Sunteți pe pagina 1din 14

Semiologia aparatului digestive

Tulburari de apetit
Anorexia- scaderea marcata pana la disparitie a apetitului.
Cauze:
Gastrita etilicului
Neo digestive (gastric, pancreatic, hepatic, colon) si extradigestive
Boli infectioase: septicemii, sdr febrile prelungite
DZ decompensat
IRC
Boli endocrine
Boli psihice: anorexia nervoasa
Caracteristici clinice:

Scadere in greutate

Amenoree secundara

Bradicardie

Lipsa generalizata a tesutului adipos, dar cu conservarea glandei mamare

Hirsutism

Piele aspra, de culoare galbuie

Edeme

Sitofobia- este o anorexie selectiva pentru alimente solide, conditionata de teama de a nu


produce durere in timpul masticatiei.
Cauze:
Stomatita aftoasa, ulceroasa
Diverticuli esofagieni
Cancer esofagian, gastric
Hiperorexia- reprezinta exagerarea senzatiei de foame.
1

Poate fi:
Fiziologica: cresterea, sarcina
Patologica: ulcer duodenal, parazitoze, psihoze senile, DZ, hipertiroidie
Polifagia (hiperfagia)- este hiperorexia insotita de comportament alimentar aberant,
cu nevoia ingestiei unor cantitati mari de alimente (gastropareza diabetica, encefalite,
leziuni hipotalamice).
Bulimia- se caracterizeaza prin hiperorexie si lipsa senzatiei de satietate.
Pervertirea apetitului (parorexia) dorinta de a consuma substante/alimente neobisnuite
malacia foame de alimente acide si excitante
pica dorinta de substante nealimentare (var, nisip)
geofagie - pamant
pagofagie gheata
Cauzele parorexiei
afectiuni psihice

deficiente mintale

deficit vitaminic/microelemente

Setea senzatie de uscaciune a mucoaselor, legata de perceptia constienta a nevoii de a


ingera lichide.
Polidipsia - exagerata a nevoii de a ingera lichide

episodica: alimente sarate, alcool, DZ, tensiune nervoasa

permanenta:
- primitiva: centrala, stari nevrotice, potomanie
- secundara: boli cu pierderi de lichide (renale/extrarenale)

Oligodipsia consum redus de lichide

Dispepsia
Definitie: cuprinde diferite tipuri de tulburari ale digestiei (gastroduodenala, biliara,
intestinala, pancreatica)

Greata repulsie fata de alimente + disconfort faringian si/sau epigastric

simptome de insotire: hipersalivatie, paloare, transpiratii, hTA

mecanism:

excitarea directa a centrilor bulbari (adm de citostatice)


pur cortical
manifestare reflexa (colici)
afectiuni extradigestive (sarcina, migrene)
Varsatura - evacuarea brusca a continutului gastric sau intestinal, pe cale bucala, datorita
contractiei simultane a musculaturii peretelui abdominal, diafragmului, pilorului, musculaturii
stomacului, inchiderea epiglotei si deschiderea concomitenta a cardiei
Mecanisme de producere:
Central:excitarea directa a centrului vomitiv (bulbul cerebral)- leziuni cerebro-spinale
Periferic: stimulii actioneaza la nivelul plexului amigdalian, esofagian, stomacal,
intestinal
Clasificarea varsaturilor (in functie de stimulul de origine):
Varsaturi centrale

Nu sunt precedate de greata

Apar spontan, fara efort

Au caracter exploziv

Apar in afectiuni ce evolueaza cu HIC (meningite, tumori/abcese cerebrale, hemoragii


cerebrale) sau dupa adm de substante/medicamente (nicotina, supradozare digitalica)

Varsaturi periferice:

Sunt precedate de greata

Se insotesc de efort de varsatura

Varsatura esofagiana- poate fi considerata o simpla regurgitatie deoarece contine mucus,


saliva si alimente putin modificate (este o varsatura falsa pt ca nu se produce cu efort).
Cauzele cele mai frecvente: stenoza esofagiana (tumori, diverticuli), cardiospasm.
Varsatura gastrica- precedata de greata, se insoteste de effort de varsatura, nu este exploziva.
Calmeaza sau diminua durerea epigastrica. Cauzele cele mai frecvente: UG/UD, gastrite.

