U.S.A.M.V.

IASI

FACULTATEA : AGRICULTURA
SPECIALIZAREA : BIOLOGIE
ANUL II

SUBCLASA EUTHERIA

ORDINUL CETACEA

INDRUMATOR : PROF.UNIVERSITAR MANUELA MIRON

STUDENT:MARIANCIUC ANA-MARIA

ORDINUL CETACEA
Formeaz un grup de mamifere euteriene, adaptate complet la viaa acvatic.
Ele nu ies niciodat pe uscat i nu sunt n stare s se deplaseze ntr-un alt mediu
dect cel acvatic. Au corpul pisciform, hidrodinamic, iar ntre cap i trunchi nu
se observ un gt difereniat. Tegumentul este lipsit de pr, cu excepia unor
poriuni ale capului i la subsuara membrelor, unde mai apar cteva fire de pr.
n pielea lor nu exist nici glande sudoripare, nici sebacee, ci numai dou
glande mamare, n regiunea inghinal. Sub pielea gola se afl un strat de
grsime care servete ca organ termoizolator i n acelai timp scade greutatea
specific a animalului.
Membrele anterioare sunt transformate n lopei nottoare, relativ scurte i
late, iar cele posterioare sunt reduse sau lipsesc. Coada musculoas, lipsit de
schelet, este mult lit dorso-ventral, formnd o puternic nottoare
orizontal, bilobat.
Capul foarte mare (1/3 din lungimea total a corpului) prezint urechi lipsite
de pavilioane, iar nrile sunt plasate pe cretetul capului.
Unele specii (delfinul i caalotul) au dini dezvoltai (Odontoceti), i sunt
inapi pentru a mesteca hrana. La alte specii dinii lipsesc complet, dar au
formaiuni cornoase crescute pe cerul gurii, omoloage crestelor palatine de la
celelalte mamifere. Acestea au forma unor baghete, numite fanoane, sunt lungi
i numeroase, atrnnd peste mandibul. mpreun cu limba, fanoanele
formeaz un dispozitiv de filtrare, deoarece cetaceele nu mestec hrana; n
schimb au stomac foarte complicat, mprit n numeroase compartimente, cu
perei glandulari.
Cetaceele au plmni mari (respiraie exclusiv pulmonar), iar unele specii
au camere aeriene, ce comunic cu cavitatea nazal. Laringele are coarde
vocale. Inima este tetracameral; persist numai crja aortic stng.
Hematiile sunt lipsite de nucleu. Creierul atinge maximum de complexitate .
Masculii au organe de acuplare, fecundaia este intern,; sunt animale vivipare,
care i hrnesc puii cu lapte secretat de glandele mamare.
Cetaceele nasc un singur pui o dat pe an sau chiar la 2-3 ani (balena). Puii
sunt foarte mari, din primele zile de la natere fiind n stare s noate.
Posibilitatea de a nate pui mari se datorete lipsei bazinului, prin dispariia
membrelor posterioare.
Ordinul Cetacea se mparte n dou subordine:

Subordinul Odontoceti se caracterizeaz prin prezena dinilor bine

dezvoltai i prin lipsa fanoanelor. Dinii sunt homodoni, de form conic, la
delfin ajungnd pn la 260. Aparatul respirator comunic cu exteriorul printrun singur orificiu nazal.
Subordinul Mysticeti cuprinde balenele, cele mai mari animale actuale, a
cror gur, lipsit de dini, este prevzut cu numeroase fanoane, organe de de
filtrare n timpul hrnirii. Au dou orificii nazale.

Subordinul Odontoceti
Familia Platanistidae
Delfinul de Gange (Platanista gangetica)- are culoarea cenusie-inchisa, botul
este lung si turtit, are o lungime de 2-1,5 m si o greutate de 80-85 de Kg.
Se intalneste in sudul Asiei.
Aceasta specie de delfin traieste exclusiv in rauri si are un cioc lung, ingust,
dotat cu 26-39 de perechi de dinti sus si 26-35 de perechi de dinti ascutiti jos.
Delfinul de Gange traieste de obicei in grupuri de catre 4-6 membri.

Delfinul de Gange

Delfinul cu steag alb ( Lipotes vexillifer)

Delfinul inia ( Inia geoffroyensis)- este probabil cel mai cunoscut din cei 5
delfini de rau,ochi mici ,cioc extrem de lung,culoarea variaza de la gri albatrui
la alb si chiar la roz; traieste in regiunea Amazonului, are bot rotunjit, bont si
prezinta peri teposi.

