384
64
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Numr total de
judee, 20
Numr total de
judee, 20
Numr total de
judee, 20
CONCLUZII
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
RADIATIILE IONIZANTE
Dr Alexandra Cucu - CRSP Bucuresti
Activitatile de supraveghere a sanatatii in relatie cu radiatiile ionizante se realizeaza sub
coordonarea Laboratoarelor de Igiena Radiatiilor Ionizante care functioneaza la nivelul
Centrelor Regionale de Sanatate Publica Bucuresti, Cluj, Iasi si Timisoara din cadrul
Institutului National de Sanatate Publica.
Activitaile principale derulate prin aceste
laboratoare, de programare metodologica si coordonare a realizarii responsabilitatilor
sistemului de sanatate in domeniul protejarii sanatatii populatiei fata de efectul radiatiilor
ionizante, naturale si modificate tehnologic, se caracterizeaz prin garania calitii,
laboratoarele fiind acreditate att de catre CNCAN ct i de RENAR.
Structurile care realizeaza implementarea activitatilor si monitorizarea nemijlocita a expunerii
sunt cele 18 laboratoare de Igiena Radiatiilor Ionizante, care functioneaza in structura
Directiilor de Sanatate Publica judetene si a Municipiului Bucuresti, conform prevederilor
Ordinului ministrului sanatatii nr. 431/2004 privind organizarea si functionarea laboratoarelor
si compartimentelor de igiena radiatiilor ionizante in reteaua Ministerului Sanatatii, cu
modificarile si completarile ulterioare, acoperind un numar de judete care variaza intre 1 si 5.
Acestea asigura supravegherea factorilor care pot influenta starea de sanatate a populatiei in
relatie cu radiatiile ionizante de pe teritoriul judetelor arondate.
Activitatile derulate in anul 2010-2011 s-au realizat in cadrul Programului naional al
Ministerului Sanatatii privind sanatatea in relatie cu factorii determinani din mediul de via
i munc, obiectivul privind prevenirea efectelor asociate radiatiilor ionizante.
Activitatile derulate asigura implementarea nationala a prevederilor de protejare a sanatatii
populatiei in relatie cu radiatiile ionizante, conform cerintelor Directivei 96/29 Euratom
privind standardele de baza de protectie a sanatatii populatiei generale si a lucratorilor fata de
radiatiile ionizante, Directivei 97/43 Euratom privind protecia sntii persoanelor
mpotriva pericolelor pe care le prezint radiaiile ionizante rezultate din expunerea n scopuri
medicale si Recomandarii 2000/473 Euratom privind monitorizarea nivelurilor de
radioactivitate a mediului in vederea evaluarii expunerii populationale (monitorizare apa si
aliment). Cadrul juridic al activitati este reprezentat de:
Legea nr. 95, privind reforma n domeniul sntii, Titlul I, Sanatatea publica,
articolele 5 si 6 care prevad ca functie esentiala a sanatatii publice domeniu prioritar
de interventie protejarea sanatatii populatiei impotriva riscurilor din mediu
66
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
populatiei, care va putea evidentia tendintele negative si va oferi elemente obiective pentru
dezvoltarea viitoare a practicii, asigurarea posibilitatii raportarii corecte a datelor solicitate
de UE si UNSCEAR.
Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu prevad
obligativitatea si responsabilitatea retelei de sanatate publica fata de protectia radiologica a
pacientului n cazul expunerii medicale la radiatii ionizante. In acest sens au fost promovate
Ordinul MSP nr. 1542/2006 si Ordinul M.S. nr. 1003/2008 privind nregistrarea i raportarea
dozelor de radiatii primite de pacieni ca urmare a expunerilor medicale la radiatii ionizante.
Indicatorii analizati in cadrul sintezei: numar personal medical calificat pentru efectuarea
procedurilor medicale cu radiatii ionizante; numrul de echipamente radiologice; numrul de
pacienti per fiecare tip de procedur medicala; frecven
a an
ual a diferitelor tipuri de
expuneri medicale de diagnostice si de tratament; frecvena relativ a diferitelor tipuri de
expuneri medicale; numrul examenelor radiologice si de tratament pe cap de locuitor n
Romnia; consumul radiologic anual i contribuia principalelor expuneri medicale la
consumul radiologic total; doza efectiv medie pe tip de examen diagnostic sau procedur de
tratament; consumul radiologic pe grupe de vrst.
Informaiile necesare pentru estimarea dozei colective efective produs de 1 an de
practic diagnostic sunt: frecvena anual a diferitelor examinri diagnostice (medicale,
dentare i medicin nuclear); dozele efective pe tip de examen diagnostic.
Eantionul statistic s-a constituit din datele raportate in anul 2010 de Laboratoarele de
Igiena Radiatiilor teritoriale din 28 de judee, pentru 47,8% din numarul total de instalatii
radiologice.
RADIOLOGIE GENERALA: Au fost raportate un numar de 2.843.256 de examene
radiografice si radioscopice (pacienti) din 28 judee, dozele medii si contributiile acestora la
doza colectiva fiind calculate pe un esantion de 64% din numarul celor raportate.
Torace
Membre
575208
Coloana lombara
291473
Craniu
222123
Coloana cervicala
126354
Pelvis si sold
111894
Coloana toracica
107946
San
78586
Abdomen
71741
Urografie
Tract gastrointestinal
Explorare colon
809695
31069
17285
7811
68
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
20355
Colon
Gastroduoden
77416
Torace
294300
Analiza distributiei consumului radiologic anual pe tipuri de examinari, releva faptul ca atat
radiografia cat si radioscopia toracica raman expunerile la radiatii ionizante cu frecventa cea
mai mare, urmata de radiografia extremitatilor.
De remarcat este faptul ca cea mai mare frecventa a examinarilor este pentru grupa de varsta
de peste 40 de ani, cu exceptia examenelor radiografice a coloanei lombare care au o pondere
de aproximativ 65% pentru grupa de varsta 16-40 ani. Frecventa examinarilor in cazul
copiilor (grupa de varsta sub 15 ani) nu depaseste 12% din numarul total al expunerilor
raportate decat in cazul radiografiei extremitatilor (Fig. 3 si Fig. 4).
Frecventa examinarilor radiografice/radioscopice in functie de sexul pacientilor este
echilibrata, cu o singura exceptie (Fig. 5 si Fig. 6).
Distributia examenelor radiografice in functie de varsta pacientilor
Urografie
Explorare colon
Tract gastrointestinal
Abdomen
Pelvis si sold
Coloana lombara
< 15 ani
16 - 40 ani
Coloana toracica
> 40 ani
Coloana cervicala
Membre
San
Torace
Craniu
0%
20%
40%
60%
80%
100%
69
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Colon
< 15 ani
16 - 40 ani
> 40 ani
Gastroduoden
Torace
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Urografie
Explorare colon
Tract gastrointestinal
Abdomen
Pelvis si sold
Coloana lombara
Masculin
Feminin
Coloana toracica
Coloana cervicala
Membre
San
Torace
Craniu
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Colon
Masculin
Feminin
Gastroduoden
Torace
0%
20%
40%
60%
80%
100%
70
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Cap
110519
Abdomen
37147
Torace
24658
Pelvis
16221
Coloana lombara
8773
Coloana cervicala
6800
Extremitati
5433
Extremitati
Pelvis
Abdomen
< 15 ani
16 - 40 ani
> 40 ani
Torace
Coloana lombara
Coloana cervicala
Cap
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
71
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Extremitati
Pelvis
Abdomen
Masculin
Feminin
Torace
Coloana lombara
Coloana cervicala
Cap
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Coronarografie
5%
2% 1%
3%
Angioplastie
coronariana (PTCA)
6%
Ventriculografie
9%
49%
Angiografie abdominala
(renala, mezenterica,
aortografie)
Angiografie membre
inferioare
Angiografie pelvina
25%
Angiografie cerebrala
Altele
72
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Angioplastie coronariana
(PTCA)
Angiografie membre
inferioare
Angiografie pelvina
Angiografie abdominala
(renala, mezenterica,
aortografie)
16 - 40 ani
> 40 ani
Angiografie cerebrala
Ventriculografie
Coronarografie
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Panoramice
87712
Intraorale
348774
73
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Panoramice
< 15 ani
16 - 40 ani
> 40 ani
Intraorale
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Fig. 13. Distributia procentuala a examenelor radiologice dentare in functie de varsta pacientilor
Dozele efective medii calculate pentru principalele proceduri radiologice pe baza datelor
raportate sunt prezentate in Tabelul nr. 1
Examinari
RADIOGRAFIE
Torace
Coloana cervicala
Coloana toracica
Coloana lombara
Mamografie
Abdomen
Pelvis si sold
Membre si articulatii
DENTARE
Intraoral
Panoramice
RADIOSCOPIE
Torace
Gastroduoden
Colon
TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
Cap
Coloana cervicala
Coloana lombara
Torace
Abdomen
Pelvis
INTERVENTIONALE
Coronarografie
Esantion
Proceduri radiologice
809.695
126.354
107.946
291.473
78.586
71.741
111.894
575.208
0.10
0.09
0.14
1.27
0.12
0.22
0.29
0.20
348.774
87.712
0.23
0.50
294.300
77.416
20.355
1.39
12.61
9.89
110.519
6.800
8.773
24.658
37.147
16.221
4.785
2.793
3.92
2.51
2.38
2.03
2.61
2.15
4.91
4.83
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
evaluarea dozei efective colective. Aceasta tine cont de expunerea la radiatii ionizante a
tuturor persoanelor dintr-un grup (esantion) si reprezinta un instrument pentru evaluarea
masurilor de radioprotectie in radiologie.
Se constata din graficul structurii contributiei la doza efectiva ca ponderea cea mai mare o
inregistreaza examinarile radioscopice gastroduodenale, urmate de examinarile CT in
regiunea capului, examinarile radioscopice toracice si radiografiile coloanei lombare.
1%
1%1%
2%
Radioscopie gastroduoden
CT Cap
Radioscopie torace
Radiografie coloana lombara
Alte CT
Radioscopie colon
Radiografie extremitati
Urografie
CT Abdomen
Radiografie torace
CT Torace
CT Pelvis
Radiografie pelvis si sold
Angiografie
CT Coloana lombara
CT Coloana cervicala
Radiografie abdomen
Radiografie coloana toracica
Coronografia
Radiografie coloana cervicala
Mamografie
2%
3%
30%
3%
4%
6%
7%
13%
11%
12%
MEDICINA NUCLEARA: Din analiza datelor raportate pentru anul 2010 privind
procedurile de medicina nucleara, se constata utilizarea radiofarmaceuticelor preponderent
adulilor de peste 40 ani i sexului feminin, distribuia in functie de tipul procedurilor de
medicin nuclear, indic tiroida drept organul cel mai frecvent investigat (aproximativ 50%
din total procedurilor), urmat de os (37%).
1%
2%
4%
6%
Scintigrafie osoasa
37%
Scintigrafie tiroidiana
14%
Scintigrafie functie tiroidiana
(iodocaptare)
Alte scintigrafii
Scintigrafie cardiovasculara
Scintigrafie pulmonara perfuzie
Scintigrafie renala
36%
Dozele efective medii calculate pe baza datelor raportate pentru principalele tipuri de
proceduri de medicina nucleara sunt prezentate in Tabelul 2.
Tip examinare
Scintigrafie osoasa
Doza efectiva
medie (mSv)
2.69
75
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Scintigrafie tiroidiana
Scintigrafie cardiovasculara
Scintigrafie pulmonara
Scintigrafie renala
Tc-99m (pertechenat)
I-131 (NaI)
Tc-99m (MIBI)
Tc-99m (tetrofosmin)
Tc-99m
Tc-99m
1.52
0.96
5.18
3.04
1.09
0.70
2% 1%
7%
11%
Scintigrafie osoasa
Scintigrafie tiroidiana
Scintigrafie cardiovasculara
51%
28%
Orice obiectiv nuclear reprezint, n cazul unei funcionri defectuoase sau al unui accident,
un potenial risc pentru sntatea uman. Uneori, incidentele/accidentele au loc, n ciuda
planurilor de securitate. Frecvena mbolnvirilor de cancer este n continu cretere, n
Romnia i n ntreaga lume. Desigur, nu radiaiile sunt principalul factor cancerigen, dar
acestea sunt probabil cele mai temute, pentru c nu sunt obinuite (ca alimentele sau tutunul)
i pentru c nu pot fi simite.
76
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Pentru a putea aprecia eventualul impact asupra populaiei, este esenial existena unui nivel
de referin un tablou general al strii de sntate a populaiei nainte de incident i n
perioada de funcionare normal a instalaiei nucleare. La apariia oricrei probleme de
sntate mai puin obinuit, oamenii, organizaiile ecologiste, sau politicienii, solicit
investigaii cu privire la posibilitatea ca radioactivitatea din mediu s fi cauzat respectiva
problem. innd cont de faptul c nu exist date centralizate la nivel de localiti, fr o
supraveghere permanent i activ a acestui tip de informaii ar fi imposibil de rspuns la
aceste solicitri.
n activitatea reelei de igiena radiaiilor a fost adoptat o metodologie de supraveghere a
strii de sntate a populaiilor care locuiesc n vecintatea unor obiective nucleare. Conform
metodologiei, n Laboratorul Igiena Radiatiilor din CRSPB sunt analizate anual o serie de
date demografice i de morbiditate referitoare la aceste populaii date culese i raportate de
ctre laboratoarele teritoriale de igiena radiaiilor.
n paralel se desfoar i o activitate de supraveghere a contaminrii radioactive a mediului,
prin analiza apei potabile i a unor alimente recoltate din aceste zone.
Prin monitorizarea strii de sntate a populaiei din jurul unor obiective nucleare se
realizeaz nu numai un tablou momentan al indicatorilor de morbiditate i mortalitate, dar se
poate urmri i n dinamic evoluia acestor indicatori. Acest lucru este important mai ales n
cazurile n care posibilele modificri ale strii de sntate pot aprea dup perioade lungi de
timp (10 20 de ani).
Monitorizarea radioactivitii factorilor de mediu asigur depistarea n cel mai scurt timp a
oricror depiri ale valorilor normale.
Metodologia de lucru include urmtoarele componente:
- Analiza strii de sntate a populaiilor supravegheate
- Supravegherea epidemiologic a frecvenei neoplasmelor n zonele de influen ale
obiectivelor nucleare majore
Populaie
Supravegherea intereseaz toi locuitorii cu domiciliul stabil n localitile din vecintatea
obiectivelor nucleare din ara noastr, precum i locuitorii rezideni n zona de influen a
centralei nucleare din ara vecin, Bulgaria. Aceste zone sunt:
Zona Bechet, aflata n aria de influen a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui
Zona Cernavod - n jurul centralei nuclearo-electrice
Zona Feldioara n vecintatea Uzinei R.
Zona Mioveni - n aria de influen a FCN Piteti
Analiza datelor
Sunt urmrite o serie de variabile: structura populaiei pe grupe de vrsta i sexe; mortalitatea
general i specific (tumori maligne solide i leucemii); incidena tumorilor i a leucemiilor.
Datele sunt colectate de ctre laboratoarele teritoriale de igiena radiaiilor de la medicii de
familie din zonele respective, de la Cabinetele teritoriale de oncologie, de la Registrul unic
teritorial de cancer (acolo unde acesta funcioneaz), precum i de la laboratoarele judeene
de statistic sanitar i direciile judeene de statistic.Datele comparative pentru ntrega ar
au fost preluate din Anuarul de statistic sanitar din anul 2010, precum i de la Centrul
Naional de Statistic i Informatic pentru Sntate Public (CNSISP) al Ministerului
Sntii.
Analiza datelor are la baz calcularea de rate standardizate pentru parametrii urmrii, baza
datelor raportate n Anuarul Statistic 2010. Indicatorii strii de sntate a populaiilor din
zonele supravegheate au fost derivai din datele culese pe centralizatoare, cazurile de cancer
77
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
fiind raportate de ctre medicii de familie din teritoriu. Conform metodologiei modificate din
anul 2008, pentru fiecare caz nou de tumori solide sau leucemie/limfom, se completeaz o
fi individual, cu date culese de la Cabinetul Judeean de Oncologie i de la Registrul
teritorial de cancer (acolo unde acesta funcioneaz).
Pentru compararea mortalitii prin leucemii i limfoame ntre zonele supravegheate, au fost
calculate rate standardizate prin metoda direct, aplicnd mortalitatile specifice pe grupe de
vrst n populaiile studiate, la structura populaiei pe ar.
1. ZONA CERNAVODA: Numrul total de persoane raportate pentru zona de supraveghere
din jurul CNE-Cernavoda este de 91879, cuprinznd oraele Cernavoda, Medgidia i o serie
de localiti rurale situate pe o raz de 30 de km n jurul obiectivului.
Distribuia pe grupe de vrst a populaiei evideniaz predominena grupelor de copii
i tineri 0-19 ani i a populatiei de vrsta activ 40 - 49 de ani fa de structura populaiei pe
ntreaga ar (Fig. 1).
75-79
RO
65-69
CT
55-59
45-49
35-39
25-29
15-19
5-9
0-1
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
9.00
78
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
14
12
10
8
6
4
2
0
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
CERNAVODA
FELDIOARA
25
BECHET
MIOVENI
20
15
10
5
0
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
79
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
n ceea ce privete localizarea tumorilor solide, neoplaziile pulmonare sunt cele mai frecvente
localizri, reprezentnd peste 22% din totalul cazurilor de cancer. Acestea includ i dou
cazuri noi de mezoteliom pleural, ambele din Medgidia. Mezoteliomul pleural este un tip de
malignitate frecvent asociat expunerii la fibre de azbest. A doua localizare ca frecven este
aparatul genito-urinar, cu peste 13% din totalul cazurilor de cancer. Este de menionat i
frecvena tumorilor cu localizare renal (7,12% din totalul cazurilor).
Incidena leucemiilor: n decursul anului 2011, au fost raportate de ctre medicii de familie
din teritoriu un numr de 14 cazuri noi de leucemie i limfom, ceea ce nseamn o rat a
incidenei de 15,32/100.000 de locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezult (pe baza
raportrilor de la medicii de familie din Romnia), pentru anul 2010, o inciden a
leucemiilor i limfoamelor de 13,03/100.000 pentru ntreaga ar. Dac modelul de inciden
rezultat pentru toat populaia Romniei s-ar aplica la populaia de studiu, ar fi de ateptat s
apar un numr de 11,93 cazuri (fa de cele 14 cazuri observate n populaia supravegheat);
astfel, raportul ntre numrul de cazuri observate i cel al cazurilor ateptate este supraunitar
(O/A = 1,17).
Aceast valoare reprezint o cretere fa de toi anii precedeni, fiind cea mai mare valoare
nregistrat la populaia din zona Cernavoda din anul 1999, cnd a fost iniiat supravegherea.
n ceea ce privete vrsta la diagnostic, datorit numrului mic din punct de vedere statistic,
nu putem aprecia dac exist sau nu deplasri fa de modelul de fond din populaia general.
18
CERNAVODA
16
14
12
10
8
6
4
2
0
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
BECHET
CERNAVODA
25
M IOVENI
FELDIOARA
20
15
10
5
0
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
80
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
75-79
65-69
55-59
45-49
RO
35-39
BV
25-29
15-19
5-9
0-1
0.00
0.02
0.04
0.06
0.08
0.10
0.12
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
cazuri noi de tumori solide. Raportul dintre numrul de cazuri observate i cele ateptate este
O/A = 0,49, adic o inciden de circa o jumtate din media pe ar.
Ca i ceilali indicatori, incidena tumorilor solide n zona Feldioara prezint fluctuaii
importante de-a lungul timpului. Incidena tumorilor a avut valori cu mult mai mari dect
media pe ar pn n anul 2006. ncepnd cu anul 2007 valorile au nregistrat o scdere pn
n anul 2010, cnd creterea incidenei este paralel cu cea a valorii pe ntreaga ar, egalnd
valorile nregistrate n celelalte obiective supravegheate.
Incidena leucemiilor: n anul 2011 nu s-a raportat nici un caz nou de leucemie/limfom la
populaia supravegheat n zona Feldioara.
3. ZONA BECHET: Populaia supravegheat n zona de influen a CNE Kozlodui
cuprinde 77.197 de locuitori, cu domiciliul n mai multe localiti rurale situate pe o raz de
30 de km pe teritoriul judeelor Dolj i Olt.
Structura pe grupe de vrst arat o populaie vrstnic, cu procente mult mai mari ale
persoanelor cu vrste peste 60 de ani dect populaia ntregii ri (Fig. 7).
75-79
65-69
55-59
45-49
RO
35-39
DJ
25-29
15-19
5-9
0-1
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
9.00
Mortalitatea general: Numrul total de decese prin toate cauzele nregistrat n anul 2011 n
zona Bechet a fost de 1187, adic o rat standardizata a mortalitii de 10,87/1000 de
locuitori, n timp ce mortalitatea standardizata pe ar n anul 2010 a fost de 12,12/1000.
