CAPITOLUL I

ASAMBLAREA ANGRENAJELOR

Angrenajul este ansamblul format din cel putin doua roti dintate, folosit pentru
transmiterea miscarii prin contactul direct dintre dintii acestora.
Rotile dintate folosite la angrenaje pot fi cilindrice sau conice. Un caz particular il
constituie angrenajul surub melc-roata melcata.
1.1. Asamblarea angrenajelor cu roti dintate cilindrice
Operatiile principale care se efectueaza la asamblarea acestor tipuri de angrenaje
sunt urmatoarele: pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor in care se monteaza,
asamblarea rotii pe arbore, verificarea angrenarii.
1.1.1. Pregatirea rotilor, a arborilor si a carcaselor
Inainte de a se incepe asamblarea propriu-zisa, este necesar sa se faca o serie de
verificari privind precizia dimensionala, rugozitatea suprafetelor si eventualele deformari
ale rotilor dintate, ale arborilor sau ale carcaselor. Nu se admit ovalitati sau conicitati ale
alezajului sau ale arborelui peste limitele prescrise in documentatia tehnica. Bavurile
ramase pe muchiile dintilor de la prelucrarea mecanica se indeparteaza prin pilire sau
razuire.
La carcase, dupa ajustarea planului de separatie si verificarea dimensionala a
alezajelor in care se monteaza arborele, se verifica distanta dintre axa si paralelismul
acestora (fig. 1).
Pentru angrenarea corecta a doua roti dintate este necesar ca axele lor sa fie in
acelasi plan, sa fie paralele, iar distanta dintre ele sa fie egala cu suma razelor de
rostogolire a celor doua roti.

Distanta dintre axe se verifica cu micrometrul, cu sublerul, cu calibre speciale sau

cu dispozitive special construite.
Pentru masurarea distantei dintre axe se pot folosi arbori-etalon sau chiar arbori pe
care urmeaza a fi montate rotile dintate. Masurarea se face cu micrometrul sau chiar cu
sublerul, daca precizia de masurare satisface campul de toleranta al distantei dintre axe.
Metoda de masurare, folosindu-se arbori-etalon , se utilizeaza atunci cand nu se
cere o precizie prea mare, deoarece jocurile dintre arborii-etalon si lagarele in care se
aseaza influenteaza rezultatele masuratorilor.
Pentru verificari de pozitie si in cazul unei productii de serie se utilizeaza
dispozitive speciale, pentru masurarea distantei dintre axe si pentru verificarea
perpendicularitatii suprafetelor frontale ale carcaselor, cu axa alezajului.
1.1.2. Asamblarea rotilor pe arbore
Asamblarea rotilor dintate pe arbori poate fi realizata in mai multe moduri, in
functie de forma geometrica a partii arborelui pe care se monteaza roata, de momentul de
rasucire transmis de la arbore la roata, de solutia adoptata pentru impiedicarea deplasarii
axiale etc.
In majoritatea cazurilor, rotile dintate se asambleaza pe suprafete cilindrice si , mai
rar, pe suprafete conice.
Rotile dintate fixe se asambleaza pe partea cilindrica a arborelui cu ajustaj blocat,
fortat, aderent si, in unele cazuri, presat usor.
Dupa ce arborele si roata s-au pregatit in vederea asamblarii, se monteaza pana in
canalul arborelui si apoi se introduce roata dintata pe suprafata cilindrica de centrare a
arborelui.
Presarea rotilor se realizeaza manual, in cazurile rotilor de diametre mici, si cu
dispozitive speciale sau cu prese, in cazul rotilor de diametre mijlocii si mari.
La introducerea rotii pe arbore, o atentie deosebita trebuie sa se acorde centrarii
rotii pe arbore, pentru a se evita montarea ei in pozitie necorespunzatoare.
In acest sens se recomanda ca loviturile de ciocan sau forta dezvoltata de presa sa se
aplice asupra unei bucse, care se aseaza pe butucul rotii concentric cu alezajul ei. (fig. 2).

