"Nu exist pasageri pe nava spaial Pmnt, facem parte cu totii din echipaj"
Publicat la: 22.04.2015 10:47
TEST DE ZIUA PMNTULUI 2015. Ziua Pmntului este acum srbtorit pe plan internaional
ca o expresie comun, ca o dorin public de a construi o societate stabil. Unind cetenii
activiti, aceast zi educ i mobilizeaz oamenii din ntreaga lume pentru a proteja mediul
nconjurtor, inspir necesitatea de a aciona, la nivel personal, comunitar, naional i
internaional. Google i-a modificat, miercuri, logoul pentru a srbtori Ziua Pmntului, astfel
nct toi cei care acceseaz motorul de cutare online i pot face un test pentru a afla ce
animal i reprezint. Noul doodle include un glob pmntesc care se rotete i diferite desene cu
animale care se pot vedea n interiorul literelor cuvntului "Google". De asemenea, utilizatorii au
la dispoziie un test n care pot afla rspunsul la ntrebarea "Ce animal v reprezint?".
TEST DE ZIUA PMNTULUI. Ziua Pmntului, srbtorit n fiecare an pe 22 aprilie, este un
omagiu adus planetei noastre, reamintindu-ne c avem o singur planet i c trebuie s o
protejm. n fiecare an, de Ziua Pmntului au loc manifestaii, concerte i diverse aciuni care
au ca rol contientizarea faptului c trebuie s protejm Pmntul i s nu i mai exploatm
haotic resursele. Google celebreaz, ca n fiecare an, Ziua Pmntului, de aceast dat printr-o
surpriz pentru utilizatori: un test care le spune ce animal i reprezint cel mai bine. Ziua
Pmntului, srbtorit pe 22 aprilie, este celebrat de Google printr-un TEST n care utilizatorii
pot afla, rspunznd unui numr de cinci ntrebri, ce animal i reprezint. Utilizatorii Google
trebuie s rspund la cinci ntrebri: 1) Ce facei de obicei vineri seara? 2) Dvs. i cel mai bun
prieten/cea mai bun prieten aprei la o petrecere cu inute identice. Cum reacionai? 3)
Alegei o gustare 4) Ce caliti cutai la un partener? 5) Alegei un hobby. Apoi, testul de Ziua
Pmntului de la Google le va spune cu ce animal se aseamn cel mai bine din punct de
vedere al comportamentului.
TEST DE ZIUA PMNTULUI 2015. n fiecare an, pe 22 aprilie se srbtorete Ziua
Pmntului/ Earth Day, instituit n Statele Unite ale Americii ntr-o perioad n care a nceput s
se vorbeasc din ce n ce mai des despre mediul nconjurtor.
Ziua Pmntului a fost proclamat de senatorul american Gaylord Nelson n anul 1970, cu
scopul de a trezi interesul clasei politice fa de mediu, un subiect ignorat. Ziua Pmntului a fost
celebrat n primul an de circa 20 de milioane de ceteni americani, mare parte dintre ei tineri i
foarte tineri.
Dup dou decenii, n anul 1990, peste 200 milioane de persoane din 141 de ri au transformat
Ziua Pmntului ntr-o manifestare de amploare n istoria omenirii, prin alturarea lor n dorina
de a milita pentru un viitor mai bun al planetei.
n anul 2009, Organizaia Naiunilor Unite (ONU) a declarat ziua de 22 aprilie ca srbtoare
oficial a planetei Pmnt i expresie comun a dorinei tuturor de a construi o societate stabil,
pentru un viitor mai curat i mai verde.
Ziua Pmntului a avut un rol important n popularizarea problemelor de mediu. De altfel, a fost
nfiinat i o organizaie - Earth Day Organization, care are n prezent filiale n peste 192 de ri.
n prezent, aproximativ un miliard de oameni din toat lumea srbtoresc Ziua Pmntului pe 22
aprilie, numeroase comuniti organiznd chiar o sptmn ntreag de manifestri dedicate
mediului nconjurtor.
Micarea ''Ziua Pmntului'' s-a nscut n SUA ntr-o perioad cnd au avut loc mai multe
evenimente deosebite, printre care nbuirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor
studeni mpotriva rzboiului din Cambodgia, Masacrul din 4 mai, apariia fibrelor optice,
succesul melodiei Bridge over Troubled Water, ultimul album al formaiei Beatles, moartea lui
Jimi Hendrix, un accident nuclear n Carolina de Sud la centrala nuclear din Savannah River din
apropierea oraului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze i fum,
considerat semn al prosperitii. Despre mediul nconjurtor a nceput s se vorbeasc din ce
n ce mai des.
