METODE SI TEHNICI ACTIVE IN INVATAREA BIOLOGIEI

Liceul Teoretic Dunarea, Galati

Professor, Ispas Aurora
Ianuarie 2015
Pentru a avea cu adevarat elevul n centrul activitatii instructiv-educative,
profesorul ndeplineste roluri cu mult mai nuantate dect n scoala traditionala. n
abordarea centrata pe elev, succesul la clasa depinde de competentele cadrului didactic
de a crea oportunitatile optime de nvatare pentru fiecare elev. Astfel, n functie de
context, profesorul actioneaza mereu, dar adecvat si adaptat nevoilor grupului.
Metodologia didactica este domeniul cel mai deschis nnoirilor, metodele avnd o
sensibilitate deosebita pentru adaptarea la conditii noi.
nnoirea metodologiei pune accent pe promovarea metodelor si procedeelor de
instruire care sa solutioneze adecvat noi situatii de nvatare, pe folosirea unor metode
active ( care sa stimuleze implicarea elevilor n activitatea de nvatare, sa le dezvolte
gndirea critica si capacitatea de adaptare la viata, sa i antreneze n activitati de
investigare si cercetare directa a fenomenelor) si apelarea la metodele pasive numai
cand este nevoie, pe accentuarea tendintei formativ-educative a metodei didactice, pe
extinderea metodelor care conduc la formarea capacitatilor de autoinstruire ce permit
achizitionarea si prelucrarea independenta a informatiilor.
Bunul mers al procesului de nvatamnt si rezultatele obtinute depind de
metodele utilizate.
Metodele sunt instrumente importante aflate la dispozitia profesorului, de a caror
cunostinte si utilizare depinde eficienta muncii educative. Ioan Cerghit considera ca
metoda este " o cale eficienta de organizare si conducere a nvatarii, un mod comun
de a proceda care reuneste ntr-un tot familiar eforturile profesorului si ale elevului."
Antrenarea permanenta a elevilor la un efort intelectual sustinut si narmarea
acestora cu capacitati necesare unei activitati de nvatare productiva reprezinta
modalitatea cea mai eficienta de educare a elevilor n spiritul unei atitudini constiente si
active.
1. Metode de predare-nvare interactiv n grup sunt: metoda predrii/ nvrii
reciproce (Reciprocal teaching Palinscar), metoda Jigsaw (Mozaicul), metoda
cubului, tiu/vreau sa tiu/am nvat, organizatorul grafic, metoda piramidei.
2. Metode de fixare i sistematizare a cunotintelor i de verificare : harta
cognitiv sau harta conceptual (Cognitive map, Conceptual map), matricele, lanurile
cognitive, scheletul de pete, diagrama cauzelor i a efectului, tehnica florii de nufr.
3. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitii : brainstorming,
metoda nominal, explozia stelar, metoda Plriilor gnditoare, studiul de caz,
Phillips 6/6, tehnica 6/3/5, metoda Schimb perechea, metoda Frisco, nvarea prin
cooperare.
4. Metode de cercetare n grup : tema sau proiectul de cercetare n grup,
experimentul pe echipe, investigaia de grup.
1

A.

Metoda Philips 6/6 se aplica atunci cnd o situatie trebuie analizata din mai multe
puncte de vedere,cand o problema are mai multe solutii posibile. Metoda da
posibilitatea unui numar cat mai mare de persoane,cu conceptii diferite asupra
modului de solutionare a unei probleme sa participe la dezbateri,la gasirea
solutiilor,la alegerea celei mai potrivite. Metoda propusa de D.J.Philips prevedea
divizarea grupului mare in mai multe grupuri mici de cate sase persoane pentru a
discuta timp de sase minute (de aici provine si numele de Philip 6/6) pentru
rezolvarea problemei puse in discutie.Desfasurarea unei sedinte creative de grup
prin aceste metode parcurge urmatoarele etape:constituirea a doua pana la sase
grupuri de sase persoane,reuniunea participantilor in care fiecare lider de grup
prezinta opiniile,solutiile,punctele de vedere ale grupului pe care-l
reprezinta,dezbaterea intre liderii grupurilor a ideilor pentru gasirea solutiilor
acceptate,acceptarea in plen a solutiilor celor mai bune.

