Sunteți pe pagina 1din 5

6. EFECTELE BIOLOGICE ALE ULTRASUNETELEOR.

EFECTELE
NEGATIVE ALE ZGOMOTULUI

Efectele biologice ale ultrasunetelor


Urechea percepe sunete de circa 20.000 de oscilatii pe secunda. Vibratiile mecanice
pendulare, reprezentand sunetul, ce depasesc aceasta limita poarta numele de ultrasunet.
Frecventa undelor ultrasonice este foarte mare fiind apreciata la 50.000 Hz 3.000.000 Hz.
Aparatele utilizate in fizioterapie furnizeaza ultrasunete cu frecvente cuprinse intre 80.000
si 100.000 Hz.
Lungimea de unda a ultrasunetelor este foarte mica, putand fi localizate selectiv. Ele
prezinta variatii in functie de natura mediului strabatut (gazos, lichid sau solid).
Aplicarea undelor ultrasonice pe un corp omenesc produce un transfer de energie
considerabil prin alterarea starilor de presiune realizate.
Transferul de energie se masoara in W/cm2 si depaseste intensitatea sunetului. Acesta este
un parametru important in cadrul terapiei cu ultrasunete. Undele ultrasonice se propaga sub forma
unui fascicul de raze, cu viteza constanta.
Efectele fiziochimice ale ultrasunetului

Efect mecanic- reprezentat de vibratia produsa, care se transmite din aproape in


aproape, fiecare moceluca fiind pusa in miscare cu o frecventa egala cu cea a

sursei.
Efect termic energia ultrasonica se transforma in energie calorica in mediul
traversat prin doua modalitati:
- Prin absorbtia energiei UUS de catre mediile neomogene cu degajare de
-

caldura si amortizare a amplitudinii vibratiei;


Prin fractionarea particulelor mediului, mai ales la nivelul de separare a

doua medii (muschi, os).


Efect de cavitatie este un fenomen care consta in producerea de goluri in
interiorul lichidului traversat, manifestandu-se vizibil prin formarea bulelor de
aer. Acestea se produc prin compresiunile si dilatarile succesive realizate de
UUS asupra lichidului.
1

In perioada de compresiune cavitatile dispar dupa care compactul lichidian se reface cu


eliberarea unei mari cantitati de energie, cu efecte distructive. In punctele de separare a doua
medii cu densitati diferite (os-muschi) presiunea poate creste la cateva mii de atmosfere in
temperatura, la cateva sute de grade.
In lichide se produce fenomenul de pseudocavitatie, caracterizat prin degazifierea
lichidului.
In practica terapeutica curenta, nu se pot produce fenomene de cavitatie.

Efectul de difuziune
- Consta in cresterea permeabilitatii membranelor
Efecte chimice
- Ca urmare a actiunii ultrasunetelor, au loc procese de oxidare, reductie,
depolarizare si alterare a structurii chimice a substantelor.

Efectele biologice ale ultrasunteleor


Sunt incomplet elucidate, se presupune ca in functie de intensitatea ultrasunetului
(W/cm2) se produc modificari tisulare minime si reversibile, la intensitati mici - 0.7 0.4
W/cm2. La intensitati medii (10,5 0,7 W/cm2) au loc efecte fiziochimice si biologice
maxime (reversibile), iar la intensitati mari ( >0,8 W/cm2) apar modificari ireversibile.
Dozele mici 0,1 0,5 W/cm2 cresc permeabilitatea membranei celulare. Se produc
activitati moleculare, creste activitatea de respiratie celulara, sunt activate enzimele glocolice
si scindeaza macromoleculele glucidice, sunt activate procesele oxidative, se produc efecte
reductiare.
La nivelul tegumentului se elibereaza mastocitele, cu producere de histamina. Creste
permeabilitatea celulelor tegumentare, care are ca urmare posibilitatea de a difuza prin
tegument substante medicamentoase ( sonofreza).
Dozele medii 0,5 0,7 W/cm2, produc hiperemie tegumentara, cu vasodilatatii si in
tesutul subcutanat. Au efecte fibrinolitice prin rupere si fragmanetare tisulara, fragmentarea
macromoleculelor, hipermeabilizarea membranelor, cresterea metabolismului celulelor local.
Dozele mari - 0,8 W/cm2 produc distructii celulare si rupturi capilare, din cauza
exacerbarii efectelor dozelor medii. In tesutul muscular, efectele UUS sunt direct
proportionale cu intensitatea ultrasunetelor aplicate.
2

Tesutul osos la dozele mici, reactioneaza prin formare de osteofite, la dozele mari
prin edeme hemoragice, necroze osoase.
La limita muschi-os se acumuleaza o importanta cantitate de energie calorica, osul de
incalzeste de cinci ori mai mult decat muschiul.
Tesutul oso la nivelul epifizelor in perioada de crestere este foarte sensibil.
Sangele supus iradierii cu ultrasunete scade protinemia si cresc globulinele, eritrocitele
se concentreaza in grupuri, se incetineste procesul de coagulare.
Efectele fiziologice ale ultrasunetelor
-

