CUPRINS CAPITOLUL I Descrierea sintetici a modului de rezolvare pentra fiecare etap3 a proiectului...4 11. Stabitirea gi/sou analiza roluiui fimotional al piesei. CAPITOLUL IE ‘Alegerea materialulul optim pentru confecfionarea plesel.. 6 CAPITOLUL Ti Stabilirea si analiza procedeclor tehnologice posibile de realizare a plesel- semifabricat si stabilirea procedeelor tehnologice acceptabil. 10 3.1. Clasificarea pieselor in constructia de masini. 3.2, Tehnologicitatea constructici pieselor (produselo)... 3.2.1. Tehnologicitatea pieselor-semifabrica tuna... 3.2.2. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat forjate gi matriate. 3.2.3. Tehnologicitatea pieselor-semifubricat sudate. 3.2.4. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat agchiate. 3.3. Tipuri de producti in constructia de masini si caracterizaea lo... CAPITOLULIV btneren pltsentabrieat prntron procden thmclgle de tarnas, print ‘un proceden tehnologie de deformare plastici sau combina...» 36 CAPITOLUL V Analiza tehnico-economici = cel pusin dou variante de proces tehnologic determinarea variantel optime de objinere a plesel-semlfabricat. 37 CAPITOLUL VI ‘Succesiunea logici a tufuror operafillor necesare objineril plcsei-semifabricat Pita precede tetnlegic opti oleae lgiel « furor eperailor wl fer necesare objinerii plese fait (CAPITOLUL VIL Mitcink wit te crectreci nleacorprpriciit erste: empedte chimicé si tratamente..7.1. Fontele.. - - vse seeese 7.2, Ofelunte. : 38 7.3. Bronze gi alam... a os toL 7.4. Materiale nemetatice 130 CAPITOLUL VII _Exemplu de proces tehnologie de realizare a unor piese din casa arbort......143 8.1. Stabilirea si/smu analiza rolului fimetional al piesei folosind analiza ‘morfofinctionalA a suprafetelor. nase avivesnaal CS 8.2. Alegerea materinlului optim pentru congectionarea piesei 146 8.3. Stabilirea si analiza procedeclor tehnlogice posibile de realizare a piesei- semifabricat. cel AB 8.4, Obtinesea piese-semifabricat prini-un procedeu tehnologic de tumare 151 8.5. Obfinerea piesei-semilabricat print-un provedeu de deformare plastie’.......161 8.6, Anal hei onomicl dul variant de ross tetnologie i dteminen variantei optime de objinere a piesei-semifubricat... . - 8.7. Succasiunea logic a tuturor _operapilor Piesei-semifabricat prin procedeul tehnologie optim... 8.8 Suceinen lopet @ tutor open * fiaeloe necesare objinerii piesei finite. 75 CAPITOLUL IX Exemplu de proces tehnologic de realizare a unor plese din clasa bucge........183, 9.1. Stabitirea sau analiza rolului funefionsl al piesei folosind analiza ‘morfofunctionala a suprafejelor. 183 ‘9.2. Alegerea materialului optim pentru confeetionarea pies... 188 93. Stabilirca si analiza procedecior tehnologice posibile de vealizare piesei semifabricat gi stabilirea procedeelortehnologice acceptable... vee 190 ‘9.4. Objinerea piel semifbricat printr-am provedeu tchnologic de tumare... 193, 9.5. Objinerea piesei semifabricat printr-un procedeu de deformare plastic8.......210 9.6. Analiza tehnico-economic8 a cel putin dous variante de proces tehnologic si “Ringiea aE i a z 5 0 Reaiiears KOU, Ly Ulem) 2 3 i Racine al, 1] — Seton cont > ([daN/enen} 2 ‘vemperanir Ta] Propecia tacos 0] Decarece ea valor (umublinies, deforaabliates, 1] pea “a ‘edits, clibsates) 2 fetwologce notre ne ‘Foarte bun 3 cu calificative a Frsplde cont FC, 300 3 Deve} 30,100 L 1000) doeller 5° Stabilirea ponderii importanjei fiecdrui factor primar — se face anolizind fiecare proprietate k, acordéndu-i o pondere di, tinfnd cont de emultatele obfinute in etapele de mai sus. La stablirea ponderii trebuie indeplinita condifia Sa, =10 ey 1 de factori primaxi. importanfei factorilor este 0, problemi deosebit de ificia. revolvarea ci presupundnd imbinarea mai muttor cunostinje de specialitate, precum si rezolvarea corecti a etapei 1°. De ‘regull, pentru orice pies’ cea mai mare importan{ o prezinta rezstenta la coroziune, deci valoaree vem mai mare a ponderii se ia pentru dy, Se ia apoi in ordine proprietatea tmecanica de rezistenta la solicitarea cea mai putemic& d; gi la aceeasi valoare se ia ponderea prejului de cost dis. Urmeazi apoi ponderile proprietiilor Tehnologice care se ix egale deoarece este foarte importants posibiltatea obtinerii piesei prin oricare dintre procedeele tehmologice clasice, “6 Alegerea solufiei optime la momentul dat se face intoemind um graf materiale ~proprietifi si pundind condifia +d, = maxim (2.2) 7° Analiza soluliilor din punct de vedere al utlitait lor si stabilirea posibilitgjlor de inlocuire economic8 a unui material cu un alt material ~ 5° Pace in situajia in care, Ia momentul dat, material optim rezultat in etape 6°, nu se afl la dispozifia executantului. Observatie! Toate aceste etape vor fi rezolvate concret, in cazul fiectrei clase de piese analizate gi folosind toate datele oferite de capitolul 71= PX 4 og i %» *. ap up = meee ee eee eee fl —see| aS |__| or ss eo Ta war [a 5 wooepmiig | roman | _mmemgoms | eompannzy | sommgsmesa | wremenms TDINOROD UYyLanidowd AMO TONHAL ILYTATadOwd » » ca © cs » peonpnng Te LE Ww 1 Thee eet zat ape a a — at one aaaey [Piet | omen | emits fowpanengwen| et a 4 a 7 TOMI eww} Uesayedoad-opm soy nfs CT PTL20 heologia materiaelor STABILIREA $I ANALIZA PROCEDEELOR TEHNOLOGICE * POSIBILE DE REALIZARE A PIESEI-SEMIFABRICAT SE STABILIREA PROCEDEELOR TEHNOLOGICE ACCEPTABILE in general, 0 piesi-semifabricat poate fi obfinutt prin mai muke precedee tehnologice de transformare a materialului intr- succesiunes logick $f Cepiats, piesa finita find obfinutt doar in urma prelucrasilor prin agchiere. Pentru a se putea alege procedeele tehnologice acceptable de realizare a piesei-semifebricat este necesari a nalizi succint& a procedeelor tehnologice posibile care permit objinerea acesteia Aceasti analizi se face uand in considerare urmitoarele: ~ clasa din care face parte piesa: ~ tehnologicitatea constructiei: greutatea si dimensiunite de gabarit; “= tipol productiei. 3:1. Clasificarea pieselor in constructia de masini Modul de clasificare al piesetor influenfeazi in mod hotirdtor procesul tehnologic ce urmeazit a fi proiectat in continuare. La baza clasificiii pieselor slau trei factori determinafi: forma, dimensiunile si procesu! de prelucrare, De aceea, in tabelul 3.7. se prezint& clasificare a pieselor luind in considerare ‘tei factori intr-o analiza corelativa. 3.2, Tehnologicitates constractiei pieselor (produselor) Este nofiunes ce condifioneazs proiectarea functionela de proiectarea ‘tehnologicd si invers. Tehnologicitatea unei piese este capacitatea acestein de a permite obfinerea ei, la volumul de productie stabilit, cu un consum minim de materiale si utilaje tnnologice, asigurindu-se prelucratea, controlul, protectia ‘mediului $i a operatorului si asamblarea prin cele mai simple mijloace gi avéind cficienga si siguranja in exploatare cea proiectat2,tndranar de prosectare ul Teabelut 3.1. Clasificarea pleselor tn constractio de megint [Catova exemple do piece 5 [Batwile, ocurle Ge nd, catovcte de vedacioar] |i de cani de viteze, corpurile de pompe, corpurie de |compresoare, corpurile de aparate.carteree ponflr| jdin spate do le automobile, carterele de motoare| lcapacele de ngire, compute de pps five si mobile [Arbork pancipal: i maginloranelte, tbinelor 9] lsclectoarclor, artoni cardanici. tole cocanclor| Franti, coleanele, anttenamele rounde $i in trepte| laborii cot. fesle, buloanele mari de iatindere ssbont cu came, ervcte cardaice, arbor cu corsete| Idngate, camncte de fiinire, fizetele de automebil | planctarcle,furcite crdaaice ee Pistoancle cave, wrabuil, ciindri eax, buiucit el roti, racordurite de dferte sper, bacyee, ype, jouzinei, chase de cilndr ete. [Role de cares, wlan, roles Foie, rope de ralare jiscurile, Ganyele, divevrile de ambreij tanburi rina, inelele de rimenj, corpurle mangesaclor de| jambresj, diseurile urbinelor, ropile dinate clindsce| si cones, role de lant, discuile cu pert subi laacuclewantate din tabla. segmeni de pstonne ete [Geizile de citer Tipu, Toneroanele atomobileor li avioanelor, wavertele, tatele profile, bielie| Jpenclo drepic si prismatice, plrghille de orice ft [urile pentrw schimbatren vitezelor, sabohi de fr pluie cu pereli subi, plnshile cu ena te, \Capul drectet, camele, sabloanelecapeteie fchimbare a vitezoor, colarele,teuile, gure ici lracordurile. cfu ee, {Caen erage ipa iL aa | Pies tomate eorper Pies ste feomplexe™ -Pese forte | Piss de comple itt rica, apace: | Pic profile te. [Tae I~ Arb pi wee froma focite | Atbori co gout anginal (lar) | Arbor conti arton ca nme, arr exch | Arbor cu flange, cof lstat, eu auprfee prolate icy | deforma spit (ini = de form complexs (cu i) larafle inericare lexterioare complicate) pore sabi car F simple [Paaa Kee wer} jmae) ai orm complex ices Ir liware [ste ulomc parle, ple pore} frabuie pent ten eu crest tn crn] Jorzcan>, plete inde, pel die, piesa arnt praia in aprecierea tehnologicitstii urmatoarele: tunei piese trebuie Iuate in considerare = unificarea diverselor elemente constructive (filete, diametre de ghuri, canale de pani, caneluri, raze de racordare etc.) precum si a preciziei ‘geometrice sia gradului de netezime ale suprafejelor, - rajionalitatea schemelor ichnologice, += refionalitatea schemelor cinematice; sabe seminar2 Tebnologia ~ concordanfa forme constructive a piesei cu particularitatile diferitelor metode gi procedee tebnologice de fabricare, : ~ masa piesei gi consumul de materiale necesare fabrictrii acesteia, De aceea, pentns a stabili procedeele tehnologice posibile de fabricare a net piese se va face in continuare o analizi sintetica a tehnologitatii pieselor- semifabricat in func{ie de procedeul tehnologic de fabricare, 3.2.1. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat turnate r Piesele-semifabricat turmate trebuie s& aibA o astfel de form’ incl s& preintimpine posibilitatea aparitiei diferitetor defecte in tinipul tumbrii care ar face imposibili prelucrarea prin aschiere sau, oricdte precaufii ar fi luate la prelucrarea prin agchiere, s& rezulte in final piese finite care si nu-gi post ‘indeplini rolul functional pentru care au fost proiectate (de exemplu, un arbore obtinut prin tunare cu defecte interioare de genul suflurilor sau porozitifilor agecate asimettic fath de ax&, este imposibil a fi echilibrat in timpul rotafiei chiar dact din punct de vedere al preciziei dimensionale, de forms si calitate a suprafefei este carect executat). Pentru piesele-semifabricat tumate se recomand’ urmatoarele: \. « planul de separatie este economic s4 fie un plan drept, cu un contur simplu si pe cat posibil plan de simetrie. Un plan de separafie in trepte miireste costul manoperei gi complicit sculele iar uneori poate conduce Ia dezaxarea piesei-semifabricat; 1 = adaosurile de inclinare, tehnologice si de pielucrare sa fie cat mai miei posibile deoarece ele vor fi indepartate in uima prelucrtsii prin agchiere si vor ‘constitui degeuri sub form de eschii conducdnd la costuri suplimentare; rf - maselotele si fie armplasate in zoneie cele mai groase ale piesei pentru | a evita apaifia golurilor de contractie si pentra a permite o solidificare dirijats [ae Aefecte de umplere a piesei-semifsbrict (ig. 3.1) spe in, 5 Bie Fig3.1. Modul de amplasare a maselotelor: a gress; b corects; 1 — piese-cemifabricat turnats; 2—rofeaua de allmentare; 3 —golul de ‘outta; 4~ anal, ©. mfrimea adaosurilor tehnologice ce apar la amplasarea masefotelor siIndrumer de protectare 3B fie ct mai-mict dar si asigure 0 solidificare golurilor de contractie si a nodurilor termice (fig. 3.2) jati si sh evite apariia 1 pena; 2~ mascots; 3~ adaontlfebnologic; 4 — gol de contract. + colfurile si muchiile pieselor-semifabricat trebuie s& fie rotunjite pe ambele fefe deoarece partea exterioari a colfurilor si muchiilor se raceste mai repede decat zona interioara corespondent putind conduce la apartia golurilor de contractie interioare (fig. 3.3); Rf Fig3.3. Constructia colturilor sta muchilor: 4 resitt; b- conecth; »~ grosimea peretehi; K,— raza de racordare; G,— golul de contractie, = unghiurile si inclinafille perefilor s& fie cét mai mari deoarece efectul nodurilor termice creste cu micsorarea unghiurilor (fig. 3.4);. 1 lg. 34. Creseren ici glu de contrat cu mlcyorarea wnghiurflor de intersectare ere «s~conatrucie grit; b~comstructe corel. « intersecfiile de perefi trebuie s& se fact dupti unghiuri drepte pentru a se evita ingrosarea si aparifia de noduri termice, respectiv goluri de contracfie fig. 3.5): Fig. 35. Constructiaintersectilor de pret: a_i Be corect G,~ pad de contrac. . ~in zona de racordare a nervurilor sau a perejilor interiori nu trebuie si rezulte o acumulare de material deoarece aceasta constituie nod termic si poste ‘conduce la aparifia golurilor de contractie (fg. 3.6): numirul de nervuri sau de perefiinteriori care se intersecteazi intr-un singur punct trebuie sit fie ct mai mic, pentru a se evita intarzierea solidificdri si aparifiaretasurilor inteme (fig.3.7);Fig. 36. Construct nervurilor: ‘2 grestt; b— corectd; 1 — piesa-semifabricat, 2~ nervura; 3— goel de contractie | O00 HHH [loo b Fig 47. Prolectares nelor de Intersect a nervurilor: ‘¢~ greity b— corects ~ grosimea peretelui piesei trebuie si fie cat mai uniform’, raportul sectinilor nu trebuie sa depaseasca valoarea 1:2, trecerile si se fact progresiv si nu brusc (fig. 3.8); - gturile cu diametrul @ <20 mm, nu se vor realiza prin tumarea cu miezuri (fig. 3.9) deoarece este mai economic’ prelucrarea ulterioar§ prin giurire , iar zonele cu ghuri stripunse trebuie intarite folosind bosajele, deoarece ele constituie concentratori de tensiune (fig. 3.10):Fig38, Trecerea itre perefi de grosimi deri: ‘o—gregitd; B- acceptabila: ¢~ foarte buna. Fig 39. Constrctiazonelor eu giuride $< 20mm: Flg-3.10, Coustractia gaurlor: a gresita; b—corecti. “a~ greqitis b— corect ~ zonele cu bosaje sau proeminenje si mu constituie factori favorizangi pentru aparitia nodurilor termice respectiv a golurilor de contractie (fg. 3.11);dedemerdeprotecte dis | 7 1 b ‘Fig. 2.11. Constructia bosajelor: a eet; bcorecth. - optimizarea formei piesci-semifabricat objinuti prin tumare se face findod cont ci trebuie realizate: usurarea modului de formare si dezbatere; solidificarea dinjatd in forma de tumare; adaosurile de prelucrare, tehnologice side inclinare c&t mai mici si reducerea efectelor contracjei de solidificare, in special tensiunile inteme (fig. 3.12); LIbIOt a > Fig 3.12, Modificares formel plse-semifabricat turaatein vederes reduceri tesiunior interne ‘datorate contractilor: a preyits b— corects. ~ modificarea formei constructive a piesei-s-mifabricat objinut prin tumare in asa fel incdt si permit usurarea prelucrarilor ulterioare ale piese (fig. 3.13);Fig. 3.13. Constructin pierslor-semifabricat fn vederes upuritll prelucrdrilor ulterioare: «a~gresltis B~ corectd; A, adeos tchnologic; P,— pinten de fizare, 3.2.2. Tehnologicitatea pieselor-semifabricat forjate si matrifate Proieetarea formei constructive a pieselor-semifabricat obtinute prin forjare liber sau matrijare trebuie s8 fini cont de o serie de cerinfe specifice acestor procedee de prelucrare i volurmul de productie considerat aga fel incat adaosurile de prelucrare, tehnologice si de inclinare si fie eft mai mici si si fie redusi la minim aparifia diferitelor defecte posibile. Pentru proiectarea construcpei formei pieselor-semifabricat forjate gi ‘atrijate se recomand’ urmatoarele: - planul de separatie, la piesele-semifabricat matritate trebuie si fie pe cat posibil drept si nu in trepte (fig. 3.74, a), s& fie pe cat posibil plan de simetrie (fig. 3.14, d) s& aib& o pozitie care si permiti o matritare usoar’ gi produetiva, si asigure o curgere plastic usoarii a materialului in vederea obfinerii de piese firt defecte de umplere (jig. 3.14, /) s& asigure reducerea la minim a degeurilor de material rezultate din adaosurile de prelucrare, tehnologice si de inclinare, si asigure 0 debavurare simplA' si prelucrarea ulterioar’ usoard prin agchiere, s& asigure objinerea snumitor caracteristici functionale in diferitele zone ale piesei-semifubricat (fig. 3.14., g yi):Fig. 3.14, Poritia planului de separatie Ia piescle —semifabrieat matritate: ace~ grevth bf ~ core. = mirimea adaosului tehnologic depinde de configuratia piesei, de metoda de matrijare aleas’ si de utiljul folosit. De exemplu, piesa din figura 3.15,, poate fi matriat pe ciocan sau presi diferenta constind doar in mirimea adaosurilor de prelucrare si 2 razelor de racordare care sunt mai mari la matrifarea pe ciocan, iar piesa din figura 3.16, poate fi matrijat& pe ciocan sau pe presi (fig. 3.16,a) dar si pe masina orizontala de forjat (ig.3.16, o) unde adaosurile tehnologice sunt mai mici; = marimea adaosurilor de prelucrare depinde de: calitatea suprafejei piesei finite; calitatea suprafefei semifabricatuluiinifial; compozifia chimict a materialului; condifile de incdlzire a semifabricatului supus matripirii; precizia pe care o poate asigura utilajul pe care se face matritarea etc.; Fig. 3.15, Pia semifabrieat matrifats pe clocan sau presi.20 lg. 3.16, Vartante de matrifare ale unel qe gut: (2— pleen dea; ~ bacya matrfath pe clocan sat press; cacy matiats pe magna orkontala de forjat orzonta - modificarea configuratiei geometrice a unei piese-semifabricat objinuti prin forjare liberi trebuie ficuté in asa fel inet adaosurile de prelucrare, tehnologice si de debitare si fie minime (fig. 3.17); Fig2.17. Modul de amplasare a adsocurllr de preucrare yy ehnologce dq de ebitare nln arbore cont in rep obina pin forare liber. - prefucrarea suprafefei de bazare pentru prima operafie de prelucrare prin aschiere trebuie realizati la dimensiunile necesare deoarece trebuie si asigure o buni asezare sau prindere a piesei-semifabricat in vederea prelucriii ulterioare a ei prin agchiere. De exemplu, dac& la piesa din figura 3.18, nu trebuie si rman’ tn final glurile de centrare, piesa semifabricat se va matrija la dimensiunea Z,, care fine cont de lungimea giurilor de centrare; Lm (ee ernie geet ea | ce“ +t Fig, 3.18, Piese-semifebricat matrifata cu porfunlsuplimentare necesare parlor de -langimen plese semifabreat matefate; Ly —hanglnen plese fie.Indrumar de proiectare a - piesele complicate s& se obfin’ din mai multe piese simple care apoi 8 fie asamblate prin sudare sau prin alte metode de asamblare (de exemplu, piesa cu configurafie complexa la un cap&t si tije lungi la celelate capete, cain figura 3.19) fScdndu-se in acest fel insemnate economii de material care ar fi ‘indepartat prin aschiere; Fig3.19. Plese-semifabrleat obyinutt prin matifare sl sudare: 1 = less semfabriat mati; 2 jy 3 cuaturs ena, = piesele perechi dreapte-stinga trebuie si aibi forma astfel incat piesele-semifabricat ale lor si fie matritate cu aceeasi matrifi si si poati fi prelucrate prin aschiere cu aceleasi dispozitive, De