B. Metoda bulgarelui de zapada consta n mpletirea activitatii individuale cu cea

desfasurata n mod cooperativ n cadrul grupelor. Reuneste urmatoarele faze de
desfasurare :
- faza introductiva-expunerea problemei;
- faza lucrului individual-elevii lucreaza individual cinci minute si noteaza
ntrebarile legate de subiect;
- faza lucrului n perechi-discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare.Se
solicita raspunsurile la ntrebarile individuale;faza reuniunii n grupe mai marise alcatuiesc grupe egale cu numarul de participanti format din grupele mai
mici si se discuta despre situatiile la care s-a ajuns;
- faza raportarii solutiilor n colectiv-ntreaga clasa reunita analizeaza si
concluzioneaza asupra ideilor emise;
- faza decizionala: se alege situatia finala si se stabilesc concluziile;
C. Metoda "ciorchinelui" este o metoda didactica, folosita individual sau n grup, care
consta n evidentierea de catre elevi a legaturilor dintre idei, pe baza gasirii altor
sensuri ale acestora si a relevarii unor noi asociatii dintre idei. La nivel mintal
(cognitiv), stimuleaza valorificarea cunostintelor, parerilor si convingerilor
personale, capteaza atentia elevilor, dezvolta gndirea libera si deschisa,
stimuleaza creativitatea elevilor. La nivel atitudinal, metoda stimuleaza o atmosfera
de emulatie ntre participanti, formeaza raspunderea individuala si de grup,
contribuie la formarea capacitatii de autocunoastere si autoevaluare, prin
comparatie cu ceilalti participanti, stimuleaza motivatia elevilor pentru a participa la
activitate.
Metoda se desfasoara dupa urmatoarele etape:
- se scrie un cuvnt sau o propozitie-nucleu n mijlocul tablei, al unei pagini de
caiet sau al unei hrtii de phlipchart;
- se scriu cuvinte sau sintagme care le vin elevilor n minte n legatura cu
continutul termenului pus n discutie,scrierea ideilor care le vin elevilor n
minte n legatura cu tema/problema propusa, pna la expirarea timpului
acordat.

Prin aceasta tehnica se fixeaza mai bine ideile si se structureaza informatiile

facilizndu-se retinerea si ntelegerea acestora. Tehnica ciorchinelui poate fi aplicata
att individual, ct si la nivelul ntregii clase pentru sistematizarea si consolidarea
cunostintelor. n etapa de reflectie elevii pot fi ghidati prin intermediul unor ntrebari, n
gruparea informatiilor n functie de anumite criterii.
D. Metoda palariilor gnditoare corespunde diferitelor tipuri de gndire si se
bazeaza pe interpretarea de roluri n functie de palaria pe care o poarta. Copiii sunt
liberi sa spuna ce gndesc, dar sa fie n acord cu rolul pe care-l joaca. Culoarea
palariei
este
cea
care
defineste
rolul:
palaria
albastra -este
liderul,managerul,conduce jocul.Este palaria responsabila cucontrolul demersurilor
desfasurate; palaria alba-este povestitorul, cel ce reda pe scurt continutul textului; - palaria rosie -este psihologul care si exprima sentimentele fata de
personajele ntlnite;
palaria neagra -este criticul,este palaria avertisment,centrata n special pe
aprecierea negativa a lucrurilor;
- palaria verde -este gnditorul,care ofera solutii alternative;
- palaria
galbena -este
creatorul
simbolul
gndirii
pozitive si
constructive,creeaza finalul.
Utilizarea acestor metode antreneaza elevii ntr-o continua participare si
colaborare, creste motivarea intriseca deoarece li se solicita sa descopere fapte, sa
aduca argumente pro si contra. Lucrul n echipa dezvolta atitudinea de toleranta fata de
ceilalti si sunt eliminate motivele de stres iar emotiile se atenueaza.
Pot sustine cu convingere ca beneficiarii nvatamntului centrat pe elev sunt copiii
deoarece, asa cum spune ,,crezul instruirii active" :
"Ce aud-uit;
Ce aud si vad-mi amintesc putin;
Ce aud, vad si ntreb-ncep sa nteleg;Ce aud, vad, ntreb si exersez -mi nsusesc si
deprind;
Ceea ce pun n practica nvat cu adevarat"
E.

Metoda predrii/ nvrii reciproce (Reciprocal teaching Palinscar) este o

strategie instrucional de nvare a tehnicilor de studiere a unui text tiinific.
Dup ce sunt familiarizai cu metoda, elevii interpreteaz rolul profesorului,
instruindu-i colegii. Are loc o dezvoltare a comunicrii elev elev.
Metoda se poate desfura pe grupe sau frontal.

Metoda predrii-nvrii reciproce este centrat pe patru strategii de nvare

folosite de oricine care face un studiu de text pe teme tiinifice:
rezumarea

punerea de ntrebri

clarificarea datelor

prognosticarea
3

Se pot propune dou variante de desfurare a strategiei.