Nivelul mortalitii generale este similar cu nivelul pentru ntreaga ar, aa cum a fost pe
parcursul ntregii perioade n care populaia din zona Bechet a fost supravegheat (ncepnd
cu anul 1999).
Mortalitatea specific prin tumori solide: n anul 2011 s-au nregistrat n zona
supravegheat Bechet un numr de 162 decese prin tumori solide, adic o rat standardizata a
mortalitii prin tumori de 157,10/100.000 locuitori. Rata standardizata de mortalitate prin
tumori pentru ntreaga ar a fost de 221,7/100.000, prezentnd o uoar cretere fa de
valoarea nregistrat n anul precedent, similar cu creterea nregistrat la nivel naional. Pe
tot parcursul perioadei de supraveghere valorile nregistrate s-au situat sub valoarea medie
pentru ntreaga ar.
Mortalitatea prin leucemii: Numrul de decese prin leucemii/limfoame raportate n zona
Bechet n anul 2011 a fost de 3, rata mortalitii prin leucemie/limfom fiind de 2,89/100.000
locuitori, ceea ce reprezint o valoare mai mic dect cea din anul precedent. De altfel, de-a
lungul ntregului interval de supraveghere mortalitatea prin leucemii n zona de influen a
CNE Kozlodui a evoluat fr diferene spectaculoase.
82
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
83
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
75-79
65-69
55-59
45-49
RO
35-39
AG
25-29
15-19
5-9
0-1
0
0.02
0.04
0.06
0.08
0.1
84
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Pe parcursul intervalului 1999-2011, ratele mortalitii prin tumori au prezentat variaii destul
de mari la nceputul acestui interval, culminnd cu un maxim atins n anul 2004, cnd de
altfel a fost i singurul an n care mortalitatea prin tumori pentru zona Mioveni a atins
valoarea medie pe ntreaga ar. ntre anul 2005 i 2010, variaiile n timp au fost mult mai
discrete, iar tendina a fost uor descendent, contrar tendinei naionale ascendente. n 2011,
evoluia tinde s se alinieze cu tendina ascendent nregistrat la nivel naional.
Mortalitatea prin leucemii: Numrul de decese prin leucemii/limfoame raportate n zona
Mioveni n anul 2011 a fost de 4, rata mortalitii prin leucemie/limfom fiind de 6,14/100.000
locuitori.
n decursul anului 2011 rata mortalitii prin leucemie/limfom a avut cea mai mare valoare
dintre toate zonele supravegheate.
Pn n anul 2010 att mortalitatea, ct i incidena afeciunilor maligne ale sngelui i
sistemului hematoformator n zona Mioveni s-au meninut la cele mai sczute valori dintre
toate cele patru obiective nucleare supravegheate.
MIOVENI
MORTALITATE
INCIDENTA
14
12
10
8
6
4
2
0
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
85
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Incidena leucemiilor: n decursul anului 2011, au fost raportate de ctre medicii de familie
din teritoriu un numr de 9 cazuri noi de leucemie i limfom, ceea ce nseamn o rat a
incidenei de 12,91/100.000 de locuitori. Din datele furnizate de CNSISP rezult (pe baza
raportrilor de la medicii de familie din Romnia), pentru anul 2010, o inciden a
leucemiilor i limfoamelor de 13,03/100.000 pentru ntreaga ar. Dac modelul de inciden
rezultat pentru toat populaia Romniei s-ar aplica la populaia din zona supravegheat, ar fi
de ateptat s apar un numr de 12,3 cazuri (fa de cele 9 cazuri observate); astfel, raportul
ntre numrul de cazuri observate i cel al cazurilor ateptate este O/A = 0,84.
1105
UN medicale 2011
1000
800
600
400
257
211
200
71
79
79
AG
BC
BH
114
243
217
110
73
57
51
187 193
90
75
75
SB
SV
TM
0
B
BV
CS
CJ
CT
DJ
GL
HR
IS
MM MS
PH
Fig. 1. Distributie unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2011
86
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Radiatiilor din teritoriul de competenta al DSP Bucuresti, Arges si Dolj, conform ilustrarii
din graficul de mai jos
Fig. 2. Distributie personal unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2011
87
Raportare
Decizia de Eliberarea
a
a nu
"Fisei
incidentelo
efectua o pentru
r si
Justificare
Decizia procedura inregistrar
Intretinere
accidentel Inregistrar
a
efectuarii radiologica ea datelor
a,
ea datelor
or
proceduril
privind
expunerii , chiar
or de
verificarea,
radiologice privind Raportare medicale daca a fost expunerea
repararea
responsabi expunerea a datelor in absenta prescrisa medicala
diagnostic
instalatiilo
lului cu medicala a privind prescrierii de catre individuala
si
Optimizaresecuritatea populatiei expunerea orodnator
r
un
interventio Evaluarea
la radiatii
ordonator ionizante"
nale
ului
medicala
dozei radiologicea expuneriiradiologica la RI
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Corect
Incorect
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Lipsa
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Nu stiu
88
Ma consider
Perfectionarea in
corect informat
domeniul
privind cerintele radioprotectiei
de radioprotectie
este utila
Ghidul de utilizare
Protocoalele scrise a examenelor
si tehnicile
radiologice si
imagistice
standardizate
pentru fiacre
medicale
practica
elaborate de
radiologica sunt
Societatea de
Reglementarile
Radiologie si
utile pentru
Consider utila
asigurarea
incidente
Imagistica
protectiei
protectiei
Medicala este util aplicarea raportarii
pacinetului sunt
medicilor
dozei pacientului
pacientului si a
in forma actuala
personalului
clare
ordonatori
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Lipsa
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
Lipsa
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
Lipsa
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
Lipsa
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
Lipsa
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
Lipsa
Altele
Med. Nucleara
Radiologie
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Lipsa
Nu stiu
Dezacord
Acord
In privinta aplicarii in practica a celor afirmate anterior observam ponderi crescute ale
raspunsurilor pentru practicile de radioprotectie privind: informarea asupra riscurilor si
beneficiilor examinarii, afisarea avertismentelor pentru gravide, completarea acordului scris
ca si pentru eliberarea si solicitarea fisei dozelor pacientului. Practici pozitive, dar cu ponderi
ceva mai reduse se inregistreaza si pentru aspectele privind efectuarea examinarilor fara
prescriptie. Un raport egal se inregistreaza insa pentru cei care efecteaza sau nu un examen pe
care nu il considera corect justificat, conform ilustrarii din graficul de mai jos.
89
Refuz o
Efectuez investigati
Afisez
Cer
investigatii
Solicit
vizibil
e
acordul radiologice radiologica
obligativita pacientului Eliberez
tea
scris al in absenta atunci
"Fisa
"Fisa
pacientei prescrierii
pacientelo pentru
cand
pentru
fertile de catre unconsider ca
r de a inregistrar inregistrar
pentru
medic aceasta nu
informa ea datelor ea datelor
efectuarea ordonator. se justifica. In fixarea Informez personalul privind
privind
examinarii. Daca
pozitiei pacientul medical de expunerea expunerea
Daca
Inscriu raspunsul raspunsul pacientului privind radiologie medicala medicala
este DA, este DA,
riscurile si asupa unei individuala individuala
cer
data
ultimei
cat de
sprijinul beneficiile posibile la radiatii la radiatii
cat de
mestruatii frecvent frecvent asistentei examinarii arcini ionizante" ionizante"
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
Altele
Radiologie
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Foarte rar
Rar
Deseori
Intotdeauna
Nu stiu
Lipsa
ACTIVITAT
E
<0.1
7
0,170,2
0,20,5
0,5-1
1-2
2-5
RADIOLOGIE DIAGNOSTIC
M10
340
4
30
16
19
1,08
8,8
11,4
3
24,3
3
10
0,23
RADIOLOGIE
INTERVENTIONALA
M11
Nr.tot.expus
i
3479
90
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
RADIOLOGIE CHIRURGICALA
RADIOLOGIE+TERAPIE
SPITALE
RADIOTERAPIE
MEDICINA NUCLEARA
RADIOLOGIE DENTARA
RADIOLOGIE VETERINARA
M13
M15
M20
M30
M40
M50
M90
E0
SERVICE
CERCETARE RADIATIE
SECURITATE SI INSPECTIE
E1
E2
0,47
116
12
2,09
2,26
3,47
4,03
2,8
1
80
10
0,35
2,97
0,69
5,31
383
28
68
0,18
0,51
26
108
0,87
3,74
10
145
98
383
28
71
26
116
Tabel 1. Evidenta expusilor profesional la radiatii ionizante din sectorul sanitar in perioada
01.01.2011 - 31.12.2011 monitorizati la LIR CRSPB
Observatii: 1. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr.13 a Normelor de dozimetrie individuala, sunt inregistrate in fisele de
dozimetrie individuala numai valorile mai mari decat nivelul de inregistrare, respectiv 0.17 mSv.
POPULAIEI
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
populaiei la radiaii ionizante din surse naturale radon i are ca scop dimensionarea acestei
surse naturale majore de expunere, estimare a riscului asociat precum i implementarea unor
msuri de protecie radiologic specifice acestei expuneri.
Informaiile necesare pentru derularea Sintezei Naionale (SN): evaluarea capacitii
tehnico-organizatorice la nivelul LIRI din reeua de igiena radiaiilor i evaluarea tipurilor de
investigaii, (chestionar conform ghidurilor europene de bune practici, privind capacitatea
tehnic i organizatoric i tipurile de msurtori necesare desfurrii (SN).
Indicatorii propui a fi analizati in cadrul sintezei: concentraiile radioactivitilor n aerul din
interiorul locuinei (mediu rural i urban) i n aerul liber; statistica msurtorilor (Bq/mc)/tip
de locaie (media concentraiilor, media geometric, deviaia standard, valorile minime i
maxime msurate; identificarea locaiilor pentru msuratorile de radioactivitate n aer (urban,
rural) i n ap; precizarea locaiei exacte i a numrului de msurtori/locaie; perioada de
msurare, anotimpul, tipul materialului de construcie i anul construciei cldirilor;
informaii privind starea de sntate a populaiei expus la radon- numr persoane expuse,
numr de persoane ce au prezentat modificri ale strii de sntate n relaie cu expunerea la
radon, numr decese nregistrate prin cancer pulmonar (la nefumtori) n ultimii 15 ani;
caracteristicile tehnice ale msurtorilor din sol; statistica msurtorilor (Bq/mc)/tip de
locaie (media concentraiilor, media geometric, deviaia standard, valorile minime i
maxime msurate) - conform ghidurilor de practic european.
n primul an de derulare a SN, 2011, nu s-au raportat indicatori specifici de evaluare dat fiind
etapele de desfurare a SN, conform metodologiei de aplicare.
Analiza datelor privind capacitatea tehnic, de determinare a radionuclizilor solicitai i
organizatoric a LIRI la nivel naional a evideniat: o lips acut a dotrii cu aparatur
specific atat pentru determinri n aer cat i n ap; la nivelul LIRI din DSP BC, GL, IS
exist aparatur dar i aceasta este uzat moral i fizic astfel ncat nu se pot efectua toate
msurtorile pentru tipurile de radionuclizi necesari a fi investigai, conform ghidurilor
europene; absena personalului calificat din unele LIRI.
n aceste condiii etapele concrete de desfurare ale acestei SN nu se pot realiza la nivel
naional, n mod unitar.
Aceast SN i-a propus ca finalitate realizarea cartografierii zonelor cu expunere la Radon,
identificarea regiunilor susceptibile de existena concentraiilor mari ale Rn, dimensionarea
acestei surse naturale majore de expunere (campanii de prelevare de probe i determinri ale
concentraiilor n sol i interiorul locuinelor), estimare a riscului asociat precum i
implementarea unor msuri de protecie radiologic specifice acestei expuneri.
Prin derularea acestei evaluri, pentru prima dat conceput a fi efectuat la nivel naional,
Romania s-a angajat n proiectul care se desfoar deja la nivelul Comisiei Europene (Joint
Research Centre), de transmitere a datelor i hrii corespunztoare concentraiilor medii
anuale de Rn.
Pentru a continua aceast SN este imperios necesar achiziionarea aparaturii specifice
determinrii Radonului (Rn) i descendenilor si n probe de aer, ap i sol, precum i
angajarea de personal specializat n LIRI cu mari deficiene, avand n vedere importana
major a acestui radionuclid n protejarea strii de sntate a populaiei Romaniei.
Precedentele evaluri n acest domeniu au fost derulate la nivel regional - sub coordonarea
ISP Iai, Laborator Igiena radiaiilor, avand colaboratori colegii din reeaua de igiena
radiaiilor de la nivelul DSP-urilor arondate (Bacu, Galai, Iai, Neam, Suceava) n cadrul
Sintezei naionale: Expunerea populaiei prin inhalarea radonului in locuine i reducerea
riscului asociat, pe o perioad de 3 ani (1999 2002) i sub coordonarea prof. dr. C. Cosma,
Universitatea Babe-Bolyai - Cluj-Napoca, Facultatea de tiina mediului pentru regiunea
Transilvaniei (mediu urban i rural jud. Cluj, Bistria Nsud, Alba, Sibiu) precum i n
zonele miniere tei-Bia (campanii de msurtori n perioada 2003-2007, 2008).
92
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
SUPRAVEGHEREA
CONTINUTULUI
RADIOACTIV
AL
APELOR MINERALE SI EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA
STARII DE SANATATE
Chim Edda Prodan, Dr Burkhardt Rita CRSP Cluj
n anul 2011 INSP a demarat n cadrul Programelor Naionale de sntate publica n
coordonarea CRSP Cluj activitatea de supraveghere a continutului radioactiv al apelor
minerale in relatie cu starea de sanatate. Scopul acestei sinteze este protejarea sanatatii si
prevenirea imbolnavirilor asociate radiatiilor ionizante prin determinarea continutului
radioactiv al apelor minerale si evaluarea dozei interne datorata consumului acestora.
Activitatea de monitorizare a radioactivitatii apelor minerale destinate consumului uman
contribuie la mentinerea dozei efective prin ingestie in limitele prevazute de norme .
Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu, prevede
obligativitatea supravegherii radioactivitatii apelor minerale: Cadrul legislativ comunitar:
Directiva 2009/54/EC din 18 iunie 2009 privind exploatarea i comercializarea apelor
minerale naturale, Directiva 2003/40/EC privind apele minerale naturale mbuteliate,
Directiva 96/29 Euratom privind standardele de baza de protectie a sanatatii populatiei in
general si a lucratorilor fata de radiatiile ionizante Art. 45 ; Cadrul legislativ naional:
Hotrre nr. 1.020 din 1 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare i
comercializare a apelor minerale , Hotrre Nr. 1.176 din 13 noiembrie 1996 privind
aprobarea Normelor tehnice de exploatare, valorificare i comercializare a apelor minerale de
consum alimentar, Legea nr. 111, privind desfsurarea n sigurant a activittilor nucleare,
modificata, completata si republicata, art 39.
Obiectivul principal al sintezei este evaluarea expunerii populatiei Romaniei la radiatii
ionizante prin ingestia apelor minerale imbuteliate. Sinteza implica analiza radioactivitatii
alfa si beta globale a apelor minerale naturale destinate consumului uman, exploatate pe
teritoriul Romaniei, analiza compoziiei radionuclidice pentru apele care prezint activitate
global>0,1 Bq/L i/sau global>1 Bq/L, respectiv verificarea realizarii unei doze efective sub
0,1mSv/an. Radiometria globala ofera doar aprecierea gradului de contaminare, iar pentru
aprecierea radiotoxicitatii elementelor radioactive prezente in apa si estimarea efectelor
asupra sanatatii populatiei este necesara analiza radiochimica si calculul dozei efective.
In anul 2011 in cadrul acestei sinteze au fost analizate 18 ape minerale naturale imbuleliate si
19 ape minerale naturale brute exploatate in scopul imbutelierii si respectiv comercializarii .
Rezultatele obtinute pentru activitatea alfa si beta globala a apelor minerale imbuteliate
analizate arata ca acestea prezinta activitati alfa globale sub 0,1 Bq/L, activitati beta globale
sub 1 Bq/L, ceea ce asigura o doza efectiva totala anuala sub 0,1 mSv, astfel fiind indeplinite
conditiile de potabilitate prevazute in Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile si HG
1020/2005 privind apele minerale imbuteliate.
Rezultatele obtinute pentru activitatea alfa si beta globala a apelor minerale naturale brute
analizate arata ca prezinta activitati ce permit exploatarea acestor ape (imbuteliere si
comercializare) in scopul consumului de catre populatie, asigurand o doza efectiva totala
anuala sub 0,1 mSv, astfel fiind indeplinite conditiile de potabilitate prevazute in HG
1020/2005 privind apele minerale imbuteliate (fig. 1.)
93
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
PE
R
H
ER
O
LA
A
S
H
A
SP
R
G
RI
H
N
IT
G
EI
H
A
R
G
H
IT
A
ST
A
N
C
EN
I
TU
SN
A
SA
D
N
TA
Q
U
A
or
ul
K
EI
A
M
in
un
ilo
r
ZE
O
R
ER
TE
IL
B
B
Iz
v
A
M
A
LP
IN
A
FI
TE
A
TR
A
U
Q
U
A
TI
Q
U
E
B
IB
O
R
TE
N
I
B
O
R
SE
C
Denumire
Activitate alfa globala (Bq/l)
Fig. 1. Reprezentarea grafica a rezultatelor obtinute pentru activitatea a alfa si beta globala a
apelor minerale naturale imbuteliate.
Observatie: Pentru apele care au prezentat valori sub limita de detectie s-a reprezentat
valoarea activitatii minime detectabile.
Valorile obtinute asigura o doza efectiva totala anuala sub 0,1 mSv/an, fiind indeplinite
conditiile de potabilitate recomandate in cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile
comunitare in domeniu.
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
arges
valcea
bacau
bihor
brasov
covasna
cluj
suceava
caras severin
hunedoara
constanta
tulcea
dolj
gorj
mehedinti
olt
galati
braila
vrancea
harghita
Iasi
vaslui
neamt
bucuresti
calarasi
giurgiu
ialomita
teleorman
maramures
mures
bistrita
prahova
buzau
dambovita
sibiu
alba
suceava
botosani
timisoara
arad
0.12
0.10
0.08
0.06
0.04
0.02
0.00
96
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
arges
valcea
bacau
bihor
brasov
covasna
cluj
suceava
caras severin
hunedoara
constanta
tulcea
dolj
gorj
mehedinti
olt
galati
braila
vrancea
harghita
Iasi
vaslui
neamt
bucuresti
calarasi
giurgiu
ialomita
teleorman
maramures
mures
bistrita
prahova
buzau
dambovita
sibiu
alba
suceava
botosani
timisoara
arad
1.20
1.00
0.80
0.60
0.40
0.20
0.00
97
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
RADIOACTIVITATEA IN ALIMENTE
Rezultatele determinarilor pentru alimente pentru care nu exista, in situatii normale, normari
in termeni de concentratii maxim admise, constituie la nivelul Romaniei, din 2005, considerat
nivelul 0. Acest nivel a devenit nivelul de referinta pentru depistarea eventualelor
contaminari, in programul de supraveghere radiologica a alimentului, pentru fiecare laborator
implicat in activitatea de supraveghere a alimentului si apei potabile.
Valorile parametrului beta global sunt date, in lipsa unor contaminanti naturali sau artificiali,
de radionuclidul natural 40K. Atunci cand valorile beta global sunt peste valorile de referinta
ale laboratorului este obligatorie determinarea K-40 pentru a se elimina contributia lui si a se
evidentia eventualele contaminari.
Prezenta radionuclizilor artificiali Cs-137 si Sr-90 sunt consecinta depunerilor radioactive in
Romania in urma accidentului de la Cernobal. Ei sunt in acelasi timp si radionuclizii urmariti
si in zonele de impact a centralelor nucleare CNE Cernavoda si CNE Kozlodui.
Analiza radioactivitatii in laptele de consum si produselor derivate din lapte.
Laptele este un aliment esential in dieta, in special in cea a copiilor sub 2 ani. In acelasi timp,
categoria din populatie cu riscul cel mai mare in caz de contaminare prin ingestie este grupa
de varsta 0-2 ani. Acesta este unul din motivele pentru care in cadrul Recomandarii
2000/473/Euratom, laptele este alimentul indicat in mod special pentru supraveghere.
In anul 2011, au fost prelevate si analizate peste 241 de probe de lapte si produse derivate din
lapte.
Indicatori globali de radioactivitate raman activitatile afa si beta global.
Media pe tara a activitatii globale in lapte in 2011 este aproximativ similara cu cea
obtinuta in 2010, cu o usoara scadere;
Mediile pe judete ale activitatii beta global din probele de lapte sunt relativ uniform
distribuite geografic, dupa cum se poate vedea in harta de mai jos, cu valori maxime
98
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
conditia ca meniul sa fie reprezentativ pentru o dieta mixta, medie. Ca si pentru lapte, si din
aceleasi motive, trebuie urmarite valorile in timp ale concentratiilor pentru Cs-137 si Sr-90 in
alimente si meniu.