exemplu, piesele din figura 3.20,a, necesiti matrifi diferita pentru executarea pieselor-semifabricat si dispozitive diferite pentru prelucrarea lor prin aschiere, in timp ce, piesele din ‘Agura 3.20,b, necesité o singuri matrif& si un singur dispozitiv pentru ;prelucrarea prin aschiere; A 4 AA BB 2 b a Fig, 420. Constrcia pleselor perecht stings-dreapt: 4 ~ necesita matrife diferite; 5- se pot executa cu aceeasi matrifa.Tehnologia materialelor ~ piesele perechi sau complementare (care urmeazi a fi asamblate ulterior dup o prelucrare de finisare prin aschiere) este bine sa fie objinute pe aceeasi matrifa: ~ si fie prelucrate prin agchiere impreuntt urménd a fi separate in final (fig.3.21) in acest fel crescind productivitatea si micgoréndu-se pierderile de material; Fig. 321. Pes complementere ce urmenrS «fi prelocrate prin aychler em precise ‘iiieaae «4 bili b= ruc de asamblars ~ forma constructivi aleasi trebuie s& permiti executarea piesei- semifabricat prin procedeul care asigur’ obfinerea gradului maxim de apropiere de piesa finitd, in acest fel reducdndu-se adaosurile de prelucrare prin agchiere si manopera la aschiere. De exemplu, piesa din figura 3.22, a, mi poate fi ‘obfinuti pe masina de forjat orizontala (cu cele mai mici adaosuri) decat dact are forma constructiva din figura 3.22, b, Fig. 322, Modificarea formel constructive astfel neat si poat fi obtinuti tn condiil economice ‘cu prevluctvitate mare: ‘4 plesa-semifabricat imposibil af obtinutd pe masina de forjat orizontali; b plesa-semifabricat ‘ce ponte f obfimatt pe mayina de forjat orizontal.Indrumar de protectare 2B - razele de racordare ale muchiilor exterioare $i interioare ale pieselor- semifebricat'matrifate si fie cét mai mici pentru ca pierderile de material Indeplirtate prin agchiere si manopera la agchiere si fie ct mai mici (fg. 3.23) Fig: 323, Schema plas razclor do racordare: ape contur exterior Rg b pe contur interior rj 4,—adaoe de prekucrare XX planul de separatie. Trebuie finut cont insti ci cu cét razele de racordare sunt mai mari cu atit pericolul de fisurare la colfuri al matrifei este mai mic. = mirimea membranei si fie stabilité in functie de diametrul d al gauri si de raportul dintre lungimea gfurii si diametrul d al acesteia astfel incat pierderile de material ce trebuie indepartat prin agchiere si fie cit mai mici (fig. 3.24) si inclzrea exageratt a proemineatelor matrieisfieevitat p a a » Fig. 324. Forme de membrane funcfe de dlametral ghurilor: (acanil clnd Ud> 1; cazal clind Vd =1; e— cama cind Vd <1; d—diametral giurt, 1 langimea gSuril raza de racordare.Indramar de protectore : 2s fo, %P %Mo %Cr | %Mn Cu %Ni C, [6] = %E + Dy tg tg tag tag 1.00245 (1.9) {n care: s este grosimea materialului de sudat, exprimata in mm, Daci C, < 0,5 % sudabilitatea este bund neconditionalai iar dact Ce > 0,5 % atunci sunt necesare condifii speciale pentru sudare (preincalzirea, folosirea unor materiale de adaos si a unor procedee de sudare adecvate, pretensionare, tratamente termice ulterioare etc.); ~ pregitirea rostului imbinarii prin prelucrarea marginilor pieselor de sudat s& permits patrunderea complet a sudurii pe intreaga grosime a piesei, s& evite diferenfele de secfiune si si reducd la minimum adaosurile de prelucrare prin aschiere (fig. 3.25); Fig 325, Forme constructive pentru diferite tpurt de nbindrisudate: afcapla cap de setiuni diferte; 6 cap Ia cap cu marginle réafrante; cde colt cu sectiunitubulare; d~ de colt cu secjunt diferit Ia cap e*“ecfiud tubulare; g~ de calcu ‘seu diferite; &— pe eontar eu sectiuni cure: J constructie nerecomandata; 11 varianth cconstructivs recomandati.Tanologia materialelor = conceperea variantei constructive in asa fel incdt si se evite aparijia tensiunilor interme si a deformapiilor dupa sudare sau in timpul exploatati Pentru reducerea tensiunilor i a deformajiilor datorita sudurii trebuie luate urmatoarele masuri: folosirea unui regim de sudare si aplicarea unei ordini de sudare bine derminati (fig. 3.26); folosirea creerii deformafiilor mecanice inverse (fig. 3.27); proiectarea rajionala a constructiilor sudate gi a imbinarilor sudate in asa fel incdt s4 nu fie suduri suprapuse si pe cat posibil, s& fie agezate simetric in sec{iunea transversal a elementelor sudate (fig. 3.28); folosirea dispozitivelor de sudare, care fie ajuti la aplicarea unor tehnologii ragionale de sudare, fie impiedica deformarea elementelor sudate; aplicarea unor tratamente termice inainte si dupa sudare, mai ales la elementele sudate de secfiune mare; 2 b Fig, 3.26, Ordioea de sudare Ia o grindina cheson: ‘a presitas Bcoreeta Fig. 327, Deformatile ce apar datoritt tensiunilorintorne dupa ricires cordonslul de ‘sudura lao imbinare cap Is cap: 2 cfd plesele sunt ayerate in prelangire; bind piesele sunt speratefnctnate ta ‘unghie a.7 b Fig. 328 Diferite scent de lementeeudate sl model de evliare a aparifeltensunitor internet 4 ~varianttnerecomandat; 5 variant recomandat = evitarea pe cit posibil a aparifiei defectelor in imbinaile sudate (crapaturil, fisurile, pori, suflurile, incluziunile, lipsa de patrdere, lipsa de topire, suprainealzirea, arderea, formarea unor compusi cu fragilitate ridicatd gi rezistenfi mica la coroziune, litimea neregulata a cusdturii, suprainaltarea gi convexitatea excesiva, abateri ale povifiei relative, crestéturi, retasuri, deformatii etc.) printr-o proiectare corecta a formei constructive, o tehnologie corespunzatoare, o alegere corecti a materialului de adaos si evitarea total a greselilor de executie; = proiectarea si execufia construcfiilor sudate necesiti Iuarea in considerare a particularitajilor caracteristice ale imbindirii sudate gi acordarea unei atenfii deosebite problemelor tehnologice de realizare a preciziei cerute de (adaosurilor de prelucrare mintme $i micsordrli cantitayii de material ce trebuie turnat sau deformat plastic, forjat, marijat, laminar erc.; rezistenyét mai ‘mare) rolul funcfional: O proiectare corect a unei constructii sudate prezinta ‘numeroase avantaje: insemnate economit de material st energie in exploatare deoarece sunt mai simple, mai precise si au o greutate proprie mai redusdi; pret de cost mult mai scitzut si fiabilitate ridicati mai ales la produsele de unicat $i productie de serie mica. CAteva astfel de piese realizate in construcfie sudati cu avantajele de mai sus se prezint& in figura 3.29. In cazul realizirit unor constructii sudate rezistente atit la solicita “ie statice cit i la cele dinamice trebuie si se find cont si de urmatoarele indicafi:Fig. 3.29, Realizares in construct mudatt unor plese din casa: tj fare de actlonare; 5 plrghil de stlonare; ¢- arborl cot; d~—bwtacl de roa aft ¢— @rup de pinioane; f—lagire; g—reciplenti; h —coturi de jevi; é—bathuri. = conceperea unor structuri sudate ct mai flexibile, astfel incat efectul negativ al tensiunulor remanente generate de citre deformatile termice formate si fie cft mai mic posibil sau complet inlaturat, - evitarea aglomertirii sau intersectirii de cordoane de sudura gi «trons bag de ao secfuinn I a (concentrator dawns) fo anale Plemicsoicitate ale construc’ suda = numarul de treceri pentru formarea cordoanelor de sudurt gi mai ales a acelora executate pe gantier $8 fie cfit mai mic posibil;Ircrnar de protector 2» - orientarea elementelor in construfin sudata sa fic astfel aleast fincat directia tone de solicitare si coincida cu direcsia liniilor de curgere de ta! deformarea plastic3 a pieselor-semifabricat ce compun constructia sudalz, ~ realizarea imbinitilor, sudate, pe cit posibil, oumai eu cordoane continue de sudura, chiar daca condifile de rezisten{S nu impun acest ura; «= evitarea imbindsilor sudate en concentratori putemici de tensiuni_prin folosirea unor raze de racordare mari sau prin prelucrarea corespunczatoare a zonei adiacente cordonutui de sudurt, ~ evitarea imbinisilor realizate cu cordoane convexe de suduré, deoarece acestea favorizeazk formarea unor concentrator: putemnici de tensiuni reianente, 2. » “Se va alege ordinea optim’ de realizare a cosdonului de sudurd Ja clementele componente ale constructici sudate pentru ca deformatile termice si terisiunile remmanente si fie minime, evitindu-se folosirea ullerioar’ a lunor tralamente temtice de detensionare sau normalizare care conduc la cresterea prefului de cost ila aparitia ator categorii de defecte; in cazul unor solicitiri perpendiculare pe cordonul de sudura se vor alege numai imbindrile cap fa cap; = adoptarea unor forme geometrice pentru elementele constructiei sudate si 2 calitijii materialului astfel incat si se anihileze efectul negativ al cocentatorului de eforturt maxime asupra recistenter Ia solicitiile din exploatarea constructiei sudate proiectate (se vor alege materiale ou tenacitate ridicata), 3.2.4, Tehnologicitatea pieselor-semifabricat aschiate % Prin tehmologicitatea unei piese prelucrabild prin agchiere se intelege acea forme ragionalet a suprafetelor ce compun piesa prin care se asigurd realizarea cét mai usoaré a lor prin aplicarea procedector de agchiere cunoscute, de inaltaé productivitate $i care ugureazit mecanizarea 31 automatizarea procesului de aschiere, in condiille respectarit rolului funcional al piesel $1 al unet eftctense sporite. Proiectarea formei constructive a piesclor-semifabricat ce urmeaza a fi preluerate prin agchiere trebuie s8 finl seama de 0 serie de prescrip specifice procedeelor de prelucrare prin agchiere si volurmulai de runcA considerat