Varianta numarul 1 (are aplicabilitate la gimnaziu):
Se ofer ntregii clase, acelai text spre studiu. Clasa este mprit n 4 grupuri
corespunztoare celor patru roluri, membrii unui grup cooperand n realizarea aceluiai
rol.
De exemplu grupul A este responsabil cu rezumarea textului, grupul B face o list
de ntrebri pe care le vor adresa n final tuturor colegilor, grupul C are n vedere
clarificarea termenilor noi i grupul D dezvolt predicii. n final fiecare grup i exercit
rolul asumat.
Varianta numarul 2 (se utilizeaza mai mult n clasele IX-XII):
Pentru textele mai mari se procedeaz n felul urmtor:
se mparte textul n pri logice;
- se organizeaz colectivul n grupe a cte 4 elevi;
acetia au fiecare cte un rol:
1. rezumator (R);
2. ntrebtor (I);
3. clarificator (C);
4. prezicator (P);
- se distribuie prile textului fiecrui grup n parte;
- echipele lucreaz pe text, fiecare membru concentrndu-se asupra rolului primit.
Trebuie precizat c pentru a ncuraja nvarea prin cooperare, n cadrul unui
grup mai numeros, acelai rol poate fi mprit ntre doi sau trei elevi.
- n final fiecare grup afl de la cellalt despre ce a citit; membrii fiecrui grup i
exercit rolurile, nvndu-i pe ceilali colegi (din alte grupe) textul citit de ei,
stimulnd discuia pe temele studiate.
Avantajele acestei metode sunt urmtoarele : este o strategie de nvare n
grup, care stimuleaz i motiveaz elevii ; ajut elevii n nvarea metodelor i
tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de munc intelectual pe care le poate folosi
apoi i n mod independent, dezvolt capacitatea de exprimare, atenia, gndirea
cu operaiile ei (analiza, sinteza, concretizarea, generalizarea, abstractizarea) i
capacitatea de ascultare activ ; stimuleaz capacitatea de concentrare asupra
textului de citit i priceperea de a seleciona esenialul.
Exemplu : Relaii trofice n ecosistem-categorii trofice
Grupa A
Materiale necesare : manualul de biologie, dicionar, imagini cu vieuitoare din
diferite ecosisteme, atlas ecologic.
Tipul activitii-REZUMAREA
4

Cerine : citii cu atenie textul de mai jos. Expunei ceea ce credei c este mai
important din ceea ce ai citit (se prezint un text n care se descriu categoriile
trofice).
Grupa B
Materiale necesare:manualul de biologie, dicionar, imagini cu vieuitoare din
diferite ecosisteme, atlas ecologic.
Tipul activitii-PUNEREA DE NTREBRI
Cerine:citii cu atenie textul de mai jos. Formulai apoi o serie de ntrebri
despre informaiile citite (se prezint acealai text n care se descriu categoriile
trofice).
Grupa C
Materiale necesare : manualul de biologie, dicionar, imagini cu vieuitoare din
diferite ecosisteme, atlas ecologic.
Tipul activitii-CLARIFICAREA
Cerine : citii cu atenie textul de mai jos.Gsii termenii necunoscui apelnd la
diverse dicionare (se prezint acelai text).
Grupa D
Materiale necesare: la fel cu celelalte grupe.
Tipul activitii-PROGNOSTICAREA
Cerine : citii cu atenie textul de mai jos. Analizai n grup imaginea prezentat
n fi.
Formulai apoi o serie de prediciii referitoare la aplicaiile temei n practic.
E. Cubul ca metod este folosit n cazul n care se dorete explorarea unui
subiect, a unei situaii din mai multe perspective. Se ofer astfel elevilor
posibilitatea de a-i dezvolta competenele necesare unor abordri complexe i
integratoare.Metoda cubului se aplic cu precdere n activitile de observare
desfurate frontal. Profesorul distribuie fiecrui elev o sarcin care s motiveze
nvarea.
Etapele aplicrii metodei:
1. Se realizeaz un cub pe ale crui fee se noteaz cuvintele: DESCRIE,
COMPAR, ANALIZEAZ, ASOCIAZ, APLIC, ARGUMENTEAZ.
2. Se anun tema pusa n discuie.
3. Se mparte clasa de elevi n ase subgrupuri, fiecare subgrup urmnd s
examineze tema aleas din perspectiva cerinei de pe una din feele cubului,
astfel:
Descrie culorile, formele, mrimile, etc.
Compar: ce este asemntor, ce este diferit ?
Asociaz: la ce te ndeamn s te gndeti ?
5

 Analizeaz: spune din ce este alctuit ?

Aplic : Cum poate fi folosit ?

Argumenteaz pro sau contra i enumer o serie de motive care vin n

sprijinul afirmaiei tale.
4.Forma final este mprtit ntregului grup.
5.Lucrarea in forma finala poate fi desfasurata pe tabla.