Ziua Pmntului a fost fondat de senatorul american Gaylord Nelson n anul 1970, cu scopul de
a trezi clasa politic din dezinteresul pe care il arat fa de mediu. Ziua Pmntului a fost
celebrat n primul an de circa 20 milioane de ceteni americani, n marea lor majoritate tineri i
foarte tineri.
Dup 2 decenii, n anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de ri au transformat Ziua
Pmntului ntr-o manifestare de amploare n istoria omenirii, prin alturarea lor n dorina de a
milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
n anul 2009, Organizaia Naiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca srbtoare oficial a
planetei Pmnt i expresie comun a dorinei tuturor de a construi o societate stabil, pentru un
viitor mai curat i mai verde.
TEST DE ZIUA PMNTULUI 2015. Pe 22 aprilie 1970, 20 de milioane de americani, au iesit in
strazi, parcuri sau in amfiteatre pentru a protesta in favoarea unui mediu inconjurator mai stabil si
mai sanatos. Denis Hayes, coordonatorul national, si tanara lui echipa, au organizat proteste
masive din oras in oras. Mii de colegii si universitati au organizat proteste impotriva deterioararii
mediului inconjurator. Grupuri care militau impotriva varsarilor de petrol, fabricilor care poluau si
a centralelor electrice, deseurilor toxice, pesticidelor, pierderea faunei, au realizat dintr-o data ca
au atat de multe valori si principii in comun, scrie intorsuraro.
Ziua Pamantului in 1970 a atins un rar aliniament politic, obtinand ajutor de la republicani si
democrati, de la oamenii bogati dar si de la cei saraci, oraseni si tarani, muncitori dar si de la
lideri. Prima zi a pamantului a dus la creerea Agentiei pentru Protectia Mediului Inconjurator a
Statelor Unite ale Americii si a deschiderii caii pentru un aer curat, apa curata si actiuni pentru
speciile pe cale de disparitie.
Senatorul Nelson a primit Medalia Prezidentiala pentru Libertate cel mai de onoare titlu dat
civililor in SUA pentru rolul sau in intemeierea Zilei Pamantului.
Pe masura ce anul 1990 se apropia, un grup de lideri ce militau pentru mediul inconjurator, a
lansat ideea unei noi mari campanii si au cerut ajutorul lui Denis Hayes. De data aceasta, Ziua
Pamantului devenise un eveniment international, mobilizand 200 de milioane de oameni din 141
tati, astfel aducand pe scena mondiala chestiunile mediului inconjurator. Ziua Pamantului 1990, a
dat un mare imbold eforturilor internationale pentru reciclare si a ajutat la pavarea caii pentru
Summitull Natiunilor Unite pentru Pamant 1992 Rio de Janeiro.
Cum mileniul se apropia, Hayes a acceptat ideea unei noi campanii, de data aceasta
concentrandu-se asupra fenomenului de incalzire globala si a propulsarii energiei " curate". Ziua
afaceristi, vecini, scoli, universitati si grupuri bazate pe inceredere si speranta. Sunt catalizate
optiunile individuale si colective ce reflecta valorile mediului inconjurator si aduc suportul
publicului pentru a realiza o schimbare. Ziua Pamantului a devenit un eveniment anual in foarte
multe comunitati din intreaga lume. Ofera imensa oportunitate de a unii oamenii pentru a realiza
actiuni benefice tuturor. Foarte des, se lanseaza proiecte al caror efect este de a realiza beneficii
comunitatii si ajuta la intarirea legaturii dintre grupurile comunitatii. Multi oameni care au
organizat evenimente cu ocazia Zilei Pamantului au adus prin investirea de timp si resurse
beneficii importante pentru eforturile si telurile organizatiilor lor.
TEST DE ZIUA PMNTULUI 2015 - Cte ceva despre PMNT
Pamantul (Terra) este a treia planeta de la soare si are in compozitie piatra si metal
ca ingrediente principale, ca de altfel si planetele Mercur, Venus si Marte. Fiecare dintre acestea
au o suprafata solida, spre deosebire de celelalte planete gazoase.
Terra are o constitutie particulara in sistemul solar. Este formata din trei invelisuri specifice:
atmosfera, hidrosfera si litosfera, fiecare avand o structura si o constitutie complexa.
