Sunteți pe pagina 1din 433

Dan-Poul STANESCU

Nicolae N. ANTONESCU

APARATE TERMICE

----------- CURS------------

MATRIX

ROM

BUCURESTI

Paul-Dan STANESGU

A

P

A

R

A

Nicolae

T

E

T

E

R

P

CORS

MATRIX ROM Bucurefti 2013

N. A N TO N ESCU

I O

E

MATRIX ROM

C.P. 16 -162 062510 - BUCURE§TI tel. 021.4113617,031.4012438, 0372743840 fax 021.4114280 email: office@matrixrom.ro www.matrixrom.ro

Editura MATRIX ROM este acreditata de CONSILIUL NATIONAL AL CERCETARI! fTIINJiFiCE DSN INVATAMANTUL SUPERIOR

Descrierea CIP a Bibiiotecii Nationale a Romaniei STANESCU, DAN PAUL Aparate termice : curs / Dan-Paul Stanescu, Nicolae N. Antonescu. - Bucuresti: Matrix Rom, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-755-378-7

I. Antonescu, Nicolae N.

621.18(075.8)

ISBN 978 -

873 -

755 -

878 -

7

CURS DE APARATE TERMICE

CUPRINS

1. Schimbatoare de

caldura

: agenti termici, clasificari

5

2. Schimbatoare de caldura fara schimbarea starii de agregare a agentului termic.

14

2.1. Schimbatoare de caldura tubulare, tehnologie , particularitati de calcul,

izolare, calcul

hidraulic

14

2.2. Schimbatoare de caldura din tevi cu aripioare

34

2.3. Schimbatoare de caldura din placi. Tehnologie specifica. Particularitati de calcul

44

3. Schimbatoare de caldura condensatoare

54

4. Schimbatoare de caldura cu acumulare pentru prepararea apei calde de consum

65

4.1. Necesarul de apa calda de consum §i scheme de preparare

65

4.2. Tipuri constructive de boilere

74

4.3. Calcul boilerului alimentat cu apa calda

saufierbinte

84

5. Schimbatoare de caldura pentru aplicatii speciale

96

5.1. Premcalzitoare de aer din tevi lise

96

5.2. Schimbatoare de caldura rotative

108

5.3. Tuburi termice

119

6. Verificarea schimbatoarelor de caldura

127

7. Ardere si arzatoare

133

7.1. Proprietati fizico - chimice ale combustibililor

133

7.2. Aspecte chimice ale arderii, aer necesar arderii, gaze de ardere

134

7.3. Aspecte cinetice ale arderii - frontul deflacara

145

7.4. Aprinderea si stabilizarea flacarii

156

7.5. Arzatoare de combustibil gazos

163

7.6. Arzatoare de combustibil lichid

172

7.7. Arzatoare

mixte gaz - lichid

179

7.8. Arzatoare speciale

179

7.9. Reducerea emisiilor poluante

192

7.10. Gazeificarea combustibililor biogenici

203

7.11. Sisteme de ardere a combustibilului de tip biogenic

207

3

CURS DE APARATE TERMICE

8. Elemente de

calcul specifice cazanelor de apacalda sau abur

217

8.1. termic general al cazanului

Bilantul

217

8.2. partial pe suprafete

Bilantul

232

8.3. Focare : tipuri constructive, calculul suprafetelor deradiatie in focar

237

8.4. Suprafete convective : tipuri constructive, calculul suprafetelor convective

265

8.5. Calculul gazodinamic. Instalatia de tiraj. Co§ul si exhaustorul

282

9. Cazane de putere mica (murale)

293

9.1. murale cu tevi cu aripioare

Cazane

293

9.2. de putere mica cu tevi lise

Cazane

301

9.3. din fonta de putere m ica

Cazane

303

10. Cazane de apa calda §i apa fierbinte de puteri medii

305

10.1. Cazane cu volum mare de apa

305

10.2. Cazane cu volum mic de apa

317

11. Cazane pentru combustibil biogenic

328

11.1. Cazane cu arzatoare pentru peleti sau rumeguj

329

11.2. Arderea lemnului pe gratare

338

11.3. Comparatie intre arderea directa a lemnului §i arderea cu gazeificare

341

12. Cazane cu condensatie :

functionare, solutii constructive §i metodica de calcul

347

13. Cazane de abur

392

13.1. Cazane de abur ignitubulare

392

13.2. Cazane de abur acvatubulare

396

13.3. Cazane cu fluid diatermic

400

14. Sisteme radiante de incalzire cu gaze de ardere §i generatoare de aer cald

403

15. Flemente de automatizare pentru cazan §i arzator in cadrul centralei termice

418

Bibliografie

429

4

CURS DE APARATE TERMICE

I. SCHIMBATOARE DE CALDURA : GENERALITAT1

CONSIDERA TIIGENERALE

sunt aparate termice in care are loc transferul de

caldura de la un fluid la altul, in procese de incalzire, racire, fierbere, eondensare sau

in alte procese termice in care sunt prezente doua sau mai multe fluide cu potentiale termice diferite.

Schimbatoarele de caldura

Fluidul care cedeaza caldura (fluidul “cald”) se nume§te agent termic primar, iar cel care prime§te caldura (fluidul “rece") se numejte agent termic secundar.

Dimensionarea sau verificarea schimbatoarelor de caldura necesita un calcul termic, un calcul hidraulic §i un calcul mecanic (de rezistenta). Calculul termic de dimensionare presupune cunoa§terea parametri lor agentilor termici precum §i a sarcinii termice a schimbatorului. In acest caz se alege forma constructiva a aparatului §i se determina suprafata de schimb de caldura. Calculul termic de verificare presupune cunoa§terea suprafetei de schimb de caldura a aparatului $i parte din parametrii agentilor termici. Prin calculul termic de verificare se stabilesc posibilitatile termice ale aparatului in diferite conditii de functionare. Calculul hidraulic al unui schimbator necesita determinarea pierderilor de sarcina hidraulica (a caderilor de presiune) pentru cei doi agenti termici care circula prin aparat. Calculul mecanic stabile§te grosimile elementelor metalice, astfel meat eforturile unitare produse de presiune §i de variatia de temperatura sa nu le depa§easca pe cele admisibile.

SCHIMBATOARE DE CALDURA CU FUNCTIONARE IN REGIM STATIONAR ; RELA TII GENER4LE DE CALCUL

Majoritatea schimbatoarelor de caldura asigura transferul caldurii intre cei doi agenti termici prin intermediul unei suprafete de schimb de caldura $i se dimensioneaza pentru functionarea in regim stationar. Regimul stationar inseamna ca fluxul termic prin suprafata de schimb de caldura, de la agentul termic primar la cel secundar, §i temperaturi le Tn orice punct al sistemului, sunt constante Tn timp.

Calculul termic al schimbatoarelor de caldura functionand bazeaza pe urmatoarele ecuatii:

- ecuatia de bilant termic :

O = n,-_ ■Qi =Q2= n ■(02 + Qp)

5

Tn regim stationar se

C-D

CURS DE APARATE TERMICE

- ecuatia de transfer de caldura :

Q

= k

■S 0 ■A tm

(1.2)

in care Q

-

reprezinta sarcina

termica a aparatului, In [W];

 

Qi

- reprezinta debitul

de caldura

cedat de agentul termicprimar, in

[W];

Q2

- reprezinta debitul

de caldura

primit de agentul termic secundar, in [W]

Qp - fluxul de caldura pierdut de aparat in mediul ambiant, in [W]; rjt - randamentul schimbatorului, defmit ca flux de caldura util(primit de agentul secundar) supra flux de caldura dat (cedat deagentul primar) ; uzual se mai numefte §i randamentul izolatiei termice ; So - suprafata de schimb de caldura, in [nr]; ■Atmed ~ diferenta medie de temperatura, in [°C];

k - coeficientul global de transfer (schimb) de caldura al aparatului, raportat la

suprafata de schimb de caldura, in

[W /(nr • K)].

Fluxurile de caldura Qt si Q2 se calculeaza cu relatiile :

Q\ = G\ ■CP\ ■(*i -

O

=

w\

■- t \ ) =

Q 2

— G 2 ■c p2

■(t"2 -

t 1 )

=

W 2 - (t"2 -

t 2)

=

W 2 - S t2

w x-stx

(1.3)

(1.4)

daca agentii termici nu-§i schimba starea de agregare, sau cu relatiile :

Q\=G\-

O'i - 0 ;

Q<= ( i2 (h ~ h )

(1.5)

daca agentii termici i§i schimba starea de agregare.

S-au utilizat urmatorii indici:

1- pentru agentul termic primar; 2 - pentru agentul termic secundar; prim ( ‘) - pentru intrarea in aparat; secund (“) - pentru ie§irea din aparat.

In relatiile de mai sus :

G], G2 - reprezinta debitul agentului termic primar, respectiv secundar, in [kg/s]; cp], cp2 - caldurile specifice medii, la presiune constants, ale agentilor termici, in [J/kg K] ; Wx=Gl -cpl \W2 =G2 -cp2- echivalenti in apa sau capacitatile termice ale

t], t2 S t | , S t2

ii,

i2

agentilor termici, in [W/K]; temperaturile variatiile de temperatura ale

-

-

-

agentilor termici, in [°C]; agentilor termici, in [°C];

entalpiile specifice ale agentilor termici, in [J/kg].