asa fal incat s& fic posibila realizarea cat mai ugoar’ a suprafejelor respective, £8r% aparifia diferitelor defecte posible, in condifile unei productivitii crescute gi 8 nei eficienje maxime. Pentru o proiectare tehnologic& a formei su, afefelor prelucrabile prin aschiere se recomands urmitoarele:0 ce nr en ea a ee Taaglambeii: = numfrul de aseziri si prinderi ale piesei-semifabricat, in vederea prelucrarii unor suprafefe s& fie cat mai mic posibil. De aceea, pentru micsorarea numarului de prinderi si de pozifii, suprafefele trebuie dispuse pe c&t posibil in acelasi plan sau in plane care, in funcfie de procedeele de prelucrare, si permit’ prelucrarea unui numiir mai mare de suprafeje dintr- singura asezare si prindere a piesei-semifabricat pe masina-unealti. De exemplu, la piesa din figura 3.30, a, suprafefele ; si Sy pot fi prelucrate dintr-o singura agezare si prindere dar pentru a prelucra suprafefele S; si Ss este necesar fie un dispovitiv rotitor fie alte dou’ agez3ri gi prinderi corespunzatoare. Toate dezavantajele sunt indepariate dact se foloseste forma constructiva din figura 3.30, b, Aceleasi probleme se pun pentru realizarea giurilor G;,..,G¢ din figura 3.31. Fig, 3.30, Posbiitatcn realzati prin agchlere(Feezare) 2 suprafefelor plane S,...84: odin mi crari sl peinder! sau eu disparity rotitor; b—dintr-o singurd ajezare gf Fig331. Postitates reatzarl prin agchlere (gturre) « supeaffelorcindrlee G62 «an ma me to nde scum dpe oer, Ba gsr pee = evitarea pe cat posibil a glurilor cu conturul incomplet pe toatt lungimea lor, a celor cu axele inclinate fat de suprafetele plane sau a celor care incep sau se termina pe suprafe(e cilindrice deoarece burghiul se va opri foarte repede sau se va rupe in timpul prelucrarii. De exemplu, realizareaFig. 332. Realizaren unel gurl en conturul incomplet: ‘¢—varianth constructiva gresita; 6—varianta constroctiva corect8. ‘ghurilor din figurile 3.32, a; 3.33,a $i3.34,a, este imposibil& in timp ce varianta Fig. 335. Reallarea unei guuri eu axa Ininati faj8 de suprafata de atac: a—Varlanta necorespunsitoare; b— varianta constructiva corespunzitoare. constructiva din figurile 3.32,b, 3.33,b si3.34,b le permite executia acestora in condifii extrem de usoare. Fig- 334, Realizres nel gauri cu axa perpendicalara pe o supra clindrek: “¢varantscostractva grey B-variantaconstructva coreet. - alegerea cit mai corect& a unor suprafefe tehnologice care si fack posibil& prelucrarea anumitor suprafefe, s4 permitd iesirea sculelor din agchie si si asigure o intrare si iegire usoari a sculelor :vlosite la prelucrare. De exemplu, prelucrarea de finisare prin rectificare a suprafejelor S; si S, este posibilé numai dact pe piesd apar suprafefele tehnologice S;, si Siz care si32. Tehnologia materialelor 4. oa f oy & & , aA a b Fig. 335, Realisren prin recilare anor soprafeeclindrceexterioare ; 3: {¢—varlanta constractiva grest; b variants conatractivdcorectt cu aparifile suprafejelor tehnologice St, gi Sty asigure iesirea pietrei de rectificat (fig. 3.35). Acalasi Iueru se poate spune despre realizarea canelurii C; din figura 3.36, care necesit’ suprafata tebnologica S., sau realizarea suprafefei filetate F; din figura 3.37 care necesits de asemenea, suprafata tehnologic& S,, bl Fig. 36, Realuarea prin mortezare a canal Ci: «© variants constructiva gresitas 5 varianta constuctva corets cu apariia suprafeet tehnologioe St = dimensionarea si alegerea suprafelelor ce delimiteaz& piesa in spafiu ‘n aa fel incdt si permit’ o prelucrare usoari folosind scule standardizate gi dispozitive universal. sau modulare pe cat posibil. De exemplu, prelucraea gturii din figura 3.38, a, poate fi facut’ cu un burghiu nestandardizat in timp ce prelucrarea ghurii din figura 3.38,b se poate face cu un burghiu standardizat.a ee ! 1 t \ b a a Fig. 337, Realizarea unul filet exterior pein strunji a~ varianth constructivl gresit, 6 — variant constructivi cozecti cu apaitia supra tehnologice 5, BX cH TE Ae ( @ Zz g TEN a b Fig 338, Prluraren pia gure a or sprafete ca barghu nestor Brg anert - realizarea unei accesibilitiji ugoare a sculelor la suprafejele de prelucrat deoarece acestea influenjeazi asupra alegerii procedeului de prelucrare, productivitatea acestuia, construcfia sculelor si dispozitivelor. De exemplu, prelucrarea suprafetelor 5), ‘Sz, Sx S« din figura 3.39, presupune frezarea fiecdreia separat cu freze cilindro-frontale diferite consuménd un mare volum de munca gi de scule. Dezavantatjele sunt indepartate daci se alege construcfia tehnologic& din figura 3.39,b care permite prelucrarea simultan’ a suprafejelor cu un joc de doua freze,3 Fig. 339. Prelucrarea prin fresare a-unor suprafefe: 2 fiscare separat, cit rere elindro-rontale diferite; B—simultand, eu Joc de dou freee, Observatie: Din cele prezentate mai sus, fri a mai aborda si tehnologicitatea pieselor obtinute si prin alte procedee (extrudarea, tragerea, stanfarea, ambutisarea, indoirea etc), rezulté necesitatea ca, obligatoriu, la proiecterea pieselor, subansamblurilor si ansamblurilor si se find seama de concordanfa construcfiei impusi de rolul funcfional cu particularitifile care permit aplicarea celor mai productive si eficiente tehnologii de fabricafie a acestorala volumul de productie stabilit. 3.3. Tipuri de productie in constructia de masini si caracterizarea lor Modul in care este organizati activitatea de producfie, ca rezultat al procesului tehnologic proiectat depinde de volumul productiei (numarul de piese identice sau asemindtoare, care trebuie relizate intr-un anumit interval de timp, de mirimea (masa, dimensiunilor) piess!or gi de complexitatea lor (configuratia geometric’, tipuri de suprafefe etc.). Caracteristicile tipurilor de producfie se prezint& in tabelul 3.2.Indrumar de protectare 35 Tabelul 3.2. Caracteristilletipurilor de produetie [Productia individual [Productia de serie. sau de unicate, [Producjia de mas [Cantitate mica de produse _|Cantitats medie de produse| lrepetarea fobricdri produsufui. fabricar seriei de produse, [Nomenclator mare de produse gi |Nomenclator de produse |Nomenclator de produse reds, variabil in decursul unui an. medi eu repetare fmeninut perioade mari de timp. ic. jase provede anticipat [Repetarea periodich a [Filricarea neinreraptia | [prod sului intr-un interval mare imp. incirearea mayinilor-unelte fad |Repetarea periodical @ lncarcarea netntrerapia a |nici un fel deregularitate, ——_finctrcirii masiniloraunette masinilcr-rmelte eu aceleasi : nn aceloasi pice, fe 2 jilaje universle, [Utila universale Win |Utilaje specialize $1 9p [paste specializate lale (lini automatearrepate). | |Scule $i dispovitive universele. |Fotosives pe seach Tah @ |ssulelor gi dispovitivelor speciale IS.5.V un speciale, simpbificate [Repiarea ia diametra dupa trasaj JLucri la mayunelie i Iuarea de aschii de probl [Mina de luers eu ealficare alt |Lvera dupa mstoda ajustin a imbatiitai totale fob mise dap [Aranjerea masinilor-uneltein lorupe dupa tipuri si dimensiuni Salted Cention eo astrumente universe, Lire folosirea cont dn controll automat iBlaborsrea rosesslor [Blevorarea prososiat [Elaborarea Gcaliat a procosuli jchrologice digi cele mai ehmologiccu ge lhootogis cu planuri de operat |simple fore. Procese ltehnologice gi cu planuri delinsoite de scite. Celcule \ehnologice dupa fise lperai nsojite de schife. emiani- lehnologise. hale procivioi de prelusrare. ormarea Tver pe baz | Normaren ehniel g stinifod foarte lttistcd. lcronometrarea Jacana [Exemple: IExemple: [Exemple: tumarea fa forme din amestee jumazea in forme din _fturarca in forme perma -nente {de formare obisnuit si modele /amestec de fomare special; {la presiuni inalte; matritarea, lain lem; frjaea liberé;—_forarea ta mati; sudarea fsudarca automat sub stat de [sudarea mmanualA etc. |semiautomnatl etc. [flux ete. In urma acestei analize se stabilesc procedeele tehnologice acceptabile prin care se poate realiza piesa-semifabricat.2 oF * OBTINEREA PIFSEL-SEMIFABRICAT PRINTR-UN 7 PROCEDEU TEHNOLOGIC DE TURNARE, PRINTR-UN PROCEDEU TEHNOLOGIC DE DEFORMARE PLASTICA SAU COMBINAT ot Rezolvarea punctelor 4° si 5° din tema de proiectaare presupune 0 analiza detaliait a operaflor necesare obfineri piese-semifabrioat prints soeicu de tunareaccepabl st pnun procedes de deformare acpi Ean printr-un procedeu combinat acceptabil. Aceste jee acceptabile vor 5a Pr ma analiza! fucute odath cu tezolvazea puncelor 1°, 2 si din tema de proiect. “Todal de rezolvare a punctelor 4° si 5° se vede po exemplele concrete prezentate in capitlele 8,9,10,11,12 de aceea nu imine decdt aplicarea gi Partigulasizarea datolor la pesa-semilabricat ce se wrearealizai Lo ware!Indramar de protectare 37. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A CEL PUTIN DOUA. VARIANTE DE PROCES TEHNOLOGIC $I DETERMINAREA VARIANTEI OPTIME DE OBTINERE A PIESEI-SEMIFABRICAT Rezolvarea acestei probleme se face Iudnd in considerare principiul eficienfei si principalii indicatori de eficientS (costul, productivitatea, fiabilitatea, protecfia: muncii, protectia mediului, consumul de materiale si ‘energie, protectia operatorului etc.). Deoarece costul este un indicator de bazi al eficienfei se face 0 analiz4 comparativa a mai multor procedee tehnologice ddin care se alege cel optim, Pentru analiza costului C;se foloseste 0 expresie de forma: G,=F +n-V{lei/iot) 61) care devine pentru procedeal tehnologic PT, de forma Cy =F +n-Vilei/lot] (2) iar pentru procedeul tehnologic P72, de forma Ca =F +n-V,llet lor] (63) in care: F; si Fs reprezinti cheltuielile fixe fticute folosind procedeul tehnologic PT; si respectiv PT3: ¥i;¥2 ~ cheltuielile variable facute folosind procedeul tehnologic PT; si respectiv P73; n - numarul de bucifi ce trebuie realizat. Se reprezintA grafic relajille (5,2) si (5.3) respectind o diagrama ca in figura 5.1 din care rezulth procedeul tehnologic optim funcfie de numirul de bbucifi critic n., care rezulta din egalarea celor douli costuri: Cn =n (6.4) si rezultan> Ny ka caw n optimPR, | oo nit ni? = optimPT, Lolgolowdst ckasvey amie (5g) TR Qe eg? PT) guceaq ai PT, ~ tok volee wayababen | > : ee Per Ror vig 52. Apes vr opted proce log nr vara sortie,Indrumar de protectare 39. Trebuie finut cont si ficut’ o analizi si a cheltuielilor de stocaj. fn acest cax pretul de cost total Cyr se calculeaza cu relafia: 6, =H ar tsn 69) a {n care: sreprezint& cheltuielile de stocaj Derivand relatia (5.9) si amulnd derivata se obfine numfrul de bucifi og Care fine cont si de cheltuilile de stocaj, deci: = lag -£ 6.10) Compardnd programa de productie dati prin tema de proiect —n- cu cele dou valori nc $i Mow Se aloge varianta optim’ a procedeului tehnologic de obfinere a piesei-semifabricat in urma analizei a dou sau mai multe variante acceptabile.te . a pat SUCCESIUNEA LOGICA A TUTUROR OPERATULOR NECESARE OBTINERII PIESEI-SEMIFABRICAT PRIN ‘$ROCEDEUL TEHNOLOGIC OPTIM SI SUCCESIUNEA LOGICA A TUTUROR OPERATHLOR $1 FAZELOR NECESARE OBTINERU pe PIESEL FINITE Revolvarea etapei 7° din tema de proiect presupune dezvoltarea variantei optime rezultate in urma analizei tehnico-economice ficute la etapa 6, lund tn considerare variantele de procedee tehnologice acceptabile, analizate la etapele 4° si 5°. Dacd va rezulta procedeul tehnologic de tumare sau procedeut tchnologic de deformare plastca se va face dezvoltarea acestuia aga ‘cum este prezentat in exemplele tratate in capitolele 8, 9, 10, 11, 12 Rezolvarea etapei 8 din tema de protect presupune stabilirea a cel pugin dou8 variante de proces tehnologic de prelucrare prin aychiere cu traseele tehnologice corespunzatoare asa cum sunt analizate pe exemplele concrete prezentate in capitolele 8, 9, 10, 11, 12. Se poate alege apoi varianta optim’ de traseu tehnologic folosind analiza costului fiecirui traseu C, cu o relatie de forma: C= +2 fi sbue) . # 6) care devine - rae : Ce = A+ Ape /bu0) “ an) in cazul traseului tehnologic Vi, gi at Cys Ay Bhs ue] . . (63) ‘in cazul traseului tehnologic ¥, « oeIncrumar de protectare Al in care : A; si Az sunt cheltuielile curente, care se repetd cu prelucrarea fiectrei piese (cheltuieli independente de lot) in cazul traseului V; si respectiv V3; By si Bz ~ cheltuielile care se fac pentru fnireg lotul de piese (cheltuieli dependente de lot) in cazul traseului V7 si respectiv V2; —numérul de buctti. Reprezentand grafic reletile (6.2) si (6.3) se obfine diagrama din flgura 6.1, din care rezulti numarul de buciti critic n dat de relat: n, = 24 (64) A-A, Fig 6.1 Detorminarea trescult tehnologle optim din analiza 2 doua variate de traseetehnologice de prelucrare prin agchiere. Din compararea programei de produofie date prin tema de proiect ~n- cu numarul de buctfi critic 2, rezult& varianta optima de traseu tehnologic care se va trata ca in exemplele prezentate in capitolele 8, 9, 10, 11, 12.a2 Tehnologia materialelor MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA PIESELOR- PROPRIETATI; CARACTERISTICI; COMPOZITIE CHIMICA ST TRATAMENTE Capitolul cuprinde cele mai des utilizate materiale pentru confecfionarea celor mai variate piese sau produse. Sunt prezentate tabelar cu principalele lor caracteristici, cu metodele de imbunititire a acestor caracteristici, cu compozitia chimic’, atét materiale metalice feroase si neferoase cat si cele mai des intrebuinfate materiale nemetalice. T.A. Fontele Sunt materiale metalice utilizate eu preponderenf’ in obfinerea de piese -tumate datorit® avantajelor pe care le prevint& (80-85% din productia de piese tumate este realizat din fonte): la solidificare mict (0,...,1,9%) faji de 4,0.......6,0% pentru ofelui si aliaje neferoase ~ capaitatex mare de amortizare a vibrafilor, rezisteng foarte bund la uuzurd si gripere; sensibilitate redust la crestitur; rezistenl la compresiune de 3...4 ori mai mare decdt rezistenja la tracjiune; se trateaz’ termic bine, rezistenji relat ridicata in medii cu agresivitate mijlocie (apa, sol, atmosfera), rezistenta la soc termic etc. ~ costurile generale mai scdzute in tumatori, Sunt prezentate si fonte cu plasticitate bun’ ce permit deformarea blast precum font ce pot uilizae fn realizarea de ansemblur sda. tabelele 7.1....7.7 sunt prezentale cele mai utilizate fonte cenusii. Cateva domenii de utilizare a acestora se prezinti mai jos, cu caracter informativ: = Fe 100 sunt utilizate la confecjionarea de piese tumate mecanic, care Iucreaz’ firs recare si 11 solicitirii reduse (cutii, plicile de baz, suporti capace etc.), lingotiere mari; ~ Fe 150 se utilizeaza la tumarea unor organe de magini care lucreazA inIncramar de protctre “ solu de solictare medie gi la frcare cu o inctrare species mich sub SdaN/cm? (cirucioare, suporti etc.); piese tumate cu perefi subjiri (pentru ‘magini agricole, textile, de calcul, de cusut ete,); piese tumate cu compactitate ridicatt (Jevi, vase, ventile, fitinguri ete.); piese rezistente In temperaturs Cingotere marti mils ‘cochile pentru piese tumate si pentru prelucrarea sticl . - Fe 200 au aceeasi utilizare ca si Fe 150, in plus pot fi utilizate si la realizarea unor lingotiere mici, piese cu compactitate cidicata si rezistenfa Ia ‘unit mare (blocuri motor, tamburi de fran, discuri de ambreaj, citindrit pentru locomotive, pistoane etc.); piese tumate cu tenacitate ridicatl (segmenti de piston pentru motoarele cu aprindere prin scinteie si Diesel mici), piese refractare si anticorezive (Jevi de esepament pentru autocamioane si autobuze, tuburi si fitingarie in industria petrolutui) etc. Fe 250 se utilizeaza la obfinerea unor piese tumate de mare importan{a (cilindrii, batiuti, compuri, axe etc.); piese cu compactitate ridicat’ gi revistente Ja wzurd ridicatt (blocuri motoare, chiuloase, pistoane, segmenti etc.); piese tumate cu rezisteri{i la coroziune ridicatt (cilindrii compresoaretor gi pompelor), volanti; piese cu tenacitate ridicaté (segmenticame eic.). piese refractare gi anticorozive (creuzele pentru topirea motalelor neferoase, cosur pent evacuarea fumului, cochile) ete: ~ Fe 3000 se utilizeazi in reelizarea unor piese de mare importants; piese tumate cu compactitate si razistenfa la uzuri ridicate; piese tumale cu compactitate si rezister{a la coroziune sidicare (corput pompelor din industria petroliers, corpul pompelor din presele hidreulice); piese tumate cu tenacitate ridicatl (segmanfi de pistoane pentru motoare, axe cu came, mufe gi organe de Jegitura, matrite, arbori cotifi); piese cu configuratie complicatt cu grosimea minima a peretelui de 8,0 mm; ~ Fe 350. si Fe 400 se utitizeaza ia objinerea unor piese de mare important (corpuri de pompe hidrauluce, arbori cotifi, rofi de dimensiuni mari, blocuri motor etc); PGE In tabelele 7,8...7.12 sunt prezentate cel mai des utilizate fomie cu sgrafit nodular care au o comportare diferitt, ta cald, fafa de fontele conus, fn tabelele 7.8...7.42 sunt prezentate principalele fonte cu grafit nodular, Cateva indicafii de utilizare ¢ fontelor cu grafit nodular se dau mai jos: ~ Fan 420-12 se recomanda la realizarea de piese sub presiune, corpuri de vane si de pompe, piese solicitate Ia goe, piese pentru constructii navale etc. ~ Fgn 600-2 se recomanda la realizarea unor piese de masini puternic solicitate, rofi dinate, matrfe, cilindrii de laminor cu reziten{& la uzurk si la tractiune ridicata; = Fgn 700-2 so recomandat ia reslizarea de pinioane, rofi dingate, arbori ‘cotifi, came, ghidaje etc.; youib e:Tehnologta materiatelor {n tabetele 7.13... 7.17 sunt prezentate cateva din fontele malesbile eu larga utiizare. CAteva recomandaii privind utilizarea fontetor maleabite: - fonta maleabili neagra se distinge prin plasticitate bund si o excelent prelucrabilitate prin agchiere si se folosegte [a realizarea pieselor de tegitur’ dintre organele de masini aflate in migcare, In realizarea coturilor, vanelor, fevilor, robinefilor etc.; = fonta maleabili peritica este nai durd si mai rezistenta dectt cea negra, dar cu plasticifate mai redusé, Are o bund prefucrabilitate gi se preteaza bine a cAlirea superficial’ si chiar la c&lirea pitruns’. Se foloseste pentru realizarea angrengjelor, bielelor, lanfurilor gi rofilor de lanfuri, pistoanelor si supapelor de mostoare Diesel, axelor cu came, arborilor cotii, arborilor de transinisie ete Fontele maleabile negre au o plasticitate bund gio prelucrabilitate foarte buna si se foloseste pentru piese de legiturt intre organe in migcare, vane, coturi ete. Fontele maleabite perlitice sunt mai dure decat cele negre dar au plasticitatea mai scizutt $1 se folosesc Ia realizarea bielelor, angrenajelor, lanfurilor de antrenare, rotilor de lanfuri, pistoanclor si supapelor de motoare Diesel, axelor cu came, arborilor cot, arborilor de transmisie etc. ‘ In tabelele 7.18.....7.25 sunt prezentate pricipalele fonte aliate standardizate in Roménia. CAteva recomandiri privind utilizarea acestor categosii de fonte se dau in continuare: ~ Fr Cr J,3 se utilizeaz’t la