JOSEPH LISTER

05 aprilie 1827 10 februarie 1912

Nscut in West Ham, Essex

Fiul lui Joseph Jackson, fizician

Grove House School, cu axare pe matematic,

tiine naturale i limbi

Licen la Facultatea de Arte, n 1847

Student la Medicin

Absolvete primul din generaia lui

Colegiul Roial al Chirurgilor la 26 ani

Se cstorete cu Agnes, iar n luna de miere

petrec 3 luni mpreun vizitnd spitale si
universiti din Germania i Frana
Agnes devine fascinat de cercetarea
medical i devine partenera de cercetare al
soului ei pentru restul vieii ei
Apare o suspiciune ca acidul carbolic (fenol)
poate fi folosit ca si antiseptic, devenind
primul antiseptic in chirurgie
Era folosit pentru a ameliora mirosul rezultat
n urma irigrii terenurilor cu deeuri de
canalizare
A presupus ca este sigur datorit ierbivorelor
de pe terenuri care nu se mbolnveau
ulterior

Ca si profesor de Chirurgie la Universitatea

din Glasgow era perfect contient ca muli
pacieni supravieuiau traumei unei operaii
dar decedau ulterior de ceea ce era cunoscut
ca i febr de salon
Ignaz Semmelweiss, medic din Ungaria,
susinea ca dac un medic merge de la un
pacient la altul dup o operaie, el va
contamina pacientul nou cu o boal potenial
amenintoare de via
Dar cercetrile acestuia au fost ignorate si el
a fost ucis prin otrvire.

n 1865, a citit despre realizrile lui Louis

Pasteur despre fermentarea vinului si a ajuns
la concluzia c microbi purtai de aer sunt cei
cauzatori de febra de salon, iar c trauma
operaiei i face pe oameni susceptibili la
infecii
A experimentat pe pacienii cu fracturi
deschise, n care moartea din gangren era
extrem de frecvent. El acoperea plaga cu un
material mbibat cu fenol
Rezultatele au fost extraordinare pentru
perioada respectiv, rata de supravieuire
fiind nemaintlnit

A instruit chirurgi sa poarte mnui curate la

fiecare operaie i s se spele pe mini dup
i nainte fiecare intervenie cu soluii 5% acid
carbolic
A realizat o main care pompa acid carbolic
n aerul dintr-o sal de operaie
Instrumentarul chirurgical era curat n
aceeai soluie

n 1869 s-a mutat din Glasgow n Edinburgh

unde a continuat s mbunteasc
metodele de asepsie si antisepsie
ncepuse s devin extrem de cunoscut la
nivel naional si internaional astfel nct
ajunsese s in cursuri la peste 400-500 de
oameni

n 1881 a fost ales preedinte Clinic Society

of London
A mai dezvoltat o metod de a stabiliza
traumele de rotul utiliznd fire de metal i a
mbuntit tehnica mastectomiei

Dup moartea soiei, n 1882, s-a retras din

carier i s-a reorientat spre religie
n 1992, Regele Edward VII a fcut apendicit
cu o zi nainte de ncoronare. Lister a fcut
recomandrile pentru cele mai noi metode
antiseptice, iar regele a supravieuit
I-a transmis printr-o scrisoare oficial
tiu c dac nu era pentru tine, eu nu mai
eram astzi aici

Dup moartea sa a fost nfiinat medalia

Lister, care era considerat cea mai
prestigioas onoare adus unui chirurg
Este unul din cei 2 chirurgi care au onoarea
de a avea un monument n Londra, cellalt
fiind John Hunter

Astzi, conform statisticilor, puine lume tie

de contribuia lui ca i tat al chirurgiei
sterile, dar sunt lucruri ce au rmas n urma
lui ce i poart numele
Genul Listeria

Apa de gur Listerine