6

CURS DE APARATE TERMICE

Pentru determinarea diferentei medii a temperaturilor intre cei doi agenti termici se traseaza diagrama conventional de tipul t = f (So); concavitatea curbelor depinde de schema de curgere a aparatului §i de raportul capacitatilor termice ale fluidelor, Wt §i W2. In figura 1.1. sunt reprezentate diagramele de temperatura t = f (S0) pentru schimbatoarele de caldura cu curgere paralela, cu circulatie Tn echicurent (EC) §i contracurent (CC).

Fig. 1.1. Variatia temperaturilor, cu suprafata de schimb de caldura, pentru circulatia in echicurent (EC) §i contracurent (CC)

Diferenta de temperatura medie logaritmica se calculeaza cu relatia :

7

CURS DE APARATE TERMICE

a

j.

iiml

max

^ ^ m

A?„

In -

in

(1.6)

in care A/max, A/mm - reprezinta diferenta maxima, respectiv minima de temperatura

intre agentii termici la intrarea sau la ie§irea din aparat. Pentru schimbatoarele de caldura la care unui sau mai multi agenti termici i§i schimba starea de agregare (condensatoare, vaporizatoare, transformatoare de abur) notiunea de echi sau contracurent nu i§i are sensul (figura 1.2). Diferenta medie de temperatura se calculeaza tot cu relatia ( 1.6). Relatia (1.6) este valabila numai daca coeficientul global de schimb de caldura k , debitele §i caldurile specifice sunt constante sau variaza putin in lungul suprafetei de schimb de caldura. Daca una din aceste marimi variaza mult cu S0 . Atmed se

impartirea suprafetei de schimb de caldura in

portiuni. fiecare dintre ele calculandu-se separat.

determina prin integrare grafica sau prin

So

Fig. 1.2

Wi=00

So

Variatia temperaturilfer agentilor termici pentru:

I

]

1|

— Is l

t2’=t2”=ts2

W!=W2=00

c'

So

<

a) condensatoare; b) vaporizatoare; c) transformatoare de abur

(condensatoare - vaporizatoare)

Pentru schimbatoarele de caldura cu circulatie mixta (CM) sau incruci§ata (Cl) diferenta medie a temperaturilor se calculeaza cu ajutorul coeficientului de

corectie folosind diagrame ajutatoare :

- se calculeaza mai intai diferenta medie a temperaturilor, considerand circulatia agentilor in contracurent (A tmecj)Cc^ cu relatia ( 1.6) ;

- se calculeaza marimile adimensionale :

P

J

2

-

t

2

=

S t 2

 

(1V)

 

t\

f \

-

r2

T~ ~

tn-

S t~

W|

- se determina coeficientul de corectie eAt - f

din figura 1.3;

-

se calculeaza:

Atmed = £At(/S.tm)cc

8

(P, R, scheme de curgere)

(1-8)

CURS DE APARATE TERMICE

Fig. 1.3.

" 0

0.1

cjs'r

0

01

0?

0.3 0,4

0,5 OS

0.7 OS 0.0 :.0

02 0,3 0.4 0.5 0,5 0 7 OS ?:? ■:

Corectia SAt (P, R) pentru schimbatoarele de caldura cu circulatie mixta sau incruci§ata

=J-1-

Pentru a putea calcula suprafata de schimb de caldura este necesar a cunoa§te forma constructiva a schimbatorului. fn acest sens se efectueaza un calcul termic preliminar (aproximativ), pornind de la unele marimi practice cunoscute.

Se va alege traseul urmat de agentii termici

• Agentul

dupa urmatoarele criterii:

pericolul

depunerilor

termic

care

prezinta

de

piatra

s

funingine mult mai accentuat decat celalalt agent, va circula obligatoriu prin interiorul tevilor unde indepartarea prin mijloace mecanice a depunerilor se poate face mult mai

u§or decat in exteriorul tevilor;

9

CURS DE APARATE TERMICE

• Este indicat ca vitezele de circulatie ale celor doi agenti termici s

In acest

scop, agentul termic cu debitul mai mic va circula prin tevi, iar celalalt in exteriorul

tevilor.

apropiate ca marime pentru fluide de aceeaji stare: gaz -

gaz

§i apa

- apa.

Dupa ce se alege modul de circulatie al agentilor termici din considerente tehnologice §i economice, se determina diferenta medie de temperatura A tmed,

conform indicatiilor anterioare. In continuare se determina o suprafata de schimb de caldura aproximativa S0:

=

K

tried

<l9>

in relatia (1.9) se introduce o valoare medie orientativa pentru coeficientul global de schimb de caldura k \ conform experientei de proiectare pentru tipul de schimbator ce se dimensioneaza.

Se aleg dimensiunile tevilor §i se exprima S 0 geometric :

S

0

=

r i

■7r - d

• L '

in care ri este numarul de tevi ;

(1.10)

L'

- lungimea totala a schimbatorului ;

d

- diametrul interior, exterior saumediu al tevilor (m)

.

Alegand o lungime acceptabila pentru schimbator ( L ' = 2 + 4m), din relatia ( 1. 10) se determina numarul aproximativ de tevi:

( 1. 11)

Pe placile tubulare tevile sunt dispuse in hexagoane regulate concentrice, pe circumferinte concentrice sau in triunghiuri isoscele. Majoritatea schimbatoarelor de caldura au tevile dispuse pe hexagoane concentrice a§a cum se prezinta in figura 1.4. Ajezarea in hexagoane regulate concentrice are avantajul unei compactitati maxime, a unei executii simple, precum §i posibilitatea dispunerii fascicolului in ejicher sau Ginabat. functie de unghiul de inclinatie asigurat la montaj. In cazul placilor tubulare cu un numar de tevi pe latura hexagonului (mai mare de 8) ajezarea in hexagoane regulate duce la folosirea nerationala a spatiului disponibil. In acest caz, in sectoareie nefolosite ale placii, se introduc in exterior tevi suplimentare pe unui sau mai multe randuri.

10

CURS DE APARATE TERMICE

a

Fig. 1.4. Ajezarea tevilor pe placa tubulara in hexagoane concentrice

Mr

Pasul de a$ezare a tevilor s se alege de obicei Tn limitele (1,25 + 1,5) • de , dar nu mai mic decat (de + 6 mm). Diametrul interior al mantalei D, se calculeaza cu relatia :

Dl =(», -1)-1 + de + 2 K,

unde K q este jocul 8-12 mm.

inelar

dintre

tevile

marginale

( 1.12)

§i corp, care se ia Tn practica de

Dupa determinarea numarului total de tevi n , se calculeaza vitezele agentilor termici, care trebuie sa se gaseasca Tn limitele economice, daca din punct de vedere tehnologic acest lucru este posibil:

- apa (lichide) : 0,5 -

pentru

1,5 m/s ;

- gaze (aer, gaze de ardere) : 5 -

pentru

20 m/s .

La schimbatoarele de caldura gaze de ardere — apa sau apa - aer, viteza de circulate a apei poate avea valori mult mai mici 0,1- 0,3m/s. Viteza economica de circulate impune uneori adoptarea solutiei de schimbator cu mai multe treceri pentru agentul termic care circula prin tevi. In acest caz se monteaza Tn capace pereti despartitori iar in manta pereti transversali (§icane). Sicanele intensifies transferul de caldura Tntre agenti atat prin marirea vitezei agentului de la exteriorul tevilor cat §i prin transformarea circulatiei longitudinale Tn circulate transversals.

In final, calculul termic preliminar stabile§te:

- diferenta medie a temperaturilor ;

- diametrul tevilor §i al mantalei ;

- numSrul de tevi pe o trecere §i numarul de treceri prin tevi ;

- numSrul total de tevi ;

- vitezele de circulate ale agentilor termici

11

CURS DE APARATE TERMICE

Calculul termic defmitiv are ca scop determinarea cu exactitate a coeficientului global de transfer de caldura k, a suprafetei reale de schimb de caldura S0 §i a lungimii active a schimbatorului L .

Coeficientul global de schimb de caldura k pentru suprafete cilindrice poate fi calculat §i cu formula peretilor plani, erorile introduse in calcule pentru tevile uzuale fiind mai mici de 2 % :

k

\

a ,

+ 2 ^

/t,

+

T

a 2

[W/(m2 •

K)]

(1.13)

in care a ] , a 2 sunt coeficienti de schimb de caldura superficiali, pe partea agentului

termic primar, respectiv secundar iar

reprezinta suma rezistentelor termice

conductive date de peretele metalic despartitor Rm §i de straturile de depuneri formate in timpul functionarii Rd pe fetele acestuia .

Efectul depunerilor sub forma de piatra (sau funingine) , consta in crejterea rezistentei termice §i de regula in marirea rezistentei hidraulice la curgerea fluidelor :

X

y

A

=

+ I T

A

c /

=

R »' +

R 'J

( , J 4 )

in calculul termic de proiectare se prevad rezerve de suprafata de schimb de caldura care sa compenseze inrautatirea transferului termic produsa de R j.

prezent

suprafata necesar.

in

se

folosesc

doua

metode

principale

de

calcul

al

excesului

de

• Metoda factorului de murdarire j3; Acest factor multiplica coeficien global de schimb de caldura k, al aparatului curat:

Q

= k ■S ■A tm-

j3 -k 0 -S ■\ t m

 

1

1

Sm

1

1

1

Sm

Sd

1

in care:

~

----- — 1----------------------

\~

---— 1

k 0

a,

Xm

a 2

k

a ,

Xm

Xd

a 2

(1.15)

(1-16)

Valorile coeficientului J3 indicate unui interval de un an intre curatiri, sunt

in literatura de specialitate, corespunzatoare

centralizate

in tabelul 1.1.