Analgezice
Hipermiante
Miorelaxante

Efectele negative ale zgomotului


In conditiile civilizatiei contemporane,omul traieste intr-o continua ambianta
sonora.Pretutindeni el este insotit neincetat de un cortegiu de sunete si zgomote de cele mai
diferite intensitati avand efecte mai mult sau mai putin agresive asupra confortului si chiar
asupra sanatatii sale.
Zgomotul poate fi definit ca vibratii sonore fara caracter periodic care se propaga prin
diverse medii(aer,apa,etc.) si care impresioneaza negativ urechea omeneasca.
Dupa -Larousse - zgomotul constitue un asmblu de sunete fara armonie.Fizicienii definesc
zgomotul ca o suprapunere dezordonata cu frecvente si intensitati diferite, iar fiziologii
considera zgomotul ,orice sunet suparator care produce o senzatie dezagreabila.
Caracteristicile fizice sau obiective ale zgomotului privesc taria sau intensitatea,durata si
frecventa.
Intensitatea este caracterul cel mai important care depinde de trasaturile sursei,de distanta si
posibilitatile

de

transmitere

sau

multiplicare.Ea

se

masoara

in

decibeli

sau

foni.Decibelul(d.B.)este o marime fizica si reprezinta unitatea logaritmica calculata pornind

de la pragul absolut de audibilitate 0 d.B. pentru un sunet de 1000Hz.Fonul este unitatea de


masura fiziologica de perceptie de catre urechea umana a celei mai slabe excitatii sonore.S-a
admis ca cifra 80 pe scara de decibeli sau pe scara de foni reprezinta pragul la care
intensitatea sunetului devine nociva.
Durata reprezinta timpul cat excitantul sonor(zgomotul)actioneaza asupra analizatorului
auditiv.Efectul nociv al zgomotului este direct proportional cu durata acestuia iar peste
anumite limite de suportabilitate se ajunge la o pshihoza periculoasa.S-a observat ca daca
zgomotul intens actioneaza un anumit timp asupra urechii drepte iar apoi asupra celei
stangi,persoana respectiva are senzatia ca zgomotul este mult mai intens decat cel pe care il
auzea anterior cu urechea dreapta.In acest caz se poate spune ca urechea dreapta s-a adaptat la
zgomot.
Frecventa reprezinta numarul de vibratii acustice intr-o secunda si se masoara in numar de
perioade pe secunde sau Hz.In banda de frecvente 1000-5000Hz in care urechea are
sensibilitatea cea mai ridicata,inaltimea este direct proportionala cu frecventa.Sunetele joase
cuprind gama de frecvente cuprinse intre 30-400Hz;cele mijlocii 400-1000Hz iar cele inalte
peste 100Hz.
Nivelul zgomotului se masoara tinandu-se seama atat de intensitatea,cat si de frecventa
sunetelor care-l compun.Aceste insusiri confera zgomotului potente nocive,indiferent de
preferinte si de starea psihica a individului.
Zgomotul

poate

prosuce

la

nivelul

organului

auditiv

fenomenul

de

oboseala

auditiva,traumatism sonor si surditate profesionala.


1)Oboseala auditiva este caracterizata printr-o scadere temporara a pragului perceptiei
auditive;ea se accentueaza in cazul maririi intensitatiim,frecventei si timpului de expunere a
zgomot.Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92d.B. si cu ofrecventa cuprinsa intre 500800Hz produce dupa 60 de minute de expunere o scadere temporara a auditiei.
2)Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt
poate

cauza

ruptura

timpanului.Astfel

de

situatii

se

intampla

in

cazul

unor

explozii,impuscaturi,eruptii intense de gaze din recimpiente sub presiune.Dupa vindecarea


leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz.

3)Surditatea profesionala se datoreaza efectuarii anumitor activitati expuse in mod deosebit


la zgomot.Surditatea datorata zgomotelor se caracterizeaza printr-o pierdere definitiva si
ireversibila a auditiei.
Surse de poluare sonora

Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite.Acestea sunt:


a)circulatia sau transporturile
b)industria
c)constructiile si montajele
d)comertul
e)copiii in terenurile de joaca(tipetele lor inregistrand 70-80d.B.
f)terenurile sportive si stadioanele(zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100d.B.
g)animalele(cainii,pisicile,pasarile)pot tulbura linistea mai ales noaptea.
Latratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de 70-80d.B.
Masurile de combatere a zgomotului se impun ca o necesitate de prim ordin si ele sunt foarte
numeroase.Astfel pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele forestiere
constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10d.B.