Delfinul rata (Hyperodon ampulatus)- atinge 8-9 m lungime,raspandit in nordul

Oceanului Inghetat si a oceanului Atlantic.

Ziphius cavirostris- specia atlantica comuna,care patrunde si in Marea

Mediterana.

Familia Delphinidae
Familia cu cele mei numeroase specii dintre cetacee. Corpul fusiform. Capul
relativ mic, prelungit n form de cioc, cu un orificiu nazal, transversal i n
form de semilun, funcionnd i ca event. Dinii de aceeai mrime, foarte
numeroi, conici, pe ambele flci. Se hrnesc n special cu peti, dar i cu
cefalopode, crustacei, echinoderme.
Rspndite n toate mrile i oceanele. n Marea Neagr triesc dou specii .
Delfinul comun ( Delphinus Delphi)- Lungimea maxim la mascul 2,10 m i
la femel 2,71 m. Rostrul lung (10-20 cm); cu 44-60 dini pe fiecare jumtate de
maxilar, situai la distane egale, separai prin scurte intervale, nct cei
superiori se mbuc cu cei inferiori. Sunt alungii, conici, foarte ascuii; cei de
la mijloc mai lungi. Spatele sur-negricios cu reflexe verzui, cu laturile cenuii;
abdomenul albicios. Pigmentaia foarte ntunecat a prii dorsale are o limit
lateral n forma literei "V" foarte deschis; o band pigmentat, mai mult sau
mai puin ntunecat, unete maxilarul inferior cu inseria nottoarelor
pectorale.

Rspndit n toate mrile din emisfera nordic, trind n cete mari. n Marea
Neagr comun ssp. D. d ponticus.
Specie nectonic, se hrnete predominant cu peti pelagici (hamsie, prot,
etc.), urmrind crdurile acestora. Mai consum crustacei i cefalopode. Se
apropie de coast mai ales vara, n august. mperecherea toamna. Dup 10 luni,
femela nate 1 (rar 2) pui, pe care i ngrijete cu atenie. Dup 10 ani, puii sunt
api de reproducere. Triesc circa 30 ani.

Delfinul cu bot gros ( Tursiops tursiops)- Lungimea 2,25 m. Rostrul de lungime

medie (cca 8 cm); cu 18-22 dini pe fiecare jumtate de maxilar. Spatele i
laturile corpului negre intens. Abdomenul cu o zon mai deschis, la mascul
cenuie-alburie, la femel alb curat. Trecerea de la culoarea ntunecat a
prii dorsale ctre cea luminoas a prii ventrale este progresiv, fr o
limitare net. Deasupra ochilor cu o pat rotund, cenuie.
Rspndit din Oceanul ngheat de Nord pn n Mediterana; n nord urc i
pe gura fluviilor. Specie nectonic, predominant bentofag, care se apropie de
rm mai ales primvara. Formeaz cete mici de 6-8 indivizi; noat cu mare
vitez, urmrind navele. La apropierea furtunii sau n perioada mperecherii se
arunc i face tumbe la suprafaa apei. Femela nate 1-2 pui.

Balena ucigasa (Orcinus orca)-animal vorace, Orcile sunt uor de recunoscut

datorit culorilor caracteristice, alb si negru, i sunt considerate animale foarte
inteligente.
Hrana principal a orcilor o constituie bancurile de peti
- heringi, scrumbii, somoni, toni i chiar rechini. Mai mnnc i cefalopode
-sepii, calmari - i, mult mai rar, mamifere marine - delfini i mai
ales foci i vidre de mare.
Orcile cltoresc deseori n formaie, ies la suprafa pentru a cerceta zonele i
comunic cu ajutorul sunetelor.
Orca poate atinge 10 metri lungime dar i o greutate de circa 7 tone. n ciuda
taliei sale masive, ea se poate deplasa cu viteze de pn la 45 km/h.
S-a constatat c orca se obinuiete uor n captivitate i accept apropierea
omului, fa de care manifest chiar ataament.
Studiile au demonstrat un fapt interesant, fiecare grup are un dialect aparte,
membrii acestuia recunoscandu-se prin limbaj.