0,0004
Cs tot
0,0092
Sr-90
Pb-210
Ra-226
Po-210
0,0123
0,0032
Calitatea apei potabil a fost monitorizat prin parametrii si global care pstrndu-se sub
valorile de 0.1 Bq/l si 1 Bq/l respectiv, asigur conformitatea cu valoarea parametrului
indicator de calitate, doza totala de 0.1 mSv/an, stipulata n lege. Deasemeni valorile
concentratiilor de tritiu, n zona de impact a CNE Cernavoda s-au situat mult sub 100 Bq/l.
Laptele, produsul cu ponderea cea mai mare n dieta copilului 1-2 ani, categorie ce constituie
de fapt si grupul la risc n cazul unei contaminri a alimentului, este alimentul indicat n mod
special de Recomandarea 2000/473/Euratom, n a fi monitorizat si raportat. Din datele
analizate rezulta ca principalii contributori la iradiere in cazul unei contaminari sunt mult sub
valorile de interventie. Concentratiile radionuclizilor naturali se incadreaza in variatiile
normale. Nivelele maxime pentru radionuclizi artificali sunt obtinute n judete fr centrale
nucleare, indicnd astfel c acesti radionuclizi provin din accidentul de la Cernobl si nu din
centralelele nucleare.
Un alt indicator de expunere prin ingestie este dieta mixt, indicndu-se analizarea
amestecului de alimente n ponderea stabilit a fi contributia zilnic la diet, a fiecrei
categorii de aliment. Avnd n vedere complexitatea analizrii unei diete mixte zilnice, n
cadrul metodologiei a fost indicat nlocuirea acesteia cu meniul complet provenit de la
cantine sau restaurante (3 mese).
Actiunea de supraveghere a radioactivitatii apei potabile si alimentului permite:
Evaluarea expunerii populatiei prin ingestie, supravegherea radiologic permanent a
unei importante ci de expunere.
Evaluarea iradierii prin ingestie ca factor de risc asupra snttii.
Indeplinirea responsabilittilor atribuite prin legislatia national si ncepnd din 2007
a obligatiilor si recomandrilor CE (EURATOM) privind supravegherea radiologic a
alimentului si apei potabile ca factori de mediu si a raportrii datelor ctre CE.
Permite mbunttirea permanenta a metodologiei utilizate.
100
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
RADIATIILE NEIONIZANTE
Fiz.Violeta Calota ; Dr Cristina Bunghez CNMRMC
Radiatiile neionizante ocupa prima parte a spectrului electromagnetic care cuprinde:
campuri electrice si magnetice statice (0 hertzi),
campuri electrice si magnetice variabile in timp (pana la 100 kHz, campuri de joasa
frecventa),
campuri electromagnetice (radiofrecventa, 100 kilohertzi - 300 gigahertzi),
radiatia infrarosie (300 gigahertzi - 400 terahertzi sau in functie de lungimea de unda, intre
1 mm - 750 nm, divizate de obicei in IR-A (0.78 1.4 micrometri), IR-B (1.43
micrometri) si IR-C (3 micrometri 1 mm)
radiatia vizibila (luminoasa) intre 790 400 terahertzi sau intre 380 nm - 760 nm ) si
radiatiile ultraviolete (315 nm 100 nm). Spectrul ultraviolet este impartit in alte 3 benzi
spectrale: ultraviolete C (100-280 nm), ultraviolete B (280-315 nm) si ultraviolete A (315400 nm).
Pentru ultimile trei tipuri de radiatii este mai uzuala clasificarea in functie de lungimea de
unda.
Dupa radiatiile ultraviolete urmeaza radiatiile cu energie foarte mare radiatiile ionizante.
Radiatiile neionizante nu au suficienta energie ca prin interactiunea cu materia vie sa rupa
legaturile dintre molecule sau sa rupa un electron din atom.
In continuare ne vom referi la campurile electromagnetice cu frecvente intre 0-300 GHz si la
radiatiile ultraviolete.
Sursele artificiale de campuri electromagnetice fac parte din viata noastra cotidiana si sunt
folosite pe o scala din ce in ce mai mare: in domeniul de joasa frecventa aparatura
electrocasnica, liniile de transport si distributie de energie; in domeniul de radiofrecventa
emitatoare radio si tv, antene de telecomunicatii, dispozitive anti-furt si multe altele.
Sursa principala generatoare de ultraviolete este Soarele (in principal UVA si UVB). Sursele
artificiale sunt aparatele: de bronzat - solare, lampile bactericide, lampile cu vapori de
mercur, tuburi florescente, arcuri electrice, unele tipuri de laser. Numai sursele de lumina
artificiale emit in banda UVC care este cea apropiata de radiatiile ionizante.
Aceasta utilizare de amploare a tehnologiilor care folosesc campuri electromagnetice a
condus la derularea unor studii in cautarea posibilelor efecte pe care le-ar putea avea asupra
sanatatii umane. In prezent exista o clasificare a Agentiei Internationale pentru Cercetarea
Cancerului (International Agency for Research on Cancer - IARC) cu privire la campurile
electromagnetice si radiatiile ultraviolete:
Campurile magnetice de extrem de joasa frecventa (50 Hz) sunt clasificate ca posibil
carcinogene pentru oameni grupa 2B
Campurile electromagnetice de radiofrecventa sunt clasificate ca posibil carcinogene
pentru oameni grupa 2B
Radiatiile UV sunt clasificate drept carcinogene pentru oameni - grupa 1, la fel si
radiatia solara
Radiatiile UV provenite de la aparatele de bronzat sunt tot in grupa 1 carcinogene pentru
oameni.
101
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
102
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
nu este de incredere
nu este suficienta
33
nu este obiectiva
28
nu este interesanta
44
nu este comunicata intr-un
mod potrivit
Altele
33
22
nu stiu
Modalitatile prin care persoanele chestionate doresc sa li se ofere informatii sunt : televiziune
(78%), internet (49%) si ziare si reviste (46%), asa cum reiese din graficul de mai jos.
103
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
51
2
46
26
13
5
20
49
35
78
ziare si reviste
internet
televiziune
radio
informatii la locul de munca
discutii cu prietenii
publicatii stiintifice
cartea tehnica a unui aparat
carti
corespondenta personala
altele
nu stiu
Indiferent de varsta persoanelor chestionate, televiziunea isi pastreaza primul loc, locurile doi
si trei difera insa in functie de categoria de varsta, rezultat care era de asteptat.
Radiatii Ultraviolete
1678 persoane din 2039 (82 %) cunosc momentele benefice ale expunerii la radiatiile UV
naturale, adica orele matinale 7-10.
Distributia raspunsurilor pe judete arata ca raspunsul corect este cunoscut de peste 80 %
dintre cei chestionati. Semnalam totusi ca in judetul Covasna, de exemplu, 55 % au raspuns
corect iar 29% au considerat recomandabile orele 14 16. In judetul Constanta, 71 % au
raspuns corect si 8 % nu stiu, in Dambovita 12 % nu stiu, in judetul Gorj, 10 % cred ca tot
timpul este benefica expunerea la radiatiile UV iar 15 % nu stiu ce sa raspunda. In judetul
Harghita 18 % dintre cei chestionati aleg orele 14-16, in Maramures 55 % au ales corect, 21
% au ales orele 10 -14 si 16% orele 14-16. Situatii similare sunt si in Mehedinti (16 % nu
stiu), Timis (16 % aleg orele 14 16) , Vrancea (16 % aleg orele 10-14, 10 % aleg 14-16).
Raspunsurile cu privire la efectele nesatisfacatoare ale expunerii prelungite la soare si la ore
necorespunzatoare (arsuri de diferite tipuri ale pielii, leziuni canceroase, leziuni ale ochilor)
refelecta un grad destul de mare de cunoastere. Un numar de 855 din 2052 (42 %) au raspuns
corect, bifand toate cele 3 posibile raspunsuri, deci sunt bine informati.
Majoritatea celor chestionati, 1680 persoane (82 %), au declarat ca nu au fost informati
voluntar de catre medicul de familie despre modul de actiune al radiatiilor UV asupra
organismului uman.
Folosirea unor tratamente medicamentoase pentru boli psihice, cardiovasculare (diuretice),
antibiotice poate fi influentata de expunerea la soare, in sensul potentarii actiunii
medicamentului cu aparitia de efecte adverse fototoxice, fotoalergice (eriteme, eruptii ale
pielii). 65 % nu cunosc acest aspect, doar 6 % au raspuns bifand toate raspunsurile corecte.
89 % au raspuns corect ca fiind necesara protejarea pielii cu crema cu efect de protectie
solara impotriva radiatiilor UV, 92 % dintre cei din mediul urban si 85 % dintre persoanele
din mediul rural. 6 % dintre femei si 9 % barbati nu au stiut sa raspunda, in total 143 de
persoane.
104
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Cremele antisolare se pot folosi inainte de expunerea la soare dar recomandabila este
folosirea lor in tot timpul expunerii la soare. 1287 dintre chestionati (63%), deci un procent
ridicat, au indicat un raspuns corect.Un numar relativ mare de persoane (1439; 70 %) stiu ca
este necesara purtarea ochelearilor de soare pentru protectia ochilor pe tot parcursul expunerii
la radiatiile UV (73 % dintre femei si 65 % dintre barbati).
Cu privire la existenta mai multor categorii de piele (alba, inchisa, neagra) si legatura cu
expunerea la UV si nivelul de bronzare, 17 % dintre femei si 19 % dintre barbati au
considerat ca nu are nici un fel de legatura tipul pielii cu nivelul de bronzare. Doar un numar
redus de persoane (204; 10%) au raspuns corect, iar cei mai multi (71%) au ales doar
raspunsul evident (riscul de imbolnavire este cel mai mare la cei cu piele deschisa).Dintre
acestia, 20 % au terminat scoala generala, 20 % au terminat liceul si 14 % au studii
superioare.86% stiu ce este solarul, deci sunt informati cu privire la acest aparat. 10 % nu stiu
despre ce este vorba si pe 4 % nu ii intereseaza. Dintre cei pe care nu ii intereseaza subiectul,
35 % au varste intre 45 54 ani si doar 4 % au varste mai mici de 24 ani.
Este recomandabil ca persoanele care s-au expus la solar sa evite soarele pe cat posibil
deoarce efectele nocive ale utilizarii solarului se vor adauga celor obtinute prin expunerea la
soare. 23 % nu sunt de acord, 26 % nu stiu si pe 18 % nu ii intereseaza.32% dintre cei cu
varste mai mici de 24 ani considera ca pot sta la soare dupa ce folosesc solarul in comparatie
cu 21 -25 % din celelalte categorii de varsta.
In graficul urmator sunt redate raspunsurile persoanelor chestionate cu privire la efectele
negative ale expunerii la solar.
46 %
Determina o imbatranire
precoce a pielii
Determina afectiuni ale
ochilor
Favorizeaza aparitia
cancerului
Toate acestea
22 %
Nici una
44 %
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CAPITOLUL IV
HABITATUL UMAN
Dr Doina Lupulescu CNMRMC
Conditiile de locuit afecteaza in mod clar sanatatea, desi dovezile asupra efectelor diverse ale
acestora asupra sanatatii sunt departe de a fi complete si prin urmare subestimate atat de
locatari, constructorii de case cat si de cei ce elaboreaza legislatia in domeniu.
Ecosistemul urban, sigur si durabil, are ca principii universale:
Asigurarea unei surse adecvate de apa din reteaua hidrografica regionala, fara a crea un
deficit pentru alte sisteme urbane;
Asigurarea unor conditii adecvate, pentru dezvoltarea florei si faunei din acel areal;
Folosirea pe cat posibil a solului de cea mai buna calitate in agricultura, pentru a asigura
hrana populatiei , iar solul de calitate inferioara in urbanizare, constructia de cladiri si
infrastructura;
Crearea unui mediu urban dupa anumite standarde, care sa asigure conditii pentru o viata
agreabila cu diversitate socio-culturala si economica,
Asigurarea unor servicii, care sa satisfaca nevoile locuitorilor din zona, iar arhitectura si
amenajarea orasului sa fie in concordanta cu necesitatile locuitorilor.
106
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Rezultate si discutii
Chestionarele privind conditiile de locuit, confortul si starea de sanatate a locatarilor au fost
aplicate in 19 localitati urbane cu o populatie de peste 100.000 locuitori.
Persoanele intervievate au format un esantion de 1002 locatari, cu urmatoarea componenta pe
sexe: 61,4% femei si 38,6% barbati, iar varsta persoanelor din esantion a fost cuprinsa intre
14 si 84 ani, prezentand o valoare medie de 46,56 ani pentru barbati si de 44,41 ani pentru
femei.
Aprecierea conditiilor de confort din locuinta si impactul asupra sanatatii au fost apreciate pe
o scala cu note de la 1 la 5 si se prezinta astfel:
1. foarte nemultumiti de conditiile de locuit sunt 3,3% din locatari;
2. nemultumiti de locuinta lor este un procent de 8,5%;
3. conditii satisfacatoare de locuit apreciaza 27,6 % din numarul total de respondenti;
4. conditii bune de locuit se intalnesc cu o pondere de 34% ;
5. sunt foarte multumiti de conditiile de locuit, 237 de persoane, fiind aproximativ un
sfert din numarul locatarilor (24,6%).
Grafic nr. 1. Procentul persoanelor in functie de aprecierea conditiilor de locuit (note 1-5)
4%3%
8%
1
24%
26%
3
4
5
Nu raspund
35%
Numrul maxim al persoanelor dintr-o locuinta se admite a fi cu 1 mai mare decat numarul
camerelor acesteia, iar cubajul de aer minim pentru o persoana ar trebui sa depaseasca 30 m3.
Supraaglomerarea incaperilor genereaza un fenomen complex manifestat prin senzatie de
caldura sufocanta, transpiratie, cefalee, vertij, greata, oboseala, somnolenta, lipotimie,
simptome nespecifice, determinate de vicierea aerului.
Cel mai mare numar de persoane, care locuiesc permanent intr-o locuinta,
este zece si aceasta densitate de locuire este intalnita in trei locuinte.
Cele mai multe locuinte 298 sunt ocupate de doua persoane sau trei.
Valoarea medie de ocupare pe o locuinta este de 2,8 pentru intreg esantionul.
Aprecierile locatarilor fata de eficienta sistemului de incalzire in asigurarea unor conditii
corespunzatoare de confort termic, in sezonul rece sunt prezentate urmatoarele:
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Cea mai mare pondere o reprezinta locatarii care sunt foarte multumiti, in
procent de 33% la care se adauga procentul de 30% cu aprecieri de conditii
bune de functionare a sistemului de incalzire.
In concluzie se poate spune ca 63% din locatari sunt multumiti si foarte
multumiti de conditiile de microclimat din locuinta pe perioada iernii
In functie de sistemul de incalzire folosit in locuintele investigate situatia este prezentata in
tabel nr.1. Se observa astfel ca in 494 locuinte ce reprezinta aproape jumatate din esantion
(49,3%) incalzirea se face cu centrala proprie de apartament. Intr-un studiu similar efectuat
la nivel national, in urma cu zece ani, ponderea acestui sistem de incalzire era doar de 11%.
Pe locul doi ca frecventa se plaseaza termoficarea prezenta in 259 din locuinte, apoi
incalzirea cu sobe in 117 locuinte. Un sistem de incalzire bazat pe folosirea centralelor de
bloc este prezent in numar redus de 98 de centrale , in procent de 10%.
Numar
2001
494
49,3%
11 %
98
9,8%
Termoficare
259
25,8%
73 %
Sobe
117
11,7%
16 %
Nu raspund
34
3,4%
Total
1002
100%
100%
Cu cea mai mare frecventa pentru incalzirea locuintei se folosesc gazele naturale, in 56%
din cazuri.
Combustibil solid (carbuni, lemne) se folosesc in 122 cladiri de locuit, ceea ce reprezinta
un procent de 16%.
Un sistem electric pentru incalzire este prezent in 39 locuinte cu o pondere doar de
5,13%.
Orice locuinta trebuie sa asigure un iluminat corespunzator activitatii desfasurate pe parcursul
intregii zile. Realizarea unui iluminat adecvat este legata de necesitatea asigurarii unor
conditii optime pentru folosirea luminii solare cu toate proprietatile acesteia cat si pentru
asigurarea unei vizibilitati corespunzatoare fara suprasolicitarea analizatorului vizual. Efectul
caloric al radiatiilor infrarosii, si actiunea asupra aeromicroflorei prin efectul bacteriostatic si
bactericid al radiatiei ultra violete solare se insumeaza efectului de iluminare in cladiri.
Mai mult de o treime din locuinte nu asigura confortul vizual optim in timpul zilei necesitand
folosirea iluminatului artificial.
Umiditatea aerului interior este un important factor de microclimat, deoarece poate accentua
disconfortul termic al organismului prin modificarea mecanismelor termolitice, dar si prin
favorizarea aparitiei condensului si a mucegaiului in incaperi. Pentru persoanele cu teren
108
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Numar locuinte
Permanent
27
2,7%
Cateodata
361
36%
Absent
608
60,7%
Nu raspund
0,6%
Total
1002
100%
Numar locuinte
Permanent
21
2,1
Cateodata
732
73,1
Absent
216
21,6
Nu raspund
33
3,3
Total
1002
100%
109
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Nr. locuinte
Sobolani
10
1%
Soareci
29
2,9%
Gandaci
134
13,4%
Pureci
16
1,6%
Furnici
155
15,5%
Muste
388
38,8%
Insecte
310
31%
In ultimele 12 luni actiuni de dezinsectie sau deratizare in locuinta s-au fectuat in 1/3 din
numarul total de locuinte investigate.Prezenta animalelor de companie in locuinta este
semnalata in 337 locuinte si au o pondere de 33,6% dupa cum urmeaza:
Tabel nr. 5. Animale de companie in locuinta
Animale de companie
Numar locuinte
Pisica
139
Caine
133
Pasari
37
Pesti
37
Hamster/porc de guinea
20
Nu
665
Da
337
Fumatul este un factor de autoexpunere cu impact asupra starii de sanatate, dar prezinta un
risc si asupra fumatorilor pasivi si in special al copiilor. Pe baza studiilor epidemiologice este
unanim acceptata corelatia, care se face intre fumat si bolile cardiovasculare, precum si
cancerul pulmonar. Fumatul reprezinta din pacate pentru multe persoane un mijloc de
relaxare, subestimand riscurile asupra sanatatii, de multe ori fumatorii cunoscand aceste
riscuri. In fumul de tutun s-au identificat sute de substante nocive din care amintim: nicotina,
oxidul de carbon, acroleina, acid cianhidric, amoniac, alcool metilic, acid acetic, acid formic,
izotopi radioactivi si altii. Prin fumarea a doua tigarete pe zi se produc urmatoarele efecte:
cresterea rezistentei in caile respiratorii, prin iritarea receptorilor din mucoasa,
de catre particolele arse de carbon;
stimularea circulatiei cu vasoconstrictie cutanata;
110
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Grafic nr. 2. Locatari (%) dupa aprecierea starii generale pe total esantion
7.80%
0.50%
18.20%
73.60%
Buna
Foarte buna
Nesatisfacatoare
Nu raspund
111
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
1.20%
5.40%
93.40%
DA
NU
Nu raspund
112
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Alergiile reprezinta o importanta problema de sanatate publica, fiind implicati atat alergeni
naturali, cat si compusi chimici prezenti in materiale de constructie, finisaje interioare,
detergenti, cosmetice. Supraaglomerarea si ventilatia necorespunzatoare determina o
umiditate crescuta a aerului interior, ce favorizeaza dezvoltarea fungilor. Speciile frecvent
intalnite in Europa sunt: Cladosporium, Aspergillus, Penicillium, Alternaria, care emit
compusi organici volatili, realizeaza spori, produc micotoxine.
In acest studiu prin insumarea diferitelor forme ale manifestarilor alergice (astm bronsic,
conjunctivite, dermatite alergice) ajung sa detina un procent de 11,6% din numarul de cazuri.
Grafic nr. 6. Numar cazuri de boala pe sexe
150
140
130
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
HTA
141
Migrene
115
Artroze
94
76
Af Alergice
70
Cardiopat ischem
65
Osteoporoza
49
23 26 28
39
33
29
29
15
37
Ulcer
26 25
Diabet
15 13 12 13
8 10 5
2 3 1
barbati
femei
Br. Cr.
Anxietate
Cataracta
9%
13%
IACRS
BAP
BDA
78%
DESEURI URBANE
Obiectivele care trebuie urmarite intr-un studiu privind managementul deseurilor sunt:
113
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
2.151
kilograme
2
1.5
1.149
1
0.5
0.398
0
minima
media
maxima
68.78%
36%
Esantion
26%
4.38%5%
Materie
organica
Textile
6.20%
Hartie
5.22%7%
Plastice
10%
2.87%
Sticle
CEE
2.45%5%
Metale
114
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
115
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
16000
14000
14504
12180
BDA
12000
Giardioza
10000
Hepatita A
8000
Trichineloza
6000
4000
2000
Dizenteria
1813
184
104
24
Leptospiroza
Pe baza unor studii recente europene s-au identificat cateva prioritati, care sunt valabile si in
Romania. Acestea includ:
Confortul termic /energie
Prezenta insectelor in locuinta
Locuinta si bolile psihice
Facilitati necesare populatiei in varsta
Siguranta locuintelor si accidentele casnice
Calitatea mediului residential si activitatile fizice
Calitatea aerului interior si starea de confort a locatarilor.