12

n o

CURS DE APARATE TERMICE

Tab. 1.1.

Valorile coeficientului de murdarire ji

Materialul din care se executa

suprafata de schimb de

caldura

Tevi curate (noi) de alama

Tevi de alama

Tevi de alama

Tevi de alama

Tevi normale din otel, acoperite cu un strat de oxizi sau de piatra

Agentul termic

Apa curata in circuite deschis

Apa in circuit inchis sau apa epurata chimic

Apa cu impuritati, netratata

--

P

1

0,85

0,80

0,75

0,70

 

Metoda

rezistentelor

termice

ale

depunerilor

;

Marimea

reziste

termice

a

depunerilor

este

precizata

de

normele

americane

pe

baza

experientei

acumulate in activitatea practica (tabelul 1.2 ).

Tab. 1.2. Rezistenta termica a depunerilor Rd ■10'

Temperatura agentului termic primar

Temperatura agentului termic secundar

m W

<11

< 52°C

pentru diferiti agenti termici

115-205 °C

>52°C

Caracteristici apa

Apa de turn tratata Apa de turn netratata Apa potabila (retea urbana) Apa de rau (minimum) Apa distilata (condens)

Apa tratata de alimentare a cazanelor

Apa de purje de la cazane

Viteza apei, m/s

Viteza apei, m/s

<0,9

18

52

18

35

9

18

j>5

>0,9

<0,9

18

35

52

86

18

35

18

52

9

9

9

18

35

35

>0,9

35

70

35

35

9

18

35

13

CURS DE APARATE TERMICE

2.

SCHIMBATOARE DE CALDURA FARA SCHIMBAREA STARII DE AGREGARE A AGENTULUI TERMIC

2.

].

SCHIMBATOARE DE CALDURA TUBULARE; TEHNOLOGIE, PARTICULARITATI DE CALCUL, IZOLARE, CALCUL HIDRAULIC

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI FUNCTIONALE

Schimbatoarele de caldura apa-apa cu pereti transversali fac parte din categoria aparatelor termice de schimb de caldura in regim permanent, multitubulare, cu mai multe treceri pentru agentul termic care circula la interiorul tevilor si cu circulatie §icanata a celuilalt agent termic. Nici unui dintre agentii termici intre care se realizeaza transferul de caldura nu-§i schimba starea de agregare.

in

principal pentru prepararea de apa calda de incalzire sau pentru prepararea de apa calda de consum. Se utilizeaza in mod frecvent §i in cadrul unor aplicatii industriale ce utilizeaza alti agenti termici decat apa (ulei diatermal, agenti frigorifici etc.). Din punct de vedere constructiv, acest tip de schimbator de caldura este alcatuit dintr-un fascicol de tevi (fig.2.1.) ce alcatuiesc suprafata de schimb de caldura, dispuse dupa regula hexagoanelor concentrice, intre placile tubulare fata §i spate. Prinderea tevilor in placile tubulare se realizeaza prin sudare sau mandrinare, functie de tipul de material al tevilor utilizate (otel pentru preparare de apa calda de incalzire.

Schimbatoarele de caldura cu mai multe treceri §i cu §icane se utilizeaza

1. fascicol de tevi; 2. manta; 3. §icane; 4. placa tubulara fata; 5. placa tubulara spate; 6. capac fata; 7. capac spate; 8. jtuturi de intrare/iejire agent termic primar; 9. perete sectional; 10. §tuturi de intrare/iejire agent termic secundar.

Fig. 2.1.

Sectiune transversala ansamblu schimbator de caldura cu mai multe treceri

14

CURS DE APARATE TERMICE

Pentru a se putea realiza viteze economice de circulate ale agentului termic

de la interiorul tevilor (de ex.

mic^oreze sectiunea de trecere astfel meat debitul de agent termic sa se distribuie numai pe o parte din numarul de tevi ce formeazS fascicolul. Pentru a se putea realiza acest lucru capacele fata §i spate sunt prevazute cu pereti despartitori amplasati astfel meat sa creeze camere de intoarcere Tntre trecerile succesive. Fascicolul de tevi se gase§te Tn interiorul unei mantale cilindrice care asigura circulatia agentului termic de la exteriorul tevilor de schimb de caldura. Datorita faptului ca la scaldarea longitudinals a fascicolului, Tn marea majoritate a cazurilor, nu se poate asigura viteza de circulate Tn domeniul optim, Tn interiorul acestei mantale, transversal pe tevile din fascicol, se amplaseazS pereti subtiri (2 + 4 mm) din otel (denumiti ficane). Astfel, agentul termic de la exteriorul tevilor este fortat sa strSbata fascicolul pe directie transversals, asigurandu-se astfel, pe langS o suprafata de trecere mai mica §i un coeficient convectiv de transfer de caldura TmbunStatit la exteriorul tevilor. Pentru a nu se ajunge la piederi hidraulice de sarcina exagerate pe partea agentului termic de la exteriorul tevilor, distanta uzuala dintre §icane este de 200 + 400 mm. La capetele mantalei sunt amplasate §tuturile de intrare §i ie§ire pentru agentul termic de la exteriorul tevilor. Daca solicitarile mecanice de dilatare inegala a fascicolului de tevi fata de

manta depa§esc eforturile admisibile (diferente de temperatura, chiar §i accidentale,

mai mari de 50 °C) acest tip de schimbator de caldura se va realiza Tn solutie elastica.

Placa tubulara spate devine astfel mobila, de ea prinzandu-se numai capacul de

Tntoarcere spate, fara legatura mecanica cu mantaua. Inchiderea spatiului de circulatie

pentru agentul termic de la exteriorul tevilor se realizeaza cu ajutorul capacului fix

spate (a se vedea solutia aplicatS la condensatoare - capitolul 3 ).

pentru apa w’ = 0,5 ~ 1,5 m/s) este necesar sa se

Pentru ca §tuturile de intrare/ie§ire pentru agentul termic de la interiorul tevilor sa fie amplasate amandouS pe capacul fata, fara a fi nevoie astfel de strapungerea capacului spate (mobila §i deci cu probleme de etan§are), numarul de treceri pentru circulatia de la interiorul tevilor trebuie sa fie par iar pentru ujurinta executiei camerelor de Tntoarcere din capace, numarul de treceri se limiteaza la 6. In figura 2.2. este prezentata schematic dispunerea camerelor de Tntoarcere create Tn capacele fata §i spate pentru realizarea mai multor treceri ale agentului termic de la interiorul tevilor.

Realizarea etan§arii dintre peretii camerelor de Tntoarcere §i placile tubulare se realizeaza prin amplasarea unor garnituri elastice. Cum zonele de pozitionare a garniturilor trebuie sa fie libere de tevi, amplasarea acestora pe placa tubulara se va face functie de numarul necesar de treceri. Astfel, pentru:

• doua treceri nu se vor amplasa tevi pe diagonala orizontala;

• pentru patru treceri nu se vor amplasa tevi pe diagonala orizontala §i axa verticals a sectiunii transversale;

• pentru §ase treceri nu se vor amplasa tevi pe cele trei diagonale hexagoanelor concentrice de amplasare a tevilor.

15

pe

ale

CURS DE APARATE TERMICE

capac fata

capac spate

doua treceri

patru treceri

primar (apa calda de incalzire,

Fig.2.2. Configuratia camerelor de intoarcere fata §i spate

In exteriorul mantalei schimbatorului de caldura se amplaseaza izolatia termica in scopul reducerii cat mai mult a fluxului de caldura pierdut catre exterior.

Pentru proiectarea schimbatorului de caldura, in vederea dimensionarii vor trebui stabiliti urmatorii parametrii functionali :

a

schimbatorului

Q [kW]; Tipul agentului termic

Sarcina

termica

de

caldura

apa fierbinte, etc.)

• Temperatura de intrare respectiv de ie§ire pentru agentul termic primar: 11 §i t”! [°C];

• Tipul agentului termic secundar (apa calda de incalzire, apa calda de consum. etc.) §i tempertura de intrare respectiv de iejire a acestuia : 12 ?i t”2 [°C];

CALCULUL TERMIC PRELIMINAR

Pentru a putea efectua calculul termic al schimbatorului de caldura este necesar, in primul rand, sa se stabileasca circulatia agentilor termici. Astfel, se va alege ca la interiorul tevilor fascicolului de schimb de caldura. acolo unde curatarea mecanica se poate efectua relativ u§or, sa circule agentul termic cel mai “murdar”, adica cu continutul cel mai mare de saruri de calciu §i magneziu. In cazul in care ambii agenti termici sunt echivalenti din acest punct de vedere, se va alege ca la interiorul tevilor sa circule agentul termic pentru care diferenta de temperatura (intrare / ie§ire) este cea mai mare, de aici rezultand ca debitul acelui agent termic este cel mai mic §i de aici necesitatea de a circula pe traseul cu sectiunea de trecere mai mica in vederea echilibrarii conditiilor (coeficientilor) de transfer de caldura superficial.