Porc de mare (Phocaena phocaena)- Lungimea 1,3 (1,8) m. Capul fusiform,

uor turtit lateral ctre coad, fr un rostru distinct; dinii aplatizai lateral, cu
vrfuri crenelate, n numr de 22-30 pe fiecare jumtate de maxilar. Pp obtuze
ctre vrf. Pielea neted. Spatele cafeniu-negricios, cu reflexe violete sau
verzui. Abdomenul alb. nottoarele negre. Irisul galben.
Rspndit n partea nordic a Atlanticului, n Marea Nordului, Marea
Baltic, mai rar n Mediterana i mai numeros n Marea Neagr. Este cel mai
comun delfin. Triete mai ales pe lng coaste, n apropierea platourilor
continentale marine. Vara mai numeros, ctre iarn revine n sud. Bentofag;
urmrete vapoarele i alupele pentru a culege resturi de mncare. Foarte
lacom, consum i petii prini n plasele pescarilor. Este cel mai jucu delfin,
recunoscut prin tumbele pe care le face. mperecherea n etape, din iunie pn
n august. Dup 9-10 luni, femela nate 1-2 pui, pe care i ngrijete i i apr
pn la 1 an, cnd sunt aproape aduli. n nord obinuiete s intre mult n
fluvii.

Porc de mare
Delphinapterus leucas- beluga

Este supranumit i cetaceul cnttor, deoarece multitudinea de sunete emise

sub ap, pot fi auzite frecvent i la suprafa.Spectrul de sunete se intinde de la
chitait si fluierat pana la urlete.
Pielea sa alba ii confera un bun camuflaj in apele inghetate.
Pentru a putea respira, sparge stratul de ghea cu ajutorul capului i al
spatelui.
Vneaz de regul n grupuri mici, raci i peti de pe fundul mrilor.
Femela fat un singur pui, ce se nate cu coada nainte i iese rapid la
suprafaa apei pentru a respira.

Beluga

Physeter catodon (casalotul)- cel mai mare cetaceu cu dini i, totodat, cel mai
mare prdtor existent.

Scufundrile adnci efectuate pentru gsirea hranei

preferate,calmarii i caracatiele, au adus titlul de cel mai mare scufundtor,
fiind descoperit la peste 1200 metri. Are un arial variat, care se ntinde n
toate oceanele lumii, caaloii gsindu-se chiar i n cteva mri adnci.
Caalotul deine i recordul mondial pentru cel mai ascuit sunet. Aceste sunete
seamn cu nite clicuri, dar nu se cunosc prea multe despre ntrebuinrile
sale.
Desi dimensiunile sale ajung si la 18-20 de metri lungime si 50 de tone greutate,
se pare ca acesta poate creste pe toata durata celor aproximativ o suta de ani de
viata, atingand marimi de-a dreptul colosale.Capul enorm,colturos reprezinta
cam o treime din corp. Gura, larg despicata, este inzestrata doar pe falca
interioara cu 45-56 de dinti mari, conici, lungi de 20 cm si cantarind fiecare
circa 3 kg. Cand isi inchide gura, dintii casalotului intra in cate o alveola a
falcii superioare, ajutand astfel la imobilizarea prazilor mari.Casalotul are un
corp gri inchis, aproape negru pe spate si foarte deschis pe partea inferioara a
corpului.
Poate sta sub apa fara sa respire peste o ora.Masculii duc lupte violente pentru
obtinerea dreptului de a se imperechea.Puii se nasc in ape calde dupa o
perioada de 15 luni de gestatie, au aproximativ 4 metri la nastere, si sunt
alaptati cam 6 luni dupa nastere.
Sunetele emise de casaloti pentru a comunica pot fi auzite de la o distanta de 10
km.O echipa de biologi ce studiaza casalotii au facut o descoperire fascinanta:
se pare ca variatiile subtile a sunetelor emise de aceste mamifere ar putea fi o
cale prin care se indentifica, echivalentul unui nume.Casalotii emit o serie de 5
consecutive, insa momentele de pauza intre cele 5 clicuri variaza de la un
individ la altul, astfel ca fiecare are o chemare unica.
Un casalot matur poate consuma pana la o tona de hrana pe zi, aceasta fiind
formata, in cea mai mare parte din pesti, caracatite si calamari uriasi.
Casalotii se scufunda mai adanc decat orice balena si pot sa ramana scufundati
timp de pana la 90 de minute.
Ambra cenusie se gaseste n intestinele casalotilor si se crede ca este o forma de
excrement, o bucata cntarind 421 kg a fost gasita ntr-un mascul prins n