In studiul privind impactul asupra sanatatii si mediului, generat de conditiile de habitat si
sistemul de gestionare, al deseurilor menajere, s-au desprins urmatoarele concluzii:
Numarul de ore petrecute in zilele libere, in afara spatiului de locuit, pentru 75%
dintre locatari este: pentru femei aproximativ 8 ore, iar pentru barbati este de
aproximativ 10 ore. In concluzie se poate spune ca femeile au o expunere mai mare la
compusii nocivi din aerul interior din locuinta, comparativ cu barbatii.
Din raspunsunsurile privind disconfortul termic in locuinta observam ca aproximativ
un sfert din total locuinte nu asigura conditii de confort termic atat in sezonul cald, cat
si pe perioada iernii.
In aproape jumatate din numarul de locuinte incalzirea se face cu centrala proprie de
apartament, fata de situatia existenta in urma cu 10 ani, cand intr-un studiu similar
efectuat la nivel national, ponderea acestui sistem de incalzire era doar de 11%. Pe
locul doi ca frecventa se plaseaza termoficarea prezenta in 1/4 din locuinte.
In ceea ce priveste managementul deseurilor urbane si impactul asupra sanatatii si mediului
gestionarea deseurilor la noi in tara prezinta deficiente in ceea ce priveste colectarea,
inpunandu-se alinierea la reglementarile Uniunii Europene, care prevad colectarea
diferentiata pe tipuri de deseuri, prin sortarea lor in faza de precolectare.
116
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Astfel :
Depozitarea in amestec a deeurilor (menajere, industriale, stradale, comerciale),
conduce la producerea unui levigat incarcat cu substante nocive, care prin infiltrare polueaza
apele de suprafata si subterane, solul, vegetatia.
Transportul deseurilor nu se face in toate localitatile cu utilaje standard, existand
riscul diseminarii lor, contaminarea mediului si o expunere mare a lucratorilor din salubritate.
Depozitarea deseurilor pe rampe, nu este conforma legislatiei europene, Romania
pana in anul 2017 trebie sa renunte la acest sistem de depozitare a deseurilor cu finantarea
unor rampe ecologice. In cazul depozitelor vechi este necesara finantarea unor proiecte si
masuri de remediere a poluarii produse.
Lipsa canalizarii in unele zone reprezinta o importanta sursa de disconfort a populatiei
si de contaminare a mediului.
Gestionarea incorecta a deseurilor se reflecta in starea de sanatate a populatiei si in
primul rand a lucratorilor din salubritate.
Colectarea selectiva a deseurilor este o problema la nivel national si trebuie extinsa
pentru toata populatia unei localitati prin amplasarea in spatii amenajate a unor recipiente ,
care sa asigure cuprinderea integrala a deseurilor cu un ritm optim de ridicare. In Cluj,
densitatea populatiei este de 340 locuitori/ un punct colectare selectiva deseuri, fiind cea mai
buna situatie din localitatile, care au specificat numarul punctelor de colectare selectiva.
Cel mai bun sistem este cel de sortare la sursa a deseurilor si acest lucru depinde de
comportamentul uman, dar si de existenta unor recipiente in numar corespunzator, dar mai
ales in apropierea locuintei.
Sortarea deseurilor trebuie sa fie urmata de colectare si depozitare separata a
deseurilor in functie de tipul lor.
Unele boli infectioase sunt in relatie directa cu indepartarea sau depozitarea
inadecvata a deseurilor, populatia este afectata in principal de:
pericolul imbolnavirii datorita rozatoarelor si insectelor care se dezvolta in punctele
de precolectare deschise, din zonele de locuit,
pericole de imbolnavire prin contaminarea apei de baut sau a alimentelor,
mirosuri neplacute din puncte de precolectare, din apropierea depozitelor sau in
timpul colectarii deseurilor.
Zilnic fiecare dintre noi arunca un sfert de kg deseuri. In mod sigur, nu toata cantitate este
colectata din cosuri, asa cum exista persoane, care arunca deseurile menajere in cosurile sau
containerele destinate colectarii deseurilor stradale in conditiile in care nu platesc taxa pentru
colectarea deseurilor menajere.
117
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CAPITOLUL V
GESTIONAREA DESEURILOR REZULTATE DIN
ACTIVITATEA MEDICALA
Ing Oana Curea, Ing Ana Maria Bratu CNMRMC
Deseurile rezultate din activitatea medicala reprezinta deseurile periculoase si nepericuloase
generate de unitatile sanitare, indiferent de forma de organizare. Din cantitatea totala de
deseuri generata, intre 75-90% sunt deseuri nepericuloase si doar 10-25% deseuri
periculoase.
Deseurile periculoase medicale, chiar daca sunt generate intr-o proportie relativ mica, ne duc
cu gandul la riscul de contaminare, infectare, in situatia in care acestea nu sunt gestionate
intr-o maniera corecta. Atat cantitatile cat si tipurile de deseuri rezultate din activitatea
medicala variaza in functie de mai multi factori, cum ar fi: marimea unitatii medicale,
specificul activitatii si al serviciilor prestate, numarul de pacienti asistati sau internati la un
moment dat, perioada anului.
Deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala sunt acele deseuri care prezinta un
risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si cuprind deseurile infectioase, deseurile
intepatoare-taietoare, deseurile anatomo-patologice si partile anatomice, deseurile chimice si
farmaceutice si deseurile speciale.
Deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea
serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a
oficiilor de distributie a hranei. Aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza in acelasi mod
ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie
nepericuloase atunci cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase.
3%
1% 1%
15%
80%
* citostatice, recipiente sub presiune, termometre sparte, baterii uzate, deseuri rezultate din activitatea Laboratoarelor de
medicina nucleara
Riscurlei posibile ale deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala asupra
sanatatii populatiei
118
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
lucratori din serviciile auxiliare: spalatorie, depozitul de materiale sanitare, cei insarcinati
cu colectarea si transportul deseurilor;
lucratori din serviciile ce se ocupa cu neutralizarea deseurilor periculoase in unitatea
sanitara.
O persoana se poate imbolnavi in urma contactului cu deseurile potential infectioase prin:
intepare, zgariere sau taiere;
intermediul membranelor mucoase de la nivelul ochilor, gurii si nasului;
inhalarea agentilor infectiosi;
ingerarea agentilor infectiosi.
Riscurile generate de deseurile medicale care creaza cea mai mare ingrijorare sunt
reprezentate de posibilitatea contactarii hepatitei B sau C sau SIDA, in urma inteparii cu ace
contaminate sau in urma contactului cu sangele sau alte fluide ce contin sange contaminat cu
rani deschise sau membrane mucoase.
La nivelul anului 2010 ,au fost colectate si raportate date privind cazurile noi de boal la
personalul unitilor sanitare sanitare investigate (390). S-au nregistrat 231 cazuri noi de
mbolnvire la personalul implicat n gestionarea deeurilor n cadrul unitilor sanitare. 190
cazuri sunt reprezentate de plgi tiate/nepate, 12 cazuri sunt reprezentate de Hepatita non A
si B, 26 cazuri de Hepatita B si 3 cazuri de Hepatita A. Comparativ cu anul precedent, in anul
2011, s-au nregistrat doar 56 cazuri noi de mbolnvire, semnificativ mai putine, la
personalul implicat n gestionarea deeurilor medicale, n cadrul unitilor sanitare. 47 cazuri
sunt reprezentate de plgi tiate/nepate, 4 cazuri sunt reprezentate de Hepatita non A si B, 4
cazuri de Hepatita B si 1 cazuri de Hepatita A.
Cazuri noi de imbolnavire la personalul medical implicat in gestionarea
deseurilor medicale, la nivelul anului 2011 (%)
Plagi intepate/taiate
7%
7%
2%
Hepatita B
Hepatita A
84 %
119
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Date comparative privind cazurile noi de imbolnavire la personalul medical implicat in gestionarea
deseurilor medicale, la nivelul anilor 2009, 2010 si 2011
190
200
180
165
160
140
Plagi intepate/taiate
120
Hepatita A
100
Hepatita B
80
47
60
40
20
3 7
0
26
12
1 4
0
2009
2010
2011
120
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Toate persoanele expuse la risc fie prin manipularea directa a deseurilor rezultate din
activitatea medicala, fie prin faptul ca opereaza echipamentele de neutralizare prin sterilizare
termica, trebuie sa fie informate cu privire la modul de transmitere, simptomatologie, aparitia
anumitor semnale de alarma referitoare la o posibila contaminare si procedura ce trebuie
urmata in cazul contaminarii.
b) indirecte, rezultate in urma tratarii prin incinerare a deseurilor periculoase
rezultate din activitatea medicala si posibilul impact asupra mediului si asupra sanatatii
populatiei
Factorii de mediu ce pot fi afectati sunt: aerul, apa solul.
Aerul atmosferic poate fi afectat prin arderea deseurilor periculoase in instalatii
necorespunzatoare, improvizate, dar si in instalatii de incinerare performante, daca
echipamentele de retinere si purificare a gazelor de ardere nu functioneaza adecvat. In situatia
unei statii de incinerare deseuri periculoase, un aspect important il constituie inaltimea
cosului de fum a instalatiei, modul de operare si intretinere, precum si timpul de
functionare.Avand in vedere faptul ca incinerarea deseurilor periculoase rezultate din
activitatea se produce la temperaturi ridicate (850oC), rezulta deopotriva emisii de gaze in
aerul atmosferic, cat si cenusa. Cenusa este considerata un produs secundar in urma
procesului de incinerare, cu o structura granulata fina ce se poate raspandi foarte usor in
atmosfera. De aceea, cenusa trebuie colectata in conditii de siguranta si depusa in depozitul
de deseuri. Daca nu se respecta conditiile de colectare, iar depozitul de deseuri este
necorespunzator din punct de vedere constructiv, cenusa poate afecta panza freatica.
Emisiile de gaze in atmosfera sunt reprezentate de poluanti care pot afecta avea un impact
negativ asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei. Principalii poluanti ce pot
rezulta in urma proceselor de incinerare sunt reprezentati de: particule in suspensie, metale
grele (plumb, mercur, arsenic, beriliu, cadmiu, crom, etc.), gaze acide (HCl, HF, HBr, SO2,
Nox, NH3), compusi carbonati (dioxine si furani), hidrocarburi aromatice policiclice,
bifenilipoliclorurati, dioxid de carbon.
Poluantii deosebit de toxici si persistenti in mediul inconjurator sunt dioxine si furanii.
Acesti poluanti se formeaza in urma proceselor de combustie. Dioxinele si furanii prezinta
un inalt grad de toxicitate, sunt putin solubili in apa, lipofili, fiind foarte stabili si persistenti
in mediul inconjurator.
Dioxinele si furanii pot fi absorbite de catre plante, animale salbatice si oameni, acestea
depozitandu-se in grasime.
Apa poate fi poluata prin depozitarea necontrolata a deseurilor in apropierea cursurilor de
apa, sau prin evacuarea apelor uzate provenite de la echipamentele de purificare a gazelor de
ardere ale statiilor de incinerare. O alta cale de afectare a apei este reprezentata de evacuarea
in sistemul de canalizare municipal a deseurilor periculoase lichide. Un alt mod de afectare a
apei este reprezentat de evacuarea deseurilor chimice lichide in sistemul de canalizare, ceea
ce poate avea impact negativ asupra starii de sanatate a populatiei. Aceleasi probleme pot fi
cauzate si de evacuarea neadecvata a deseurilor farmaceutice, reprezentate de antibiotice si
alte medicamente, metale grele cum ar fi mercurul, fenoli si derivatii sai, dezinfectanti si
antiseptici.
Solul poate fi poluat, fie direct prin depozitarea deseurilor pe sol fara utilizarea masurilor de
protectie specifice unui depozit controlat, fie prin depozitarea cenusii rezultate in urma
proceselor de incinerare. O problema grava de poluare a solului si implicit a mediului poate fi
reprezentata de evacuarea necontrolata a deseurilor periculoase rezultate din activitatea
unitatilor sanitare, in natura. Datorita acestor incidente vor fi afectate apa freatica, solul in
general, vegetatia, precum si starea de sanatate a comunitatii.
121
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
statii de neutralizare ce functioneaza in sistem centralizat, iar 265.44 tone/an au fost tratate in
echipamente de neutralizare de capacitate relativ mica, la nivelul spitalului). Exista unitati
sanitare care utilizeaza doua alternative de eliminare finala (contract incinerare/contract statie
neutralizare prin sterilizare termica/echipament propriu). Atat incinerarea, cat si neutralizarea
prin sterilizare termica sunt doua alternative acceptate si recomandate pentru tratarea termica
a deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala. Incinerarea este adresata unei
game largi a deseurilor periculoase medicale, iar neutralizarea prin sterilizare termica se
recomanda doar anumitor categorii de deseuri periculoase medicale, si anume deseurile
infectioase si intepatoare-taietoare.
n anul 2010, la nivelul unitilor sanitare cu paturi din Romnia, cantitatea de deeuri
periculoase medicale estimat la nivel naional pentru anul 2010 a fost de 10669 tone/an, iar
in anul 2011 de 10800 tone/an.
Estimri privind cantitile de deeuri periculoase rezultate din activitatea medical n
anii 2009, 2010 si 2011
Anul
2009
2010
2011
Nivelul de estimare
41 judee
6607
Municipiul Bucureti
5255
41 judee
9030
Municipiul Bucureti
1639
41 judee
8801
Municipiul Bucureti
1999
Valori medii
(t/an)
11862
10669
10800
123
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CAPITOLUL VI
INTOXICATII ACUTE NEPROFESIONALE CU PESTICIDE
Dr Mihaela Purcarea
Pesticidele sunt substante biologic active destinate utilizarii in agricultura, silvicultura, spatii
de depozitare, in scopul prevenirii, diminuarii, indepartarii sau distrugerii daunatorilor,
agentilor fitopatogeni, buruienilor, insectelor si rozatoarelor. Anterior utilizarii, ele sunt
testate din punct de vedere toxicologic. Utilizarea lor inadecvata poate fi daunatoare sanatatii
omului, animalelor precum si mediului inconjurator.
Pesticidele obinute n urma unor sinteze chimice constituie exemple de compui ai cror
aplicare este riscant, deoarece, ca produse introduse nemijlocit n mediu se rspndesc n
toate elementele acestuia. Cu toate c producerea lor este concentrat doar n cteva ri,
datorit exportului aplicarea acestora a devenit mondial.
Principalul beneficiar al pesticidelor este agricultura, unde se aplic n scopul proteciei
plantelor n timpul vegetaiei, precum i a produselor agricole dup recoltare (n mijloacele de
transport i n depozite). Mult mai mic este consumul de pesticide n silvicultur i n
serviciile sanitare, ns, n unele ri, aplicarea pesticidelor n combaterea bolilor molipsitoare
transmise de nari devine nc una din cauzele principale directe de poluare a mediului. n
mod indirect, contribuia la aceast poluare o au industria textil, industria pielriei i a
obinerii de mase plastice unde pesticidele sunt aplicate pentru prevenirea invaziei de ciuperci
i insecte. De asemenea, pentru dezinsecie pesticidele se utilizeaz i n industria vopselelor,
n aviaie, n navigaia maritim, n transportul feroviar i n cel auto. Un rol analog
ndeplinesc gospodriile casnice n care pesticidele sunt aplicate sub form de aerosoli contra
moliilor i mutelor, precum i ca mijloace de ndeprtare a tnarilor i n scopul proteciei
plantelor ornamentale.
Din pcate, pesticidele se caracterizeaz prin lipsa aciunii selective; ele pot provoca
intoxicaii acute oamenilor, mai ales celor care lucreaz la producerea i aplicarea lor. De
exemplu, n afar de insectele care distrug plantele n timpul vegetaiei i dup recoltare, pot
s piar sub influena pesticidelor i albinele folositoare, iar la combaterea buruienilor pot fi
afectate chiar i plantele a cror protecie se urmrete. Asemenea situaii sunt agravate de
aplicarea incorect a pesticidelor. De aceea, cunoaterea puterii i a direciei aciunii la
distan a pesticidelor este indispensabil pentru a prentmpina introducerea n practic a
anumitor pesticide sau pentru a limita sfera de aplicare a altora.Expunerea populatiei la
pesticide poate fi accidentala ( profesionala si neprofesionala ) si voluntara ( sinucideri si
omucideri ).
Intoxicatiile neprofesionale cu pesticide pot fi acute (accidentale sau voluntare) si
cronice in urma expunerii cronice prin reziduuri din apa si alimente.
In anul 2010 s-au nregistrat:
- 260 cazuri de intoxicaii acute neprofesionale cu pesticide
o 86 cazuri accidentale (33,07%)
o 164 cazuri voluntare (63,07%)
o 10 cazuri de intoxicatii neprecizate (3,84%)
- 15 cazuri mortale (5,76%) din care 14 cazuri (93,71%) au fost voluntare.
n 2011 s-au inregistrat:
- 185 cazuri de intoxicatii
o 76 cazuri accidentale (41,08 %)
124
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
100
2011
50
0
accidentale
voluntare
150
Nr.decese
100
50
0
2010
2011
Intoxicatiile acute neprofesionale cu pesticide pot fi provocate prin ingestie, inhalare sau
expunere dermala
Calea de ptrundere n organism a toxicului a fost preponderent oral, prin ingestie, n 234
cazuri, in 2010 si 157 in 2011
Intoxicatiile aparute prin ingestia toxicului sunt cele mai severe si se pot produce fie
voluntar(in scop suicidar) fie accidental prin ingerarea produsului depozitat necorespunzator,
125
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
in ambalaje fara eticheta sau in ambalaje utilizate pentru produsele alimentare, prin omiterea
spalarii mainilor dupa manipularea pesticidelor si contaminarea alimentelor ce vor fi ingerate.
Din cele 260 cazuri de intoxicacaii nregistrate in 2010 majoritatea pacienilor au fost aduli
209, 30 copii i 21 adolesceni iar in 2011 din 185 cazuri 153 au fost adulti, 23 copii si 9
adolescenti
Este necesara o atentie sporita pentru prevenirea ingestiei in special la copii care
nesupravegheati pot ingera accidental produsele depozitate impropriu precum si interzicerea
prezentei copiilor in locurile unde sunt depozitate pesticidele si in zonele de lucru.
2010
150
2011
100
50
0
Copii
Adulti
Adolescenti
2010
2011
0
Cazuri usoare
Cazuri medii
Cazuri grave
126
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
150
2011
100
50
0
Insecticide
Erbicide
Rodenticide
Cele mai multe cazuri de intoxicaii inregistrate au fost cu carbofuran 24 cazuri in 2010 si 19
cazuri in 2011.
Carbofuranul este unul dintre cele mai toxice pesticide din grupa carbamatilor (neurotoxic)
folosit ca insecticid. Intoxicatia cu acest produs este din cele mai grave, gravitate ce depinde
de calea de patrundere in organism, timpul de expunere, doza. Desi substanta este interzisa in
UE, in Romania se mai foloseste ca insecticid iar provenienta toxicului ramane in cele mai
multe cazuri necunoscuta.
Se impune un control mai riguros n privina respectrii dispoziiilor legale ce reglementeaz
regimul pesticidelor de ctre organele responsabile ce ar trebui s elucideze modul n care
unele produse au ajuns la ndemna populaiei.
Este necesar o supraveghere atent a copiilor n familie n anul 2010 au fost raportate 30
cazuri de intoxicaii acute neprofesionale cu pesticide la copii si 23 in 2011, precum i o mai
bun informare i educare a adulilor ce folosesc produse pesticide n agricultur i profilaxia
sanitar-uman.
Si in 2010 si 2011 au fost 7 judete care au raportat 0 intoxicatii in ambii ani (Alba, Arad,
Brasov, Buzau, Caras Severin, Olt si Teleorman).
In 2010 cele mai multe cazuri au fost raportate de DSP Bucuresti 39 urmata de DSP Prahova
33 si DSP Dolj 23 cazuri.
In 2011 DSP Bucuresti a raportat doar pe primele doua trimestre ale anului 8 cazuri, DSP
Prahova 33 si DSP Mures 24 cazuri de intoxicatii.