In timpul asamblarii arborele se reazema cu capatul celalat de o piesa fixa sau se

prinde in menghina daca este de dimensiuni mici.
In figura 3 este prezentat un dispozitiv folosit in cazul asamblarii unei roti dintate
pe un arbore cotit.
Principiul de utilizare al acestui dispozitiv este urmatorul: roata dintata 1 se
monteaza pe placa de reazem 2 si prin rotirea surubului cu maner 4 este impinsa spre
umarul arborelui cotit de-a lungul tijelor de ghidare 3.
Defectele mai frecvente care apar dupa asamblarea rotii pe arbore sunt urmatoarele:
-

montarea necorespunzatoare a rotii dintate, datorita neatentiei, in special la

inceputul introducerii arborelui in alezaj sau datorita dispozitivului de asamblare
care nu asigura o ghidare corecta;

leganarea rotii pe arbore, care este rezultatul prelucrarii necorespunzatoare a

alezajului rotii dintate, respectiv diametrul alezajului creste intr-o parte sau de la
centru in ambele parti, avand forma conica sau dublu conica.

deformarea rotii ce apare datorita strangerii prea mari dintre alezaj si arbore sau
datorita ovalitatii arborelui, avand ca efect bataia radiala a rotii;

contact neetans intre roata si gulerul arborelui datorita faptului ca presarea nu este
suficienta;

batai radiale si frontale datorate unor prelungiri necorespunzataore, existentei unei

excentricitati, neparalelismului dintre axa alezajului si axa cercului de rostogolire
al rotii etc.
Rotile dintate functioneaza normal daca la montarea lor se asigura : paralelismul

arborilor, coincidenta centrelor de greutate ale rotilor dintate cu axele lor de rotatie si
respectarea distantei dintre axele arborilor.
Controlul arborelui, cu roata dintata consta in verificarea batailor radiale si frontale,
cu ajutorul unui dispozitiv special ( fig. 4).
Pentru aceasta arboreal 1 se aseaza pe prismele 2, iar acestea pe masa de control 3.
Se regleaza inaltimea prismelor pentru ca arborele sa fie perfect orizontal, folosindu-se
comparatorul 4. Apoi, intre dintii rotii 5 se introduce calibrul 6 peste care se aseaza
palpatorul 7, reglat pe pozitia zero.

Se invarteste roata dintata cu 2-3 dinti si se masoara abaterea fata de pozitia zero.
Bataia radiala nu trebuie sa fie mai mare de 0,025-0,075 mm.
Bataia frontala se masoara cu comparatorul 8 si nu trebuie sa fie mai mare de 0,100,15 mm.
In cazul cand bataile frontale si radiale depasesc valorile admisibile, roata dintata se
demonteaza de pe arbore si se preseaza din nou, insa rotita cu un unghi oarecare fata de
pozitia initiala.
Daca si dupa aplicarea acestui procedeu, abaterile sunt mai mari decat cele
admisibile, atunci roata se demonteaza si se inlocuieste cu alta.
Dupa aceste verificari, se monteaza arborii in lagare si se efectueaza controlul
angrenarii.
1.1.3. Verficarea angrenarii
Controlul calitatii asamblarii grupului de repere subansamblului sau ansamblului se
face prin verificarea petei de contact.
Pentru a face acest control, danturile celor doua roti ale angrenajului supus
verificarii sunt mai intai spalate si degresate, dupa care flancurile dintilor rotii dintate
conductoare se vopsesc cu un strat subtire de albastru de Paris sau amestec de negru de
fum cu petrol. Apoi roata conductoare se roteste incet de preferinta manual urmarindu-se
amprentele lasate pe flancurile dintilor rotii dintate conduse ( fig. 5). Se considera ca
angrenarea este buna, si deci rotile sunt corect montate ( fig. 5 a) daca pata de contact
acopera partea centrala a dintilor ( 40-60% din inaltime si 50-70 % din latimea dintilor).
Pata de contact reprezentata in figura 5.b. desi are o pozitie centrala, este plasata prea
aproape de fundul dintelui, ceea ce dovedeste ca alezajele lagarelor sunt coaxiale, insa
distanta dintre axe este prea mica.
Dimpotriva, pata reprezentata in figura 5.c. dovedeste ca alezajele sunt coaxiale,
distanta dintre axe este insa prea mare. Petele de contact deplasate lateral (fig. 5.d. si e.)
indica o angrenare necorespunzatoare, fie datorita neparalelismului axelor celor doi
arbori, fie datorita montarii gresite a rotilor pe arbori.