realizarea unor piese turnate care lucreazi in ‘cr si gaze la temperaturi de pind Ia 650°C (piesele regeneratoarelor de gaze, ‘gritare, piepteni si dinfi la cuptoarele de ars pisit,fovi recuperatoare, rame de ricire la cuptoarcle Siemens-Martin etc.), = FrCr 2,5 piese care lucreazi in aer si gaze ta temperaturi de pénd la 750°C (lingatiere, jevi recuperatoate, gritare, rame de ricire, piepteni la cazanele de abut etc.); Sls. -FrSi 5,5 piese care Iucreaz in aer $i gaze la temperaturi de pind la * 850°C(jevi recuperatoare, gritare armituri, rame de ricire cuptoare, plici de eflexie pentru cuptoare, elemento de incdlzire etc.), - FrSi 5,5Mg piese care lucreaza in aer si gaze la temperaturi de pind la 1000°C(evi recuperatoare, cuptoare, tuburi si rame de golire la cuptoarele de ciment etc). in rabelul 7.24. se prezint’ cele mai utilizate fonte antifrictiune, Fontele antifricfiune au urmatvarea destinaie: ~ FeAl; FcA-2; FcA-4 piese care lucreazi in contact cu alte piese confectionate din ofeluri tratate termic (cilire sau revenire);Indrumar de proiectare a - FcA-3 piese care lucreazii in contact cu alte piese confecfionate din ofeluri netfatate termic; ~ FgnAcI piese care hucreaz in contact cu arbori tratafi termic (cAlifi sau normalizati, ~ FgnA-2 piese care lucreaza in contact cu arbori netratafi termic; ~ FmA-Ipiese care lucreazi in contact cu arbori tratafi termic (califi sau normalizati); ~ FmA-2 piese care lucreazsi tn contact cu arbori netratafi termic. © largi aplicatibilitate o au fontele inalt aliate, de tip Ni-Rezistent: distilatoare, pentru stpunuri si detergenti, pompe caustice, supape pentru instalafii chimice, tobe de filtrare in industria strurilor, pale pentru amestecitoare de substante chimice, distribuitoare pentru motoarele Diesel ‘mari, rotoare de pompe, filtre pentru apa de mare, carcase pentru compresoare, pompe pentru cargouri, compresoare de etilen8, pompe de petrol, cilindrii hidraulici, role de uscare etc. Fontele aliate cu aluminiu se recomands la: plici pentru cuptoare si tratament termic, gritare pentru vetre de cocs, inele de prindere de la ‘cuptoarele rotative, creuzete pentru topirea aluminiului, elemente de rezisten{ electric’, repere din ansablarile cazanelor de abur, coloane de distilare pentru rafiniii etc,Tle naeeictetor TABELUL 7.1. Carncteristicle mecanice standardizate ale fontelor cemusil cx ‘refit lamelar (STAS 568-67 $l STAS 8541-70) Wars Toot | Diawetnt | Revista le | Rediseajala | —Sigeatala probe tumate | racfune min. |fcovoiere mi. | fncovoiere min, |Duritatea Brine {mm} fier) {datv/men?) {om} {at/mon?] Ie 100 B 4 : ‘ 120.187 2 2 30 10 9 25 z z B B 34 2 Fe1so| 20 8 32 2s 143.229 30 13 30 4 as un 2 ‘ 13 28 ar 2 5 2» 2B ” 3 3 Fe200 30 20 36 45 156-285 4s 16 3 | 6s 2 B 33 2 z é 20 8 w | 3 Fe2so | 30 25 3 3 170302 45 21 38 a 30 35 5 : Fea | 30 30 s 33 187-321 45, 26, 45 73. 2 3 7 = Feo] 30 35 4 33 207321 | 45 34 51 z. | eo a oo 35 Fea] 45 36 7 73 | 20n63 2 RR] 30 w w ¥ TOD 2S [Rex 250 30 23 4s 8 180-240 3% | FeX 300 30 30 ‘30 9 190-240 3 lrexaco| 30 33 sj __10 200.260, Fontele cu simbolul FeX 200,..FoX 400 sunt fonte pentra magini-unelie ‘Tabelul 7.2. Caracteristiile mecanlce nestandardizate ale fontclor cenngi! cx graft lamelar (area a [Reaistnja la] Modul de [Obamas [Capocitatcn do otet |eompresine [forfour lanortizare (seNmm} ead?) [damm (cis Ta [Costco Psa ld eonvenrare|eeromental, ey Hogar (8x 10° eior TR, Tr 15 Fe 150 105 a 00 1200 113 ko ht peo e280 wosi2 fet h: bso Fe 300 ivi bas bao le 350 214s fee 30 Ire 400 25143 [bio 28Indrumar de protectare 7 ‘TABELUL 7.3. Parametril tratamentelor termice aplicate pleselor turmate din font conusie cu grafit lamelar ‘ram —] Tepes [Din] Vins | Viera termic de |mentinerii,| incilzire, | ricire, Observatii jimoaiizire,{ °C} fh) rem) | pevny Tasso pain | ap. 300-600 | 3.8 | 70.100 | 20.80 ‘| Reswerenterit| 80-750 | 1.4 | 30.00 | 20.c0 | DrmsarCriae ‘Recoacere oa 3 an exert ove meio cmcs rset | ao. | 1.5 | 90,00 | 2.5 [steel nom _jurul punotutui Ay “Normalizare 350-950, 30,,.100_| Trae. - Cilire obigauit | 850-900 50,..100_| Ta ulei = —ieee tot sa | ae I a oar : 0.549 0.00 | emt TABELUL 7.4. Modulal de uzurd pentra diferite fonte $ofelurt Volumnal gata, | ——Ex10" | Dantas | Modulal de uzua Maceiaul | Strvotura (6) [deNvmms*) | (HB) Font cenusie | — Pelicl 10 34 200 Be Fontk maleabla| Perlick 10 182. 200 109 (Ojelsemidur } Pesnick ° 203 200 38 Fonth edit | Martonsitica 10 126 590 468 Opelenit | Martnsitea 0 203 610 ai TABELUL 75. Resistenta la rupere la tractiune gl daritate Brinell pentra clnet dipurt de fonte ta temperauurt sub zero °C “Tipe fait H z z z 3 ‘Conporitachinicl[ 7] Cont 3s | 342 | aoe | 378 | 342 ©, 30s | 235 | 294 | 326 | 2a = aso | ize | tar | 203 | 217 Ma 0 | 036 | oss | oss | o49 $ oss | 033 | ost | ooo | 108 P oos_| 010 | 007 | oo7 | 009 “Recisienfa ia tracjiune, [daN/mm"] 1s #2C us | ag | usa | ize | 153 1a-20°C ws | 23 | 37 | 132 | 156 ia-0ec - 2 wo | - | 169 in 100% s : m3 | we | 12 Daaates Bria 1a +24°C 136 ist | 2 | ass Ja-20°C 140 3 mm Ia-30°C 140 : : noare 17 | aa9 151 | ieee > 195 2 jas |:s materialelor TABELUL 7.6. Caracteristicile fitice ale fontelor cenusit cu graft lamelar “Tad Densiica | Cara | Condos] Dias Tian’ | Rea: | Foqa | Penneaito™ foci | fplem"} | macs | Tisea | 10°%mm/marc | tatea | cocrciivt| tea mexiok 1207} termicd [~20--]20- | (Gem) | {00} | ” {6105} (Cal ¢] 1oo(ecy|s00¢} wee | FE oar | Be Fel | 72 2 Fe20 | 72 oa 2 F290 | 735 fosttoss| oz | ost | - | soso0 Fe300 | 735 135 : Fe3so | 738 Fe400 | 733 ou B 0 | 20 ‘TABELUL 7.7. Cresterea resistemfei Ia tractiue a unei fonte cu grafit lamelar ex 5-3,5 %C $1 1,5-2,5%S1, prin aliere cu Mo- Ci, Mo-Ni sau Mo-Cr [17] Elemente de eve Croyvea esinonel Ia Wacione [Os Metheca [ea Nima 03% Moi0,5 %! 0a.70 Nim? 0.75% Mo0.754 £22.90 Nimm? 04% Moi0.25%4| con TO Nim? 075% Mo+0.35% Cr cea ON? TABELUL 7.8. Proprietiite ficice ale fontelor ou grafit nodular ‘Marca Foust] Dosstaica | Caldura[Conductibe] Diltarea inant | Reaia- | Forts ]Permeabi- [vem] | specifica | “Yates |10mm/*C mm | vitstea |eoerciti) fitten @oi0rC) | emia aap “| max (eal’g*C] | (eal’s°Cs] | yooee | soc | {uCem) | (O.] | 16/0) Fen 450-5 008 12 = 30-70 > . ‘Fgn 420-12 O10 - 10 t 2 |1000-2000| Fga$00-7 | 7,1-7,3 | 0,13-0,17 t - t 45-75 t | 300-1000 Fgn 600-2 + - L 4 | 200-350 Fg 7002 oo | = | | + | io | 200350 "TABELUL 7.9 a. Coractrsicile meconic ale fotelr ex graft nodular eaiseaal Angee] Conia de carare | Comino Maca | teem” [SE | “nim Restos | pane | amma inioum _lupere(6) Naat aan mar Ganon] |) | in suctrk aoa? [dar ‘minimum i informativ wuoiT] 370] 38] 7 | 20 | | 16 a0 180 eae Fenaooiz | 400 | 40 | 12° | 20 | 2s | 2 |is0.200\renm a0 | 4 | 5 | 30 | a2 | 1s 160. 210mm 500 50 7 350 36 - 170..,240 Feritt 91 pert] oo | o | 2 | a} 4 | 4s |210.-290peia ro | | 2 | a5 | as | 3 _|230°"300pedia| rs'at] ozroot | ooeotT [ween anes | oct-001 o | o | Sours oo1-s8 | otr-06 or fos | cone uy soe | ottae ze | sy | semputy osroe | oot | a | eraen ity + we. ge {rose wes, sue oso [oragotoman ou sooncoe senian [L2SY: "andes oon homey amy ser) ot _ [ano oj tie | “pet eienseny| eens ny per | seme Seapets a SAE PmbON Mfos3 mo sojerNaf ae sopuesew 2pomL=ROLED 4 6. LNTARVL La CE: Tebmotogia materialelor ‘TABELUL 7.10, Recistenta la oboscall « unor fonte cu graft nodular Tputaneacis | Center ae Resists | Almagica, | “Reson le Wasi in CooBsieatt jia uactiune, ia oboseali, {Ro/Rx}] obosesli, | [Re/Re] ]de sonsibilitate} (eNem') | min Ro Ro fe creat Nam (Nine Br w soar fies a} a 0 3 go fogs | toe | onr | 19 945, 2 343, 0,36 210 0,22 16 ‘Tabelul 7.1L. Parameteitratamenmtelor termice aplicate pleselortarnate din fonte grafitnodalar Tanase | Temperate vermic | dette fe] Resouces pens) 50380 ‘BOSC pik ia 300°C, apo in | Viteca de intare, 70- deteriora apf i0rce Recoacere satu] SIRIS0 Wem gafizee | | __ [Recovcere pear] S009 | "33 TRacive ov aaptonl pnd la 740°C Feviiare ‘menfinere 2-5, cir in euptor | "pla 80-680°C. apo in er Newstin | eas TFT ‘her Ti ovina 36 ape ‘Teconcerea pent je elensiorare Gil rE | BS Wier martes io teei | 60305] 3 Te TABELUL 7.12, Ledleati prvind aillzarea fonselor cx grofit nodular area teil ‘Caracienigle Tires TFan42i-12 ” [Fevied prefeorabiitate foerto Bua, plasicitate| Pees sub presiune, compari de vane W ‘ink és pompe, pese solicit Is 50s, piose penins canstretinavale Fen 600-2 _| Mash de back proponderent perlite, ezistenit| Magni pueraicsoliciate, soi dng ‘dice in stare brut tual we protoazt la | mati, clini de aminor eo . llce superficial eziatena la ward gil actinne gn 700-2 | Dupl normalize gi revenire sau prin adaos do ridicath elemento de alee pelitt fk foarte bunk | Piaivane, roi dinate, acbor cui, combina de rezistcal ln waar i plastica same, hidaje ‘TABELUL 713. Composit chided orteatattet a fontelor maleabile Wares Tian Compoiha ciel, ee Mo | P mex [8 mex [Or max SHOE Test [oate [Osos | ois | ois 7 aoe Fun 320.08 gi Frm 320.10 | 2529 | oa-t2 | 0306 | o18 | ots | 098 Fim380.10 iFma350.12 | 2428 | 9913 | 0305 | ois | 012 | os Pom 370.12 gi Fon 370.16 | 2225 | ost3 | 0303 | os | 013 | 006 teetemicle | 2231 { oF1S | Orig | ow [a [0 aMndrumar de proiectare St ‘TABELUL 7.14, Propricttile fcice ale fontelor maleabile Proprisatea Font maloabii cag | Foul malebTt pera Densitates, glen” 7275 TaS (Clduraspecifiod (29-100*C), cal*C o,i1-0,12 otto Conductititntea termicl, calom*Cs 0.12-0.15, 020.15 Dilatare nia (20-100°C), 10% mm7men*C 12 8 Rezistvitatea, wom 3040 3040 Forfa coereitivl, ©, 1s 10 Permeabiltaa magnetic, max. 9/0, 2500 400 TABELUL 7.15. Clasificarea fontelor maleabile dupl caracteristicle mecanice ‘Reziseaja la | —Linta de cargere[Alungioa la] Darien Diametral Rm pel 2 rine! oom | me || Se” TS "ee fae fmm) | Wim] | pvmar) | pm) | minim | \Fonti ‘Fina 350 a MO * * 7 | 30 Beeps] o tt labs 15 360 all 3 a F ts t| 8 1s a (=e). / 2 |. | g jpeagrt = | Finn 350 330 168 130 =e B |e 2 ae =| 3 s ne 3 | 3 z Diametrad jams] —Linitads | Aluagiea | Durtatea | Tndovrea la Marca fontifeprcti | lateactine | cupere oye | min. | Bena! | roo abun oo}_| féaN/mor] | (denimme] | [%] _|f01Bjmax.