Oceanul nghetat. Ambra cenusie a fost folosita de fabricantii de parfum pentru

fixarea aromelor delicate.
Casalotul traieste in doua tipuri de grupuri.Unul este format din femele de toate
varstele si masculi imaturi si tineri.Masculii adulti fac parte din aceste grupuri
doar in sezonul de imperechere.Celalalt tip de grup este format doar din
masculi, foarte tineri sau adulti.
Spermantetul este o substanta semi-lichida, vascoasa, aflata intr-un organ situat
deasupra craniului casalotului. Desi primii vanatori de balene considerau
spermantetul ca fiind sperma animalului, se pare ca substanta misterioasa ii
serveste acestuia in timpul scufundarilor, ea actionand asemeni unei greutati in
timpul submersiei sau ca un veritabil propulsor in momentul imersiei.
Traiesc in toate oceanele,mai putin in zonele arctice si traiesc in marile
tropicale.Femelele si puii se gasesc de obicei la latitudini sub 40 de grade, in
timp ce masculii se deplaseaza pana la apele reci a polurilor.

Monodon monoceros (narvalul)- este un cetaceeu cu dini ce face parte din

familia Monodontidae alturi de Belug ce triete pe tot parcursul anului prin
oceanul Arctic. Acestea s-au descoperit prima dat n apele din nordul Canadei
i din Groenlanda n sud la 65N latitudine.
Dintele narvalului a fost cel care a dat natere n vremurile medievale legendei
inorogului. Acest dinte superior lung atinge o lungime medie de doi metri i
poate cntri pn la 10 kilograme. Asemenea coarnelor cerbului, acest dinte
pare a fi o caracteristic sexual secundar pentru masculi, folosit pentru a-i
impune rangul i poate ca arm.
Initial, oamenii de stiinta considerau ca functia cornului este aceea de penetra
gheata care acopera apa in zonele arctice, de a ucide prada cetaceului, de a

atrage femelele sau de a ajuta la orientarea animalului. Studiile recente au

aratat insa ca fildesul narvalului este strabatut de peste 10 milioane de nervi,
motiv care i-a dus pe specialisti la concluzia ca, cel mai probabil, este folosit
pentru a determina temperatura, presiunea si salinitatea apei in care acestia
inoata.
Narvalii triesc n ape arctice i sub-arctice i de obicei se ntlnesc n
apropierea ghearilor. Femelele dau natere unui singur pui, la fiecare doi pn
la trei ani, i par s se deplaseze n grupuri de doi pn la zece indivizi,
separai n funcie de vrst i sex.
Femelei narvalului i lipsete dintele lung, caracteristic masculului.
Regimul narvalului este foarte variat i el prinde crevete, cefalopode, peti care
noat n bancuri, precum codul i peti care triesc pe fundul oceanului
precum cambula.
Greutatea unui narval mascul poate ajunge la 1,6 tone, in timp ce greutatea
unei femele nu depaseste 1 tona. Lungimea acestor animale poate atinge chiar
si 7-8 metri.
Pot inota pana la adancimi apreciabile, care depasesc frecvent 1500 de metri.

Monodon monocerus-narvalul

Subordinul Mysticeti
Reprezentantii acestui subordin sunt mai putin pradatoare decat balenele cu
dinti . Din mucoasa palatine s-au dezvoltat,in cavitatea bucala lipsita de dinti,
placi cornoase:fanoanele. Maxilarele inferioare sunt arcuite in afara pentru a
oferi locul necesar acestor fanoane. Ele formeaza o sit ace retine
microorganismele care patrund in cavitatea bucala odata cu aspiratia
apei.Limba impinge apoi spre un esofag ingust pasta hranitoare.
Balenele cu fanoane , animale uriase,cu capul foarte mare si cu o laraga
despicatura a gurii , au ochii mici si orificii nazale duble.Pot atinge o greutatte
de 2.000 de kg si o lungime de 20-30 m.Traiesc solitare in majoritatea cazurilor
in Oceanul Inghetat. Desi foarte voluminoase , pot inota extreme de repede,
parcurgand distante lungi.

Hrana lor consta din diferite animale mici, care nu trebuie sa depaseasca
marimea unei scrumbii.

Familia balenelor-cenusii(Rhachianectidae)- reprezentata de un singur gen cu

o singura specie.
Rhachianectes glaucus( balena cenusie californiana)- capul este mic,
vertebrele gatului sunt separate; la gat are 2-4 incretituri; ajunge pana la 13 m
lungime; culoare cenusie cu pete;traieste in N Oceanului Pacific si se gaseste in
special pe coasta Californiei.