Varsatura intestinala- este precedata de greata si effort de varsatura. Continutul varsaturii


permite orientarea rapida asupra obstacolului: abundenta, franc bilioasa (duodenal), caracter
fecaloid (obstructii intestinale joase)
Caractere semiologice ale varsaturilor
Frecventa

sporadice: digestive (indigestii) si extradigestive (IMA, morfina, digitala)

frecvente: digestive (UGD, stenoza pilorica, colecistopatii cronice) si extradigestive


(sarcina, IRC)

incoercibile: pancreatita acuta, criza tabetica, holera, gastroenterite acute, ocluzii


intestinale, toxiinfectii alimentare

Orarul

matinala: alcoolici, IRC, stenoza pilorica, la gravide

precoce dupa ingestie: gastrite acute, perigastrite, nevropatii

la 1-4 ore postprandial: gastrite hiperacide, UG, cancer gastric

tardiv postprandial (4-6 ore): UD, staza duodenala

la 12-14 ore postprandial: stenoza pilorica

Cantitatea

abundente: stenoza pilorica, criza tabetica, stenoze/volvulus intestinal, uremie,


sarcina toxica

regurgitatii importante: megaesofag congenital/dobandit

Mirosul
fad (in hipoaciditate)
ranced (stenoza pilorica)
acetona (DZ decompensat)
acru (UG/UD cu hipersecretie acida)
fecaloid (ocluzia intestinala)
Compozitia (depinde de timpul scurs de la ingestie si de segmentul afectat)

particule fine cu miros acru (v. gastrice)

varsaturi abundente + resturi alimentare vechi (stenoza pilorica, staza gastrica)

bilioase, galben-verzui (staza duodenala)

mucus (staza gastrica, proces proliferativ)

striuri sangvinolente (efort de varsatura)

sange rosu/negricios (hematemeza)

Tipuri particulare de varsatura


Hematemeza hemoragie cu origine la nivelul tubului digestiv (esofag, stomac, duoden pana
la unghiul duodeno-jejunal TREITZ).
Deci hematemeza reprezinta varsaturi cu sange ( rosu, rosu-brun, cu cheaguri sau negru, in
zat de cafea, in functie de gradul de digestie, adica de perioada de stagnare n stomac). Este
forma cea mai grava de HDS.
De obicei sangele provenit din HDS si stagnat in stomac are o culoare maroniu inchis, prin
actiunea acidului clorhidric asupra hemoglobinei
Etiologia hematemezei:
Esofagiana:varice esofagiene (expresia hipertensiunii portale frecvent intalnita in
ciroza hepatica), esofagite, tumori, diverticuli, sdr. Mallory-Weiss (generat de varsaturi
repetate ce provoaca fisuri profunde in mucoasa eso-gastrica; apare frecvent la
alcoolici)
Gastro-duodenala: UG/UD, cancer gastric, diverticuli gastrici, polipoza gastrica.
Tulburari de hemostaza: afectiuni hematologice, afectiuni vasculare
Cauze iatrogene: AINS, anticoagulante, corticosteroizi
varsatura purulenta
cauze: perforatia in stomac a unui abces al peretelui gastric sau al organelor de vecinatate
varsatura cu paraziti: ascarizi, strongiloides, proglote de tenie
varsatura cu calculi biliari: fistule intre coledoc-duoden, vezicula biliaraduoden/stomac
Halena
Halena modificarea mirosului aerului expirat
cauze digestive
- igiena deficitara a cavitatii bucale
- carii dentare
5

- amigdalita cronica criptica


- faringite
- stomatite infectioase
- toxice (Bi, Pb, Hg)
- gingivite
cauze extradigestive: DZ (miros de acetona), afectiuni renale (miros amoniacal),
hepatice (foetor hepaticus-miros de ficat crud si ridichi)
Modificarea gustului
Ageuzie- pierderea gustului pentru alimente (tumori cerebrale, nevroze)
Hipergeuzie- exagerarea senzatiilor gustative (degustatori, bucatari, gravide,
nevropati)
Gust amar- in afectiuni hepato-biliare
Gust acru (acid)- in gastrita hiperacida
Gust dulce- DZ, intoxicatia saturninica (Pb)
Gust metalic: nevrotici, dantura protezata cu aliaje metalice, anemia Biermer
(pernicioasa-B12)
Durerea abdominala
Durerea epigastrica:
Cauze abd: UGD, gastrite ac/cr, cancer gastric, cancer de lob stg hepatic, litiaza
biliara, colecistita, boli pancreatice, perforatia apendiculara
Cauze extraabd: IMA
Durerea in hipocondrul drept:
Cauze abd: afectiuni ale veziculei biliare, hepatite ac/cr, UD
Cauze extraabd: afectiuni ale bazinetului si rinichiului dr.
Durerea in hipocondrul stang:
Cauze abd: UG penetrant, procese de perisplenita, tromboflebita venelor splenice,
abces splenic
Cauze extraabd: pielita si litiaza renala stg