| unghi de: Foie maleabile nog Fan 30006 | 15 % - é 10 Fmn 32008 | 15, 32 : 8 160 Fmn 32010 | 15 32 ra 10 160 Fn 350.10 | 15 3 7 10 150 30 Fn 35012 | 15 3 9 2 150 Fm 37012 | 15 37 19 2 150 Fa 370.14 | 15 37 19 6 150 ‘Fonte rialeabile peice Fapas007 | 15 w 26 7 20 Pmp 5000s | 15 50 30 3 240 Fmp 350.04 | 15 55 3 4 260 Fmp 60003 | 15 0 36 3 20 : Fmp 630.03 | 15, 65 » 3 70 Fmp 700.02 | _15, 70. 0 2 2807 2 > we] oe out | ose | ose | ose | ceiver | ot | oot | os | iv wat | Ose | os | oe] SE 05 | oot | oct | ost | sisi vot | 00€ | oor | o0€ | 0€ OH ove | osy | ose | _ 91 sou 06 | ost | oct | ost | sz sou os | ost | oc | ost | st so ox_| ost | oz | ost | 0 x08 E Rae bakeee Iz 2.002) 9.000| 2.006] 0.002 mye rmcy | pe | aiaonome | eimai [Ls svi exymou psvuremonng | enum | oy hose=y | ei iadh op raw wtoy | ey an asoponafes sopoquof eamponays 16 zopoom gqPNS EPO “6T'LINTHAYL Fe Wea | SS] GT | Oe | oct peuyped oF ‘ vere | ovat | ocras | ocrort | oesy | mem cor wove os: rect oe cet |_| om | om _| cone _| meron To | TameirT am TT | Tm eT {or x9) snr a oven mocap jogo ef or xa [oxnoon] epammaduoy| ehayeery | ualpemouuniss |yseyeo9]ehuasreny| assure] fumsouio| sonioen [amezuoure ap eoyeneiiej —¥IP2S090_ DP reunpoya whnarsrzoy joy whuonsezoy| oy wtuarstzon| yrmoy rnd, ‘2490 s0ponf ao 16 (emgyn> wy nfost mo) qygvorrm sepomunf po anypanpunnsM SHEPARD ‘LVL UATARVLIndrumar de proicetare 8 ‘TABELUL 7.18. Compodila chimicd, caracteristcile mecantce gt structure fontelor refractare (STAS 6706-63) Marca Toth Rea [PEGS] FATS | SMG Conrpovita chin] c 2834 2230 | 2430 1727 36 ss 10 10 07 on oz os 03 03 ons ong saa | maxo2 . i : 0.08. Resins icine Bp 0 2 Reiaenstncomire tm taniem) | 32 | 2 a - Dusit Brine FB) zo7-ass | 228-285 | 140285 _| 228-320 Sivetura Perit + | Peri + | Retvman. 50° | Font-erafit czmentis | cement | peda rola TABELUL 7.21. Compocitile chimice ale fontelor inaltaliatecu silica “ipa oni Ea F ¥ “RUSIAY a S17 @USIA) on oor Silex (RUSIA) o4 0.06 Duron SUA) os ot Corrosion SUA) Tron Anglia) o78 095 Tantren (Anglia) | 0.75 1.28, 0.10-0,15 | 095~0,18 Termosld1(Geomasia) | 0.507 | 14-16 005-0.10 |” 00s Termosiid (Germania)| 0.5-0,5 | 16-18 005-010 | 00s ‘Asticid Germania) | 04-06 | 12-18 oo3-o11 | oor ‘TABELUL 7.23. Proprietiile fice ale fontelor inalt aliate cu nichet Tipal foniei | Densitates | Caldora specifica | Conductibilitates |Dilatarea liar] Rezistivitates: tawa0 gore | emit | @0-19re) i twin | fcavgecy | _fatonvcat_| fmminmecy | _[ucem) Fons eu gil anche ‘Ni-Resist I 73 0,11 0,12 0,09 =0,7 137 140 NicRewtt | 73 | on1-o2 | 099-01 187 ™m Ni-Rewtt | 74 | out-02 | 09-01 24 2 NeRewtt | 74 | oto | 000-01 as 160 Mesut | 74 | gu-an | ao wo |e Nome | 74 | Ono. 1 s eles gal ie N-RaaDI] 7A 5 a7 Tor Ni-Rei D3 | 745 7 Ba 26 NicRewa Dt | 245 ‘ os ia ‘Nicwelal | 735 a ons 180 Noloneg | 73 : os 2(wun a o60qe S ‘wmonas op sovey2edeo}o{vluisrzoy] earn {eauunry | fu zane aqua sown spp soeinoona aprsssiouses 3 aonmpyD aod OUL TNTHEVLdndrumar de protectore o¢z— 081 ft - oi wat [avole'z- 01 josz—oct| rt} a's 0s-ob|soro|s's~sv} = oor ont ft - Bb Be feo'|s"e-s} Ps -sansey oz or1 for - 3 ap- ac fevls'z~o') pou ups no Is'b— $1 PrN] £9 \s‘s~$' amy) 6 Is'e- Sz) ws fama] ve |siz~ozt| e-z|sot-s9] ve—oe) (z-st| [ez- oir jwemylaew) ee [src-oei| 2 [eorsel vem [te-s1] _[ez—or| aH aT sig ear pare TAT] Ta ea NH an unspepft am ‘2p [aretogo ngs nym si ws_feam| art wae koSonsys at [ate | a | co | mo | om | om | |'o scons | ede funny] exenct| ny | ap japon ensieny se ome izatnos sen eyes 2 nog goin sopequef ap a2qunseu oppure pee ph om inode) LT TERVE,rs ozeost| ersolecer| oz | ¢'¢-vesorsmes ozerse| ¢rs'olozos| et | e-oeronmos Tehnologia materitelor £02 1OnNvO 0 FOENWO, 9S OTN 9 $1 ONT, et ow si-v0001 Sys om _| {, a a stone [205 SOW oqd uy pura 2oypuann sje oe 22yunoom yppaneie mun mplROdMe SCL TA THEE. ez vw | aegorton | amg | mezumgo? lev] ¥oro 6zz- [szz-o8t|_~ = |¥oro fi 01 0] 0 a sco-oco| sc'ost Iseze| eg po oi) w lw) [ul wm s | | ws | o | sino 56 wo | a : ana — (ea) ous maT sn £22029 SVS) 2umboyfiue so;oqu0f vsmionns 1 voronenp “Po}uNyD YiOdwoD VEL TOTAEYLbrcremar de, . * = ae ty « rae: peo: of ‘BOF a 4 LF . 383 pe 2 - &S oe | ot ove_| 80'0 = orm o'se-a're | st-s'0 west] Fe SE Inu ot as | 20° | soe | goes | o'pe-ortz | Ses") lcorl ot Zeno 50 1 o6e__| go'o | xem | sss’ | oze-o'ee| si-s'0 looo's|_o't | 55 06 sopsseus % owe [oa eect lated secoleced os [anne sO £ out _| $0'0. = veo | coos | sis'o joes] yz | _¢ se sini, z L oie | sro | wmur_| s'est Lozes'ez| sts‘oloes't| 9% | ¢ oe sounmuly sO | os tooo} sim [evorloecone| srso lees] ox | rocconmas Fa £ ose | 80°0 = ses't lozeo's! | stso loest| of £0 1a v 4 OLE | 800 ae sc-0 |oee-oet| stsofoest| oe | cor sone oT ee st Ove | eo’ | “xv = rower] sror [see o2 | yc urunmiy so 0 at 966 300 | yom | sour | o'st-o'¢t | o'4-0'9 Joreoe} ore | Let orNwuey, a} 20 9s L ott - = eu _| gog-o're| s'is‘o ozo tb SE INT 3 ox |= | iw sie Loser leecwoel ere0 load ex | 5's 1mm SamRNOSELBenga materinelor 7.2. Ofeturile Piesele confecjionate din ojeluri prezint& 0 serie de avantaje fafi de piesele confectionate din fonte si anume: +0 unifonmitate reltiv mare a structuri in difeitele pt le piesei, - proprietiti functionale gi tehnologice mai bune; ~ posibilitatea unor prelucrari mecanice simplificate si economice; ~ sudabilitatea mai a eee aeree ceases mnee prin imbinarea elementelor tumate, deformate si sudate; = posibilitatea mecanizArii $i automatiz&rii; Ofelurile tumate in piese prezinth o serie de avantaje fat de fontele turnate in piese fafi de piesele forjate si matrifate de aceea au o larg’ utilizare {in construcjia de masini, Se uilizeaz& la realizarea celor mai diferite piese cu configurajie de la cea mai simpli pani Ia cea mai complex ce lucreazi in medi dferte si ta temperaturi diferte, In tabelele 7.27.. 7.36 se prezinth cateva din ofelurile carbon tumate in Piese. in tabelele 7.36.7.38 sunt prezentate cAteva din ofelurile aliate tumate in piese. Ofelurile aliate si anticorosive urate in piese se recomandst la: - T12Cr130 ~ piese rezistente 1a coroziunea atmosferica, piese cu Plasticitate mare supuse [a solicitari prin soc, palete de turbin’, supape la prese hidrauluice eic.); - 22Cr130 - piese rezistente la coroziunea atmosferic& si cu dura 9 rezistente la coroziunea chimick, 1 2 .. = TI2MnSiNiCr180, TLOMnTiMONiCr170 - piese rezistente ia coroziunea chimic& si coroziunea intereristalins, ~ T35MniNi260 - piese rezistente fa temperaturl si presiune tnalt’ gi la gaze bogate in azot. tabelele 7.39...7.48 se prezinti céteva din otelurile carbon de uz general, ofelurile carbon de calitate si ofelurite aiate cele mai utilizate, Ofelurile carbon de uz general, ojelurile carbon de calitate si ofetusile aliate au cele mai diverse utiliziri tn realizarea de piese ou cea mai variatt snfiguai inno gam extrem de divers do gabarite gi dimensiuni. “in tabelele 7.61... 7.66, se prezint& ofelurile carbon de scule. Céteva informatii privind utilizarea ofelurilor carbon pentru scule se prezintS in continuare: ‘OSC 7 - ciovne de forjare ta cald, ciocane de Wicktugerie, matrife, baroase, c¥puitoare, dalfi, gurubelnife, varfuri de strung, foarfeci de ménk entra tere tabeor, poansoane penis ofe| moal,isrumente chirurgicale teenSndrumar de protectare 59. care nu se ascut, scule de tamplarie, scule de mobild, coase, seceri, clesti, ~ patent, matrife mici pentru materiate plastice; nh OSC 8 - matrite pentr forme simple, scule pneumatice, perforatoare, punctatoare, clesti scule pentru fibricarea suruburilor si euielor etc; OSC 9 - burghie, ciocane perforatoate, dali pentru piatri, matrife penta indreptare; OSC 10 - filiere, burghie pentru roci dure, bacuri matrife pentru moneda, seule pa exudes pent ger ie de anbutsae, dom ‘cafite de thiat cauciuc, fertistrate mecanice ete. iititise, OSC 11 - filiere, freze, burghie, calibre, fertistraie pentru metal ‘OSC 12 - freze, filiere, instrumente chirurgicale ascutite, cul pel pentru ceasomnice, calibre, dalfi pentru t&iat piatr’, stclX sau porfelan ete.; OSC - 13 orice soule de trefilare, sfrederie, dalfi, scule pentru lucrarea pietrei dure etc. in rabelut 7,63, se prezinté ofelurile rapide pentru scule. ” CCiteva indica cu earacter general pentru utilzarea ofelurilor rapide pentru scule se prezint4 in continuare: + Rpl; Rp6 - scule pentru aschiere rapid putemic soliitate la uzura si temperatura (cutite de strunjit si taiere, alezoare, freze, tarozi ete.): Rp2 - scule de ajchiere la viteze foarte mari pentru materiale foarte dure (cufite speciale de strung, freze profilate, tarozi speciali, alezoare etc.), ~ Rp3; Rp; RpS - freze, culite de strung, burghie, tarozi, alezoare, ‘brose, bacuri de filier’, panz& si segmenti de feristri etc); grecitiivAonat = Rp7 - scule pentru prelucrares materialelor foarte rezistente (pesto 