Din ecuatia de bilant termic:

Q

%

' ^ 1

' C /)l

’ (^1

_

^1

) —

^ 2

'

C p2

'

(^2

16

_

k

'

^ 0

' ^ m

c i

' ^ M

( 2 -

1 )

CURS DE APARATE TERMICE

se pot determina, Tn primul rand, debitele de agent termic primar G/ §i agent termic secundar G2 :

r Q

.

 

V

i z

'

c

p \

-

f r

-

O

 

.

r

-

9

 

c

A

-

t

i

)

considerandu-se

 

o

valoare

uzuala

[kg/s]

[kg/s |

pentru

randamentul

izolatiei

(2.2)

(2.3)

termice

a

schimbatorului de caldura rjiz Tn intervalul 0,995 + 0,998.

Pentru a se putea determina sectiunea de trecere pentru agentul termic de la

domeniul

economic: w = (0,5 + 1,5) m/s. Se alege tipul de teava din care se va executa suprafata de schimb de caldura (de ex. 0 20 x 2 ; 0 25 x 2,5 ; 0 34 x 3, etc.), iar din ecuatia de continuitate se poate determina numarul preliminar de tevi pe o trecere n :

interiorul

tevilor,

se

alege

o

viteza

preliminara

de

circulatie

Tn

 

G

 

V

~

T

2

<2-4>

 

_

unde

-

G

este debitul agentului termic de la interiorul tevilor,

 

d,

este diametrul interior al tevii din

fascicol (de schimb de caldura),

p este densitatea agentului termic la tempertatura medie a acestuia.

Pentru a putea determina ordinul de marime al numarului total de tevi care vor alcatui suprafata de schimb de caldura (capabila sa transfere sarcina termica a schimbatorului - precizata prin tema), se va considera pentru coeficientul global de schimb de caldura o valoare preliminara k' uzuala pentru acest tip de aparat termic, Tn intervalul 800-1000 W/(m~-K) $i o lungime de predimensionare L ’ a fascicolului, Tn intervalul 2- 4 m .

Se calculeaza diferenta medie a temperaturilor pentru circulatie contracurent

A tmcc ?i se stabile§te coeficientul de corectie 8ac (vezi capitolul 1 - Generalitati).

In

aceste

conditii,

din ecuatia de

bilant termic

suprafata de predimensionare S ’0 ■

Q

----------------

k

K

-At

1X1 mcc

f

(2.1.)

se poate

determina

(2 5)

§i Tn continuare numarul preliminar total de tevi:

17

CURS DE APARATE TERMICE

n =

7t ■cl

L

(2.6)

Prin raportarea numarului preliminar total de tevi la numarul preliminar de tevi pe o trecere se obtine numarul preliminar de treceri:

n

" n = —

(2.7)

n

1,,-

Din conditiile constructive prezentate anterior, acesta nu poate avea decat valorile 1, 2, 4 sau 6. Numarul preliminar de treceri se va rotunji la cea mai apropiata

valoare posibil de realizat din punct de vedere constructiv : n lr = 1 ,2 ,4 , sau

evitandu-se insa solutia cu o singura trecere care ar presupune existenta unei treceri a stutului prin capacul mobil in sistem de presetupa, ceea ce ar complica semnificativ solutia tehnica de realizare a schimbatorului. In acest caz. In practica se va lucra cu alte dimensiuni de teava pentru fascicol sau, la limita, se va utiliza alta solutie de schimbator de caldura.

6

,

In functie de numarul de treceri ales, utilizand afezarea tevilor in fascicol pe hexagoane concentrice, se poate determina numarul de tevi pe o trecere posibil de realizat la cea mai apropiata valoare (mai mica sau mai mare) de cea preliminara:

n

’ hr

^

^

=

>

n

r

Este recomandabil in aceasta faza de proiectare sa se schiteze deja sectiunea transversala a fascicolului pentru a se putea evidentia zonele pe care nu se pot amplasa tevi din cauza peretilor despartitori care realizeaza circulatia dorita (in functie de numarul de treceri). In cazul dispunerii tevilor pe mai mult de trei hexagoane concentrice, se va tine seama de faptul ca, pentru a nu se creea zone de circulatie preferentiala pentru agentul termic din exteriorul tevilor fascicolului, se renunta la tevile de colt sau se adauga unui sau mai multe randuri suplimentare (incomplete) de tevi astfel meat spatiile dintre tevi §i manta sa se reduca la minim (deoarece aceasta situatie este cel mai des intalnita la schimbatoarele tubulare condensatoare, solutia de completare cu tevi suplimentare este prezentata in capitolul 3 - Condensatoare - figura 3.3).

Numarul total de tevi din fascicol va fi:

n

= n ,

■nUr

(2.8)

Datorita modificarii valorii preliminare rezultate pentru numarul de tevi pe o trecere, sectiunea de trecere se modifica, astfel meat este necesara recalcularea vitezei de curgere a agentului termic de la interiorul tevilor:

18

CURS DE APARATE TERMICE

G

n I tv

(2.9)

Se va urmari ca valoarea vitezei de circulatie la interiorul tevilor sa nu iasa din intervalul economic (0,5-rl,5 m/s), in caz contrar fiind necesara reajustarea numarului de tevi pe o trecere.

Odata

stabilita geometria

sectiunii

fascicolului

de tevi, pentru

a

se putea

determina diametrul

interior

al

mantalei

schimbatorului,

trebuie

desenata

aceasta

sectiune la scara alegandu-se un pas de a§ezare al tevilor:

s —d e + (6 -r 16) mm.

(2 .10)

Se stabilejte diametrul interior al mantalei impunand un joc inelar:

ka = (8 -r 12) mm.

(2 .11)

fabricatia

curenta standardizata, se apeleaza la solutia de realizare a mantalei prin ruluire considerand diametre realizabile in modul dimensional cu pas de 10 mm.

Cand

diametrele

necesare

depa§esc

valorile

uzuale

de

tevi

din

Odata stabilit diametrul interior al mantalei, se poate determina viteza de circulatie a agentului termic de la exteriorul tevilor din fascicol, considerandu-se intr-o prima faza ca aceasta circulatie se realizeaza longitudinal prin sectiunea libera de trecere delimitata de circumferinta interioara a mantalei §i suprafetele ocupate de tevile din fascicol. Viteza de circulatie longitudinala la exteriorul tevilor se determina astfel:

G

(2 . 12)

Cum sectiunea de trecere de la exteriorul tevilor din fascicol are valori destul de mari, la circulatie longitudinala viteza se gase§te de obicei sub valoarea minima optima de 0,5 m/s care asigura coeficienti satisfacatori de transfer convectiv de caldura la suprafata. In acest caz se recurge la o solutie tehnica de mic§orare a suprafetei de curgere, marindu-se astfel viteza. Aceasta solutie consta in §icanarea traseului agentului termic de la exteriorul tevilor din fascicol astfel incat acesta, fortat fiind sa treaca printre §icane (fig. 2.3.), sa realizeze o viteza cuprinsa in domeniul economic.

19

CURS DE APARATE TERMICE

Fig.2.3. Schema de circulatie §icanata a agentului termic de la exteriorul tevilor din fascicol

$icanele sunt realizate din tabla subtire avand practicate gauri prin care sunt trecute tevile din fascicol. Acestea fiind amplasate transversal, pentru a permite

Tntoarcerea fluidului intre spatiile dintre §icane, se lasa un spatiu de trecere nitre §icana

§i manta (prin eliminarea unui sector de disc delimitat de o

considerata disc complet) care se alterneaza la montajul §icanelor succesive (fig.2.3) .

secanta.

din

§icana

Pentru debitul G de agent termic de la exteriorul tevilor viteza de circulatie la scaldare trensversala a fascicolului va fi data de distanta dintre §icane / . Astfel impunand pentru we o valoare in domeniul economic (0,54-1,5 m/s) se poate determina pasul preliminar de a§ezare a §icanelor:

1

p

G

-------- I n --------------

we ■[Dj - n]rJ

n

d e)

(2 -13)

considerandu-se sectiunea de trecere cea mai dezavantajata dintre §icane pe axul orizontal al schimbatorului de caldura; cu n1(j s-a notat numarul de tevi de pe diagonala principala a fascicolului.

Din punct de vedere constructiv valoarea uzuala pentru distanta dintre §icane este cuprinsa in intervalul 200^-400 mm. Valoarea minima este impusa de dificultatile de montaj $i de faptul ca o ficanare foarte stransa duce la pierderi de sarcina hidraulica foarte mari, iar cea maxima se utilizeaza de obicei doar pentru realizarea de sprijine suplimentare pentru tevile din fascicol. Daca valoarea pasului preliminar de a§ezare a jicanelor este mai mica de 200 mm se alege pentru aceasta marime valoarea minima (200 mm) chiar daca va rezulta o valoare a vitezei we mai mica decat valoarea minima economica. Oricum, prin realizarea unei circulatii transversale fata de tevile din fascicol, s-a realizat deja conditia de intensificare a schimbului convectiv de caldura la circulatia la exteriorul fascicolului.