Durerea in fosa iliaca dreapta:


Cauze abd: apendicita ac/cr, inflamatia cecului (tiflita) si a tesutului din jur
(peritiflita), diverticuloza colonica dr si cecala, TB cecala
Cauze extraabd: afectiuni ale aparatului genital (salpingita, chist ovarian, anexita,
sarcina extrauterina, orhite), afectiuni ale aparatului urinar
Durerea in fosa iliaca stanga:
Cauze abd: diverticuloza de colon stg
Cauze extraabd: afectiuni ale aparatului uro-genital
Durerea in flancuri:
Cauze abd: afectiuni ale colonului ascendent (pe dreapta) si descendent (pe stanga)
Cauze extraabd: afectiuni ale ureterelor
Durerea in mezogastru: afectiuni ale colonului transvers, ale intestinului subtire (de la unghiul
duodeno-jejunal pana la valvula ileo-cecala)
Durerea in hipogastru:
Cauze abd: afectiuni ale rectosigmoidului
Cauze extraabd: afectiuni ale vezicii urinare si organelor genitale
Principalele tipuri de durere in afectiunile digestive
ODINOFAGIA
Durere la deglutitie
Este perceputa ca o durere constrictiva
Este localizata la baza gatului, retrosternal sau epigastric superior
Se asociaza frecvent cu disfagia
Poate fi:
Inalta (orofaringiana)- alimentele nu pot fi inghitite si sunt regurgitate in faringe si
nas. Se intalneste in cancerul de limba, abcesul amigdalian
Mijlocie- traduce prezenta unui obstacol functional (spasm) sau organic la nivel
esofagian
Joasa- prin afectari functionale sau organice ale cardiei
7

PIROZIS
Este durerea cu caracter de arsura perceputa in regiunea epigastrica superioara si
retrosternala cu iradiere la baza gatului
Apare episodic la persoane sanatoase (consumul unor alimente puternic condimentate,
bauturi alcoolice)
Este asociat frecvent cu RGE
Cauze:
o Esofagita de reflux
o Polipi cardiali
o UG/UD
o Cancer gastric cardial/piloric
o Hernie hiatala (triada: pirozis+ regurgitatii acide+ eructatii)
o Medicamente iritante ale mucoasei gastrice (AINS)
o Sarcina
DUREREA ULCEROASA
Este o durere cu caracter de crampa, distensie, torsiune, apasare
Sediul durerii:

Epigastric: UG la stg liniei mediene si UD la dr liniei mediene

Retrosternal in ulcerul cardiei

Hipocondrul drept in ulcerul penetrant in ficat, ligamentul gastro-hepatic, perforatia la


nivelul cailor biliare

Hipocondrul stang in ulcerul gastric de fata posterioara

Zone de iradiere:

Subcostal si paravertebral stg- in UG

In hipocondrul drept- in UD

Precordial (pseudoangor)- in ulcerul micii curburi gastrice

Ritmicitatea durerii (variatia durerii cu orarul meselor):

o In UG- alimentatia calmeaza durerea pentru 30-60 minute, apoi aceasta reapare si tine
cateva ore pana la golirea completa a stomacului.
o In UD- alimentatia calmeaza durerea 1-4 ore si aceasta reapare postprandial tardiv,
inaintea mesei urmatoare. Poate apare si durerea nocturna sub forma de foame
dureroasa.
!!! Cand durerea isi pierde ritmicitatea si devine continua este foarte probabil penetratia
in organele din jur.
Periodicitatea- din cursul unui an se exprima in functie de anotimpuri: primavara si
toamna
Simptome de insotire a durerii:
o Greata, varsaturi
o Scaderea apetitului in UG si cresterea apetitului in UD
o Pierdere ponderala
o Constipatie
o Pirozis si eructatii prin reflux gastro-esofagian
Factorii de calmare a durerii:
o Ingestia de lapte si produse alcaline
o Tratament medicamentos antiulceros
COLICA BILIARA
Durere cu debut in prima jumatate a noptii
Circumstante de aparitie: pranzuri copioase, bogate in lipide (oua, maioneza, crme,
frisca), consum de alcool, effort fizic
Caracterul durerii: permanent, cu paroxisme (apasare, strivire, sfasiere)
Sediul durerii: hipocondrul drept
Iradiere: la baza hemitoracelui drept, interscapulo-vertebral dr si umarul dr.
Durerea este accentuata de inspirul profund
Bolnavul este anxios, cu trunchiul usor flectat anterior, prezinta greata si varsaturi
bilioase; uneori este februl, cu abdomenul meteorizat