Familia balenelor cu aripi (Balaenopteridae)- numele lor provine de la

incretiturile lor adanci,longitudinal ,paralele si successive care se intind
unfiform pe suprafata gatului, a toracelui si a unei parti a abdomenului.A ceste
balene, relative zvelte , sunt prevazute cu inotatoare proeminente pe spate, iar
inotatoarele toracelui, de lungimi diferite, au forma de lance.Fanoanele sunt
scurte dar late.

Megaptera novaeangliae ( balena cu cocoasa)- inotatoarele toracice foarte

lungi, atinge o lungime de 18 -23 m; originara din Atlantic. Denumirea acestei
specii provine fie de la nottoarea dorsal care amintete de un gheb, fie de la
deprinderea animalului de a-i ncovoia puternic spatele n timpul notului.
Coloritul balenelor cu cocoa variaz de la un individ la altul, ceea ce
faciliteaz identificarea lor. Spatele i prile laterale sunt negre sau cenuiinchise, uneori cu o nuan de cafeniu-nchis, totdeauna mai nchise la culoare
dect la alte balene brzdate. Culoarea gtului i a abdomenului variaz de la
neagr sau pestri (cu pete albe) pn la alb. nottoarele pectorale sunt
negre, blate sau albe deasupra i albe dedesubt, dar se ntlnesc indivizi cu
nottoare n ntregime albe sau n ntregime negre. Culoarea prii superioare
a cozii coincide cu cea a spatelui, iar a prii inferioare cu cea a
abdomenului
Balenele cu cocoa sunt animale de coast i ies n larg numai n cutarea
hranei i n timpul migraiilor. Uneori intr n golfuri. n timpul iernrii,
mamele cu pui stau mai mult n apele de mic adncime dect ceilali indivizi.
Balenele cu cocoa nu au un teritoriu de vieuire bine definit, ns unii indivizi
i anumite grupuri se ntorc n aceleai ape n fiecare an.
Durata scufundrii depinde de anotimp. Vara balenele nu rmn sub ap mai
mult de 510 minute, n schimb iarna rezist 1015 minute (cel mult 30).
Balenele cu cocoa se hrnesc n zonele bancurilor de nisip, iar n timpul
migraiilor ndur foamea supravieuind graie rezervelor de grsime de sub
piele. n timpul iernii pierd 2530% din greutate. Balenele se hrnesc cu
crustacee pelagice, bancuri de peti i, mai rar, cu molute cefalopode.

Balena cu cocoasa

Din genul Balaenoptera fac parte 4 specii importante .

Balaenoptera physalus (balena Nordica cu inotatoare)- atinge o lungime de
peste 30 m; este un animal iute si ager si traieste in partea cea mai de nord a
Oceanului Atlantic.

Balaenoptera borealis (saivalul)- atinge maximum 15 m lungime,traieste in cete

in Atlantic in special pe coastele Norvegiei.

Balaenoptera acutorostrata (balena pitica)- ajunge cel mult pana la 10 m.

Balaenoptera musculus (balena albastra)

cea mai mai dintre mamiferele actuale,atinge pana la 33 m lungime si o
greutate de 190 tone.
Corpul imens, acoperit cu un strat adipos, are forma hidrodinamica,
ajutand animalul sa avanseze mai usor in apa.
Capul, foarte mare si foarte puternic - pentru a putea rezista la greutatea
fanoanelor si la volumul imens de apa care este filtrata - masoara o
patrime din lungimea corpului.
Femelele ating maturitatea la varsta de 23 de ani si nasc o data la 3 ani.
mperecherea are loc n apele tropicale aici nscndu-se i puii
Hrana i-o procur n special la scufundare. Poate petrece chiar dou
ore la adncimea de 500 de metri. n timpul ieirii la suprafa i
croiete drum prin norul de plancton, nghiind mari cantiti de ap.
i nchide gura pe jumtate, n timp ce pompeaz ap prin fanoane,
captnd astfel o cantitate mare de plancton nutritiv.

Balaena mysticetus (balena de Groenlanda)- Atinge pana la 21 m,

traieste in grupuri, raspandita in Marea Bering, Oceanul Arctic ,cele mai
nordice zone ale Oceanului Pacific . Fanoanele sunt mari si negre.

BIBLIOGRAFIE
MANUELA MIRON , LIVIU MIRON BIOLOGIE ANIMALA
N. VALENCIUC ZOOLOGIA VERTEBRATELOR 1975
S.P.NAUMOV ZOOLOGIA VERTEBRATELOR1954
WWW.WIKIPEDIA.RO
LUMEA ANIMALELOR DUPA BREHM
ANUTA IONESCU ANDREI ATLAS ZOOLOGIC