ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA DE SPECIALITATE.

MINISTERELE
Ministerele - organe de specialitate ale administraiei publice centrale in anumite
domenii de activitate. Ele se organizeaz numai in subordinea Guvernului si numai in
baza legii.
Temeiul constituional al organizrii ministerului l constituie dispoziiile
articolului 116 alineatul 1, potrivit crora ministerele se organizeaz numai in
subordinea guvernului si cele ale articolului 117 alineatul 1,in conformitate cu care
ministerele se nfiineaz, se organizeaz si funcioneaz potrivit legii.
Conducerea ministerului se realizeaz in exclusivitate de ministrul numit prin
decret al preedintelui Romniei pe baza votului de ncredere acordat de parlament.
Principalele atribuii ale ministerelor sunt prevzute de legea 90/2001. In exercitarea
conducerii ministerului, ministrul emite ordine si instruciuni.
Ministrul numete si libereaz din funcie conductorii organelor de specialitate
din subordinea ministerului. In activitatea de conducere a ministerului, ministrul este
ajutat de unul sau mai muli secretari de stat numii si liberai din func ie prin decizie a
primului ministru si acetia exercita delegate de ministru. In cadrul ministerelor,
instituiilor publice si altor organe de specialitate ale administraiei publice centrale,
poate fi utilizata si funcia de subsecretar de stat. Fiecare minister are un secretar
general care este funcionar public de cariera si face parte din categoria nal ilor
funcionari publici, numit pe baza de examen sau concurs,pe criterii de profesionalism.
Pe lng ministru, funcioneaz ca organ consultativ, Colegiul Ministerului a
crui competen se aprob prin ordin al ministrului. In fiecare minister este organizat
cabinetul demnitarului, cu personal propriu care este numit sau eliberat din func ie
numai la propunerea demnitarului in subordinea cruia funcioneaz funciile acestea
fiind exceptate de la regula ocuprii prin concurs sau examen. Potrivit constitu iei si
legii nr 90/2001 ministerele pot avea in subordinea lor servicii publice deconcentrate
care funcioneaz in unitile administrativ teritoriale.
Deconcentrarea are in vedere desfurarea la nivel local a acelor activit i care
reprezint atributul statului pentru ca ele exprima un interes naional general la care
statul nu poate renuna. nfiinarea sau desfiinarea serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor se aproba prin ordin al ministrului.
AUTORITILE ADMINISTRATIVE AUTONOME
Potrivit art. 116 si 117 din constituie, administraia centrala de specialitate se
realizeaz de ctre ministere, alte organe de specialitate din subordinea Guvernului si a
ministerelor precum si de ctre autoriti administrative autonome. Aceste autorit i,
dei prin natura lor juridica si a activitilor pe care le realizeaz sunt autorit i
administrative, ele nu se subordoneaz nici Guvernului si nici unor ministere sau altor
organe centrale de specialitate ale administraiei publice. Unele din aceste autorit i sunt
prevzute in constituie, ca de exemplu: Avocatul Poporului, Curtea Constituional,
Curtea de Conturi, Consiliul Suprem de Aprare a rii, Consiliul Economic i Social.
Alte autoriti administrative sunt nfiinate prin lege organic. Acestea sunt: Consiliul
Naional al Audio-vizualului, Serviciul Roman de Informaii, Serviciul de Informa ii

Externe (SIE), Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitii, Comisia

Naional a Valorilor Mobiliare, Consiliul Concurentei.
Consiliul Suprem de Aprare a rii -> organizeaz si coordoneaz unitar
activitile care vizeaz aprarea rii si securitatea naional. Funcia de pre edinte a
CSAT-ului este ndeplinit de preedintele rii, iar aceea de vicepreedinte de ctre
primul ministru. In exercitarea atribuiilor care ii revin, CSAT-ul emite hotrri, care
sunt obligatorii.
Consiliul Economic i Social -> este consacrat in art. 141 din constituie, este
organ consultativ al Parlamentului si Guvernului in domeniile de specialitate, stabilite
prin legea sa organic. Consiliul Economic i Social are o structura tripartit si este
compus din 27 de membrii. O prima parte reprezint confederaiile patronale
reprezentative la nivel naional; confederaiile sindicale reprezentative la nivel naional
i de Guvern. Funciile de preedinte si de vicepreedinte sunt asigurate prin rotaie de
ctre fiecare partener social.
Referitor la structura si conducerea celorlalte autoriti administrative autonome,
acestea sunt organe colegiale. Cu privire la actele juridice pe care le emit aceste
autoriti administrative-autonome, cele care au o structura colegiala adopta hotrri, iar
cele care au o conducere unipersonala (SRI si SIE) emit ordine i instruc iuni. Toate
autoritile administrative autonome au personalitate juridica, iar conductorii lor le
reprezint in raporturile cu celelalte autoriti publice si persoane fizice ori juridice si au
calitatea de ordonatori principali de credite. In principiu prin Constitu ie si legile proprii
de organizare si funcionare este instituita regula potrivit creia autoritile
administrative autonome se afla sub controlul exclusiv al Parlamentului cruia ii
prezint periodic rapoarte de activitate.