20

CURS DE APARATE TERMICE

Modulul dimensional de rotunjire a distantei dintre §icane fiind de ±10 mm se recalculeaza viteza de circulate pentru agentul termic de la exteriorul fascicolului:

 

G

(2.14)

P

l ■(A -

«ii ■CK )

CALCULUL TERMIC EXACT

Pentru a putea determina suprafata de schimb de caldura S0 §i lungimea schimbatorului de caldura Tn conditiile constructive stabilite prin calcul termic preliminar, trebuie determinata valoarea exacta a coeficientului global de schimb de caldura k :

* =

1

1

(2‘15)

a,

A

a 2

unde a, §i a 2 sunt coeficientii convectivi de transfer de caldura de pe partea agentului termic primar respectiv secundar iar Z(S/A,) este suma rezistentelor termice conductive pe directia fluxului termic.

In cadrul calculului termic exact agenti. Se vor determina din tabele saucu

temperatura) parametrii: V, X fi Pr la temperaturile medii respective:

seutilizeaza unii parametri fizici

ajutorul

relatiilor

ai celor doi

de

de calcul (functie

fsri= J -y -L

si

tm2= tml- A t mei]

daca S t ]<

S t 2

=

si

tml= tm2- A tmetldaca S t { >

S t

2

(2.16)

Pentru facilitarea explicatiilor se considera Tn cele ce urmeaza ca agentul

termic primar circula la interiorul tevilor din

fascicol.

Pentru a putea determina coeficientul de schimb convectiv de caldura pe partea agentului termic primar (la interiorul tevilor din fascicol) se determina gradul de turbulenta al curgerii prin valoarea criteriului Re pentru care, Tn cazul curgerilor la interiorul canalelor de sectiune circulara, lungimea caracteristica este de cele mai multe ori diametrul interior d;.

Re| = ^V ^L

(2.17)

Determinarea

valoarii

criteriului

Re

este

necesara

pentru

a

putea

alege,

functie de domeniul de turbulenta, relatia (criteriala) de determinare a criteriului Nu .

21

CURS DE APARATE TERMICE

Cum. Tn general, realizarea vitezelor de circulate Tn domeniul economic duce la circulatii Tn regim turbulent ( Re> 104) se poate utiliza relatia lui Timofeev :

 

N u t = 0.0263 ■R el° s-P r/’”

pentru rScirea fluidului

(2.18)

§i

N

u

= 0.0209 • R e

0'8' P r

pentru Tncalzirea fluidului

(2.19)

( daca agentul secundar este la interiorul tevilor, caz in care indicele devine 2 )

Coeficientul de schimb convectiv de caldura pe partea agentului termic de la interiorul tevilor din fascicol (de ex. agentul termic primar), se determina pe baza relatiei:

a,

= Nll] ' A'

[W/(m2 • K)]

(2.20)

In ceea ce prive§te coeficientul de schimb convectiv de caldura pe partea agentului termic de la exteriorul tevilor a2 > caracteristica este convectia fortata realizatS prin scSldarea preponderent transversals a tevilor din fascicol. In acest caz, se poate utiliza relatia criteriala de determinare a criteriului Nu :

N u2 = C

e

f

P r

e1 •Re” -Pr°-38'

2/

A

(2.21)

unde:

-

Re,

= U;

(lungimea caracteristica este de)\

 

v2

 

C

=

0,59

m = 0,47 pentru

Re2e

(8 + 1 0 ');

C

=

0,21

§i m = 0,62

pentru

Re2e

( 103 + 2 TO5 );

Pr2/ este valoarea criteriului Pr la temperatura medie a agentului termic;

Pri;l este valoarea criteriului Pr la temperatura medie a peretelui suparfetei de

schimb de caldura; Ei este coeficient de corectie legat de faptul ca agentul termic spala nu o teava

singulars ci un fascicol de tevi §i conform experimentarilor lui Ramm , £j = 1,3 pentru fascicol cu tevi ajezate Tn ejicher sau £j = 1,2 pentru fascicol cu tevi ajezate Tn linie;

f2 este coeficient de corectie legat de faptul ca agentul termic

curgetransversal

numai pentru o parte din tevile fascicolului pe traseul dintre§icane,capStand o curgere

cvasi-longitudinalS fatS de tevi Tn zonele de Tntoarcere peste jicane. Pentru cazul de fatS se poate utiliza valoarea £2 = 0,7 .

Temperatura peretelui exterior al tevii, fatS de care se exprima Pr2p se determinS printr-un calcul iterativ, apreciind o valoare preliminara pentru tpe urmand ca ulterior, dupS determinarea coeficientului global de schimb de c&ldura, sa se verifice valoarea anterioarS (aleasS sau determinatS) panS cand diferenta Tn modul dintre cele douS valori este mai mica de 3 °C .

22

CURS DE APARATE TERMICE

Cu valoarea lui Nu2 astfel determinata se poate determina valoarea coeficientului de schimb convectiv de caldura pe partea agentului termic care circula la exteriorul tevilor a 2:

a i

N u2 -A,

=

2— -

[W/(m- • K )]

(2.22)

Dupa determinarea sumei rezistentelor termice conductive ale peretelui (vezi capitolul I), se poate determina valoarea coeficientului global de transfer de caldura k §i se poate verifica valoarea temperaturii pe peretele exterior al tevii din fascicol:

2

k

+ -----^

a 2

mcc-£ *

(2.23)

Se determina lungimea fascicolului de tevi ce alcatuiesc suprafata de schimb de caldura:

L =

n -n -d ° m

unde S(, este

suprafata de schimb

(2.24)

de caldura necesara pentru transferarea

sarcinii termice Q in conditiile temei de proiectare :

s u =~—

---- k -to mcc-£A,

Lungimea efectiva a fascicolului de tevi obtinute (relatia. 2.24) la modul de 100 mm.

va rezulta prin

(2.25)

majorarea valorii

IZOLAREA TERMICA A SCHIM BA T OARELOR D E CALDURA

Pentru a permite sa se piarda o parte cat mai mica din caldura utila a agentului

termic primar Tn mediul Tnconjurator, este necesara izolarea termica a schimbatoarelor

de caldura.

Principalele probleme care se pot pune la calculul izolatiilor termice su n t:

• determinarea pierderilor de caldura fi a randamentului izolatiei

o grosime de izolatie aleasa ;

termicepentru

• calculul grosimii izolatiei la un randament al izolatiei impus ;

• calculul grosimii izolatiei pentru realizarea unei temperaturi exterioare dorite ;

• stabilirea izolatiei optime din punct de vedere economic.

23

CURS DE APARATE TERMICE

In calculul termic al schimbatorului de caldura se impune initial valoarea

randamentului izolatiei termice. Pentru majoritatea schimbatoarelor de caldura, cand

acestea sunt bine izolate, randamentul izolatiei este cuprins intre 0,98 §i 0,998. Printr-

un calcul tehnico - economic se poate stabili grosimea optima a izolatiei. Daca nu se

fac astfel de calcule laborioase, grosimea izolatiei se determina pornind de la valoarea

impusa initial a randamentului izolatiei.

Pentru schimbatoarele de caldura cu manta tubulara, se prezinta in figura 2.4.

o sectiune transversala printr-un schimbator tubular, izolat termic.

De obicei grosimea izolatiei este cuprinsa intre 20 -f 100 mm in functie de

temperatura agentului din interiorul mantalei.

Prin alegerea

termice impus initial.

unui strat termoizolant ( S r ) se va verifica

randamentul izolatiei

Randamentul izolatiei termice este definit de relatia :

O .- Q

77, = —------ ^

Q\

100

[%]

(2.26)

unde:

Qp

- fluxul termic cedat de agentul termic primar ;

- fluxul termic pierdut prin mantaua fi capacele aparatului, precum §i

Ql

prin portiunile neizolate (guri de vizitare, gtuturi, racorduri etc.).

Fig. 2.4.

Manta;

Fascicol de tevi; Izolatie termica.

Sectiune transversala printr-un schimbator tubular izolat termic

24

CURS DE APARATE TERMICE

Pierderile de caldura prin capace, guri de vizitare, racorduri, jtuturi etc. se pot

calcula separat pentru fiecare caz in parte, cu formule corespunzatoare, sau se pot

aprecia cu aproximatie in functie de tipul schimbatorului ;

Qp =(1,3 + 2) Q,„

(2.27)

unde Qm este fluxul de caldura pierdut prin mantaua schimbatorului :

unde

K-l-(tfi —t )

- ~ i ------- r ~

2 ■ku[

z

d,

i

2 - l h

•, j ,—

d 2

--------- 1---------- In — H---------- In — H----------

ae -d,

a .^d ,

I - este lungimea mantalei (m);

tt, - temperatura medie a fluidului aflat in interiorul mantalei (°C);

te - temperatura medie a mediului inconjurator (°C);

d\ - diametrul interior al mantalei (m);

d

0 - diametrul exterior al mantalei (m);

d

3- diametru exterior al izolatiei termice (m);

(2 28)

(Xj - coeficientul de transfer de caldura la interiorul mantalei;

A-ol - coeficientul de conductivitate termica pentru otel (materialul mantalei);

A,iz - coeficientul de conductivitate termica pentru izolatia termica (tabelul 2.1)

Tabelul 2.1. Coeficientul de conductivitatea termica pentru unele materiale

termoizolante

Materialul

/I

Temperatura maxima de

 

[W/(m-K)]

utilizare [°C]

Vata minerala

0,05 - 0,06

500

Pasla pentru constructs

0,05

la UC

90

Ipsos (uscat)

0,43 la 20 UC

-

Placi de pluta uscate

0,042 - 0,053

80

Placi de stuf

0,1

la 0 UC

100

Vata

de zgura

0,06+ 1,45

-10'4 t

750

Caramida diatomit

0,113 + 2,3 -10-41

850

25

CURS DE APARATE TERMICE

Coeficientul

de

schimb

superficial

aproximativa: OCe = 8 ,5 + 0 ,0 9 6 - A t

utilizabilapentru At = t pe - t e = 10-^60 °C.

a c

poate

[W/(m2-K)]

fi

calculat

cu

relatia

(2.29)

Fluxul 2 1 este cunoscut (sau poate fi calculat) iar Qp §i Qm se determina din

relatiile (2.27) ?i (2.28).