127
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CAPITOLUL VII
UTILIZAREA PRODUSELOR COSMETICE
Biochim Irina Tanase CNMRMC
Cosmeticele reprezint o categorie de produse de larg consum, cu urmtoarele riscuri
specifice pentru starea de sntate a populatiei generale:
patologie divers asociat etiologic de contaminarea chimic /microbiologic
expunere cumulativ pe ci multiple: dermal, inhalare i oral ;
compoziie variabil, format din numeroase substane a cror profil toxicologic este
uneori incomplet cunoscut;
- frecvena mare de utilizare pentru toate grupele de vrst ;
- numr crescut de indivizi expui, inclusiv grupuri populaionale sensibile (ex.
imunitate sczut sau compromis, alergii, alte patologii pre-existente);
Problemele tipice asociate cu folosirea cosmeticelor implic iritaiile i alergiile. Reaciile
alergice sau de sensibilizare pot fi asociate cu un ingredient, fiind generate de sensibilizarea
anterioar la un anumit chimical sau la unul similar din punct de vedere structural. Reaciile
alergice nu prezint o relaie obinuit doz-rspuns. Pentru existena unei reacii alergice
este necesar ca un chimical sau un metabolit al acestuia s se combine cu o protein a
organismului pentru a forma un antigen; organismul produce anticorpi, iar interaciunea
antigen-anticorp provoac alergia.
La cosmetice, rspunsurile obinuite cuprind dermatite nsoite de prurit al pielii sau
inflamarea membranelor oculare. Unele probleme sunt incidente izolate, precum aplicarea
produselor pe pielea lezat sau folosirea sensibilizanilor slabi care afecteaz o parte foarte
mic a populaiei. Studiile evideniaz numai o parte a reaciilor adverse care au loc n
realitate, deoarece un consumator care suspecteaz c un produs i cauzeaz o problem va
nceta s l mai foloseasc, fr a-l raporta autoritilor n sntate. n consecin, raportele
tind s evidenieze produse care determin dermatoze acute sau cronice, capabile s creeze
dizabiliti.
Astfel la nivel naional, n anul 2010 au fost nregistrate 12522 cazuri de dermita seboreic i
104013 cazuri de dermit alergic de contact, incidena cea mai crescut fiind la populaia cu
vrsta sub 1 an : 1176,13/100000 vs. media pe ar de 58,43/100000 pentru dermita
seboreic i respectiv 4841,55/100000 vs. 485,33/100000 media pe ar de pentru dermita
alergic de contact (Sursa: Centrul Naional de Statistic i Informatic n Sntate Public
(CNSISP).
Cele mai grave reacii sunt cele care au loc n zona periocular, manifestate prin senzaie de
arsur n ochi, pleoape sau n mucoase, persistente i uneori fr a fi nsoite de iritaie
evident, fiind cauzate de evaporarea substanelor volatile sau potenialii iritani.
Cel mai frecvent, dermatitele de contact ale pleoapelor i zonei periorbitale sunt cauzate de
cosmeticele aplicate pe fa, unghii cu toate c reaciile pot s apar i n alte locuri.
Sunt posibile dermatite de contact iritante sau alergice care implic produse cosmetice sau
materiale pe care sunt aplicate cosmetice.
Infecia datorat produselor contaminate sau incorect conservate poate determina
conjunctivite cronice si blefarite (inflamarea pleoapelor). Cheratitele si ulcerele corneale (n
special cele cauzate de Pseudomonas aeruginosa) pot determina piederea vederii. nafar de
Pseudomonas, exist i alte organisme comune precum, Staphylococcus epidermis,
Staphylococcus aureus, i fungul numit Fusarium solanae. La nivelul Romniei n anul 2010
-
128
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
s-au nregistrat 1467 cazuri de cheratit, avnd o inciden de 6,85/100000 (Sursa: Centrul
Naional de Statistic i Informatic n Sntate Public (CNSISP).
Deoarece sunt produse care circul liber pe pia, informaiile privind sigurana cosmeticelor
se obin doar prin supraveghere, inspecie i monitorizare, iar msurile de reducere a
riscurilor se aplic numai dup stabilirea cauzalitii efectelor adverse. Din aceste motive i
pentru coerena activitilor, Comisia Europeana n colaborare cu autoritile din Statele
Membre au stabilit prioritile n cadrul Programului de Lucru [ENTR/F/3/BM/bl D(2007)]
pentru Platforma European a Autoritilor de Supraveghere a Pieei Cosmeticelor
(PEMSAC).
n relaie cu expunerea consumatorului, au fost derulate n 2010 i 2011 ase campanii
tematice de supraveghere, pentru care au fost selectai indicatori de monitorizare
chimic/microbiologic prevaleni pentru riscul generat de respectiva categorie de produs:
- monitorizarea acidului mercaptoacetic (acid tioglicolic), i a amoniacului liber din produsele
de uz profesional pentru ondularea/ndreptarea prului
- monitorizarea nitriilor din din ampoanele si gelurile de du destinate copiilor 0-3 ani
- monitorizarea numrului de bacterii aerobe mezofile, i a patogenilor: Pseudomonas
aeruginosa, Staphylococcus aureus, Candida albicans din produsele de igien (serve
ele
umede), alte produse destinate copiilor 0-3 ani (ampon i crem), produsele de protecie
solar i din cremele de ras
- monitorizarea metalelor grele (plumb, cadmiu) din produsele pentru machiaj i produsele
destinate aplicrii pe buze
Totodat, n colaborare cu Centrul Naional de Evaluare i Promovare a Strii de Sntate sau desfsurat doua campanii naionale pentru modelarea comportamentului consumatorilor n
materie de sntate, fa de riscurile generate de utilizarea tatuajelor negre pe baza de henna
avnd coninut ridicat de p-fenilendiamina (PPD) i utilizarea corect a produselor pentru
protecie solar.
Factori de mediu monitorizai i implicaiile acestora asupra strii de sntate
Acidul mercaptoacetic (acid tioglicolic) i derivatii acestuia, precum i amoniacul liber din
produsele de uz profesional pentru ondularea/ndreptarea prului
Exist rapoarte conform crora utilizarea produselor comerciale de ondulare permanent
poate determina nroire conjunctival. Doar n conditii oculzive, aceti ingredieni pot fi
iritani cumulativi i posibil sensibilizani slabi. La unii pacieni (n special persoanele care
lucreaz n saloane de coafur), tioglicolatul de gliceril a indus reacii alergice la concentraii
mai mici de 0,25%, motiv pentru care s-a considerat c aceti ingredieni cosmetici ar putea
fi folosii n siguran prin creterea duratei intervalului ntre dou utilizri, iar persoanele
expuse profesional trebuie s evite contactul cu pielea. 0+66
Hidroxidul de amoniu (amoniacul) poate cauza iritarea ochilor i a pielii. Agenii de ajustare
ai pH-ului pe baza de amoniac pot vtma grav ochii, n special soluiile concentrate,
deoarece amoniacul prezint o tendin special de a penetra corneea i de a leza structurile
profunde ale ochiului. Soluiile concentrate de amoniac pot determina arsuri ale pielii, iar cele
diluate (n special dup expuneri repetate) pot irita pielea. Iritarea la acidul tioglicolic din
soluiile de ondulare permanent a prului poate crete alergia la colorani. De exemplu,
persoanele expuse profesional din saloanele de coafur care au folosit sistemul de ondulare
la rece timp de cteva luni nu au mai putut manipula colorani pe care anterior pielea i
tolera.
n cadrul programului de monitorizare a amoniacului liber i a acidului mercaptoacetic
(acidului tioglicolic) din produsele profesionale de ondulare/ndreptare a parului, au fost
129
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
130
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
131
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
fabricaie, este admis numai n cazul n care aceast prezen este n conformitate cu
cerintele de sigurana ale produsului cosmetic, prevazute la art.5 de la Legea nr. 178/2000.
inand cont de cele prezentate anterior, s-au admis urmtoarele valori de concentraie
maxim pentru metalele grele:Plumb:20 ppm i Cadmiu:5 ppm
Plumb
Plumbul exercit efecte adverse asupra a numeroase organe i sisteme incluznd sistemul
nervos central (SNC), rinichilor i sistemului hematopoietic. Copiii sunt expui n mod
special riscului de efecte adverse subtile ale expunerii cronice de doze mici de plumb,
ntocmai ca femeile nsrcinate i fetuii. Acetia absorb aproape 50% din plumbul ingerat.
Identificarea relaiei cauzale ntre expunere i efecte este complicat datorit diferenelor ntre
timpul de expunere i timpul de apariie a efectelor. Expunerea mai mare la plumb generat
de folosirea cosmeticelor a avut loc n trecut ca urmare a folosirii preparatelor de colorare
progresiv a prului pe baza de acetat de plumb, ns n prezent plumbul este interzis spre a
fi folosit n compoziia tuturor cosmeticelor. Organizaia Mondial Sntii (OMS) a
stabilit 25 g Pb/kg corp/sptamna ca fiind consumul tolerabil provizoriu acceptat (PTWI)
la copii.
Cadmiu
Cadmiul este clasificat ca fiind carcinogen pentru om. Absorpia cadmiului prin piele este
joas (0,5%) i ar trebui s constituie o problem doar situaiile unor soluii concentrate n
contact cu pielea timp de cel puin cteva ore. Limitele orale acceptabile pentru cadmiu
includ de la 0.09 g/kg corp/zi pn la 3 ppm . OMS a stabilit un consum zilnic tolerabil
provizoriu acceptat pentru cadmiu de 1 g/kg corp/zi.
n cadrul programului de monitorizare a contaminanilor chimici, in anul 2010 au fost
prelevate cu ocazia inspeciei - 41 probe, (dublu eantionate), iar in 2011 46 probe (dublu
eantionate), din 41 de judee i municipiul Bucureti, pentru determinrile analitice de plumb
i cadmiu din trusele de machiaj. Determinrile cantitative i calitative prin metoda
mineralizrii umede sulfonitric urmat de determinare spectrofotometric de absorbie
atomic n flacar, limita de detecie a metodei fiind de 1 ppb.
Rezultatele au evideniat urmtoarele :
- valoarea medie a nivelului de plumb determinat n eantioanele analizate a fost de
0,18 ppm (DSr+/- 0,02)
- valoarea medie a nivelului de cadmiu din eantioanele analizate a fost de 0,004 ppm
(DSr+/- 0,001) ;
- Media concentraiei de plumb la eantioanele analizate a fost de cca 100 ori mai
sczut dect cea considerat ca inevitabil din punct de vedere tehnic n condiiile
respectrii bunei practici de fabricaie (20 ppm)
- Media concentraiei de cadmiu la eantioanele analizate a fost de cca 1250 ori mai
sczut dect cea considerat ca inevitabil din punct de vedere tehnic n condiiile
respectrii bunei practici de fabricaie (5 ppm)
Produsele selectate randomizat au fost analizate n privina coninutului de metale grele, toate
valorile fiind semnificativ mai sczute dect limitele autoimpuse de industrie (ghidurile
COLIPA) n condiiile respectrii bunei practici de fabricaie ale produselor cosmetice.
Astfel, valorile totale msurate nu furnizeaz motive de ngrijorare pentru sntate.
Raportarea reactiilor adverse: n anul 2010 nu au fost raportate reacii adverse generate de
produsele cosmetice, iar n anul 2011, au fost raportate dou reacii adverse, ambele
nregistrate n municipiul Bucureti - dup cum urmeaz:
132
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Marginea de Sigurana se calculeaz prin compararea relaiei dintre valoarea NOAEL critic
observat la cea mai sensibil specie folosit n studiile corespunztoare pe animale crora li
s-au administrat doze repetate i expunerea sistemic a omului n timpul folosirii produsului
de ndreptare/ondulare a prului.
CALCULUL MARGINEI DE SIGURANTA
Cantitatea maxima de ingredient aplicat (mg)
Greutatea tipic a corpului omenesc(kg)
Absorpia maxima prin piele (%)
Doza de Expunere Sistemica (mg/kg/corp)
SED
I
60
A
IxA
Marginea de Sigurana
NOAEL este egal cu nivelul la care nu se observ niciun efect advers, exprimat n
mg/kg/corp, de la un studiu adecvat de administrare oral repetat
Nota: aceast abordare prezum c valoarea NOAEL derivat de la un studiu de administrare
oral este rezultatul a 100% absorpie prin tractul gastrointestinal. Frecvent, aceasta va fi o
supra-estimare a cantitaii absorbite i astfel expunerea sistemic ar putea fi sub-estimat.
Pentru produsele care se ndeparteaz prin cltire, s-a considerat rezonabil prezumia unui
coeficient de cltire de10%,adic 10% retenie (fiind astfel disponibil pentru absorpia prin
piele).
Acidul tioglicolic (acidul mercaptoacetic)
Evaluarea expunerii la acid tioglicolic (acid mercaptoaceatic) i amoniac liber a fost efectuat
pe o determinare exact a concentraiei din produsele analizate. Au fost analizate un total de
total 20 produse in privina coninutului cantitativ de acid mercaptoacetic. Limita de detecie
a fost 2,3mg/kg. Deviaia standard relativa (RSD%) a fost < 0,1.
Concentraia maxim permis de acid tioglicolic n produsele cosmetice este 11%.
Indiferent de tipul de produs, s-a acceptat luarea n considerare a unui coeficient de partiie de
0,1, ceea ce reprezint cantitatea de produs aplicat pe scalp (COLIPA 16.01.97 BB-97/007).
Valoare NOAEL (obolan, cronic 90 zile, oral, acid mercaptoacetic) = 100 mg/kgcorp/zi.
[Sursa: Christina L. Burnett, C.L., Bergfeld W., Belsito D., Klaassen D, Marks J, Shank G.,
Slaga T., Snyder P., Cosmetic Ingredient Review Expert Panel si Andersen J, Final
Amended Report on the Safety Assessment of Ammonium Thioglycolate, Butyl
Thioglycolate, Calcium Thioglycolate, Ethanolamine Thioglycolate, Ethyl Thioglycolate,
Glyceryl Thioglycolate, Isooctyl Thioglycolate, Isopropyl Thioglycolate, Magnesium
Thioglycolate, Methyl Thioglycolate, Potassium Thioglycolate, Sodium Thioglycolate, and
Thioglycolic Acid.International Journal of Toxicology July 2009 vol. 28 no. 4 suppl 68-133
Expunerea zilnica medie (SED) a consumatorului la acid mercaptoacetic (acid tioglicolic)
din produsele profesionale de pe piaa analizate i evaluarea riscului
n calculul expunerii consumatorului, s-a luat n considerare un scenariu de caz cel mai
defavorabil, n care aplicarea produselor profesionale de ndreptare/ondulare a prului se
realizeaz o dat pe lun n cazul loiunilor permanente i 1 dat pe sptamn n cazul
loiunilor semi-permanente.
Expunerea zilnic la acid mercaptoacetic atunci cnd se folosete o loiune pentru
ondularea/ndreptarea permanent/semipermanent profesional a prului calculat dup
134
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Cant
aplicat/
Suprafata
(cm)
Parameteri
utilizare
(in kg)
Loiune de
pr
permanent
580
1/2 aria
capului
0,1
Loiune de
pr semipermanent
580
1/2 aria
capului
0,035
Frecvena
de
aplicare/zi
Factor
de
retenie
Expunerea
zilnic
(calculata)
Conc. n
produs
(mg/kg)
SED
(mg/kg/zi)
MoS
0.1
0,33 g/zi =
0,00033
kg/zi
58800
0,00097
(~0,001)
100.000
0.1
0,5 g/zi =
0,0005
kg/zi
0,0068
14705
(Rf)
1 / luna
(30 min.) =
0,03
aplic/zi
1/
sptmn
(20 min.)
0,14
aplic/zi
Calculul arat c marginile de siguran situate foarte mult peste 100 chiar n cazul n care
calculul se realizeaz pentru cel mai defavorabil scenariu de expunere (care are o
probabilitate foarte sczut de a exista n viaa reala). Cu toate acestea, trebuie subliniat c
MoS nu este calculat pentru alergie (reacie acuta) ci pentru un alt efect critic (reacie
sistemica).
Evaluarea riscului generat de acidul mercaptoacetic (tioglicolic), derivaii i srurile acestuia,
care au fost analizai n eantioane randomizate de produse profesionale de
ondulare/ndreptare a prului arat c exist o margine de sigurana de 10-1000 ori mai mare
fa de cea stabilit n ghidurile UE.
Metale grele (plumb, cadmiu)
Produsele selectate randomizat au fost analizate n privina coninutului de metale grele, toate
valorile fiind semnificativ mai sczute dect limitele autoimpuse de industrie (ghidurile
COLIPA) n condiiile respectrii bunei practici de fabricaie ale produselor cosmetice.
Astfel, valorile totale msurate nu furnizeaz motive de ngrijorare pentru sntate.
7.4. Managementul riscului la substanele monitorizate
Educaia consumatorului cu privire la:
-
135
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
136
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CAPITOLUL VIII
FACTORII DE RISC ALIMENTARI SI SANATATEA
(coordonator dr Camelia Parvan CNMRMC)
Pentru prevenirea bolilor cauzate de alimente sau alimentatia necorespunzatoare ,
organismele internationale cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii , Organizatia
Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura , furnizeaza recomandari generale privind
aportul de nutrienti la nivel populational si recomanda elaborarea de politici de prevenire a
bolilor prin evaluarea si monitorizarea calitatii si sigurantei alimentelor .
In acest sens Comisia Europeana a lansat in 2007 Strategia Europeana privind problemele de
sanatate legate de nutritie la care Romania ca membru al UE , participa prin politicile sale
nationale .
Activitati incluse in programe ca :
Strategia europeana privind nutritia, supraponderalitatea si obezitatea.
Incurajarea alaptarii la san a nou-nascutului si adoptarea Codului de marketing pentru
substitutele de lapte matern,
- Planul de Aciune pentru Alimentaie i Nutriie al Organizatiei Mondiale a Sanatatii
- Monitorizarea riscurilor cu impact pe siguranta alimentelor , sunt cuprinse la nivel
national , in cadrul Planului National Unic de Control Integrat pentru Romania
- Programelor Nationale de Sanatate al Ministerului Sanatatii - Monitorizarea factorilor
determinanti din mediul de viata si de munca obiectivul Protejarea sanatatii
publice si prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc alimentari
Aceste activitati sunt incluse in :
-
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Hiper-
Diabet
tensiune
Osteoporoz
Atero scleroz
Obezitate
Diet bogat n
grsimi
Consum excesiv de
alcool
Consum sczut de
carbohidrai
Aport crescut de
zahr
Aport sczut de
calciu
Aport sczut de
vitamine sau
minerale
138
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Consum crescut de
sare i condiment
In anul 2010 pentru evaluarea dietei si a starii de nutritie in legatura cu starea de sanatate s-au
evaluat urmatoarele:
Estimarea consumului alimentar la nivel national
Estimarea consumului alimentar la nivel individual
S-a realizat interviul cu privire la totalitatea alimentelor si bauturilor consumate pe 24 de ore,
trecute cronologic de dimineata pana seara toate mesele, inclusiv retetele de preparare. In
continuare cantitatile de nutrienti si aportul energetic al ratiei s-au calculat cu ajutorul
tabelelor de compozitie al alimentelor.
Investigatia alimentatiei este efectuata pe o perioada de cate 24 de ore.
Investigatia consumului alimentar s-a facut prin metoda interviului prin aplicarea unui
chestionar pentru fiecare persoana in parte in mediul familial.
Gospodariile care au fost investigate au fost alese in mod aleatoriu.
In fisa de ancheta s-au inscris: numele, sexul si varsta implinita la data investigatiei. De
asemenea s-a consemna profesiunea si intensitatea efortului.
Numarul persoanelor investigate a fost conform metodologiei intre 50 si 100 de persoane pe
judet , la care se adauga cei 120 de subiecti investigati de catre Centrul Regional de Sanatate
Publica Cluj .
Anchetele alimentare s-au aplicat la un esantion populational la nivel national de 836 de
subiecti, din care 503 au fost femei (60 %) si 333 barbati (40 %) in anul 2010 si 1071 de
subieci in anul 2011 din care 619 au fost femei ( 57,8% ) si 452 barbati ( 42,2%) .
Persoanele incluse in studiu au fost structurate pe categorii de varsta ( 20-45 de ani , 45-62
de ani si peste 62 de ani la barbati si 20-45 de ani, 45-60 de ani si peste 60 de ani la femei )
si de efort (usor, mediu si mare) .
Frecvena consumului pe grupe de alimente:
La ora actual, situaia alimentaiei populaiei din diferite ri se caracterizeaz prin dou
aspecte limit: pe de-o parte starea de subnutriie din rile slab dezvoltate, iar pe de alt
parte, problema supraalimentaiei din rile dezvoltate, ambele la fel de alarmante. La
intersecia acestor dou laturi trebuie s se situeze obiectivele politicilor alimentare i
nutriionale, care trebuie s vizeze eliminarea dezechilibrelor alimentare datorate insuficienei
sau excesului. Industria alimentar trebuie s susin i s vin n ntmpinarea acestor
obiective prin lrgirea sortimentului de produse, prin fabricarea unor produse care s
corespund necesitilor bine fundamentate de consum alimentar ale populaiei, respectiv a
aa numitelor produse funcionale: produse mbogite nutriional sau produse modificate,
srcite nutriional (produse hipocalorice, hipoglucidice .a.).
