Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fig.15.3 Rcirea pistonului cu jet de ulei printr-un orificiu plasat n piciorul bielei
Circulaia uleiului este asigurat de ctre pompa de ulei. Dintre acestea, pompele cu roi
dinate sunt cel mai des utilizate, deoarece au construcia simpl i prezint siguran n
funcionare. Pompele cu roi dinate au dimensiuni reduse fa de spaiul disponibil n
carter.
8
Fig.15.5. Pompa de ulei cu rotor cu lobi 1-orificiu de aspiraie; 2-rotor interior; 3-rotor
exterior; 4-orificiu de refulare; 5-presiune nalt; 6-presiune de aspiraie: 7-corpul
pompei.
Pompa cu roi dinate cu angrenarea exterioar (fig.15.4.) este alctuit dintr-o carcas
prevzut cu orificii de intrare i ieire n care se monteaz dou roi dinate cu dantur
dreapt sau elicoidal. Una din roi este antrenat de la arborele cu came sau de la
arborele cotit, cealalt este antrenat de prima roat n sens invers. Camerele A i R
reprezint camere de aspiraie respectiv refulare.Uleiul ptrunde n camera de aspiraie A,
umple spaiul dintre dantura i carcas, apoi este antrenat de dantura roii i refulat n
camera R. Comprimarea uleiului dintre dinii roilor este evitat printr-o frezare i uleiul
este deplasat n camera de refulare, n acest mod se elimin ncrcarea suplimentar a
fusurilor roilor pompei.
Supapa de siguran
Filtrele de ulei
Uleiul n timpul funcionrii motorului cu ardere intern pierde din calitile sale datorit
ptrunderii unor impuriti: particule metalice rezultate n urma fenomenului de uzur;
particule de praf care ptrund n motor odat cu aerul nefiltrat corespunztor la admisie;
impuriti rezultate n urma unui montaj i unei ntreineri necorespunztoare; impuriti
ce se formeaz n carter; produse chimice rezultate n urma aciunii gazelor scpate n
carter.
Datorit fenomenului de degradare a calitii uleiului ungerea este compromis antrennd
amplificarea uzurilor i chiar apariia de avarii ale motorului.
Pentru a elimina efectele negative pe care la produc impuritile, n sistemul de ungere se
introduc elemente de filtrare care au rolul de curire.
Dup fineea filtrrii, filtrele de ulei se mpart n dou categorii: filtre de curire brut i
filtre de curire fin.
Filtrul de curire brut se monteaz n serie n circuitul de refulare al pompei de ulei,
prin el trecnd ntreaga cantitate de ulei. Rezistena hidraulic este redus. Filtrul brut
reine impuriti de dimensiuni cuprinse ntre 20100mm. Montajul n serie al filtrului
impune prezena unei supape de siguran care s permit scurtcircuitarea filtrului n
cazul mbcsirii acestuia.
Filtrul de curire fin se monteaz n paralel cu circuitul principal de ungere, cantitatea
de ulei care-l strbate este de 1015% din cantitatea de ulei din sistemul de ungere
pentru a se evita pierderile hidraulice. Filtrul fin reine impuriti cu dimensiuni de pn
la 5 mm. Dup filtrare uleiul este returnat n baia de ulei contribuind la regenerarea
acestuia.
Dup gradul de filtrare, filtrele se pot clasifica n filtre statice i filtre dinamice.
Filtre statice
11
Reinerea impuritilor se realizeaz cu ajutorul unui element filtrant, care poate fi: sit
metalic, discuri metalice sau de hrtie, cu aciune magnetic sau active.
a)
b)
Fig. 15.9. Filtru cu sit metalic: a) ansamblu de elemente cu site metalice; b) element de
filtrare cu sit metalic; c) asociere a unui filtru magnetic la un filtru cu site
Filtrele cu sit metalic (fig.,15.9), sunt utilizate n general pentru filtrarea uleiului nainte
de intrarea n pompa de ulei, dar i ca filtre de curire brut sau fin (pot reine impuriti
pn la 5 mm).
Construcia elementului de filtrare se realizeaz dintr-un pachet de discuri n care se
ncorporeaz site i care montate formeaz ntre ele spaii suficient de mari pentru
impuritile reinute. Filtrele cu sit rein prin aderen i emulsiile gelatinoase.
Filtrele cu discuri (fig.15.10) au elementul filtrant dintr-un numr de discuri din metal sau
carton de forme speciale aezate unele peste altele care formeaz interstiii de trecere a
uleiului.
Impuritile de dimensiuni mai mari sunt reinute n exteriorul filtrant, iar cele de
dimensiuni mici n spaiul dintre discuri.