In

relatia

(2.28)

deoarece

AOL« A d

§i

CXe «

(Xt . primii

termeni

de

la

numitorul fractiei sunt mult mai mici decat urmatorii doi $i pot fi neglijati.

Se obtine ecuatia :

,

3

,

d 3

" l ~

2

2 - 1

+ ------- " « ,

Se impune tpe §i se

Rezulta :

d 3 •In

Cj

d 3

Cl7

2 - n - l- L

,

'( t f l - te ) - d 3

Q„,

 

(2.30)

calculeaza a e , dupa care se calculeaza:

 

/

?i ----- -

=

c2

(2.31)

c2

(2.32)

Ecuatia (2.32) poate fi rezolvata prin metoda mjumatatirii intervalului sau pe

cale grafo-analitica. Pentru rezolvarea grafo-analitica se reprezinta grafic functiile /,

§i f 2 pentru d ^> d 2 (figura 2.5) :

f

2(a 2) =

c,

d 3

J2

d z —c %

26

o dreapta.

CURS DE APARATE TERMICE

izolatiei

Fig.2.5.

Rezolvare grafo-analitica a ecuatiei de determinare a grosimii

La

intersectia

graficelor

se

obtine

valoarea grosimii izolatiei.

diametrul

exterior

care

precizeaza

Se calculeaza Qm §i se determina T]iv cu relatia (2.26), care nu trebuie sa fie

diferita de rjr

cu mai mult de 1%.

In continuare se verifica temperatura peretelui exterior :

t t

pe

e

+

Qm n -c L -

l- a

(2.33)

Daca temperatura tpe nu se verifica intr-o toleranta maxima de ± 3 °C, se reia

calculul cu o noua valoare tpe.

In continuare se verifica valoarea coeficientului de schimb de caldura

prin convectie OCt de la interfata manta - aer din incinta de montaj cu relatiile

criteriale specifice convectiei libere :

a =- Nu- A

Nu - C ■(Gr ■Pr)"

in care :

g d 3

Gr = Lv 2

■(3 ■At

;

/3 = 213 + t

27

(2.34)

(2.35)

CURS DE APARATE TERMICE

Din tabele se determina marimile A, V, Pr Tn functie de valoarea temperaturii

tm iar din tabelul 2.2, valorile constantelor C fi m .

Tabelul 2.2. Valorile constantelor C fi m .

Gr. Pr

< I 0-3

10“3

500

500

2

107

> 2 -107

C

0,5

1,18

0,34

0,135

 

Caracterul

m

 

curgerii

0

Laminar

1/8

Laminar

1/4

Tranzitoriu

1/3

Turbulent

Domeniul de

aplicare

Placi fi tuburi

verticale fi

orizontale

Daca valoarea Cte difera de cea calculate initial (cu relatia 2.29) cu mai mult

de 5% se reiau calculele cu noua valoare.

CALCULUL HIDRAULIC AL SCHIM BATOARELOR DE CALDURA

acela de a determina pierderile de

sarcina (caderile de presiune) pe traseul celor doi agenti care circula prin aparat.

Determinarea pierderilor de sarcina este necesara pentru a dimensiona pompele sau

ventilatoarele ce deservesc instalatiile Tn care sunt montate aparatele respective.

Scopul

principal

al acestui calcul

este

Impunand

viteze

de

circulatie

pentru

agentii

termici

se

dimensioneaza

ftuturile

de

intrare

fi

iefire,

precum

fi

camerele

de

intoarcere

ale

agentilor

in

schimbator.

Pierderile de sarcina se calculeaza cu ajutorul unei relatii de forma :

Ap —ApA + Apt + Ap a

±

Ap h

[N/nr]

(2.36)

in care :

A - este pierderea de sarcina necesara Tnvingerii rezistentelor de frecare

liniare care se produe m canale cu sectiune constanta ;

A - pierderea de sarcina necesara Tnvingerii rezistentelor locale, Tn coturi,

Tngustari fi largiri de sectiune, ramificatii etc. ;

de

accelerarea fluidului ;

A p h - pierderea de sarcina necesara Tnvingerii rezistentelor fortelor

ascensionale aparute datorita diferentelor de temperatura ale fluidului, masurate pe traseele verticale

Ap a

- pierderea

de

sarcina

necesara Tnvingerii

rezistentelor

produse

28

CURS DE APARATE TERMICE

Pentru agentii termici lichizi, vehiculati cu pompe, pierderile de sarcina Ap a

§i AP 11 pot fi neglijate.

PIERDERI DE SARCINA L1NIARE

Pierderea

de sarcina liniara se calculeaza cu urmatoarele relatii:

- Tn cazul curgerii unui curent izoterm :

 

I

w 2

Apx =

h

- - - P

~

[N/m2]

(2.37)

- Tn cazul curgerii cu schimb de caldura :

 
 

\

0,583

AP i= 'i

-

[N/m2]

(2.38)

 

/

unde: I - lungimea portiunii liniare prin care curge fluidul [m] ; -

d

w

-

diametrul

viteza medie a fluidului pe portiunea considerata [m/s] ;

interior sau diametrul echivalent hidraulic [m] ;

densitatea fluidului la temperatura §i la presiunea medie a acestuia pe portiunea considerata [kg/m-'] ;

p

-

t

§i tp -

temperatura medie a fluidului, respectiv a peretilor tevilor scaldati

de

fluid, pe portiunea considerata [°C]

;

\

- coeficientul

de

frecare

liniara

dependent

de

numarul

Reynolds

§i

de

rugozitatea peretilor.

Pentru conducte netede (putin rugoase) A se calculeaza cu relatiile :

 

64

X -

pentru Re < 3000

(2.39)

Re

A = ^

^

pentru 3000 < Re < 103

 

(2.40)

 

VRe

A =

0,00540 + Q,39n64 Re

pentru 10 5

<

Re

<

2

• 10 6

(2.41)

- jj- - -0 ,8 + 21g(Re--JA)

pentru

Re

>

2 •106

(2.42)

Pentru conducte rugoase

A se calculeaza cu relatia aproximativa :

29

CURS DE APARATE TERMICE

VI

(2.43)

Tn care k este Tnaltimea medie a rugozitatii Tn mm (din tabele sau fife tehnice).

Pentru a calcula pierderile de sarcina liniare Tn conducte Tn spirala se aplica relatia (2.38 - deoarece prin serpentina circula un agent termic, neizoterm). Cu notatiile din figura 2.6. se calculeaza:

1.

Diametrul mediu de calcul :

D

=

D sp- 1+

V n -D

A

(2.44)

Fig. 2.6. Serpentina elicoidala

Intre D fi £>v/)exista o diferenta mare numai pentru pasuri ‘V ’ mari (s > Dsp).

Daca s «

Dsp se poate admite D = Dsp.

Criteriul Re critic :

(2.45)

3. Coeficientul A :

Tn regim laminar:

valabilaTn domeniul Re<Recr

30

(2.46)

OC O

O

CURS DE APARATE TERMICE

Tn re.aim turbulent :

A = 0,3164 Re

valabila Tn domeniul R ecr< Re < 10

l+0,095-| —

Re1/4

PIERDERI DE SARCINA LOCALE

Se

a P

calculeaza cu relatia :

l =

e - P

W~

Tn care

E,

este

coeficientul

[N/m ]

de

rezistentS

locala

care

depinde

(2.47)

(2.48)

de

forma

geometrica a rezistentei §i uneori de numarul Reynolds.

Daca apare o modificare de viteza Tn sectiunea de calcul (Tngustare sau ISrgire de sectiune) se ia Tn calcul viteza cea mai mare, corespunzStoare sectiunii mici.

Coturi (circulare sau patrate)

cu coeficientii £ din tabelul 2.3.

de

Cot

90°

raza

Tabelul 2.3

R cl

1

0,5

R

de

2

0,3

curburS

§i

diametrul

d

al

conductei,

3

4

5

6

0,24

0,2

0,18

0,17

va

avea

Coeficientul de rezistentS locala pentru cotiri bru§te (fSrS racordSri) Tn cazul

unui unghi de cotire de 90° §i a unei sectiuni circulare sau patrate este :

= 1,2.

Cand unghiul de cotire ^este diferit de 90° valorilor li se aplica coeficientul

de corectie B determinat conform tabelului 2.4. :

Tabelul 2.4

9

B

15°

0,23

30°

0,48

60°

0,80

90°

1

t, =

120°

1,18

X B

.