100daN/mm?) $i a aliajelor refractare folosind viteze mari de agchiere, freze elicoidale pentru caneluri, bacuri de filetat, fliere etc.); c ~ Rp8 - seule pentru prelucrarea economic’ a materialelor ou rezistent de peste 85daN/mm’, (freze, burghie, alezoare, dinfi de segmengi pentru ferSstraie circulare etc.); in sebelut 7.66 se prezinta ofelurile aliate pentru scule. le aliate pentru scule au o foarte larga utilizare in constructia, celor mai diverse scule ce lucreaza in conditii de putemica solicitare. Ci - CrVW50 - scule pentru viteze mici folosite la prelucrarea materialelor foarte dure (scule manuale pentra finisare,slezoare pentru neferoase, ntateriale plastice, stilt etc.); ~ MnCrW14 - seule pentru prelucrarea Ia rece (tarozi, bacuri pentru filetat, freze, alezoare, scule de tras, scule pentru aparate de masura si precizie ete);oo. _Tebmologia ateralelor “VWCr62 - seule de rulat filete (role si bacuri), seule pentru prelucrarea lemmuli, panze de fertstrau, matrije, poansoane si alte scule pentra deformare Ta rece: = Cr 120 - seule nedeformabile gi foarte rezistente la wzurd (brose, matrife, stane, freze, filiere, mandrine, tarozi, lame de foarfece pentru ‘tabla etc), _-VCEWS5 - scule pentru deformare la cald (matrife si poansoane foarte soliitate bacuri de masini de sudat, domuri i inele de tras ta cald, valu de Taminare, cochilii pentru tumat metale gi aliaje neferoase etc.); e CHNiTS - matrife mari pentru forjare si presare la cald, pentru tat la cald, vatur gi role pentru laminare, nicovale pentru prese st clocane, tanfe pentru presat si thiat etc.); Pr WeeNid0 - matrite mari si mijlocii, poansoane si containere pentru exirudare, matije pentru debavurare si decupare, cujite de foarfece, domur pentru laminat fevi etc; a yeicrW20 - matrife pentru tumarea sub presiune a aliajelor neferoase, seule rezstente la soe (dalfi pneumatice, buterole, cujte de foarfece, stan, atrife pentru prelucrarea 1a rece, bacuri pentru maginile de Incercat 1a tractiune, scule pentru prelucrarea lemnului etc). Ti sebelul 7.75..7.76. Se prezints citeva dintre otelurile rezistente le ‘coroziune gi refractare preluerate la cald (Ofslurile rezstente la coroziune gi refratare preluerate Ia cald au 0 Jarg& utilzare in realizarea de piese din categoria: 40MoSiCr1.00 - supape de motoare, piese de fixare etc.; 7Socr130; 40Cr130 = seule de aschiere, instrumente de masurd, jnstrumente chirurgicale, arcuri, utlaj petrotier, aticole de wz casnic ote; er CrI80-- rulmenfi cu bile de mare duritte pentru util) petrolier, cute de caltate superioar8, bucse,piese de masini supuse la ‘uzuri mare sub aciiunea medillor corozive; + ipTiCr250 - tuburi pentru aparataj de schimbatoare de ctldurs care fanctionearA in medi agresive (cimasi pentru termocupluri, electrozi pentru Tang cabur penta instal de proiz, penta fnfinare in medi de aid azotic gi acizi organici etc.L fectare Indremar de. : Ossi ‘umphog| aor | azo | ure ovort 006 org owo| asco | ico ves #801» td - | ie - pos a : easy] eco} sco | cio ~ RY Soot ses ~ | ofte | szro wee ae oni| siso| seo | eae i8sse 399 exwnry| 2605 | 9.0090 Tea xtra, fversp ats opm onkn op Saal mse oor ee opps [%8012P 2m. emprof eins op-emeealuoy| eine BE powwnonmognaneyensag fog ef pre sou 9 pasa gopsou sznppe2 (8 apdor apqmcne Ponpye> 24d) ap arms aon “opoNO ICL RL2 materiallor ‘Tabelul 7.27. Proprietipile fizice ale opeturilor Propriciaen Marca ofelahal_(STAS 600-74) [oT ojo 45)0T soo ss]or co Dense, gm) Ta ara TE Caldas and fag CT a ompean de |B TOORE Piz fo.uiz| 0412 [0.12 [Oars zo-2oere |o.tt4 0.113] 0118 018 oats go-aoore ]0.123 {0125 01125 )o.2s Jonas go.coore [0136 [0,136 | 0.136037 |o.136 Tondacinta temic Teal oC] | TST war ser aoorc | 574 ap | «78 ore | 408 sos | 308 sorc__| 338 zo | 70 Coetietal de Batre Tad fae TO] | 30-100 | TF = pe tempera de 20-200%¢ | 123 2 jus zo-avore | 136 2 | isa 20-600" | M42 - [ms Enialia,[aaT temperate Tore} Ts aida do opie Fal] : Se enaaa in stare hi, a 1OO-C] gem] [Toot] =] = [= Paae “Tabelul 7.28. Caracterstllle mecanice ale oelerilor carbon la temperatur dleate [%] C | Rezistenta de ruperc la | Limita de curgere, | Alungirea, (%], la fnofel | tractiune, [daN/mm']la | [daN/mm*jla "temperatura, °C}, de: temperatura, [°C de:_ [temperatura [°C de Too] 200] 400 600] 00] 100 200] 400] 600 | 100] S00] 00] 600 34] 40] 26] 10] 6 [i816] 9] - ]30]22| 40] © 46 | 43 | 46 | 20| - | 22/20/17] 13 | 18] 8 | 10] 30 32} 50| 50] 20] = |20/18]17| - |1s]i1| 16] 40 sefor{ss|27fi2l-|-[-|: |-}-]-]- Tabelal 7.30. Trasamentul ‘SbolT eahar | Tratamentl ernie | Temperate, | Dantatea Breil foc] ‘max. [HB] OF Revoacere 920 140 ‘Normalzare 320 oras Recoasere 900 156 Normalizare 300 orso Recoasere 380 170 Nommalizare 880 orss Recoacere 360 179 ‘Nommalizare 360 ore Recoscere 40 Non. sizare 40 197 Revenire $60 $80 ermic al pleselor turnate din ofel carbon6 Inrumar de proiectore Te | x | ge E z «1 2 | wo =~ pots x 5 z o-w | @ [ele fw : t 7 L¥ . | sue) ow fw )w | be tofu «| 2 | Ger 7 1870 size se oii a sone 1 ze-re_|_st_| ot | oe Fo ve70 i O=k ove o|_1 | 10 spanida jj moe snap dor suptinp p cose es oxi = sop, Dot 2p ain awerijoori] we-"1 | ope es sod aod WV op wu pou wns jp nd aampoa masa Tear Tam TAT four) a 104 a apron | oma mins dpions | tony | 2019 wpa Poymer], aprepey [op m|_ee_ Tetnologia materileor Eid 008 sco-seolt ws peg “oslo S¥'0-06'0 |i -055 LO ee “ote ov'0- $7'0 It - 0086. =r Erg oco=s'0 | =0se oF To |Z -00r LO} aor ST] samt on (69 - 009 SVIS) 2quuiay prouwra pdnp ‘asoyd wy anism woqsw> sopantalo apo mIuoseN syonsworseanD 16 wonurye mifrodMo) “LE'L EARL == aa ae. ea a eS 5 ae. : a rT ; z 4 a = WEP a | eee pe 0810. ete 2 87 *ST=P a 1 Vr) (cin oxo} ws . cfo| seep wn [er | ce | z | a 7 Ee ne ee st £_| wao < s|o | s-p a $S~h 9. sz | z Gavinaruas) 8'L HAE,Indrmar de protectore pxpms mmuacasd wy zeal sop somany gpundsasoa FF iso w efpneno (yee nooo ned a ory6 tA no TE ame BOY ‘ammuaaar — yj forezipeutiog — Nt ‘OME — Dy 7 Fo ozje| - | al se_| wa bwseo-srat-o 1-9 [evo|exo)¥'0 m2] eo | o—eo|someoonser oe le) sz aA zy $9 EN 2 5 = _£0'0 po'o|'o eu} ] SORT ozle or oF oot Ud [nO S9'0- FO. oro ole 1 | so | os | an tow e'o-zol - Ft e1-zil evo} evo] “zo wo oe lr ZL og oe | wo. | |s'0- $'0,60'0| ro'o|_ =z. T | ao st ise ZL oS 9 WD. ~_|1'1-8'0) 100] t0'0|_- Zo. 7 zo ot | + ot tr so wo b0'O| vo'o} 70 0 ols ou o6_| wo | v0-z00 /0| nv0]so'0] =Z0 runwontory oe TF ot oF avo oz |e +L 09 — 9'0) r0'0/ Fo'o|_ = To LOWAD'SSEL oe |r or 8 oz zi ft 0] 0100 — 9 sxwooncs HO = x Ss} to’! to'o| - Zo. LVPWAORL sels wt oti ¢ vL 10°} ro'o|s‘0 ~ 9°¢ ZiWYSOEL se ys or zO oz ie 2 10] 10%] ~z0. rose sey s ca 0 st | s 81 bo'0} ro'o] = 70. PsWOZL ‘Soe [ZO tal Hawa repr wu ce 0c -fiany N sla|_s |w]| 9 ar SOUT oD re FES wat snmp er 9 ose sin (ate seaanma nana$00 soo seo'o seo seo seoo | evo | = | Ons ro | soo} - = seo | s0'0 - soo | coo | - | 905 seoo | coo | - | 905 a}/siu N ow 0 om 8 2 SC Pomp eee, 1 yato wane 69-5589 S¥.1S) 259d 1 apruanyaxysos0opyun 6 semsn4fos myn opMeIO 2po 29HINYD BMAIPOG MED "SEL HAELor Indrumar de proiectare ‘ 3 6 Lt e ca a " te 8 + ss 6s [os ORNONISUNEEE ‘OSDIOINOLL anasog) (avi eewng = Te onde SETHE) fms i] ox8ar0 elvassry op wT reas | vovehunry so om tntecho mosey 9- $599 SHAS) aman yrrcutonsy pin asd uy spot ayss02pen amar toysple oe sopms20 sppimsasnary SEL THRAEL, +a Tehmologia materialeor Tabelul 7.32. Compositia chimict si caracteristicile mecanice ale ofeturilor ‘austenitice manganoase (STAS 3718-76) * Waica —] Cima de] Reaistcna a | Atmgives [Glnee Reniions | Ramatoaa cieulai | carpore | tractnne Ry |) fla KCU_ | tooovoiere | Brine ea [Nid Irupere | [al/cm?) Rag (8B) Vm} (4 peme) "Toate nieie 'stas3718-76 [243-300 [780-260 [40.85 __|35-40 [20-30 _ [245.295 [190-220 * Compezijia chimic& a mlicilor de ojeturi manganoase austenitice din STAS 7318- 76 se caracterizeazh prin prezen}a Mn intre 115i 15,5%6, a C ine 0,6-si 1,4% gi a Si sub 1,0% ‘Uncle marei contin Mo (0,9-1,2), Cr (0,6-2,5%) sau Ni (3,0-4.0) ‘Tabelul 7.34. Temperatarile recomandate pentra taratamental termle al ofelurilor dallate turnate pentra constructit de masin! (STAS 1773 - 67) Mares Tnbontie, FO] Cais | Bove TONE a = 135d 50860 | 600 60 | Tosa t70_ae0 | $1000 tassel 70890 | 630670 T40VMal7 : = | 960-870 | 640-660 TaoMoCANiL4 | 860-880 860-870 | 600-680 ToTicmiis | 830-840 | 370-600 ‘T4OMaNiO7 2 | T40C09 ~ = | 880-860 | 600-650 | Ta0cANI2 = | 850-860 | 570-600 | TI2VMcCw_ | 940-960 |520~630] 890-910 | 520-630 TasMocsNive | $4060 |640—680] —- e | Taodoit | g50-360 |70-600| = stad ‘Tabelul 7.37. Tratausentul termic al ofelurlor aliate refractare gl antleorosive surmate ta plese (STAS 6855 - 69) “Marea ojelului— [Recoacere} ‘mbunitifire ‘Sude- | Tratamentul Tempers | Cie Tineaire —| bit | toric dopa turn ds [Teper] Medal | Femperi toa | audero Inellire | do tnctizire [de rcire| dont | do roy_| (ey [°C] | teice TIECHR [900-950 [970 — 1050 | Ap | 650-750 | Aer | 4 | Resouces sa fmbunltjire TERCRISO—]B00=950 | 9701005] Wis SO = 755 | Aer | 3] Reconcore sa Iimbanktire THOSIGrIs0 800-850] > = i = TST Rate ta cupace rssiczs0_|730-850| __- : >| = | 3 |a700~a00°c TESMaSINIGRO_| = [0501100 Ape [ae “T1z¥asiNicri8o [= [10201100] —ape [> | > [1 | Few [FldhdstiNdoNiCei70| —= [10301100] Apa [> [=] 1] Fart PriondaiibMaNiceI75| —- [1050 1150 Apa | T_[ Fave TISMoCr90 50 - 1000] 950-1000] Aer | 680-700 | Aer |~ 3 | Recoscors san ‘shure TROSICPEIO | 8505000501100) Api [ = [Fe [FIzMaSiMeNicrI@o] = |1020—110o{_Apa [= [= [| rit