La examenul clinic, manevra Murphy este pozitiva (la palparea profunda in


hipocondrul dr, durerea blocheaza inspirul bolnavului)
De asemeni se poate insoti de icter scleral si emisia de urini hipercrome
Cauze: litiaza veziculara, diskinezie bilio-veziculara, colecistite.
DUREREA PANCREATICA
Simptomul major al pancreatitei acute (marea drama a abdomenului)
Sediul durerii este epigastric sau mezogastric
Iradiere: tipic in hipocondrul dr si stg (in bara), uneori cuprinde in semicentura baza
hemitoracelui stg, iradiind in regiunea scapulo-humerala stg si atipic in fosele iliace,
hipogastru
Caracterul durerii: continua, violenta, rezistenta la analgezicele obisnuite
Fenomene de insotire: varsaturi incoercibile (alimentare- bilioase- zat de cafea)varsaturile nu calmeaza durerea; hipotensiune arteriala, tahicardie, dispnee
COLICA INTESTINALA
Se prezinta sub forma de crampe periombilicale, la intervale scurte, calmate de
apasare si aplicatii de caldura locala
se insoteste de greata, varsaturi, emisie de gaze (colica flatulenta) si materii fecale
lichide sau semisolide.
COLICA APENDICULARA
Durere brusc instalata in fosa iliaca dreapta, iradiata epigastric
Se insoteste de hiperestezie cutanata, contractura reflexa a musculaturii abd, greata,
varsaturi, febra.
TENESME RECTALE
Senzatie de tensiune si constrictie in regiunea anala, cu necesitatea imperioasa de
defecatie fara realizarea acesteia sau cu eliminarea unui scaun redus cantitativ sau
numai de mucus.
Cauze: rectita, rectosigmoidita, fisuri anale, afectiuni ale prostatitei
DUREREA DIN OCLUZIA INTESTINALA
Durerea este vie, intensa, progresiva ca intensitate, cu caracter periodic (perioade
dureroase de cateva minute cu intervale de acalmie)
10

Durerea este initial localizata la nivelul sediului obstructiei, ulterior difuzeaza in tot
abdomenul
Se insoteste de varsaturi alimentare si bilioase (frecvent), varsaturi poracee (cu un
lichid cenusiu, tulbure) si eventual fecaloide.
In ocluziile intestinului gros, durerile sunt mai blande, varsaturile sunt mai rare sau pot
lipsi, distensia abdominala este insa mai accentuata.
Examenul materiilor fecale
Date generale despre scaunul normal
1. Scaunul, reziduu digestiv, conine: celuloz, resturi de amidon, corpuri moarte de
bacterii, puine fibre musculare (digerate), foarte puine particule de grsime
2. n medie se elimin/24 ore:

5 g de azot

2-5 g (maximum) de lipide

0,5 g de glucide

5mEq Na

10 mEq K

3.

100 g de materii fecale conin

acizi organici:14-20 ml NaOH N/10

amoniac: 3-4 ml/100g

stercobilin: 150-280 mg/24 ore (d culoare brun normal a scaunului).

Scaunul normal este bine format, de consisten pstoas, form cilindric, greutate
variabil (150-200g/scaun)
Caracteristici: abundenta, consistenta, culoare, miros, prezenta de elemente
anormale, numar de scaune in 24 ore
Greutatea (abundent): N = 150-200g/ scaun

n constipaie scade cantitatea (scaun hiperdigerat)

Anomalii de colon: megadolicocolon Hirschprung, volum crecut, evacuare la cteva


sptmni, n cantitate de cteva kilograme
Boala Hirschsprung este o afeciune congenital, caracterizat prin absena celulelor
ganglionare ale plexurilor nervoase mienteric i submucos, la nivelul tractului