12
Filtrul cu discuri metalice este prevzut cu elemente care asigur posibilitatea curirii
interstiiilor chiar n timpul funcionrii prin rotirea din exterior a pachetului de discuri.
Filtrul cu discuri din carton se utilizeaz ca filtru fin.
Filtrele cu element filtrant din hrtie (fig.15.11.) sunt utilizate pe scar larg, ele pot fi
utilizate att ca filtre de curire brut ct i ca filtre de curire fin n funcie de
dimensiunile porilor hrtiei. Pentru a se mbuntii rezistena i proprietile de aderen
hrtia de filtru este impregnat cu diferite produse. Gabaritul acestor filtre este redus
datorit modului de construcie al elementului filtrant, hrtia de filtru fiind pliat, iar
forma este meninut de o armtur metalic.
Filtrele cu element filtrant din hrtie nu pot fi curite, cnd acesta se mbcsete este
nlocuit cu unul nou.
Filtrul este prevzut cu o supap de siguran care se deschide la o presiune de 0,10,25
MPa, asigurnd trecerea uleiului n circuitul de ungere fr s mai treac prin elementul
filtrant cnd acesta este mbcsit sau uleiul are vscozitate mare.
13
14
Radiatorul de ulei
filtrul din circuitul secundar se ntoarce n circuitul principal dup care este trimis la
punctele de ungere.
Ventilaia carterului
Fig.15.15.Scheme de amplasare a filtrelor de ulei n circuitul instalaiei de ungere
Fig.15.17 Schema ventilaiei carterului prin colectarea gazelor spre admisia motorului
wd
1
(15.1)
h g
d 2 4 x 2 2,
16
32 w
l 3
g d2
(15.2)
2
l
w
4, parametrul depinde n principal
wmax=1,2w, iar pierdere de sarcin h
2 g d
de rugozitatea conductei
putnd fi determinat cu relaia:
0,3 4
5
wd
(15.3)
a w2
6 (15.4)
2 g
unde: a - coeficient care ine seama de natura variaiei. n cazul lrgirii brute a
unghiular a sin 2
a 0,13
90
Dezaerarea uleiului
La funcionarea motoarelor cu ardere intern aerul este prezent n uleiul din sistemul de
ungere. Aerul se poate concentra n spuma care plutete la suprafaa uleiului din baie sau
rmne n suspensie, ceea ce este mai grav, dimensiunea bulelor de aer fiind influenat
de caracteristicile uleiului; temperatur, viscozitate, tensiune superficial.
Prezena bulelor de aer n ulei poate provoca o serie de fenomene negative ca:
neregularitate a debitului care induce funcionarea cu vibraii a pompei, presiunea uleiului
n sistemul de ungere la limita de securitate datorit funcionrii cu ntreruperi;
nrutirea filtrabilitii uleiului, posibilitatea apariiei rupturii filmului de ulei; creterea
riscului de apariie a fenomenului cavitaiei n cuzinei.
Funcionarea corect a sistemului de ungere presupune prezena unei cantiti minime de
aer n ulei, pentru aceasta se impun urmtoarele msuri:
a) limitarea introducerii aerului n ulei;
b) asigurarea timpului necesar dezaerrii;
c) evitarea fenomenelor care limiteaz procesul dezaerrii.
n mod obinuit aerul este introdus n ulei la aspiraia uleiului n pomp. Depirea unei
anumite turaii limit provoac acest proces.
Pentru a se ndeprta aceast turaie limit n condiiile de funcionare trebuie avute n
vedere urmtoarele recomandri: nivelul minim real al uleiului n baia de ulei s fie
ntotdeauna deasupra sorbului de aspiraie (inndu-se cont de nivelul minim pe joj i de
condiiile de funcionare i drum: accelerare, decelerare, ruliu, tangaj, pant accentuat,
conducta de aspiraie a uleiului s fie larg i scurt; returul uleiului prin supapa de
siguran s fie sub nivelul minim real al uleiului; conducta de retur al uleiului din
-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista
instalatii de exhaustare,in stare de functionare
-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de
intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta
functionarea lor la parametrii proiectati
-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare
privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de function-nare al acestora precum
si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice
-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de
protectie in buna stare
-la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace
mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se
va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata
a subansamblelor
-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenat
corespunzatoare
-in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili
locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a
transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in
timpul sudurii electrice
-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care
vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu
prezinta pericol de incendiu
-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a
mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest
scop pentru a fi arse sau ingropate
-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator
lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare
-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza-toare si la
inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri.
Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra-tor instruit special in acest scop
-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei
in vederea maririi cuplului
-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor
necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari
la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de
ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)