Atmosfera imbraca globul terestru cu un invelis gazos continuu de peste 3000 km, fiind formata
din trei paturi. Stratul inferior - troposfera - se intinde pana la 11 km in medie si este constituit din
azot (78,1 %), oxigen (20,9 %) si gaze rare, dioxid de carbon si vapori de apa (1 %).
Aici se produc toate fenomenele meteorologice obisnuite. Al doilea strat - stratosfera (11-100 km)
- este format din azot, hidrogen si oxigen, in proportii variate, in raport cu inaltimea, dar de la 80
km hidrogenul devine preponderent.
In sfarsit, cel de-al treilea strat - ionosfera (100-3200 km) - este constituit din gaze foarte
rarefiate si puternic electrizate.
Presiunea atmosferica, inregistrata la nivelul marii, la latitudinea de 45o si temperatura de 15oC
este de 760 mm/Hg. Presiunea atmosferica scade in raport cu altitudinea si cu temperatura.
Temperaturile extreme la suprafata solului sunt cuprinse intre +80oC si -94,5oC. Temperatura
medie anuala este de 14,8oC.
Hidrosfera cuprinde in primul rand asa-numitul Ocean Planetar (oceanele si marile deschise),
care totalizeaza 70,8%din suprafata Terrei, cu o adancime medie de circa 3800 m.
Apele oceanice au o concentratie salina de 30-40%. La aceasta se adauga apele interioare de
suprafata (curgatoare si statatoare), panzele freatice subterane si apa in stare solida din calotele
glaciare (care reprezinta de 15 ori volumul apelor de suprafata).
Litosfera cuprinde patura solida (scoarta) de la suprafata Terrei a carei grosime este de 70-120
km.
Structura interna a Pamantului are urmatoarea constitutie : perisfera (1000 km) formata din
magma, mezosfera (1800 km) alcatuita din compusi ai fierului si centrosfera sau nucleul (3500
km) formata din metale grele. Pamantul dispune de un magnetism propriu determinat de
prezenta nucleului metalic.
Datorita unor conditii favorabile specifice Terrei (invelisul gazos protector, prezenta oxigenului in
atmosfera, existenta apei, temperaturi in limite moderate) a fost posibila aparitia si intretinerea
vietii.
Stilul de viata adoptat de oameni in ultima perioada s-a dovedit a fi cam nechibzuit. Cel mai
cuprinzator studiu realizat vreodata in acest domeniu, cuprinzand concluziile a peste 1.300 de
experti din 95 de tari, demonstreaza ca maniera in care au fost pana acum exploatate resursele
naturale risca sa puna sub semnul intrebarii insasi posibilitatea Terrei de a asigura supravietuirea
generatiilor viitoare.
Modalitatea dezechilibrata de folosire a bogatiilor naturale a produs modificari ireversibile in
sensibila balanta care asigura viata pe Pamant. In acelasi timp, drept urmare a acestei
adevarate secatuiri, eforturile de imbunatatire a conditiilor de viata in zonele afectate de saracie
si boala ar putea fi compromise. Studiul, realizat sub egida Natiunilor Unite, in urma
experimentelor si cercetarilor efectuate timp de patru ani, releva ca oamenii au modificat in mod
dramatic, intr-o perioada extrem de scurta de timp, majoritatea ecosistemelor.
Felul in care societatea si-a asigurat in ultimii 50 de ani rezervele de hrana, apa potabila, lemn si
petrol a dus la o adevarata degradare a mediului inconjurator.
Desigur, au fost si castiguri: economia a cunoscut cresteri impresionante, iar pe unele piete a
existat abundenta de produse agricole. Dar iata costurile: din 1945 incoace, suprafata de teren
care a inceput sa fie cultivata a fost mai mare decat cea convertita la agricultura din 1700 pana
in 1900.
Mai mult de jumatate din ingrasamintele chimice utilizate pana in prezent au fost aplicate dupa
1985, iar diversitatea regnului animal a fost redusa considerabil: intre 10 si 30% din speciile de
mamifere, pasari si amfibii sunt amenintate cu disparitia.
Nivelul resurselor de apa potabila si de peste este mult sub pragul care ar putea acoperi nevoile
actuale.