11

alimentar distal. Absena celulelor ganglionare ntr-un segment al intestinului duce la


contracia segmentului respectiv, contracie explicat nu prin creterea activitii
excitatorii colinergice, ci printr-un deficit de activitate inhibitorie. Datorat lipsei
inervaiei intrinseci, precum i absenei relaxrii intestinale, care n mod normal
precede unda de contracie peristaltic, zona aganglionar devine spastic, cu
distensia marcat a intestinului n amonte
Consistena: normal, scaunul este pstos, legat.
1 .Semilichid diaree, colit de fermentaie, RCUH, boala Crohn
2. Colon iritabil sau spastic: scaun cu aspect de excrement de oaie
3. Constipaie de evacuare fecaloame (mase mari de fecale de consisten dur,
necesitand uneori evacuare manuala)
4. Scaun seros lichid, glbui, transparent (enterite acute, pancrteatite acute)
5. Gleros, cu mucus, de culoare alb, vscos colopatia mucomembranoas
6. Gleros, cu snge cancer rectosigmoidian
7. Noroios consisten pstoas pn la semilichid, culoare brun-inchisa RCUH,
cancer de colon
8. Scaun lienteric, pstos, semilichid sau lichid, resturi alimentare evideniate de
deficitul enzimatic: anaclorhidrie, enteropatii acute
9. Apoase sau semilichide prin accelerarea tranzitului enterita TBC, enterita cu
stafilococ, enterocolite diverse
10. Scaune apoase serosanguinolente dizenteria bacilar
11. Scaune riziforme: serozitate + mucus secretat (ca boabele de orez) n holer
12. Febra tifoid scaun verde, de piure de mazre
13. n jeleu de zmeur sau spltur de carne: dizenteria bacilar
14. Consisten normal dar coafat cu snge hemoroizi
15. Puroi i snge amestecat uniform: RCUH
16. Scaune pseudomembranoase, membran alb sau alb-cenuie: alergia digestiv
17. Scaune grsoase de culoare deschis, ca argila, voluminoase, steatoree: maladia
celiac
18. Dispepsia de fermentaie: aspect gleros, foarte aerat, abundent, miros acru
19. Dispepsie de putrefacia: pstos sau lichidian, nchis, urt mirositor
12

20. Scaun ca un creion, subire: stenoz rectal (limfogranulomatoz benign, lues,


cancer)
Boala Crohn- este intalnita la adolescenti si adulti tineri. Boala Crohn este o
afectiune inflamatorie intestinala (face parte din familia bolilor inflamatorii
intestinale - BII), care determina inflamatia si ulceratia tractului digestiv. Poate
afecta orice portiune a tubului digestiv, insa are predilectie pentru partea terminala a
intestinul subtire (ileon) si intestinul gros (colon). Boala Crohn afecteaza straturile
profunde ale tubului digestiv, cauzand ulceratii la acest nivel.
Se caracterizeaza clinic prin: diaree, dureri in fosa iliaca dreapta, subfebrilitate,
scadere ponderala, uneori tablou de apendicita acuta, palparea unui cordon dur sau
bloc tumoral in fosa iliaca dreapta. In remisiune pacientii prezinta constipatie.
RUH (rectocolita ulcero-hemoragica)-boala inflamatorie intestinala. Predomina la
tineri, dar poate afecta orice varsta. Are o evolutie cu exacerbari si remisiuni. In
perioadele de exacerbare se agraveaza diareea (peste 30 scaune/zi, cu mucus, sange
si puroi), apar febra, scaderea in greutate, crampe abdominale si tenesme.
Diagnosticul necesita rectosigmoidoscopie.
Culoare
-

apoase, seroase: decolorate

tranzit accelerat : galben- verzui

absena bilei : ca excrementele de cine, culoare alb cenuie

negru, lucios : melena


Miros

Dat de indoli, scatoli, mercaptani, produi de descompunere proteic, putresceina

Rnced n colita de putrefacie;

Acid, n colita de fermentaie

n cancerul rectal sunt cele mai tipice scaune: foarte fetide, n amestec cu snge i
mucus.

Elemente anormale: parazii sau fragmente (ex. proglote tenie), resturi alimentare
nedigerate (cartofi, vegetale, fructe), puroi, mucus, membrane, grsimi

Numr de scaune: 1-2 scaune/24 ore.

Numrul poate crete n diareea acut infecioas (holer dizenterii acute)


Tulburarile de tranzit:

13

Constipaia = stagnarea ndelungat a materiilor fecale n intestin cu


hiperdigestie,cresterea consistentei scaunului prin hiperabsorbie.
Diareea este un sindrom caracterizat prin evacuarea frecventa de scaune lichide, cu
digestie incompleta a alimentelor.

14