Studiul obiceiurilor alimentare la lotul luat n studiu s-a realizat prin cercetarea frecvenelor
alimentelor folosite uzual n alimentaie. Astfel s-au folosit chestionare cu liste de alimente
(27 de poziii), i cu un set de posibiliti de frecven a consumului, frecven cu care o serie
de alimente sunt consumate. Frecvenele investigate au fost: rar, o dat pe sptmn, de 2-3
ori pe sptmn, 1 dat pe zi i de 2-3 ori pe zi.
Frecvena consumului de carne i de preparate de carne.
Consumul de carne de porc :
- in 2010 este menionat la 30% dintre subiecti ca fiind de 2-3 ori pe sptmn. Un
procent de 34% dintre subiecti consum carne de porc 1 dat pe sptmn si 27,5%
o consuma zilnic.
139
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
- in 2011 este mentionat la 30,7 % dintre subieci ca fiind de 2-3 ori pe sptmn.
Un procent de 28,2 % dintre subieci a consumat carne de porc 1 dat pe sptmn i 2,6 %
au consumat-o zilnic.
Carnea de pasare:
- in 2010 este consumata de 9% o data/saptamana, de 21% de 2-3 ori/saptamana si de
61% dintre subiecti 1 data/zi.
- in 2011 a fost consumat de 21,6 % dintre subieci o dat pe sptmn , de 64,4 % de
2-3 ori pe sptmn i de 6,6 % dintre subieci zilnic;
- Consumul de carne de vita si oaie este rar.
n schimb aa cum reiese din analiza consumului pe grupe de alimente, in 2010 preparatele
de carne i mai ales cele semiafumate, s-au consumat frecvent, i anume: 32% de 2-3 ori pe
sptmn, 23 % o dat pe sptmn si 25% dintre subiecti consuma zilnic preparate din
carne. Ce trebuie subliniat, este consumul redus de carne de pete i anume rar n proporie
de peste 13 %, o dat pe sptmn de 36,5 %.
In 2011 analiza consumului pe grupe de alimente, arat c preparatele de carne i n mod
deosebit cele semiafumate, au fost consumate destul de frecvent: 23 % dintre subieci le-au
consumat de 2-3 ori pe sptmn, 28,0 % o dat pe sptmn i 4,5% zilnic. De remarcat si
in acest an consumul redus de carne de pete: rar la 43,7 % dintre subieci, i o dat pe
sptmn la 37,5 %.
Preferina pentru carnea roie i n special pentru cea de porc nu este o noutate, ea fiind un
obicei alimentar puternic nrdcinat n cultura noastra. Benefic pare s fie totui o relativ
scdere a consumului crnii de porc i o nlocuire parial cu carne de vit i mai ales cu
carne de pasre. n schimb crete frecvena consumului de preparate de carne i asta probabil
i din cauz c o mare parte din populaie recurge la hrana gata preparat sau semi-preparat,
ori la fast-food-uri i restaurante.
Dac punem n balan i consumul puin frecvent de pete care ar putea contrabalansa
efectele hipercalorice, hiper i dislipidemiante i colesterolemiante, ale consumului de carne
roie i de preparate de carne, putem afirma c acest obicei alimentar reprezint un serios
factor de risc, determinat de alimentaia lotului n mai multe stri patologice, de la bolile
cardiovasculare i diabet pn la afeciuni neoplazice.
Frecvena consumului de grsimi.
n aceast categorie s-a investigat frecvena consumului de unt, de untur unde s-a luat n
calcul i consumul de slnin i de ulei, unde s-a luat n calcul i consumul de margarin.
In anul 2010 consumul de untur, a avut urmtoarele variaii rar (31 %), o dat pe sptmn
(44 %), de 2-3 ori/saptamana (13%) si 1 data/zi (9%).
Untul este preferat de subiectii noastre in procent de 14% o dat pe zi, 12% de 2-3 ori pe
sptmn si 43% de 1 data/saptamana.
Analiza consumului de grsimi vegetale, ulei, arat un consum zilnic si de mai multe ori/zi la
86 % dintre subiectii interogati.
In anul 2011 consumul de untur a avut urmtoarele variaii- rar la 68,3 % dintre subieci, o
dat pe sptmn la 15,4 %, de 2-3 ori pe sptmn la 12,4% i zilnic la 4% dintre acetia.
Untul a aparut n raia subiecilor chestionai, zilnic n procent de 11,2%, de 2-3 ori pe
sptmn la 17,9 % i o dat pe sptmn la 20,3 % dintre acetia
Analiza consumului de grsimi vegetale, ulei, arat un consum zilnic la 78 % dintre subiecii
interogai.
Frecvena consumului de grsimi la lotul n studiu nu se ncadreaz n recomandrile
nutriionitilor care indic consumul ct mai rar al grsimilor saturate datorit pericolului pe
140
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
141
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
142
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Alcoolul consumat n cantiti mari, crete riscul de cardiopatie ischemic, moarte subit i
boal cerebrovascular, crete prevalena la HTA. ns consumat n cantiti mici (10-30g/zi,
n special vinul rou), are un efect protector n ateroscleroz, prin creterea HDL colesterolului, prin efectul antiagregant i prin efectul favorabil pe factorii fibrinolitici.
n ceea ce privete consumul de alcool la lotul luat n studiu, putem spune c este moderat, cu
excepia a celor 10-17 % dintre brbai i a celor 3 % dintre femei, care l consum zilnic i
care probabil nu se opresc la acele cantiti care ar avea efect protector.
In anul 2011 :
La barbati consumul de bere a fost rar sau deloc la 43% , sptmnal la 28,8 % din cazuri,
zilnic la 16.4 %, i lunar la 11,7 %
Consumul de vin la brbai cunoate aceeai frecven ca cea nregistrat pentru bere: rar sau
deloc la 49 %, sptmnal la 24,3% dintre subieci, lunar la 16,4 % i zilnic la 10%.
n ce privete consumul de buturi distilate, la brbai, consumul rmne mare: 59 % dintre ei
le consum rar, 11,3 % lunar, 17,3 % sptmnal dar 12,4 % dintre ei le consum zilnic.
La femei consumul de alcool este mult mai puin frecvent marea majoritate consumnd rar
sau de loc alcool. Rmne totui un procent de 1,2 % care consuma zilnic cele 3 tipuri de
bauturi mai sus menionate.
Frecventa consumului de sare, la nivelul lotului studiat arat c doar 4% adaug rar sare in
mancare, n schimb 92,8% dintre subieci o folosesc zilnic.
143
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Evaluarea aportului de sare in Romania s-a facut prin metoda jurnalului alimentar,
autocompletat, aplicata pe un esantion reprezentativ din punct de vedere al varstei si mediului
de provenineta (rural, urban) pentru tara noastra.
In prima etapa a desfasurarii acestui proiect, in anul 2010 a fost evaluata ingestia de sare din
populatia a 15 judete, numarul total de persoane incluse fiind de 664.
A rezultat ca cea mai mare parte din cei inclusi in esantion folosesc in pregatirea mancarii
adaosuri alimentare de tipul amestecului de legume deshidratate cu pana la 80% sare si
adauga sare si in timpul mesei. O alta constatare interesanta este ca exista persoane
hipertensive, care fac un tratament medicamentos pentru aceasta afectiune, dar care nu tin
regim hiposodat (nu li s-a spus ca acest lucru este necesar). Din acest motiv, ei nu au fost
eliminati din studiu.
Datele obtinute in urma centralizariii jurnalelor alimentare au permis tragerea urmatoarelor
concluzii:
- Consumul mediu de sare pe cap de locuitor in cele 15 judete este de 11.25 g, cu valori
mai mari pentru barbati si mai mici pentru femei.
- Consumul, raportat la obiectivul Organizatiei Mondiale a Sanatatii de 5g/zi, este mare
(dublu), desi calculul nostru nu a luat in seama eventuala cantitate de sare care se
adauga in timpul meselor si nici probabilitatea ca jurnalele alimentare sa nu
oglindeasca cu fidelitate alimentatia reala a indivizilor. Se poate presupune ca
omisiunile din jurnale ca si sarea adaugata la masa pot ridica aportul zilnic catre
valoarea de 11,5-12 g/zi.
- Cea mai mare parte din sarea consumata in Romania provine din mancaruri
preparate in casa (supe/ciorbe/mancare gatita) - 56%, urmate de carne pregatita in
casa (13%) si paine (11%). Spre deosebire de alte tari, in Romania baza alimentatiei
zilnice este reprezentata de produse gatite la domiciliu, si nu de semipreparate sau de
mancare consumata in unitati de alimentatie publica.
- Produsele cu cel mai ridicat nivel de sare sunt branzeturile, gustarile sarate si
mezelurile, dar toate sunt consumate in cantitati modice, mici sau foarte mici, asa
incat contributia lor neta este scazuta.
In a doua etapa, in 2011 s-au prelucrat jurnalele alimentare din alte 25 de judete numarul de
jurnale analizate fiind de 880. A rezultat un consum mediu de 11 g sare/locuitor, deci un
consum relativ mai mic decat cel rezultat in analiza efectuata in anul 2010. Diferenta se
datoreaza faptului ca am beneficiat de date actualizate referitoare la sarea prezenta in
mancarea de catering/restaurant si mancarea preparata la domiciliu. Prin centralizarea
rezultatelor obtinute in 2010, cat si in 2011, consumul mediu de sare, in functie de sex,
mediu de provenienta si provincie, in cele 41 de judete ale tarii si orasul Bucuresti este cel
prezentat in figura urmatoare. Numarul total de persoane care au intrat in aceasta analiza a
fost de 1457.
144
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
16.00
Ardeal
Muntenia
Moldova
Dobrogea
Medii
14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
0.00
urban
rural
urban
rural
barbati
total
femei
medii
Ardeal
10.25
10.30
10.25
10.00
10.20
Muntenia
11.35
11.20
10.25
10.25
10.76
Moldova
13.95
13.90
9.40
10.80
12.01
Dobrogea
13.60
13.50
9.90
9.90
11.73
Medii
12.29
12.23
9.95
10.24
11.18
145
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Recoltarea probelor s-a facut fie din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati
de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva (93,4 % ) fie direct din
saline (6,6 %) .
Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform HGR nr.
1904/2006 este de 95,6 % pentru probele provenite direct din saline si de 69,8 % pentru
probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati
de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva.
In anul 2011 au raportat rezultatele controlului sarii iodate toate judetele din tara si
Municipiul Bucuresti, cuprinzand un numar de 3182 de probe.
Sarea iodata analizata si raportata in anul 2011 provine : 28,5 % probe sare import Ucraina,
Belarus si Grecia, Turcia, Austria, Italia, 22,8 % de la Salina Slanic Prahova, 17 % de la
Salina Cacica , 19,7 % de la de la Salina Ocna Dej, 9,6 %.de la Salina Tg. Ocna, 2,2 % de la
Salina Ocna Mures si 0,2 % fara a se mentiona salina.
Recoltarea probelor s-a facut in procent de 93,2 % din depozite, unitati comerciale, unitati de
ambalare, unitati de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva si 6,8
% direct din saline.
Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform HGR nr.
1904/2006 este de 99,5 % pentru probele provenite direct din saline si de 72,4 % pentru
probele de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare, unitati
de industrie de panificatie, unitati de alimentatie publica si colectiva.
Procentul probelor de sare cu un continut mai mic de iodat de potasiu , analizate in 2011
146
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
24,6
25
22,7
20
15
9,6
10
5
0
Import
Slanic
Prahova
Ocna Dej
Cacica
Targu
Ocna
Total
147
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Alimentele cel mai frecvent incriminate in izbucnirile TIA din anul 2010 au fost reprezentate
de:
- lapte, preparate din lapte si branzeturi ( lapte, lapte batut, branza telemea de vaca,
branza telemea de oaie, branza de capra, burduf , cas de oaie, cas de vaca); grupa de alimente
reprezentate de lapte si produse lactate au fost implicate in aparitia a 27 de focare ,
reprezentand 38,03% din totalul focarelor din 2010.
- preparate din carne de porc (mezeluri, carnati, sarmale, carne tocata) ; in 9 focare TIA, au
fost incriminate preparatele din carne de porc , reprezentand 12,68% din totalul focarelor.
- prajituri (prajitura cremes, tort, inghetata, coliva) ; in 7 focare TIA ( 9,86 % din totalul
focarelor) au fost implicate prajiturile.
- oua ( omleta, maioneza din ou ) ; in 7 focare TIA ( 9,86 %), alimentul implicat a fost
reprezentat de oua, maioneza din ou.
In proportii mai mici au fost incriminate urmatoarele alimente contaminate:
- preparate din carne de pasare ( snitel, friptura, chebab),
- mancare gatita tip alimentatie familiala,
- peste (prajit)
- preparate din carne de vitel(caltabos).
Intr-un procent mare de focare (12,68%) alimentul incriminat nu a putut fi depistat.
Din punct de vedere al locului de producere si contaminare al alimentului, in anul 2010 a fost
inregistrata urmatoarea situatie :
in 9 focare alimentul contaminat a fost achizitionat de la magazin ( magazin de
vanzare cu amanuntul, hipermarket, tonete ambulante, chioscuri
alimentare, etc.)
reprezentand 12,68%.
- in 29 de focare , alimentul incriminat a fost achizitionat de la surse particulare
( stana, cioban, ferma, piata agro-alimentara, etc.) reprezentand 40,85%.
- in 15 focare , alimentul contaminat a provenit din gospodaria proprie (21,13%)
- in 6 focare , alimentul a provenit de la restaurant (8,45%)
- in restul de 12 focare , sursa de provenienta a alimentului implicat a fost necunoscuta
(16,90%).
Din punct de vedere al locului de consum al alimentelor incriminate, situatia este
urmatoarea:
- in 47 de focare TIA , alimentele au fost consumate in gospodaria proprie (66,20%);
- in 13 focare TIA , consumul a fost raportat la restaurant/cantina/catering (18,31%)
- in 6 focare TIA consumul a fost realizat stradal (alimente cumparate de la chioscul
alimentar, vanzatori ambulanti)), reprezentand 8,45%%;
- in 2 focare , consumul a fost efectuat la picnic, reprezentand 2,82%;
- in 1 focar TIA alimentele au fost consumate la gradinita de copii( 1,41%);
- in restul de 2 focare , locul consumatiei alimentelor nu a putut fi precizat (2,82%).
Agentii patogeni cel mai frecvent implicati sunt germeni din genul Staphylococcus si genul
Salmonella (cate 17 focare reprezentand cate 23,94%), urmate de Escherichia Coli ( 5 focare
reprezentand 7,04%), apoi de asocierea Staphylococus si Escherichia Coli ( 2 focare
reprezentand 2,82%) si de Clostridium Botulinum (2 focare reprezentand 2,82%) si in final
Proteus, Citrobacter si Rotavirus (cate 1 focar reprezentand cate 1,41%).
Intr-un numar foarte mare de focare nu au fost depistati germenii cauzali 25 de focare cu
germeni necunoscuti , reprezentand 35,21%.
Germenii patogeni implicati in izbucnirile TIA au fost identificati prin izolare de la bolnavi
( materii fecale, lichid de varsatura) pozitiva in 50,70% din focare , din alimentul incriminat
in 29,58% din focare, de la personalul care manipuleaza alimentele in 8,45% din focare si
prin examen serologic in 2,82% din focarele TIA.
148
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
149
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
NR. TOTAL
CONSUMATORI
TOTAL
NR. TOTAL
NR. TOTAL
BOLNAVI
INTERNATI
628
482
CU RISC
FOCARE TIA
103
3461
In tabelul precedent se remarca existenta unui numar mare al consumatorilor cu risc raportati
in anul 2011, comparativ cu numarul de bolnavi inregistrati in focarele respective.
Nu a fost raportat nici un deces in anul 2011.
In functie de frecventa maxima cu care au aparut alimentele contaminate in izbucnirile
focarelor TIA din 2011 , se remarca urmatoarea situatie:
1)- laptele si preparatele din lapte ( laptele de baut, smantana, cascaval, casul de oaie, de
vaca, de capra, cas indulcit , branza telemea de vaca si de oaie, branza fermentata, branza
Merisor) au determinat aparitia a 47,57% dintre focarele TIA/2011.
In cele 49 de focare TIA declansate de consumul de lapte si preparate , au fost identificati
germeni din genul Staphylococcus (Aureus) depistat in 18 focare , Escherichia Coli depistat
in 3 focare, Salmonella depistat in 2 focare , asocierea Staphylococcus si Escherichia Coli in
1 focar, iar factorii favorizanti in contaminarea alimentului au fost constituiti in majoritatea
focarelor de pastrarea si prepararea
prealabila neadecvata a alimentelor , dar si de
depozitarea nepotrivita a alimentelor, precum si alimente nesigure ca provenienta.
In 25 de focare TIA declansate de consumul de lapte si preparate , nu au fost identificati
germenii etiologici.
2) - consumul de carne de porc si preparatele din porc( salam, sunca/slanina, toba, parizer,
carnati/caltabosi, mici, cremwursti, muschi prajit , etc.) care au determinat aparitia a 14,56 %
dintre focarele TIA/2011.
In cele 15 focare TIA declansate de consumul de carne de porc si preparate, au fost
identificati germeni din genul Salmonella( B, C ) depistat in 3 focare TIA/2011 ,
Staphylococcus (Aureus) depistat in 2 focare, iar in 10 focare TIA declansate de consumul
carnii de porc agentul etiologic a ramas necunoscut.
3) - carnea de pasare si preparate din pasare (shaorma, curcan, pui prajit) au dus la izbucnirea
a 8,74 % dintre focarele TIA/2011.
In cele 9 focare TIA declansate de consumul de carne de pasare si preparate, au fost
identificati in mod egal germeni din genul Salmonella , asocierea Staphylococcus si
Escherichia Coli si Pseudomonas Aeruginosa in cate 1 focar , iar in 6 focare TIA declansate
de consumul carnii de pasare agentul etiologic a ramas necunoscut.
4) - consumul de prajituri cu crema , Dobos, prajitura Foret Noir, tort cu frisca, bomboane,
inghetata au determinat aparitia a 7,77% dintre focarele TIA/2011
In cele 8 focare TIA declansate de consumul de prajituri au fost identificati germeni din
genul Salmonella( DO ) depistat in 4 focare TIA/2011 , Staphylococcus (Aureus) depistat in
2 focare, iar in 2 focare TIA declansate de consumul de prajituri agentul etiologic a ramas
necunoscut.
150
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
61,4
60
mg/kg
50
40
29,5
30
20
14,4
25,1
18,5
10
0
M untenia
T ransilvania
M oldova
Banat
T OT AL
11,536
12,0
mg/kg
10,0
8,0
6,0
4,388
4,0
2,582
2,362
2,0
0,152
0,0
M untenia
T ransilvania
M oldova
Banat
T OT AL
152
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Valorile individuale ale produselor analizate i raportate precum i valorile medii arat c
acest tip de produse, cu excepia celor 3 produse, sunt sigure pentru consumatori din punctul
de vedere al coninutului de nitrai.
In anul 2011din 266 probe de alimente cu destinaie nutriional special s-au analizat si
raportat concentraiile de nitrai si nitrii pentru un numr de 37 formule de nceput si de
continuare (14%), 146 alimente pe baz de cereale prelucrate pentru sugari si copii de
vrst mic (55%), un numr de 77 alimente pentru sugari si copii de vrst mic (29%) si 6
alimente pentru scopuri dietetice si medicale (2%).
Rezultatele concentratiilor de Nitrati din alimentele cu destinatie nutritionala speciala -2011
153
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Calitatea microbiologica
n 2010 au fost analizate microbiologic 197 de probe de ADNS pentru un numr total de 718
parametrii n funcie de criteriile microbiologice stabilite: 327 analize conform criteriilor de
siguran a produselor alimentare i 390 pentru criteriile de igien a procesului
Ent. sakazakii
144
Listeria
183
Salmonella
144
B. cereus
180
Enterobacterii
0
50
100
150
200
154
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
155
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Toate categoriile de ADNS luate n studiu au fost conforme privind reziduurile de pesticide
analizate.
SUPLIMENTELE ALIMENTARE
Dr Gabriela Garban CRSP Timisoara
Protejarea consumatorilor mpotriva practicilor frauduloase de producere i/sau de
comercializare a unor produse care nu respect prevederile legale referitoare la securitatea i
sntatea lor s-a realizat prin efectuarea de analize microbiologice i toxicologice.
In anul 2010 analize microbiologice au fost efectuate la un numr de 149 probe de suplimente
alimentare achiziionate de la diveri distribuitori, fie din magazine de produse naturiste, fie
de la farmacii, fie din supermarketuri. Toate rezultatele ale probele analizate s-au ncadrat n
limite admisibile.
Au fost efectuate analize privind concentraia de plumb i cadmiu n 149 suplimente
alimentare. S-au raportat valori depite att pentru Pb ct i pentru Cd n cazul a dou
suplimente alimentare.