150°

1,32

1,41

Cand sectiunea este dreptunghiularS (a x b) cu cota b Tn planul curburii se

aplicS coeficientul de corectie C din tabelul 2.5. :

31

£

=

B x C

CURS DE APARATE TERMICE

Tabelul 2.5.

a

 

0.2

0.4

0,

0.8

1

1,5

b

c

1,22

1,13

1,08

1,04 j

1

0,90

2

0,86

3

4

6

8

0.86

0,9

0,97

1

Intrarea §i ie^irea fluidului in conducte (canale)

- conducta in acela§i plan cu peretele : £ = 0,5

- intrare in conducts cu muchiile nerotunjite : £ = 0,5 —1

- intrare in conducts cu muchiile rotunjite: £ = 0,12

- iejirea din conducte: £ = 1

Variatii de sectiune

Notand sectiunea mica cu f„ §i cea mare cu f M coeficientul de rezistentS locals

la ISrgirea sectiunii va fi t,' §i laingustarea sectiunii

.2

:

 

(2.49)

 

V

f m

£ " = ± .|1—£ l |

(2.50)

Fascicol de tevi agezate in lime [condor)

£

= nr -€o

(2.51)

in care:

nr este numSrul de randuri de tevi pe directia de curgere a fluidului E,o - coeficientul de rezistentS al unui rand de tevi

Coeficientul

depinde de pasurile relative Sj/d §i s2/d dintre tevi precum §i

de numSrul Reynolds. “$2” §i “s ” reprezintS pasurile dintre tevi in sensul curgerii fluidului, respectiv perpendicular pe directia de curgere iar “ d ” este diametrul exterior al tevii fascicolului. DacS se noteazS cu :

 

_ ,

^ - 1

^

= —------ = -^------

 

(2.51)

 

s2 ~ d

_ j

 

d

atunci pentru

S/ < s2 §i 0,12 <

y/<

1:

f t

=

1,

'

1,52------------

(2-52)

 

J U

W

d - - R . > «

32

CURS DE APARATE TERMICE

sau daca

s / > s2 §i

1 <

8 :

#o =

0,32

0.2

( 'F - 0 ,9 ) ° '68- ( R e r ;

( s\ V^

U J

-1

(2.53)

Daca unghiul dintre directia de curgere a fluidului §i axele tevilor fascicolului

este P < 75° coeficientul

trebuie marit cu 10%.

Fascicol de tevi a$ezate in eqicher (decalat)

Z = 4'(«,- + 1)

£0 = C V R e -° -27

Se calculeaza pasul relativ pe diagonala

s2

7

§i raportul adimensional :

'l

1

< p = r A Sj

\

d

J

Daca 0,1 < cp <

1,7 :

Ct = 3,2 + (4,6 -2 ,1 -(p) ■^2-''—

C,

= 3 ,2

Daca

1,7 < (p < 5,2

:

Ct = 0 ,4 4 - ( ^ + l)2

pentru

m cazul

ji

—L< 2

d

— > 2

Daca unghiul

/?< 75°, coeficientul

dintre

directia

de

curgere

trebuie marit cu 10%.

a

fluidului

33

§i

axele

(2.54)

(2.55)

(2.56)

(2.57)

(2.58)

(2.59)

(2.60)

tevilor este

CURS DE APARATE TERMICE

2.2. SCfflMBATOARE DE CALDURA DIN JEVI CU ARIPIOARE

SOLUTIA CONSTRUCTIVA

Schimbul de caldura intre aer §i apa se face de regula cu baterii cu tevi nervurate. Solutia constructiva de extindere a suprafetei de transfer de caldura pe partea aerului, prin nervurare, se aplica pentru a compensa intr-o oarecare masura raportul defavorabil care exista intre coeficientul de transfer de caldura de la aer fata de cel de la apa. Nervurile, circulare, patrate sau dreptunghiulare, sunt dispuse echidistant pe exteriorul tevii, sub forma de discuri. Uneori nervura este de tip elicoidal, atunci cand se obtine prin extrudarea unui perete gros de teava. In figura 8.1 se prezinta schematic un rand de tevi al unei baterii schimbatoare de caldura apa-aer.

Fig. 2.7.a.

Fig. 2.7.b.

w

" " 'w

M

w

mm

IMULiilillllMit

Un rand de tevi ale unei baterii apa-aer

YV

Detalii de nervurare a tevii

34

CURS DE APARATE TERMICE

Tevile bateriilor de incalzire se a§eaza Tn linie sau Tn eficher fata de directia curgerii aerului, Tntotdeauna cu nervurile paralele cu directia de curgere. In ceea ce prive§te curgerea apei, tevile se alimenteaza pentru a obtine o viteza economica de curgere.

Diametrul tevilor pe care se face nervurarea este Tn general mic, pentru a putea asigura viteza necesara de circulate a apei. Sunt utilizate mai ales diametrele 0 1 6 ,0 1 8 §i 020 mm cu grosime de perete 1,5 -f 2,5 mm. Materialul este cel mai frecvent otel, aluminiu sau cupru. Nervurile sunt executate mai ales din aluminiu sau alama iar diametrul exterior al acestora este de 2 -r 4 ori mai mare decat diametrul exterior al tevii. Nervura se caracterizeaza prin Tnaltimea ei Hnem grosimea ei B„en. fi pasul de a§ezare pe teava pnen, . Uneori Tnaltimea nervurii este luata Tn calcul prin raportul dintre diametrul exterior al nervurii §i diametrul exterior al tevii Dner/D ,. Legatura dintre tevile singulare sau dintre grupurile de tevi se face prin coturi nenervurate sau prin camere de Tntoarcere, Tn exteriorul sectiunii de trecere a aerului. Diametrul mare al nervurii, fata de cel al tevii, face ca tevile sa fie racordate Tntre ele cu coturi cu raza de Tndoire peste 4 x D ,. Numarul de randuri de tevi se stabile§te prin calculul termic al suprafetei de transfer de caldura necesara. Peretii de Tnchidere ai canalului de aer sunt din tabla sau din material plastic.

Prin tema de proiect se dau Tn general urmatoarele elemente:

solutia constructiva a schimbatorului : Tncalzitor de aer cu tevi nervurate folosind ca agent termic de Tncalzire apa calda;

- temperaturile de intrare §i ie§ire ale apei calde : t ’apa , t ”apa ;

- debitul de aer ce va fi Tncalzit, sub forma Dahn (m3N/ h) sau Da„ (m3N/ s);

- temperaturile de intrare §i iesire ale aerului : t ’uer, t ”aer;

- date geometrice privind teava nervurata utilizata :

de , d / , Dnen., pnen,, Bnm., H„en,, Lt (lungimea tevii), materiale.

METODICA DE CALCUL

Toate marimile sunt Tn sistemul de baza SI, fara multiplicatori. In cazul cand prin tema sau Tn tabelele de calcul o marime apare cu un multiplicator (m,k,M etc.) ea trebuie transformata Tn unitate de baza SI. Acest mod de calcul elimina posibilitatea gre§elilor de tipul neconcordantei dintre unitatile de masura ale diferitelor marimi.

Calculul parametrilor din ecuatia de bilant termic

Ecuatia de bilant termic este:

Q

u ,

=

G

u, h ,

■ C c,pa

( t'a p a

~

)

=

D

C

l "

= Ku-r ■Saer ■a tm_£ = kapa ■sm ■Atm_e

35

'

C

p o

'

V

«

[w]

r

f a e r

)

=

(2.61)

CURS DE APARATE TERMICE

unde : kaer fi kapa reprezinta coeficientul global de transfer de caldura, raportat fie la suprafata extinsa (pe parte aerului) Saer, fie la suprafata lisa (pe partea apei) Sapa” ;

reprezinta diferenta medie logaritmica de temperatura intre cei doi agenti termici, corectata cu un coeficient depinzand de geometria curgerii fi parametrii de temperatura ai agentilor.

Temperatura

medie

a

aerului este taerm = (t’aer + t”aer) / 2.

Temperatura

medie

a

apei este tapam = (t’apa+ t”apa) / 2.

Pentru

specifice cpaer

fi

temperaturile

medii

ale

agentilor

termici

se

determina

capu din tabele sau din relatiile de regresie existente.

caldurile

Randamentul izolatiei schimbatorului de caldura este foarte ridicat (tinand seama de pierderile foarte mici de caldura ale suprafetelor marginale) fiind de ordinul riiz = 0,99.

Debitul util de caldura furnizat de baterie este:

Qu,=V,

Da„-cpa {fmr- t aer)

[W]

Debitul de apa necesar este:

G'">" = -------—

t f i z

^

a p a

\

---------j

apa

apa /

kg

s

(2.62)

(2.63)

Determinarea dimensiunilor canaluhii de aer $i a numdrului de tevi nervurate in sectiunea canaluhii

De cele mai multe ori tevile nervurate se fabrica in lungimi fixe. De aceea se poate porni de la alegerea unor rapoarte adimensionale caracteristice, care conduc la solutii tehnice economice, larg verificate in practica. Alegerea unui raport intre dimensiunile sectiunii canalului de aer, fi anume raportul dintre lungime sectiunii L, (in directia axului tevilor, egala cu lungimea tevii) fi latimea sectiunii b (sau H in figura 2.7.a) - in directie transversala - se face in limitele (L, / b) = 1 t 2 . Pasul transversal al tevilor S/ (distanta intre doua tevi vecine) este dat de diametrul exterior al nervurilor, astfel ca nervurile sa se invecineze (eventual cu o distanta libera de l-f2 mm intre marginile a doua randuri paralele). Se accepta uzual ca nu exista spatiu liber intre marginea ultimei nervuri fi carcasa. In continuare, pentru determinarea sectiunii libere necesara pentru curgerea aerului, se serie ecuatia de continuitate:

CURS DE APARATE TERMICE

unde pentru viteza aerului

waerse adopta valori de 6 +10 m/s.