In practica, calitatea angrenarii si modul de functionare a angrenajului se apreciaza

si dupa zgomotul produs.
Rotile dintate care angreneaza intre ele trebuie sa se roteasca lin, iar zgomotul
produs de ele sa fie permanent uniform.
Zgomotul prea mare sau schimbator se produce totdeauna din cauza erorilor de
executie sau de montare a rotilor dintate.
In functie de caracterul zgomotului produs in timpul functionarii se stabilesc
cauzele care le genereaza si anume:
-

zgomotul pulsat se datoreste excentritatii rotilor;

vajaitul puternic si socurile se datoresc pasului mare si profilului neuniform

scartaitul este generat de asperitatile de pe profilul dintilor etc.

Tot pentru o functionare linistita si corecta, jocurile laterale si cele radiale trebuie sa

aiba valori optime. Marimea acestor jocuri este functie de distanta dintre axe si precizia
de prelucrare a rotilor.
Jocurile laterale mari duc la socuri, uzura rapida si chiar ruperea dintilor.
Jocul radial depinde de modul de prelucrare a dintilor si se ia 0,15-0,30 din valoarea
modulului.
Jocul dintre flancurile rotilor dintate in angrenare se poate verifica manual, regland
rotile conjugate la distanta teoretica dintre axe si determinand jocul total printr-un calibru
de interstitii sau sarma de plumb. Prin rotirea manuala a rotilor, sarma se turteste intre
dinti. Grosimea sarmelor turtite se masoara cu micrometrul.
Jocurile pot fi controlate mai precis cu ajutorul unor dispozitive speciale.

CAPITOLUL II
ASAMBLAREA ANGRENAJELOR
CU ROTI DINTATE CONICE

Angrenajele cu roti dintate conice se folosesc la transmiterea miscarii si puterii intre

doi arbori concurenti, care fac intre ei un anumit unghi.
In majoritatea cazurilor, unghiul dintre axele arborilor este de 90.
Dupa forma dintilor, rotile dintate pot fi: cu dinti drepti, inclinati sau curbi.
Rotile conice cu dinti drepti se folosesc la vizete periferice mici iar cele cu dinti
curbi la viteze mari pentru ca angrenarea lor este mai uniforma si functionarea mai
linistita.
La asamblarea angrenajelor cu roti dintate conice se executa aceleasi operatii ca si
la rotile dintate cilindrice.
2.1. Pregatirea pieselor in vederea asamblarii
La pregatirea rotilor dintate conice si a arborilor in vederea asamblarii apare o
problema mai deosebita fata de a rotilor cilindrice, si anume, aceea privind verificarea
rotilor dintate.
Datorita conicitatii cat si faptului ca grosimea dintelui descreste de la baza spre
varf, verificarea rotilor dintate conice este mult mai dificila.
De aceea, mai ales in cazul productiei in series au in masa, verificarea rotilor dintate
conice se realizeaza prin angrenarea cu roata dintata etalon pe un dispozitiv pentru
verificarea complexa a rotilor dintate conice. La productia de unicate sau serie mica ,
verificarea rotilor dintate conice se realizeaza controland angrenarea lor. In fig. 6 este
reprezentat schematic un dispozitiv pentru verificarea complexa a rotilor dintate conice.
Pe dispozitivul 1 se fixeaza roata etalon 2. Roata dintata conica de verificat 3 este
montata pe caruciorul montabil 4. Deplasarea caruciorului si deci a rotii de verificat este
inregistrata de comparatorul 5.

Conditiile de baza care trebuie indeplinite pentru o angrenare corecta sunt:

-axele lagarelor sa se afle in acelasi plan si sa se intersecteze in varful conurilor de
rostogolire ale rotilor dintate conice;
-respectarea unghiului dintre axele lagarelor.
2.2. Asamblarea angrenajelor cu roti dintate conice
La asamblarea unui angrenaj cu roti dintate conice, ambele roti trebuie asezate
astfel incat varfurile conurilor sa se gaseasca intr-un punct, iar generatoarele conurilor de
rulare sa coincida. Realizarea acestei asezari constituie reglarea angrenarii rotilor dintate
conice.
Pentru aceasta este necesar ca rotile conice sa se deplaseze in lungul axelor
respective ( fig. 7) , fie ambele roti, fie numai una dintre ele.
Dupa ce s-a gasit pozitia reciproca a rotilor dintate, se face marcarea pentru ca la
asamblarile ulterioare ambele roti sa poata fi asezate in aceeasi pozitie.
Distanta H pentru una din roti se calculeaza in prealabil, iar reglarea si fixarea in
pozitia ceruta pentru cealalta roata se fac cu ajutorul unor adaosuri din otel cu grosimea
de 0,1;0,2;0,3;0,5;0,8;1 sau 1,5 mm.
In figura 8 reglarea jocului trebuie astfel executat incat, prin deplasarea rotii
conduse 1, jocul axial in rulmentii cu role sa ramana neschimbat. Pentru aceasta se
regleaza intai jocul axial al rulmentilor prin modificarea distantei A intre locasurile din
piesele 2 si 3. In acest scop sunt prevazute adaosurile 4, de diferite grosimi, care se
monteaza intre flansele pieselor si corp. Urmeaza apoi strangerea piulitelor de fixare a
pieselor 2 si 3.
Dupa reglarea definitiva a jocului axial in rulmenti, distanta A in angrenajul rotilor
1 si 5 trebuie sa ramana tot timpul constanta.
In cazul ca jocul angrenajului rotilor dintate trebuie marit, ceea ce se poate obtine
prin deplasarea la dreapta a rotii 1, garniturile sunt scoase de sub flansa piesei 2 si
montate la partea dreapta, si invers in cazul cand trebuie redus jocul din angrenaj.
Jocul la flancuri, in cazul angrenarii rotilor dintate conice, reprezinta distanta dintre
flancurile care nu transmit efort ale dintilor rotilor imbinate, cand flancurile active sunt in

contact. Acest joc se poate verifica cu ajutorul calibrelor de interstitii, al comparatorului

sau al unei placute de plumb.
Marimea acestui joc se stabileste in raport cu precizia, dimensiunile si modulul
rotilor dintate.
Contactul corect al dintilor angrenajului montat se verifica in felul urmator: dintii
unei roti se vopsesc si ambele roti dintate se rotesc.
Pe dintii rotii nevopsite apar pete, dupa care se apreciaza calitatea angrenajului.
Se considera ca angrenarea este buna, daca pata de vopsea apare in partea subtire a
dintelui rotii dintate, cand rotile nu sunt in sarcina, iar sub sarcina, in pozitie centrala
( fig. 9).
Daca petele de vopsea sunt diferite ( fig. 10) atunci asamblarea este considerata
necorespunzatoare, fiind generata de urmatoarele cauze:
-joc insuficient intre flancurile rotilor ( fig. 10 a);
-unghiul dintre axe este mai mare decat cel prevazut ( fig. 10 b);
-unghiul dintre axe este mai mic decat cel prescris ( fig. 10 c).
Daca petele de vopsea sunt situate pe o parte a dintelui, la capatul ingust, iar pe
cealalta parte, la capatul gros, inseamna ca axele rotilor dintate nu sunt in acelasi plan.

2.3. Asamblarea angrenajelor melcate

Angrenajele melcate se folosesc pentru transmiterea de turatii mici si puteri mari
intre arbori, care se incruciseaza in spatiu, de obicei sub un unghi de 90.
Angrenajele melcate se compun dintr-un surub-melc 1, numit si surub fara sfarsit
care angreneaza cu roata elicoidala 2, numita si roata melcata ( fig. 11). Puterea si
miscarea se transmit de la melc la roata si numai in cazuri exceptionale in mod invers.
Asamblarea angrenajelor melc-roata melcata se incepe cu montarea rotii melcate,
respectiv cu montarea coroanei pe butucul rotii, daca coroana este executata separat ( fig.
12). Coroana 1 se preseaza pe butucul rotii 2, ( fig. 12.a) cu ajutorul presei sau al unui
dispozitiv special, in stare rece sau cald.

Apoi se executa gaurile pentru stifturile de blocare, se fixeaza, dupa care se

monteaza stifturile filetate 3.
In cazul fixarii cu ajutorul suruburilor 1 ( fig. 12 b), coroana 2 se centreaza in
prealabil, dupa gulerul butucului 3, astfel inact axele gaurilor pentru suruburi, la cele
doua piese, sa coincida, dupa care se fixeaza cu trei suruburi. Dupa asamblare se
efectueaza verificarea excentricitatii rotii, urmand apoi sa se monteze si celelalte suruburi
de strangere.
Operatiile de asamblare a rotilor melcate pe arbori si verificarea lor se executa
asemanator cu cele de la rotile dintate cilindrice.
La asamblarea angrenajelor cu melc, problema principala o constituie asigurarea
unei angrenari corecte intre melc si roata melcata.
Dupa asamblarea angrenajului urmeaza verificarea pozitiei axului surubului-melc, a
modului de functionare si a contactului dintilor surubului-melc cu roata melcata.
Pozitia axului surubului-melc se verifica cu firul de plumb, asezat pe fetele laterale
ale surubului, masurandu-se distanta dintre fir si coroana rotii melcate ( fig. 13 a). Daca
aceasta verificare nu se poate realize cu firul de plumb, se foloseste un sablon (fig. 13 b),
care se reazama in doua puncte de suprafata frontala a rotii melcate si se masoara distanta
d. Aceasta trebuie sa fie aceeasi in ambele parti ale rotii melcate.
Daca in urma verificarii se constata ca axa melcului nu se gaseste in planul median
al rotii melcate, se va deplasa axial roata pana la eliminarea abaterii.
Verificari mai precise pot fi executate cu ajutorul calibrelor de interstitii sau prin
masurarea grosimii unei sarme de plumb, care a fost introdusa in prealabil intre dintii de
angrenare.
Si in cazul angrenajelor melcate aprecierea calitatii angrenarii se face in urma
verificarii marimii si pozitiei petelor de contact lasate pe flancurile dintilor rotii melcate.
Vopseaua se aplica pe suprafata elicoidala a melcului.
Prin rotirea lenta a melcului, pe dintii rotii melcate vor aparea pete de contact
( vopsea) ce indica modul in care se realizeaza angrenarea. In cazul unei angrenari
corecte, petele de contact lasate pe flancurile dintilor rotii melcate trebuie sa aiba pozitia
indicata in fig. 14 si sa se intinda pe cel putin 50% din inaltimea dintilor pe 35-755 din
lungimea lor in functie de clasa de precizie.

Cu ajutorul petelor de contact se poate verifica si pozitia axei melcului fata de

planul median al rotii melcate. Astfel in fig. 14 este reprezentata pozitia petei de contact
in cazul in care melcul este deplasat spre dreapta, respectiv pozitia petei de contact cand
melcul este deplasat spre stanga.
La angrenajele melcate, dupa asamblare, se verifica incalzirea in timpul functionarii
si usurinta la mers in gol.
Un angrenaj melcat executat si asamblat corect, trebuie sa se roteasca usor cu mana,
fara intepeniri in anumite pozitii. Rotirea greoaie sau intepenirea in anumite pozitii indica
prezenta unor defecte, ( in jocuri prea mici, dezaxari, grosime mai mare sau neuniforma a
dintilor etc), care duc la incalzirea exagerata, la intensificarea uzurii si la reducerea
randamentului angrenarii.

10