In 2010 s-au analizat un numr de 120 suplimente alimentare din 31 judee n vederea
determinrii concentraiei de nitrai/nitrai. Valori depite, adic peste 200 mg/kg, au fost
raportate pentru apte (5%) tipuri de suplimente alimentare .
In 2011 :
au fost efectuate analize microbiologice la un numr total de 140 probe de suplimente
alimentare achiziionate de la diveri distribuitori, fie din magazine de produse
naturiste, fie de la farmacii, fie din supermarketuri. Rezultatele analizelor
microbiologice au relevat doar trei suplimente alimentare cu valori depite ale
limitelor admisibile.
in laboratoarele a 35 (83 %) de DSP-uri judeene au fost efectuate analize privind
concentraia de plumb i cadmiu n suplimentele alimentare . Au fost analizate un
156
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
159
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
ADITIVII ALIMENTARI
Antonia Orban CRSP Tg Mures
Monitorizarea ingestiei de aditivi are ca scop de a descoperi dac expunerea consumatorilor
la anumii aditivi depete ingestia zilnic acceptabil (ADI). Aceste informaii se pot folosi
n reglementrile ulterioare privind reevalurea aditivilor, respectiv n recomandrile de
folosire n siguran a acestora. Datele naionale de ingestie alimentar s-au adunat prin
metoda evalurilor bazate pe nregistrrile individuale dietetice - completarea unui jurnal
alimentar sptmnal de ctre un eantion reprezentativ pentru populaia rii. Valorile de
aditivi alimentari sunt calculate pe cap de locuitor, pe mg/zi/kg corp (60 kg), i comparate
procentual fa de ADI. Estimrile astfel calculate sunt aproximative avnd n vedere c
presupun folosirea fiecrui aditiv n cantitate maxim n fiecare aliment, iar categoriilor de
alimente identificate sunt alocate toi aditivii alimentari care sunt permii a se utiliza n
acestea - conducnd astfel la supraevaluarea ingestiei.
In 2010 s-au prelucrat 437 jurnale alimentare sptmnale din 10 judee. Prin prelucrarea
jurnalelor alimentare s-au identificat 73 aditivi alimentari permii a se utiliza n categoriile de
alimente consumate , cu nivelele maxime admise precizate n cursul procesrii alimentelor.
Din cei 73 aditivi alimentari identificai 37 aditivi s-au comparat procentual fa de ADI, 21
aditivi apar cu ADI nespecificat, iar 15 aditivi nu au date ADI n raportul menionat.
Dintre cei 37 aditivi luai n studiu, la un singur aditiv E321 Butil hidroxitoluen (BHT) s-a
constatat depirea ADI cu 214,17%, ingestia medie fiind de 0,11 mg/zi/kg corp, iar ADI
fiind 0,05 mg/zi/kg corp. Acest rezultat de depire a ADI privind aditivul alimentar BHT
este n concordan cu rezultatele furnizate de celelalte ri care au efectuat i au raportat
evaluarea ingestiei de aditivi alimenatri. Concluzia Comisiei Europene a fost c este
improbabil depirea ADI pentru BHT n cele 10 ri raportoare. Ingestia real a BHT
depinde de fapt de proporia relativ a antioxidanilor folosii, i proporia produselor n
fiecare categorie de alimente care conin n realitate acest aditiv.
In anul 2011 s-au prelucrat 1586 jurnale alimentare sptmnale din 39 judee (655 jurnale
din mediul rural, 931 jurnale din mediul urban).
Prin prelucrarea jurnalelor alimentare s-au identificat 107 categorii de alimente care conin
aditivi alimentari.
Din cele 107 categorii de alimente sus menionate s-au identificat 76 aditivi alimentari
permii a se utiliza n categoriile de alimente identificate cu nivelele maxime admise
precizate n cursul procesrii alimentelor, ingestia medie calculat n mg/zi/kg corp pe cap de
locuitor fiind prezentat n tabelele 1, 2, 3.
Tabel 1.
carmines
120
1,07
21,4%
ponceau 4R
124
0,32
8,0%
erythrosine
127
0,00
0,1
2,5%
Nr.
crt.
ADI
mg/kgC
/zi
2,5
19,2%
% ADI
160
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
allura red AC
129
0,27
3,9%
indigotine
132
0,32
6,4%
133
0,23
10
2,3%
141(i),(ii)
0,15
15
1,0%
caramel III
150c
12,91
200
6,5%
10
caramel IV
150d
1,76
200
0,9%
11
carotens beta
160a(ii)
1,85
37%
12
carotenoids
160a(i),(iii),e,f
0,13
2,6%
13
160b(i)
0,00
0,065
1,8%
14
sorbates
200-203
0,19
25
0,8%
15
benzoates
210-213
0,81
16,2%
16
hydroxybenzoates para
214,218
0,00
10
0,0%
17
sulfites
220-225,227,
228,539
0,35
0,7
50,0%
18
nisin
234
0,00
0,13
0,6%
19
propyl gallate
310
0,11
0,5
22,0%
20
butylated hydroxianisole
320
0,12
0,5
24,7%
21
butylated hydroxitoluene
321
0,11
0,05
214,2%
22
tartrates
334-337
0,31
30
1,0%
23
phosphates
338-343,450452,542
2,16
70
3,1%
24
385,386
0,12
2,5
4,8%
25
polysorbates
432-436
11,33
10
113,3%
26
442
0,52
30
1,7%
27
445
0,05
12,5
0,4%
28
472e
6,89
25
27,6%
161
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
29
sucroglycerides
474
3,01
40
7,5%
30
477
4,98
25
19,9%
31
479
0,18
25
0,7%
32
stearoyl lactylates
481(i),482(i)
0,35
20
1,8%
33
523
0,01
0,1%
34
ferrocyanides
535,536,538
0,00
0,03
0,0%
35
polydimethylsiloxane
900a
0,02
1,5
1,3%
36
acesulfame potassium
950
0,35
3,9%
37
aspartame
951
0,69
40
1,7%
38
cyclamates
952(i),(ii),(iv)
0,30
4,3%
39
saccharins
954(i)-(iv)
0,54
10,8%
Dintre cei 39 aditivi luai n studiu s-a gsit depirea ADI la doi aditivi alimentari:
- E321 - Butil hidroxitoluen (BHT) s-a gsit depirea ADI cu 214,2%, ingestia
medie fiind de 0,11 mg/zi/kg corp, iar ADI fiind 0,05 mg/zi/kg corp;
- E432-436 Polisorbai - s-a gsit depirea ADI cu 113,3%, ingestia medie fiind de
11,33 mg/zi/kg corp, iar ADI fiind 10 mg/zi/kg corp;
E321 Butil hidroxitoluen (BHT) este antioxidant, ntrzie alterarea alimentelor datorat
oxidrii. Poate provoca reacii alergice la unele persoane, poate induce hiperactivitate, exist
posibilitatea creterii riscului de cancer i efecte legate de nivelul de estrogen, poate fi toxic
pentru sistemul nervos i ficat.
Acest rezultat de depire a ADI privind aditivul alimentar BHT este n concordan cu
rezultatele furnizate de celelalte ri care au efectuat i au raportat evaluarea ingestiei de
aditivi alimenatri, i apare n ghidul de raportare a datelor (Food additives Guidelines for
the preparation of working papers on intake of food additives for the Joint FAO/WHO Expert
Committee on Food Additives, Geneva, January 2001).
Toate evalurile bazate pe modele de diete sau pe nregistrrile individuale dietetice
combinnd datele naionale de ingestie alimentar cu nivelele maxime admise de GSFA
pentru utilizarea aditivilor alimentari arat depirea consistent a BHT. Ingestia medie a
BHT a fost estimat ntre 0,7-0,99 mg/zi/kgc (230-240% ADI) pentru China i USA.
Evalurile ingestiei bazate pe alte metode (folosind nivele naionale de utilizare a aditivului)
au artat nivele mult mai sczute de ingestie BHT: prin metoda poundage valorile s-au
situat ntre 0-30% ADI, prin metoda supravegherii gospodriilor casnice sau date de
comercializare ntre 20-40% ADI, iar prin metoda modele de diete ntre 10-30% ADI.
Polisorbaii, respectiv:
E 432 - Sorbitan monolaurat de polioxietilen (Polisorbat 20)
162
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Nr.
crt.
Aditiv
riboflavins
iron oxides
ortho-phenilphenols
ADI
mg/kgC/zi
101(i),(ii)
0,73
ns*
163(ii)
0,17
ns
172(i)-(iii)
0,42
ns
231,232
0,00
ns
natamicina(piramicina)
235
0,00
ns
hexamethylene tetramine
239
0,00
ns
dimethyl dicarbonate
242
0,09
ns
ascorbyl esters
304,305
0,46
ns
tocopherols
307abc
0,02
ns
10
citric acid
330
0,29
ns
11
cyclodextrin beta
459
0,02
ns
% ADI
163
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
12
stannous chloride
512
0,00
ns
13
ferrous gluconate
579
0,00
ns
14
ferrous lactate
585
0,00
ns
15
carnauba vax
903
0,42
ns
16
microcristalline wax
905c(i)
0,03
ns
17
905d
0,94
ns
18
905e
7,59
ns
19
azodicarbonamide
927a
0,01
ns
20
lysozyme
1105
0,18
ns
21
polyvinylpyrrolidone
1201
0,02
ns
*ADI nespecificat
Tabel 3.
Aditivi alimentari care nu au date ADI
Nr.
crt.
Aditiv
Cod E
Ingestie
mg/kgC/zi
ADI
mg/kgC/zi
143
0,05
-*
guaiac resin
314
0,2
tertiary buthylhydroquinone
319
0,6
381
0,0
isopropyl citrates
384
0,13
thiodipropionates
388,389
0,05
stearyl citrate
484
0,01
chlorine
925
0,07
chlorine dioxide
926
0,72
10
benzoyl peroxide
928
0,02
11
sucralose
955
0,33
% ADI
164
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
12
alitame
956
0,03
13
neotame
961
0,05
14
aspartame-acesulfame salt
962
0,12
15
castor oil
1503
0,02
16
polyethylene glycol
1521
0,01
* nu au date ADI
2% 2%
4%
2%
2%
82%
polietilentereftalat
policlorura de vinil
material necunoscut (xxx)
policarbonat
polipropilena
polietilena
sticle cu capac PE
165
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
3%0%
10%
26%
6%
13%
21%
18%
polipropilena
polietilentereftalat
policlorura de vinil
polistiren
polietilena multistrat
cartonul +PE
polietilena
poliamida/polietilena
material necunoscut (xxx)
Din totalul de 202 probe de materiale ce vin in contact cu laptele fermentat cum sunt iaurtul,
zar i produsele similare, 25.74% (52) din acestea vin n contact cu polipropilena material
deosebit de stabil, 20.79% (42) cu polistirenul, 17.82% (36) cu polietilena de diferite sorturi,
13.36% (27) cu polietilentereftalatul, 5.94% (12) cu polietilena multistrat, 2.97% (6) cu
poliamida/polietilena, 2.97%(6) cu policlorura de vinil, 0.49% (1) cu cartonul + PE si 9.90%
(20) din material necunoscut (xxx) ( a se vedea figura 2).
Valoarea migrrilor globale de componeni din masa plastica, nainte i dup contactul cu
direct cu buturi ne-alcoolice sau alcoolice de concentraie alcoolic mai mic de 5% vol si
cu laptele fermentat cum sunt iaurtul, zar i produsele similare folosind diversi simulanti
alimentari, timp de contact 10 zile i temperatura de testare temperatura camerei i 5o C nu
depesc limitele impuse de legislaie de 10 mg/dm2, respectiv 60 mg/kg.
Monitorizarea factorilor de risc: plumb si cadmiu in obiecte de ceramica.
Plumbul a fost extras si folosit in industrie si pentru produsele de uz casnic din cele mai
vechi timpuri. Populatia este expusa la plumb in primul rand prin vopsele, cutii de conserve,
racorduri plumbuite si benzina cu plumb. Plumbul ca element sau compusii anorganici ai
plumbului sunt absorbiti prin ingestie sau inhalare.
Intoxicatia cu plumb simptomatica la copii se dezvolta, in general, la nivele de peste 10 g/dl
si se caracterizeaza in primul rand prin modificari ale performantelor intelectuale(tardiv prin
scaderea coeficientului de inteligenta), prin dureri abdominala si iritabilitate, urmate de
letargie, anorexie, paloare (rezultand din anemie) si vorbire dificila.
La adulti, intoxicatia cu plumb simptomatica se dezvolta, in general, la nivele de peste 10
g/dl, timp de cateva saptamani si se caracterizeaza prin durerere abdominala, cefalee,
iritabilitate, dureri articulare, astenie, anemie, neuropatie motorie periferica si deficiente ale
memoriei de scurta durata si ale abilitatii de concentrare.
Cadmiul . Multe studii au ncercat s stabileasc consumul mediu zilnic de cadmiu care
rezult din produsele alimentare, n general, aceste studii arat c dieta medie zilnic pentru
non-fumatori care locuiesc n zone necontaminate este, n prezent, la limita inferioar a
intervalului de 10 - 25 micrograme de cadmiu ( Elinder 1985 , OCDE 1994, ATSDR 1997).
This general trend is confirmed by decreasing blood cadmium levels in the general
population in several countries during this time period ( Ducoffre 1992 , MURL 1989).
Majoritatea cadmiului absorbit se concentreaza in ficat si rinichi, in eritrocite si tesuturile
moi, cadmiul este legat sub forma de metalotioneina, o proteina cu greutate moleculara mica,
care reduce toxicitatea ionului nelegat. Acest complex este filtrat la nivel glomerular, dar
ulterior este reabsorbit la nivelul tubilor proximali. Absenta unei cai de eliminare eficiente
este responsabila pentru timpul de injumatatire biologic al cadmiului de 10-30 de ani.
166
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Expunerea acuta prin ingestie poate cauza greata, varsaturi, salivatie, crampe abdominale si
diaree severe. Efectele cronice ale expunerii la cadmiu sunt dependente de doza si includ:
anosmie, ingalbenirea dintilor, emfizem, modificari minime in functia hepatica, anemie
hipocroma microcitara ce nu raspunde la tratamentul cu fier, disfunctie tubulara renala
caracterizata prin proteinurie si cresterea excretiei urinare de (32-microglobulina si (in
intoxicatia prelungita) osteomalacie, care duce la leziuni osoase si pseudofracturi.
In cursul anului 2010, s-a realizat catagrafierea operatorilor economici, respectiv producatorii
si importatorii de obiecte de ceramica (a se vedea figura 3) .
n cursul anului 2010, s-au analizat 40 probe dintre care: 57,5% din obiecte de ceramic au
provenit din Romnia (23), 37,5% din China (15) i 5% din U.E (2) ( a se vedea figura 4).
37%
57%
167
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Figura 4 Distribuia procentual a originii obiectelor de ceramic, testate in anul 2010, ce vin n contact
cu alimentele
38%
62%
0%
Romania
China
Distribuia procentual a originii obiectelor de ceramic, testate in anul 2011, ce vin n contact cu
alimentele
Probele de obiecte din ceramica s-au recoltat din depozitele unitatilor ce fabrica sau
comercializeaza astfel de produse sau utilizeaza astfel de produse daca s-a putut identifica
tara de origine a producatorului.
Metoda utilizata pentru testarea obiectelor din ceramica: SR EN 1388-1:2002 - Materiale
i articole n contact cu produsele alimentare. Suprafee acoperite cu silicai. Partea 1:
Determinarea emisiei de plumb i de cadmiu de ctre articolele de ceramic
n tabelul urmator sunt prezentate valorile medii ale migrrilor de plumb i cadmiu din
obiectele de ceramic (g/l) pentru obiectele ceramica ce vin n contact direct cu alimentele.
n tabelul urmator sunt prezentate valorile medii ale migrrilor de plumb i cadmiu din obiectele de
ceramic (g/l) pentru materialele ce vin n contact direct cu alimentele. Este menionat c aceste
valori sunt orientative deoarece furnizorii/productorii pentru fiecare obiect din ceramic sunt
diferii.
168
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Valorile migrrilor medii de plumb i cadmiu din obiectele de ceramic (mg/l) pentru materialele
testate in cursul anului 2011, ce vin n contact direct cu alimentele
Tara
Romania
Nr.
probe
Plumb
Cadmiu
val.medie
val.medie
(g /l)
(g /l)
0.67
0.016
0.03
23
62
(fara ceramica
traditionala)
China
14
Limita admisa
0.197
0.040
4,0 mg/l
0,3 mg /l
38
(2)
Numr de
referint
Descrierea alimentelor
06
06.03
(3)
Simulanti alimentari
A
D1
D2
169
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
X/4(**)
2%
3%
3%
15%
18%
1%
15%
29%
polipropilena
polietilentereftalat
policlorura de vinil
membrana celulozica
1%
polistiren
colagen
poliamida
poliamida/EVOH
6%
polietilena
poliamida/polietilena
material necunoscut (xxx)
In figura este reprezentata distribuia materialelor utilizate pentru contactul direct preparatele
din carne, materiale testate in anul 2011.
Se observa, ca materialul cel mai des utilizat pentru contactul cu preparetele din carne este
poliamida in proportie de 32.12%.
n prezent, aproape toate alimentele care se gsesc pe pia sunt ambalate. O dat ales
materialul de ambalare, este esenial s se cunoasc dac exist vreo interaciune ntre aliment
i materialul care vine n contact.
170
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Substanele care migreaz rapid sunt substanele cu greutate mic i volatile. Cu toate c
interaciunile mici pot fi acum detectate prin metode analitice sofisticate, monitorizarea
migrrii este relativ uoar.
(2)
Descrierea alimentelor
(3)
Simulanti alimentari
A
D1
D2
X/3(**)
X(*)
171
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
23%
30%
12%
4%
5%
12%
poliamida
polipropilena
material necunoscut (xxx)
polietilena
polistiren
PE/Tie/PA/EVOH/PE
13%
poliamida/polietilena
policlorura de vinil
Din totalul de 155 probe de materiale ce vin in contact cu branzeturile, 23.22% (36) din
acestea vin n contact cu poliamida material deosebit de stabil, 12.9% (20) cu
poliamida/polietilena, 11.61% (18) cu polietilena, 11.61% (18) cu polipropilena, 5.16% (8)
cu polistiren, 3.87% (6) cu policlorura de vinil, 1.29% (2) cu PE/Tie/PA/EVOH/PE si 30.32%
(47) din material necunoscut (xxx).
Valoarea migrrilor globale de componeni din polietilen, nainte i dup contactul cu
branzeturile folosind ca simulant apa distilat si solutie de acid acetic 3%, in principal, , timp
de contact 10 zile i temperatura de testare temperatura camerei i 5o C nu depeste
limitele impuse de legislaie de 10 mg/dm2.
ALIMENTELE IRADIATE
Dr Campeanu Cristina CRSP Iasi
Iradierea alimentelor reprezint tratarea alimentelor cu radiaii ionizante. Procesul de iradiere
implic expunerea alimentelor (ambalate sau vrac) la cantiti de energie controlate, pentru
un timp specific fiecrui aliment, pentru obinerea anumitor obiective. Ea face parte din
metodele neconvenionale de conservare a alimentelor, fiind cunoscut i sub denumirea de
pasteurizare la rece sau pasteurizare prin iradiere. Alturi de metodele tradiionale de
tratare i conservare a alimentelor, tehnologia iradierii ctig n prezent un interes din ce n
ce mai mare la nivel mondial.
Produsele alimentare tratate cu radiaii ionizante, pot avea inscripionat pe etichet, pe lng
cuvintele iradiat sau tratat cu radiaii ionizante, simbolul internaional al iradierii Radura
172
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
173
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CAPITOLUL IX
CE ESTE MEDICINA MUNCII ?
mbolnvirile legate de practicarea unei meserii au fost cunoscute dintotdeauna. Intoxicaia
cu oxid de carbon trebuie s fi fost des observat n atelierele i forjele primitive, unde se
prelucra fierul nc cu 4.000 ani .C.
n cartea autorului Diodor Sicules exist o descriere impresionant a muncii sclavilor i a
bolilor lor n minele de aur din Nubia, n epoca Ptolomeilor. Istoria ndeletnicirilor antice
(ceramic, sticl, bronz, fier, colorani, piele) este plin de date interesante, din care se pot
deduce riscurile pentru sntatea muncitorilor.
La autorii antici, istorici sau naturaliti, ca: Herodot, Aristotel, Plinius, se gsesc descrieri ale
bolilor profesionale. Aceste observaii sunt referiri la cazuri izolate i nu pot fi considerate ca
fundamente ale medicinei muncii.