Sectiunea libera de curgere pentru o teava §i pe pasul unei nervuri este :

Scx={Dnen, - d e)-(Pnen- B mn)

[m2]

iar sectiunea ocupata in canal este:

S

o

\

=

D

n erv

P

„ e n

W

\

(2.65)

( 2

- 6

6

)

Rezulta ca gradul de trecere pe sectiune este pentru aer in directia de curgere:

Glr= p -

So{

(2.67)

Sectiunea necesara canalului de aer este Tn consecinta:

lr

W]

(2.68)

Se pune in continuare conditia de proportie intre laturile sectiunii bateriei §i se determina b ’ §i L,.

Urmeaza sa se faca constructiv rotunjirile acestor valori astfel:

L,

-

lungime de fabricare existenta pentru teava nervurata,

b

-

multiplu de Dmrv,

b ■L,

-

valoare cat mai apropiata de Sam (sectiunea reala a canalului)

Deoarece s-au facut rotunjiri care afecteaza viteza de curgere a aerului, aceasta se recalculeaza:

vv

. —D

■aen” t

+273

273 Sc m Glr

Numarul de tevi pe un rand

b

D

este:

(2.69)

(2.70)

Sectiunea bateriei este in felul acesta complet determinata. Pentru definitivarea solutiei constructive urmeaza calculul numarului de randuri de tevi in directia curgerii aerului. Acest numar va fi determinat din conditii de transfer de caldura in cele ce urmeaza.

37

CURS DE APARATE TERMICE

Calculul termic de dimensionare

Transferul de caldura de la peretele metalic la aer este de tip convectiv. Aerul circula prin canalele realizate intre nervuri, care au latimea ( pnen - Bnen, ). Considerand canalul format din doua tevi alaturate, cealalta latura a sectiunii de curgere este 2-Hnen, .

Canalele relizate de nervuri nu au inaltime uniforma, astfel ca aerul curge prin canale cu inaltime variind rntre 2 • Hnen. §i 2 • H„en.+ de.

Relatiile

de

calcul.

de

tip

experimental,

sunt

date

functie

de

o

lungime

caracteristica fixa pentru baterie care este pasul nervurarii : p

.

Pentru calcule este necesara cunoa^terea unor parametri fizici caracteristici

aerului; ei se determina din tabele , pentru temperatura medie a aerului taerm :

- vascozitatea cinematica, vaer;

- conductibilitatea termica, Xm r;

- criteriul Prandtl, Pr,,,,,-.

Marimile se pot determina §i din relatiile de regresie corespunzatoare.

Coeficientul de convectie aaer se calculeaza dupa metodologia convectiei in curgere fortata prin canale Tnguste §i este acela§i pentm partea de suprafata lisa a tevii §i partea de suprafata extinsa a nervurii.

Peretele tevii are la suprafata de contact cu aerul o anumita temperatura tp , care se regase§te §i la baza nervurii. Din cauza rezistentei termice conductive, temperatura peretelui nervurii tpn este din ce in ce mai coborata spre varful nervurii. Pentru a nu complica sistemul de calcul, se considera temperatura suprafetei nervurii constanta, aceea§i cu a peretelui tevii, dar se afecteaza suprafata nervurii cu un "randament" subunitar tjnen, care face compensarea fluxului mai scazut de caldura a suprafetei cu temperatura mai joasa decat cea a tevii.

Relatia criteriala pentru transferul de caldura este functie de turbulenta curgerii, deci de criteriul Re. Se calculeaza criteriul Reaer , tinand seama ca lungimea caracteristica este pasul de nervurare, din relatia:

Re

=

' p"m-

(2.71)

Coeficientul de transfer de caldura prin convectie de la peretele exterior la aer se calculeaza cu relatiile:

38

CURS DE APARATE TERMICE

Pentru fascicol de tevi in linie :

• tevi cu nervuri rotunde

Nu „ =0,104 Re"'72•

V

L J

nerv y

1tevi cu nervuri patrate

Nu.= 0,096 -Re0'72-

V

if

ner\’

Pentru fascicol de tevi in etcher:

tevi cu nervuri rotunde

Nu

„ = 0,223 •Re"

( O

0,54

. r p nerv }

 

v

d.

,

K

nen /

1tevi cu nervuri patrate

 
 

(

D

Nu,

=0,205- Re0'65-

 

LJ

 

V

d

e

J

V

n e r v J

In continuare, pentru ambele cazuri :

Nu

Pnm '

W

nr K

(2.72)

(2.73)

(2.74)

(2.75)

(2.76)

A§a cum s-a aratat, in metodica uzuala de calcul se tine seama de un randament subunitar al suprafetei nervurilor. Acesta depinde de doua constante adimensionale ale nervurii:

( ■a

' />*

metalului

x0 .5

D

X, = Hnm

 

(2.77)

nervurii

este

pentru

otel

iar pentru aluminiu

unde

conductibilitatea

termica

a Anen. = 110 W/(m-K)

l,m = 50 W/(m-K) l„m, = 210 W/(m-K).

,

pentru cupru

39

CURS DE APARATE TERMICE

Curbele de randament se calculeaza, pentru XD> 2, cu relatiile :

• pentru X| > 0.8

:

A, = 0,8 - 0,05 • [XD - 2)0'797

Bn = 0,363+ 0,14 U „ - 2 )"631

Cn = 0,525 - 0,071 ■[XD- 2f'm

 

1.78)

 

pentru

0.8 :

\

= '

Br] = 0,295 + 0,066 ■(X D“ 2)°

 

Cn =1,737-0,093 •(X „ -2 )1J

V„m = K - B n -{X ,T'

.79)

Cu acest randament, care Tnsa afecteaza numai suprafata extinsa, se determina coeficientul corectat de transfer de caldura pe partea aerului, dupa cum urmeaza:

- se determina suprafata de schimb de caldura a unei nervuri :

x

\ D'

-

d- )

r

21

(2.80)

- suprafata lisa a tevii pe partea aerului intre doua nervuri este :

S,=(Pnm- B „ J ^ - d e

[m2]

(2.81)

- suprafata totala pe un pas este suma celor doua suprafete anterior calculate :

SJO,= S „en. + S,

W ]

(2.82)

- iar coeficientul de transfer de caldura corectat se determina din relatia :

(X

= a .

Vmn ■S „en+Sl

W

m- ■K

2.83)

Rezistenta termica a peretelui tevii si a depunerilor de pe pereti

Rezistenta termica a peretelui tevii este (3pt,r/ /iper), in care 5per este grosimea peretelui tevii §i Xper conductibilitatea termica a metalului tevii. Aceasta rezistenta termica are msa o valoare foarte mica §i de obicei se neglijeaza in calculele curente.

40

CURS DE APARATE TERMICE

Rezistenta termica a depunerilor de piatra (S/Ap) pe peretii tevilor este in schimb mare, uneori constituind chiar principala rezistenta in schimbul de caldura. Valorile rezistentelor termice, functie de calitatea apei, de viteza de curgere §i de temperatura medie a agentului termic sunt date in capitohd 1.

Rezistentele termice conductive se insumeaza:

m1- ■K

W

(2.84)

Transferal de caldura de la apa la peretele interior al tevilor

Transferul de caldura este de tip convectiv, in regim permanent, fara schimbare de stare, curgere prin interiorul tevilor.

Pentru calcule este necesara cunoa§terea unor parametri

apei. Ace§tia se determina din tabele pentru temperatura medie a apei tapam :

fizici caracteristici

- vascozitatea cinematica, vapa ;

- conductibilitatea termica, l apa ;

- criteriul Prandtl, Prapa .

Marimile se pot determina §i din relatiile de regresie corespunzatoare.

Viteza apei wapa trebuie calculata deoarece depinde de numarul tevilor montate

in paralel prin care aceasta trece. Se alege initial o viteza a apei de 0,5

1,5

m/s (de

obicei 1 m/s) §i se determina numarul de tevi necesar asigurarii acestei viteze:

Nfapa= -------- ^

------ r

(2.85)

K ■df

Papa

^ apa

.

Acest numar preliminar se rotunjejte la valoarea intreaga cea mai apropiata, obtinandu-se astfel numarul final de tevi legate in paralel (pe o trecere a apei) Ntapa. Se recalculeaza viteza apei pentru acest numar final de tevi montate in paralel:

P a p a

N

t a,

n •df

m

s

.86)

Relatia criteriala pentru transferul de caldura este functie de turbulenta curgerii, deci de criteriul Re. Se calculeaza criteriul Reapa , tinand seama ca lungimea caracteristica este diametrul interior al tevii, din relatia:

41

CURS DE APARATE TERMICE

Re

a p a

-

w*p« ' d>

apa

(2.87)

v

'

In functie de valoarea obtinuta pentru Reapa se aplica una din relatiile criteriale urmatoare: