Seminar nr 5

Gestiune bancara

Seminar 5, sem 2, 2015

ASE FABBV, AN 3 Seria A si C Pag 1

Seminar 5: Riscul de rata a dobanzii (I)

5.1. Modelul Gap-urilor dintre activele si pasivele sensibile la modificarea ratei dobanzii
Activele sau pasivele sensibile la modificarea ratei dobanzii se reevalueaza in functie de rata dobanzii practica pe piata in cadrul unui anumit interval
de timp. Gap-ul se poate calcula pe fiecare banda sau interval de scadenta cat si cumulat.
1-7
zile

7 zile - 1 luna

1 luna - 3
luni

3 luni - 6 luni

6 luni - 1 an

1 an - 3 ani

peste 3 ani

Active sensibile (mil. lei)

80

118

133

170

240

345

500

Pasive sensibile (mil. lei)

67

124

125

155

260

310

440

GAP scadenta i (mil.lei)

GAP cumulat scadenta i
(mil.lei)

13

(6)

15

(20)

35

60

13

15

30

10

45

105

Gap scadenta i = Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i

Gap cumulat scadenta i = (Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i) + Gap cumulat scadenta precedenta
GAP Pozitiv situatia cand activele sensibile sunt mai mari decat pasivele sensibile (valoarea activelor se modifica mai rapid / mult decat in cazul
pasivelor)
Gap Negativ situatia cand activele sensibile sunt mai mici decat pasivele sensibile (valoarea pasivelor se modifica mai rapid / mult decat in cazul
activelor)
Modificarea venitului net din dobanzi = (GAP scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii aferente scadentei i)
= (Active sensibile scadenta i Pasive sensibile scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii aferente
scadentei i)
Obs! In practica, ratele de dobanzi active pot evolua diferit decat ratele de dobanzi pasive chiar daca tendinta se pastreaza. Necorelarea perfecta a
dobanzilor active si pasive duce la asa numitul basis risk.
Modificarea venitului net din dobanzi = [(Active sensibile scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii ACTIVE aferente scadentei i)]
[(Pasive sensibile scadenta i) x (modificarea ratei dobanzii PASIVE aferente scadentei i)]
Cand GAP-ul este pozitiv, exista o relatie pozitiva intre modificarea ratei dobanzii si venitul net din dobanda
Cand GAP-ul este negativ, exista o relatie negativa intre modificarea ratei dobanzii si venitul net din dobanda
Cand nu exista o corelatie perfecta intre modificarea ratelor active si pasive de dobanda, veniturile din dobandzi cresc / scad mai mult / mai
putin in functie de marja de dobanzi active si pasive (efectul de marja).
In ciuda faptului ca este usor de utilizat, acest model prezinta mai multe dezavantaje: nu ia in calcul efectul modificarii valorii de piata a activelor
urmare a cresterii / scaderii dobanzilor, nu ia in calcul costul de reinvestire a fluxurilor de numerar si nici nu tine cont de distributia elementelor
bilantiere si extrabilantiere in interiorul unei benzi de scadenta.
Aplicatia 1:
a)
b)

Cum se modifica veniturile nete din dobanzi pe banda de scadenta 1luna 3 luni daca rata dobanzii scade cu 0,75 puncte procentuale?
Cum se modifica veniturile nete din dobanzi pe banda de scadenta 6 luni 1 an daca rata dobanzii active creste cu 0,75 puncte
procentuale iar rata dobanzii pasive creste cu 45 basis points?

Rezolvare:
a)
b)

Veniturile nete din dobanzi (1M-3M) = GAPA/P 1M-3M x %r = 8 mil. lei x (-0,75%) = -0,06 mil. lei
Veniturile nete din dobanzi (1M-3M) = (Active sensibile 6M-12M x %rAS) - (Pasive sensibile 6M-12M x %rPS) = (240 mil. x 0,75%) (260 mil. lei x
0,45%) =
= 1,8 mil. lei 1,17 mil. lei = +0,63 mil. lei
Modificand rata dobanzii mai mult la active decat la pasive, veniturile nete din dobanzi se imbunatatesc pe banda de scadenta 6M-12M.

Aplicatia 2:
Fie urmatorul bilant simplificat al unei banci comerciale:

GESTIUNE BANCARA

Active
Credite pana la 1 an
Credite pana la 3 ani
Credite pana la 5 ani
Titluri detinute pentru tranzactionare
Titluri detinute pana la scadenta
Credite ipotecare scadenta 10 ani (dobanda fixa)
Credite ipotecare scadenta 25 de ani dobanda
variabila ajustata semestrial)
Total active
a)
b)

Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 2

mil. lei
2.500
550
700
150
350
1.200
1.400
6.850

Pasive
Depozite la vedere
Depozite la termen (scadenta 1 luna)
Certificate de depozit (scadenta 3 luni)
Depozite la termen (scadenta 1 an)
Depozite la termen (scadenta cel putin 3 ani)
Datorii subordonate (scadenta 5 ani)

mil. lei
700
1.100
1.300
700
250
1.700

Capitaluri proprii
Total pasive

1.100
6.850

Care va fi evolutia venitului net din dobanzi in cazul activelor cu scadenta de pana la un an, daca rata dobanzii va creste cu 1,25 puncte
procentuale?
Care va fi evolutia venitului net din dobanzi in cazul activelor cu scadenta de pana la un an, daca rata dobanzii active creste cu 1,00 puncte
procentuale iar rata dobanzii pasive creste cu 1,15%?

Rezolvare:
a)

Total active sensibile cu scadente de pana la un an= credite pana la un an + titluri detinute pentru tranzactionare = 2.500 + 150 = 2.650
mil. lei
Total pasive sensibile cu scadente de pana la un an = depozite la vedere + depozite la termen cu scadenta de o luna + certificate de
depozit + depozite la termen scadenta 1 an = 700 + 1.100 + 1.300 + 700 = 3.800 mil. lei
Diferenta intre active si pasive sensibile = 2.650 3800 mld. lei = - 1.150 mil. lei

b)

Venit din dobanzi = GAP A si P cu scadente de pana la 1 an x 1,25 % = - 1.150 x 1.25% = -14,375 mil.lei

Total active sensibile cu scadente de pana la un an= credite pana la un an + titluri detinute pentru tranzactionare = 2.500 + 150 = 2.650
mil. lei
Total pasive sensibile cu scadente de pana la un an = depozite la vedere + depozite la termen cu scadenta de o luna + certificate de
depozit + depozite la termen scadenta 1 an = 700 + 1.100 + 1.300 + 700 = 3.800 mil. lei
Venit din dobanzi = (Active sensibile scadenta pana la un an x %rAS) - (Pasive sensibile scadenta pana la un an x %rPS) = 2.650 mil. lei x(1,0%) 3.800
mil. lei x (1,15%) = 26,5 mil. lei 43,7 mil. lei = -17,2 mil. lei

5.2.Modelul GAP de maturitate (scadenta) ia in calcul valoarea de piata sau valoarea actualizata neta a activelor si pasivelor

In cazul instrumentelor cu venit fix exista o relatie invers proportionala intre evolutia pretului unui activ si cresterea ratei dobanzilor
(daca rata dobanzii creste, pretul activului scade si invers).
Cu cat scadenta unui activ sau pasiv este mai mare, cu atat mai mare va fi impactul modificarii valorii de piata a acestuia la
modificarea ratei dobanzii
Influenta scadentei asupra modificarii pretului unui element bilantier poate fi extinsa la nivelul intregului activ sau pasiv.
Efecul net al modificarii ratelor de dobanda asupra elementelor bilantiere depinde si de aceasta data de GAP-ul intre active si datorii.
Diferenta intre valoarea de piata a activelor si valoarea de piata a datoriileor reprezinta valoarea de piata a capitalurilor proprii ale bancii
(total active = total datorii + capitaluri proprii).
De regula, activele bancilor prezinta scadente mai indepartate comparativ cu scadentele pasivelor
o GAP de maturitate POZITIV (de regula)
Cand ratele dobanzilor cresc, valoarea de piata a activelor si datoriilor scade. In plus, in cazul unui GAP Pozitiv
(scadentele activelor sunt mai mari decat scadentele pasivelor), activele scad si mai mult decat pasivele deoarece
activele sunt mai sensibile reduceri ale valorii de piata a capitalurilor proprii
Cand ratele dobanzilor scade, valoarea de piata a activelor si datoriilor creste. In plus, in cazul unui GAP Pozitiv
(scadentele activelor sunt mai mari decat scadentele pasivelor), activele cresc si mai mult decat pasivele deoarece
activele sunt mai sensibile cresteri ale valorii de piata a capitalurilor proprii
o GAP de maturitate NEGATIV (rareori)
Cand ratele dobanzilor cresc, valoarea de piata a activelor si datoriilor scade. In plus, in cazul unui GAP
NEGATIV (scadentele activelor sunt mai mici decat scadentele pasivelor), activele scad mai putin decat pasivele
deoarece pasivele sunt mai sensibile cresteri ale valorii de piata a capitalurilor proprii
Cand ratele dobanzilor scad, valoarea de piata a activelor si datoriilor creste. In plus, in cazul unui GAP
NEGATIV (scadentele activelor sunt mai mici decat scadentele pasivelor), activele cresc mai putin decat pasivele
deoarece pasivele sunt mai sensibile scaderi ale valorii de piata a capitalurilor proprii

Aplicatia 3:, Fie o obligatiune cu o valoare nominala de 1.000 lei, rata cuponului (anual) de 3,5% pe an in conditiile unui randament mediu cerut de
piata de 3,5% pe an. Calculati valoarea actualizata neta (valoarea de piata) a obligatiunii cu scadenta peste 5 ani.
Comparati valoarea de piata a obligatiunii daca rata dobanzii pe piata ar fi de 5% dar cu scadente de:
a) 5 ani

Seminar 5, sem 2, 2015 Riscuri bancare Riscul de rata a dobanzii (I)

b)
c)
d)
e)

ASE FABBV, AN 3 Pag 3

4 ani
3 ani
2 ani
1 an

Rezolvare:
Valoarea de piata a unei obligatiuni = valoarea actualizata neta a fluxurilor de numerar a obligatiunii
Valoarea de piata =
+
+
+
= 1.000 lei
(Calculator TA BaII Plus 2nd +CLR Work 2nd CLR TVM 2nd BOND SDT = 12.31.1990 CPN = 3,5 RDT = 12.31.1995 RV =
100 ACT 1/Y YLD = 3,5% => COMPUTE PRICE = 100,00000
a)

Valoarea de piata 5 ANI=

b)

Valoarea de piata 4 ANI =

c)

Valoarea de piata 3 ANI =

= 959,1512796 lei

d)

Valoarea de piata 2 ANI =

= 972,1088435 lei

e)

Valoarea de piata 1 AN =

= 985,7142857 lei

= 935,0578499 lei ( -64,9421 lei sau -6,494215%)

= 946,8107424 lei

( -53,1892576 lei sau -5,318926%)

( -40,84872 lei sau -4,084872%)

( -27,89116 lei sau -2,7892 %)

( -14,2857143 lei sau -1,985714286%)

Previzibil influenta modificarii ratelor dobanzii este mai mare cu cat scadenta activelor este mai mare!
Aplicatia 4:
Rata
dob
4,40%
4,75%
5,15%
2,75%
3.25%
4,10%
4,20%

Active
Credite 1 an
Credite 3 ani
Credite 5 ani
Titluri detinute pentru tranzactionare (6 luni)
Titluri detinute pana la scadenta (5 ani)
Credite ipotecare scadenta 10 ani dobanda fixa

mil. lei
2.500
550
700
150
350
1.200

Pasive
Depozite la vedere (in medie 7 zile)
Depozite la termen (scadenta 1 luna)
Certificate de depozit (scadenta 3 luni)
Depozite la termen (scadenta 1 an)
Depozite la termen (scadenta 3 ani)
Datorii subordonate (scadenta 5 ani)

Rata
dob
0,25%
1,75%
2,10%
2,75%
3,10%
2,50%

Credite ipotecare scadenta 25 de ani dobanda fixa

1.400 Capitaluri proprii
Total active
6.850 Total pasive
*pentru facilitatea calculelor consideram rambursarea integrala a principalului la scadenta
Rescrieti bilantul in valori de piata atat inainte cat si dupa cresterea ratei dobanzii
Comentati evolutia capitalurilor proprii urmare a modificarii ratei dobanzii

1.100
6.850

Rezolvare:
Factori de discount < 1 an
Factori de discount > 1 an valoarea actualizata neta a unui cashflow
In cazul in care pe piata rata dobanzii medie este de 3,00%, Valoarea de piata a activelor va fi:
Credite scadenta un an =

= 2533,9800583 mil. lei

Credite 3 ani =

Credite 5 ani =

= 577,2253843 mil. lei

= 768,9245932 mil. lei

Titluri detinute pentru tranzactionare (6 luni) =

Titluri detinute pana la scadenta (5 ani) =
Credite ipotecare scadenta 10 ani dobanda fixa
= 1312,598677 mil. lei

= 149,8152709
+

= 354,0072438 mil. lei

+

mil. lei
700
1.100
1.300
700
250
1.700

GESTIUNE BANCARA

Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 4

=
Credite ipotecare scadenta 25 de ani dobanda fixa =

= 1692,540881 mil. lei

In cazul in care pe piata rata dobanzii medie este de 3,00%, Valoarea de piata a pasivelor va fi:
Depozite la vedere (in medie 7 zile) =

Depozite la termen (scadenta 1 luna) =

= 1.098,857024 mil. lei

Certificate de depozit (scadenta 3 luni) =

Depozite la termen (scadenta 1 an) =

= 699,6259129 mil. lei

= 1.297,096774 mil. lei

= 698,3009709 mil. lei

Depozite la termen (scadenta 3 ani) = 250,7071528

Datorii subordonate (scadenta 5 ani) = 1.661,072489
Asadar:

Active

Valoare de piata

Pasive

Valoare de piata

Credite 1 an

2533.98

Credite 3 ani

577.23

Depozite la termen (scadenta 1 luna)

1098.86

Credite 5 ani

768.92

Certificate de depozit (scadenta 3 luni)

1297.10

Titluri detinute pentru tranzactionare (6 luni)

149.81

Depozite la termen (scadenta 1 an)

698.30

Titluri detinute pana la scadenta (5 ani)

354.01

Depozite la termen (scadenta 3 ani)

250.71

Credite ipotecare scadenta 10 ani dobanda fixa

1312.60

Datorii subordonate (scadenta 5 ani)

1661.07

Credite ipotecare scadenta 25 de ani dobanda

fixa

1692.54

Capitaluri proprii

1683.06

Total active

7388.72

Total pasive

7388.72

Scadenta sau maturitatea medie a activelor =

=
+
+(
Scadenta sau maturitatea medie a datoriilor=
=
+
+(

Depozite la vedere (in medie 7 zile)

699.63

= 8,85 ANI

= 1,79 ANI

GAP de maturitate = Maturitate active Maturitate pasive = 7,07 ani

In cazul in care pe piata NOUA rata dobanzii medie va fi de de 3,50%, Valoarea de piata a activelor va fi:
Credite scadenta un an =

= 2521,73913 mil. lei

Credite 3 ani =

Credite 5 ani =

Titluri detinute pentru tranzactionare (6 luni) =

= 569,2612542 mil. lei

= 752,1488549 mil. lei
= 149,4471744

Seminar 5, sem 2, 2015 Riscuri bancare Riscul de rata a dobanzii (I)

Titluri detinute pana la scadenta (5 ani) =

ASE FABBV, AN 3 Pag 5

= 346,0493292 mil. lei

Credite ipotecare scadenta 10 ani dobanda fixa

= 1.259,879558 mil. lei

=
Credite ipotecare scadenta 25 de ani dobanda fixa =

= 1.561,518843 mil. lei

In cazul in care pe piata rata dobanzii medie este de 3,50%, Valoarea de piata a pasivelor va fi:
Depozite la vedere (in medie 7 zile) =

Depozite la termen (scadenta 1 luna) =

= 1.098,400499 mil. lei

Certificate de depozit (scadenta 3 luni) =

Depozite la termen (scadenta 1 an) =

= 699,5579398 mil. lei

= 1.295,489467 mil. lei

= 694,9275362 mil. lei

Depozite la termen (scadenta 3 ani) = 247,198363 mil. lei

Datorii subordonate (scadenta 5 ani) = 1.623,24411 mil. lei
Noul bilant va fi:

Active

Valoare de piata

Credite 1 an

2521.74

Credite 3 ani

569.26

Credite 5 ani

Pasive

Valoare de piata

1098.40

752.15

Depozite la vedere (in medie 7 zile)

Depozite la termen (scadenta 1
luna)
Certificate de depozit (scadenta 3
luni)

699.56

Titluri detinute pentru tranzactionare (6 luni)

149.45

Depozite la termen (scadenta 1 an)

694.93

Titluri detinute pana la scadenta (5 ani)

346.05

247.20
1623.24

1295.49

Credite ipotecare scadenta 10 ani dobanda fixa

1259.88

Depozite la termen (scadenta 3 ani)

Datorii subordonate (scadenta 5
ani)

Credite ipotecare scadenta 25 de ani dobanda fixa

1561.52

Capitaluri proprii

1501.23

Total active

7160.04

Total pasive

7160.04

Capitaluri proprii initiale (valori de piata) = 1.683,06 mil. lei

Capitaluri proprii finale (valori de piata) = 1.501,23 mil. lei

Capitaluri proprii = -10,8035% sau

Capitaluri proprii = -181,83 mil. lei

Asadar, cand rata dobanzii a crescut de la 3 la 3,5% valarea de piata a capitalurilor proprii a sazut cu 181,83 mil lei (sau cu 10,8%), banca
avand un gap de 7,07 ani
Maturitatea activelor fiind mai mare decat cea a datoriilor, determina scaderea valorii de piata a activelor cu un procent mai mare (-3,09%
sau -228,68 mil. lei) decat scaderea valorii de piata a datoriilor (-0,82% sau -46,84 mil. lei).
Pentru a realiza imunizarea la riscul de rata a doazii, gap-ul de maturitate trebuie sa fie egal cu zero, adica maturitatea medie a activelor trebuie
sa fie egala cu maturitatea medie a datriilor. Doar atunci o banca poate fi protejata de riscul ratei de dobanda, tinand totodata seama si de ponderea
datoriilor in total active (gradul de indatorare).

GESTIUNE BANCARA

Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 6

5.3.Modelul GAP-ului de durata

Durata unei obligatiuni (Durata Macaulay)1 reprezinta masura maturitatii unei obligatiunii. Conceptul de durata a fost introdus in anii `30 ai secolului
trecut, de catre F.R. Macaulay. Durata este o marime ponderata a vietii unei obligatiuni, care ia in considerare marimea si scadenta fiecarui flux de cash. In
fapt, este o medie a scadentelor fiecarui flux ponderat cu ceea ce reprezinta fluxul respectiv in valoarea obligatiunii.

, unde: D- durata, P valoarea nominiala, C- cuponul , R- rata anualamedie de randament, t- numarul de cupoane
pe an, n- numarul de cupoane ramase pana la scadenta si DP- pretul disimulat (dirty price) al obligatiunii.
Durata se mai poate exprima sub forma: =

sau aproximativ

unde: n = numarul de an curent, N= numarul total de ani, CFn = cashflowul la momentul n , i/n = randamentul curent exprimat in zecimale aferent
perioadei n

Numaratorul reprezinta valoarea actualizata a fiecarui flux multiplicata cu durata de timp pentru primirea respectivului flux. Numitorul
reprezinta valoarea actualizata a fluxurilor viitoare (care intr-o piata eficienta ar trebui sa fie egala cu pretul pietei).
Proprietatile duratei:
Durata creste odata cu cresterea maturitatii (scadentei) dar cu o rata descrescatoare
Durata scade in cazul cresterii randamentului pe piata (pastrand constante celelalte conditii cum ar fi numarul de cupoane
si rata cuponului)
Durata este negativ corelata cu rata cuponului (la rate ale cuponului mai mari corespund durate mai mici pastrand
constante celelalte conditii)
Durata reprezinta un instrument util in masurarea sensibilitatii unui instrument financiar (activ sau datorie) la modificarea ratei dobanzii pe piata.
Sensibilitatea (Modified Duration) exprima relatia intre rata dobanzii si viriatia pretului unei obligatiuni, poate fi masura astfel:
=

S=-

Unde: r = rata dobanzii pe piata sau randamentul cerut de investitori

S = sensibilitatea
dPi = variata pretului activului i
Pi = valoarea de piata a activului i
dr = variatia dobanzii
sau
-

Aplicatia 5:
Fie un credit in valoare de 10.000 lei acordat pe o perioada de 5 ani, acordat cu o rata a dobanzii de 9%. Raspundeti la urmatoarele cerinte:
a) Care este valoarea de piata a acestui credit daca in prezent in piata se practica dobanzi de 7.5% la credite similare?
b) Care va fi valoarea de piata in cazul in care rata dobanzii practicate pe piata urca de la 7,5% la 8%?
c) Calculati durata acestui credit
d) Determinati modificarea valorii de piata a creditului utilizand conceptele de durata si sensibilitate
Rezolvare:

a)

Valoarea prezenta r7,5% =

= 10.606,88274 lei

b)

Valoarea prezenta r8,0% =

= 10.399,271 lei

- 207,611174 lei sau -1,95733%

Anghelache, G. Evaluarea obligatiunilor cerinta a deciziei de investire, Revista Economie teoretica si aplicata, nr. 3(498), mai 2006, ISSN 1841-8678. Sursa: http://www.ectap.ro/articole/57.pdf

Seminar 5, sem 2, 2015 Riscuri bancare Riscul de rata a dobanzii (I)

c)

Durata 7,5% =
=

ASE FABBV, AN 3 Pag 7

= 4,26386621 ani
-

= - 210,35550182 lei

Adica: valoarea de piata noua = 10.396,52772 lei

Obs! Comparand cu rezultatul obtinut la punctul b) diferenta provine din faptul ca mai devreme am calculat doar o aproximare a modificarii valorii
de piata.
Aplicatia 6:
Fie un credit acordat initial pe o perioada de 20 de ani, la o rata a dobanzii de 8% pa, rambursabil in anuitati trimestriale constante egale cu 700 RON.
Creditul mai are 1 an si jumatate (6 trimestre) ani pana la maturitate, iar rata de dobanda la credite similare este de 6%pa. Care este valoarea de
piata a acestui credit? Dar durata?
Rezolvare:
Valoarea prezenta r7,5% =

= 3.988,031016 lei

Durata =

= 0,864145204 ani

Bibliografie orientativa:

Dedu Vasile, Gestiune si audit bancar, Editura Economica,

2008
Dedu Vasile, Bistriceanu Gabriel, Gestiune bancara Culegere
de aplicatii, Editura Economica, 2010, pp 9-17
Lupulescu Grigore, Gestiunea interna a profitabilitatii bancilor
comerciale, Editura Economica, 2011
Moinescu, Bogdan, Codirlasu Adrian, Strategii si instrumente
de administrare a riscurilor bancare, Editura ASE, 2009

Nicolae Danila, Lucian Anghel Marius Danila, Managementul

lichiditatii bancare, Editura Economica 2002
Olteanu Alexandru, Olteanu Florin Manuel, Leonardo Badea,
Management bancar caracteristici, strategii, studii de
cazDareco 2003
Untaru, Florin, Penu Daniela, Moneda si Management bancar,
ProUniversitaria, 2012