Realizatorii studiului au anticipat si reactia celor care sustin ca avantajele acestui stil de viata ar
fi mai mari decat pierderile suferite, sustinand ca acestia fac parte cam din aceeasi familie cu cei
care se incapataneaza sa creada ca fumatul nu cauzeaza cancer. Si pentru a oferi si o raza de
speranta, specialistii au creionat si cateva sugestii prin care omenirea ar putea sa mai slabeasca
jugul la care a fost inhamata natura. Dintre recomandarile lor fac parte: schimbarea anumitor
comportamente de consum, o mai buna educatie, taxarea mai usturatoare a celor care polueaza
mediul inconjurator, scrie apmilro.
TEST DE ZIUA PMNTULUI - Proverbe de Ziua Pmntului
"Planeta noastra este un dar vesnic de la Dumnezeu"
Terapia cu Ingeri- via Doreen Virtue
"In fiecare zi este Ziua Pamantului."
Anonim
"Gandesc ca Pamantul apartine unei foarte mari familii din care multi sunt morti, cativa traiesc, si
nenumarati altii sunt inca nenascuti."
Un sef de trib din Nigeria
"Nu mostenim Pamantul de la strabunii nostri, ci il imprumutam pentru copiii nostri."
Proverb al indienilor nativi americani
"Nu exista pasageri pe nava spatiala Pamant. Facem parte cu totii din echipaj."
Marshall McLuhan
"A intelege lumea naturala si ceea ce este in ea reprezinta sursa nu numai a unei mari
curiozitati, dar si a unei mari impliniri."
David Attenborough
"O natiune care isi distruge solul se distruge pe ea insasi. Padurile sunt plamanii pamantului
nostru, purifica aerul si daruiesc o putere proaspata oamenilor nostri."
Franklin D. Roosevelt
"Ma simt pur si simplu manioasa cand vad risipa. Cand vad oameni arucand lucruri pe care le
putem folosi."
Maica Tereza
"Masinile "prietenoase" fata de mediu vor inceta curand sa fie o optiune... ele vor deveni o
necesitate."
Fujio Cho, Presedinte al Toyota Motors
"Nu trece nici o zi in care sa nu ai un impact asupra lumii din jurul tau."
Jane Goodall
TEST DE ZIUA PMNTULUI. n Romnia ultimilor ani, defririle pdurilor rii au condus la
dezechilibrile dezastroase care se vd n mod direct prin alunecrile de pmnt, inundaii,
deertificarea unor regiuni efect al defririlor, etc dar i mai grav ceea ce nu observm cu ochiul
liber ns organismul nostru l simte din plin este poluarea aerului.
Dezechilibrele ambientale actuale au determinat oamenii de tiin i cercettorii n domeniu s
ncerce s gseasc soluii pornind de la premise c civiizaia nseamn coexisten doar n
accord cu Natura i Nu mpotriva ei!
Aceste soluii ns n ara noastr sunt ignorate pe autoriti prin ntrzierea unei legislaii clare
pentru proteia mediului, ns lupta pentru un mediu curat se d, din pcate, de ctre puine ca
numr, dar, din fericire, foarte acerb de unele ONG-uri.
n Turda ultimilor ani, mai exact din 1998 a luat fiin Fundaia Potaissa pentru Ecologie si
Turism, Durabil i Responsabil. Fundatia de Ecologie si Turism Potaissa este organizatie
neguvernamental nfiinat la iniiativa unui grup de tineri turdeni. Misiunea organizaiei este de
a contribui la educarea tinerilor din Turda, dar i din mprejurimi, n spiritul respectului pentru om
i natur prin implicarea n diferite activiti specifice, pentru dezvoltarea durabil a microregiunii
Turda.
La Cmpia Turzii, etalonul pentru importana unui mediu curat este Compania De Salubritate,
care sub conducerea lui Lucian andru a demarat n ultimii ani o serie de activiti pentru
contientizarea, dar i de prevenire a degradrii mediului . Eforturile Companiei n
contientizarea, dar i educarea populaiei pentru colectarea gunoiului selectiv, dar i
nenumratele activiti din colilie din municipiu i comunele limitrofe, n implicarea copiilor n
activiti de ecologizare, i chiar plantare de pomii face ca municipiul Cmpia Turzii s fie un
ora curat unde mediul de via este unul plcut.
Viioara poate fi dat ca exemplu prin edilul su, Ioan Roman, care, n urm cu ceva timp, a fost
implicat ntr-o ampl aciune de mpdurire a nu mai puin de 150 ha de teren, scrie ziua21ro.