Prima lucrare care face legtura ntre condiiile de munc i bolile profesionale apare n
secolul al XVI-lea i aparine cunoscutului filozof, medic i chimist Georg Bauer cunoscut i
sub numele de Georgius Agricola. Acesta se stabilete n 1526 n Boemia, unde se gseau
minele, celebre pe atunci, pentru exploatarea argintului, i mai trziu, prin descoperirea n
minereuri a uraniului i a radiului. Dup 30 de ani de activitate, n 1556, public lucrarea De
re Metalica, adic despre muncile metalifere. n aceast lucrare, el descrie amnunit
muncile desfurate de mineri, accidentele de munc din min, suferinele reumatice, ale
ochilor i ale plmnilor la mineri. n descrierile sale, suferinele pulmonare la mineri apar ca
o boal pulmonar supurativ, nsoit de slbire progresiv i accentuat, care nu este
altceva, dect ceea ce denumim azi silicoza, silico-tuberculoza sau poate chiar cancerul
plmonar. El denumete dispneea acestor bolnavi drept astm.
Descrierea acestor boli este nsoit de interpretri mistice legate de credine mitologice
germanice. n De animantibus subterraneis, Agricola vorbete despre demonii i vrcolacii
minelor care sunt duhuri ce se in de ghiduii, ntre care, cea mai obinuit, era s sufle sau s
sting lampa minerilor. Cu siguran c prezena gazelor de min (dioxidul de carbon, oxidul
de carbon, metanul, hidrogenul sulfurat) era adevrata cauz a acestor ghiduii.
Un alt spirit universal al acelor vremuri a fost renumitul medic Paracelsus. El a introdus
tratamentul cu mercur al sifilisului i a fcut o descriere exact a pulberilor de min. Din
cartea sa reiese c bolile sunt de natur alchimic. De la el ne-a rmas prima monografie
asupra bolilor profesionale ale minerilor intitulat Von der Bersucht und anderen
Bergkrankheiten n care descrie viaa minerilor i munca acestora din rile unde a cltorit:
Austria, Ungaria, Danemarca i Suedia.
Fr ndoial, printele de necontestat al medicinei muncii este Bernard Ramazzini, profesor
n 1671 la Modena i n 1700 la catedra de medicin din Padova. La vrsta de 67 de ani, n
1700 el public lucrarea,,De morbis artificum diatriba.
Ramazzini scrie: ,,Medicina, ca i dreptul, trebuie s dea o contribuie la bunstarea
muncitorilor i s vad att ct poate mai bine, dac ei pot s lucreze meseriile lor fr
neajunsuri. Astfel, eu, din partea mea, am fcut ce am putut i nu am socotit nepotrivit s
intru i n cele mai mizerabile ateliere, pentru a studia misterele artelor mecanice. Cnd un
doctor viziteaz o cas a unui muncitor, s fie mulumit a sta pe un scaun cu trei picioare,
dac acolo nu exist un scaun cu speteaz. S tie s aibe timp pentru examinare i la
ntrebrile recomandate de Hippocrat, s mai adauge una: care este ocupaia dumitale?. Cu
aceste cuvinte simple s-a deschis un nou orizont medical i medico-social.
ntr-o revist pstrat la Biblioteca Academiei Romne, intitulat: Memoires pour lHistoire
des sciences, din 1705, gsim o analiz a operei lui Ramazzini De morbis artificum
174
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
diatriba. La numai 5 ani de la apariia lucrrii, aceasta era cunoscut de medicii din ara
Romneasc, ceea ce era un lucru remarcabil pentru acea vreme.
Autorul anonim al recenziei acestei opere spune c: pentru a vindeca un artizan, nu este atta
nevoie s-i lum pulsul, cum se procedeaz de obicei cu bolnavii, ct de a cunoate care este
felul lui de via i munca pe care o exercit, pentru a ti ce remedii trebuie s-i prescriem.
n ara Romneasc apare, n 1859, lucrarea lui Iuliu Baras Boalele unor meserii. El trece
n revist noxele i bolile profesionale din peste 50 de meserii.
n Transilvania, o descriere amnunit a noxelor profesionale din sec. al XVIII-lea, att ale
meseriailor ct i ale minerilor, precum i descrierea a cca. 25 afeciuni cu caracter
profesional, apar n lucrrile lui Istvan Matyus (1725-1802) i Vasile Pop (1785-1852). n
aceste lucrri se fac deseori referiri la opera lui Ramazzini i au constituit, probabil, izvorul
principal al paragrafelor dedicate patologiei profesionale.
n Moldova, prima lucrare monografic asupra unei probleme de medicina muncii o
constituie teza de doctorat a lui Mihail Zoza: Dissertatio inauguralis medico-practica de
Colica Saturnina, Viena, 1827. De asemenea, apare lucrarea lui Obregia Ocnele Moldovei,
n care se descriu condiiile de munc, accidentele de munc, ct i suprasolicitarea fizic a
muncitorilor care crau sarea.
n Banat, medicul iluminist Pavel Vasici-Ungureanu (1805-1881), cunoate i el opera lui
Ramazzani i abordeaz problemele de patologie profesional.
Primele instruciuni privind igiena muncii i salubrizarea ntreprinderilor au aprut o dat cu
unificarea serviciului sanitar din Moldova i ara Romneasc. n 1874 i 1884 se public
legea sanitar i, respectiv, regulamentul industriilor insalubre.
n Romnia, un nceput organizatoric de mare importan l-a constituit crearea n 1920 a
Departamentului Muncii i Ocrotirii Sociale, cu preocupri n domeniul medicinei
asigurrilor i igienei industriale.
Legea sanitar din 1930 i urmtoarele din acest domeniu aduc mbuntiri organizatorice n
raport cu problemele concrete de sntate ale salariailor din ntreprinderi.
n domeniul nvmntului de medicina muncii, dr. Constantin Poenaru-Cplescu a fost cel
care a susinut primele cursuri. n 1934 el public o lucrare de referin Accidentele muncii,
bolile profesionale i asigurrile sociale.
Prima lucrare din Romnia despre silicoz, a fost o tez de doctorat publicat n 1943 de
doctorul Ion Vidracu din Brad care acorda asisten medical la mina aurifer din acest
bazin minier. El a studiat silicoza pe 2 500 de cazuri.
n 1951 se organizeaz centrele sanitare i antiepidemice n toat ara, avnd i o secie de
igien industrial.
n perioada imediat urmtoare se reglementeaz declararea obligatorie a bolilor profesionale,
reorganizarea asistenei medicale n ntreprinderi, obligativitatea examenului medical la
angajare i periodic, participarea financiar, precum i asigurarea bazei materiale de ctre
ntreprinderi. n acelai timp, apar primele servicii ncadrate cu medici de specialitatea
medicina muncii n ntreprinderile mari.
Prin stabilirea, ncepnd cu 1970, a unui concept unitar de activitate de medicina muncii se
creeaz premizele sistemului actual n acest domeniu.
Rolul noilor generaii de medici specialiti de medicina muncii este de a se implica n
prevenirea bolilor profesionale ca aciune de prim importan i armonizarea cu concepiile
medicinei muncii din rile Uniunii Europene.
Conceptul i orientrile generale privind medicina muncii n Romnia se axeaz pe
concluziile Conferinei Internaionale a Muncii cuprinse n Convenia nr. 161 i
Recomandarea nr.171, adoptate n 1985, precum i pe programul elaborat de ctre Biroul
Regional pentru Europa al O.M.S ,,Scopurile strategiei regionale europene privind sntatea
pentru toi.
175
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
176
2011
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
1998
1997
1996
1995
1994
1993
1992
1991
1990
1989
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
2009
2010
2011
250
200
150
100
50
0
250
Arge
125
Dolj
73
Prahova
148
Mehedini
22
Olt
25
Maramure
33
Hunedoara
Bistria-Nsud
Suceava
Gorj
Bucuresti
54
An 2009
An 2010
An 2011
5
5
53
199
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Grafic 6.
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
aciuni n anul 2008, 2009, 2010; aciunile de inspecie s-au desfurat n 4 judee, la 12
ageni economici. Tabel 1.
Judet
Unitate
ARGES
GALATI
DOLJ
FORD ROMANIA
SC HELIOS MEDICA
SC OMV PETROM ASSET
SC PAN GROUP SA
SC CRAIOVA Complex Energetic
SISSE Electrica
SC ELECTROPUTERE
CARAS SEVERIN
SUCURSALA HIDROCENTRALE
CARANSEBES
SC CAROMET
180
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CONCLUZII
n vederea prevenrii mbolnvirilor profesionale aprute ca urmare a expunerii l zgomot
profesional acolo unde msurarea i evaluarea expunerii la zgomot este peste limita maxima
admis se recomand aplicarea de msuri tehnico-organizatorice generale i individuale cum
ar fi reducerea zgomotului la surs, paravane acustice, antifonarea pereilor, utilizarea
antifoanelor externe i/sau interne. Acestea au fost luate n 34 societi, respectiv 7,1%.
Lucrtorii utilizeaz antifoane la locurile de munca unde nivelurile de zgomot depesc 80
dB(A) n proporie de 89,1% (425 uniti).
Considerm util ntocmirea unui ghid reactualizat cu metodologia de investigaie a noxelor
profesionale i a indicatorilor biologici.
n supravegherea strii de sntate a expuilor la azbest propunem:
-Instruirea specialitilor pentru aciunea de supraveghere/inspecie specific domeniului
(expunerea profesionala la azbest);
-ntocmirea unui format de Registru unic de expunere deoarece n prezent forma sa este
diferita de la un angajator la altul iar datele difer de la date de tip numeric (numr de
angajai expui/an) la date de tip nominal (nume angajat/CNP, secie/loc de munc, informaii
despre expunere).
Pentru a rezolva disfunctionalitatile registrelor de expui propunem:
standardizarea registrelor de expui dupa un model recomandat de specialisti;
instruirea personalului care face completarea registrelor;
schimbul de date dintre registrul de expui i dosarele individuale de medicina
muncii.
Pentru optimizarea activitii n anul 2012 propunem:
imbunatatirea metodologiei prin modificarea colectarii datelor i definirea mai
clara a activitatilor din DSP;
181
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
182
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
n Romnia au existat mai multe surse de expunere profesional la azbest. La sfritul anilor
1970 s-a deschis o exploatare minier pentru crizotil la Dubova, n judeul Mehedini.
Calitatea azbestului era inferioar iar cantitile exploatate erau mici ceea ce a dus la
nchiderea minelor. Cea mai mare parte a azbestului a provenit din Rusia i Ucraina (amozit,
crocidolit) dar i din Canada (crizotil). Utilizarea azbestului s-a fcut n mai multe activiti
industriale: piese i elemente de frnare (pe baz de crizotil), sisteme de etanare de tipul
garniturilor, nurului, produse i materiale prefabricate pentru construcii (azbociment, plci
de azbociment, conducte din azbociment cu coninut mixt de crizotil i crocidolit n proporie
de 5:1), esturi ignifuge (crizotil). Multe din aceste activiti s-au redus sau au disprut
treptat, mai ales dup anul 1990.
In Romania producerea, comercializarea si utilizrea azbestului au fost interzise cu
incepere de la data de 01.01.2007, cu exceptia unor categorii de activitati prevazute in HG
1875/2005. In acest fel, expunerea la azbest a lucratorilor a fost semnificativ diminuata dar nu
a fost complet eliminata.
Din datele obtinute de Inspectia Muncii, prin campania de prevenire a expunerii la azbest,
a reiesit urmatoarea evolutie a cantitatilor de azbest utilizate in Romania:
-
184
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Bolile maligne induse de azbest se manifesta clinic dupa 20-40 de ani de la expunere. S-a
constatat ca in tarile care au interzis utilizarea azbestului in anii 1970 incidenta acestor boli
continua sa creasca. Anual, in lume, se raporteaza 100 000 cazuri de cancere noi datorate
azbestului. Scaderea incidentei in Europa este asteptata abia dupa anul 2030. Riscul
cancerigen creste in cazul fumatorilor, riscul lucratorilor care fumeaza este mai mare decat
cel al lucratorilor care nu fumeaza.
Supravegherea expunerii la azbest si inspectia masurilor pentru protejarea sanatatii fata de
acest risc fac parte din activitatile de protejare a sanatatii si prevenirii imbolnavirilor asociate
factorilor de risc ocupationali, se desfasuara anual/bianual incepand din anul 2007 si sunt
fundamentate de cerintele impuse de Directiva 89/391/CEE, Directiva 2009/148/CE
(transpusa prin HG 1875/2005, cu modificari si completari ulterioare), strategia CE pentru
sanatate si securitate in munca pe perioada 2007-201, Legea 319/2006 privind sanatatea si
securitatea in munca.
Pentru a raspunde acestor cerinte, in anul 2008 a fost initiata supravegherea expunerii la
azbest si monitorizarea masurilor pentru protejarea sanatatii fata de acest risc desfasurata
conform metodologiei elaborate de CRSPB si implementata la nivel national prin intermediul
directiilor de sanatate publica locale.
Scopul principal este de a urmari punerea in aplicare a legislatiei specifice si de a evalua
dificultatile propunand masuri relevante de sprijin pentru autoritatile de sanatate publica cu
competente in implementarea legislatiei.
Au fost luate in supraveghere toate unitatile economice (136) care in anul 2007 erau
inregistrate pentru utilizarea/comercializarea azbestului/produselor cu continut de azbest pana
la data interzicerii acestuia (01.01.2007). Pina in anul 2011 au fost efectuate activitati de
supraveghere si control la 83 dintre acestia aflati inca in activitate. Obiectivele au fost:
inspectia modului de supraveghere a sanatatii lucratorilor expusi la azbest, a modului
de evaluare a riscurilor, a modului de notificare in activitatile care implica materiale
cu continut de azbest (produse/deseuri)
initierea registrului national al expusilor la azbest pe baza colectarii datelor din
registrele de expunere ale lucratorilor si a datelor din dosarele de medicina muncii
identificarea dificultatilor intampinate in implementarea legislatiei cu privire la
supravegherea starii de sanatate a lucratorilor expusi.
Majoritatea agentilor economici au eliminat complet azbestul dupa interzicerea acestuia
in 2007 (grafic 1).
Altii, continua sa detina materiale cu continut de azbest sub forma deseurilor sau a
elementelor de constructie diverse (placi de acoperire, izolatii diverse, tubulaturi de ventilatie
etc). Indepartarea elementelor de constructie nu este obligatorie prin lege dar atunci cand este
necesara trebuie facuta cu firme specializate. Au fost identificate 6 societati care pe langa
indepartarea azbestului preiau deseurile si le depoziteaza in conditii speciale in judetele
Neamt, Ialomita, Valcea, Ilfov, Bihor, Mures.
185
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Grafic 1: Situatia agentilor economici care mai detin azbest/materiale cu continut de azbest
7
6
5
4
3
2
VN
TL
VL
SV
TM
SB
SJ
SM
NT
OT
MS
IF
MH
GJ
DJ
GL
CV
DTA
CJ
BZ
CS
BV
BR
BT
BH
1
AG
judete
2007
2010
2011
nr expusi
2007
2008
2009
ani
186
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
- Legea nr. 95/2006, privind reforma n domeniul sntii, Titlul I, Sntatea Public;
- Legea nr 111/1996 privind desfurarea n siguran, reglementarea,
autorizarea i controlul activitilor nucleare, cu modificarile si completarile ulterioare, care
in art 39(1), prevede c Ministerul Sntii organizeaz sistemul epidemiologic de
supraveghere a strii de sntate a personalului expus profesional i a condiiilor de igien n
unitile n care se desfoar activitile nucleare;
- Normele fundamentale de securitate radiologica (2000)
Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitii i sntii n munc i HG nr. 1425/2006
privind Normele de aplicare ale acestei legi cu modificrile i completrile din HG
955/2010.
Aa cum se prevede n Directiva Cadru European 89/391/CEE, avnd corespondent n
legislaia romneasc Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n munc (Capitolul III,
Art.7):
Hotrrea de Guvern nr. 355/2007, privind supravegherea sntii lucrtorilor,
reglementeaz cerinele examenelor medicale profilactice la angajare, de adaptare, la
examenul medical periodic, la reluarea activitii, ca i noul concept de promovare a sntii
la locul de munc;
Hotrrea de Guvern nr. 1414/2009 reglementeaz organizarea i funcionarea
Institutului Naional de Sntate Public Bucureti i Ordinul 261/2010 privind aprobarea
organigramei i a Regulamentului de organizare i funcionare ale Institutului Naional de
Sntate Public Bucureti; Ordinul nr. din 30 martie 2010 privind aprobarea organigramei i
a Regulamentului de organizare i funcionare ale Institutului Naional de Sntate Public
Bucureti
Ordinul ministrului sntii nr. 431/2004 privind organizarea i funcionarea
laboratoarelor i compartimentelor de igiena radiaiilor ionizante aflate n reeaua
Ministerului Sntii;
Ordinul ministrului sntii nr. 944/2001, privind supravegherea strii de sntate a
personalului expus profesional la radiaii ionizante
Aspectele urmarite
Sunt urmrite o serie de variabile:
- structura populaiei de expusi profesional la radiatii ionizante pe grupe de vrsta,
profesii (conform Codului Ocupatiilor din Romania), sexe si domeniul de activitate clasificarea lor pe tipuri de practici radiologice (medical si nemedial);
- modalitatile de supraveghere a starii de sanatate a expusilor profesional la radiatii
ionizante;
- distributia in tara a medicilor de medicina muncii abilitati in supravegherea starii de
sanatate a expusului profesional la radiatii ionizante.
- datele dozimetrice inregistrate,
- datele medicale inregistrate (prin medicii de medicina munci abilitai i prin
cabinetele medicale abilitate n supravegherea strii de sntate a personalului expus
profesional la radiaii ionizante),
- situaiile de supraexpunere (depistarea, anchetarea, investigarea medical i raportarea
lor).
Colectarea datelor
Datele sunt colectate de ctre laboratoarele teritoriale de igiena radiaiilor si colectivele de
medicina muncii din Directiile de Sanatate Publica judetene si a Municipiului Bucuresti.
In acest sens este necesara completarea tabelelor din metodologie, dupa cum urmeaza:
188
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
Numarul obiectivelor in care se regasesc expusi la radiatii ionizante prin activitatea pe care o
desfasoara si evolutia acestui numar 2002-2011 se regaseste in graficele de mai jos :
189
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
190
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
Conform evidentelor reiese ca sunt 10 judete in care nu exista medici de medicina muncii
abilitati in supravegherea medicala speciala a expusilor profesional la radiatii ionizante. In
aceste judete exista 943 de expusi profesional. Acesti lucratori expusi profesional la radiatii
ionizante sunt supravegheati medical de catre medici din alte judete, de unde si controlul
deficitar si raportarea incompleta a datelor solicitate in metodologie.
Lucrarea de fa ilustreaz sinteza comentat a datelor primite din partea Directiilor de
Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti.
Astfel in anul 2011 s-au raportat un numar total obiective in evidenta laboratoarelor de igiena
radiatiilor: 3691, un numar total de expusi profesional la radiatii ionizante de 14853, din care
8135 femei si 6709 barbati. Pentru 4550 de expusi profesional la radiatii ionizante am primit
191
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CAPITOLUL X
MEDIUL SI SANATATEA PERSPECTIVE
Din CAPITOLELE anterioare reiese faptul ca exista o stransa interdependenta intre
schimbarile din mediul de viata si munca in care ne desfasuram activitatea si starea noastra de
sanatate , care implicit ne poate oferi o calitate a vietii mai mult sau mai putin satisfacatoare.
Ritmul de dezvoltare a societatii moderne si ritmul de exploatare a resurselor pe care ni le
ofera mediul , au dus la schimbari in modul de adaptare si reactionare a populatiei din punct
de vedere al constientizarii asupra pastrarii valorilor de mediu, pentru a putea avea o stare de
sanatate cat mai optima.
Astfel cresterea nivelului de cunoastere a impactului pe care factorii din mediul de viata si
munca il au asupra sanatatii populatiei, a dus in ultima perioada, la nivel international , la o
crestere a importantei acestui domeniu, la o constientizare a acestui lucru si la unirea tuturor
domeniilor cu o posibila implicare in vederea scaderii degradarii mediului si implicit a starii
de sanatate a populatiei.
Experientele trecute , ale tuturor celor care au studiat domeniul , au demonstrat ca din pacate
este nevoie cateodata de perioade mai lungi, de mai multi ani, pana cand sa se poata
demonstra legatura dintre un anumit factor de mediu si influenta asupra sanatatii sau pana
cand sa poti concluziona asupra unei anumite tendinte specifice a unui indicator de sanatate
care poate sau nu sa fie influentat de un anumit factor de mediu.
In acelasi timp schimbarea si actualizarea continua a legislatiei in acest domeniu, necesita un
efort suplimentar din partea tuturor care lucreaza in acest domeniu.
Astfel devine un pilon indispensabil stabilirea si intarirea mecanismelor existente, care
constuie garntia implementarii effective, prin promovarea implementarii locale a tuturor
mecanismelor existente si viitoare , printr-o colaborarea optima cu alte sectoare, prin
aplicarea ,actualizarea si imbunatatirea legislatiei si prin cresterea performantei sistemelor de
sanatate si mediu.
Se pot contura mai multe directii principale :
192
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011
194
CENTRUL NATIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR- RAPORT SANATATE SI MEDIU 2010-2011