ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

MIHAI MARIANA
NEACSU OANA GABRIELA
AN III, SERIA A, GRUPA 1329

BUCURETI, 2011

Studiu comparativ ROMANIA-FRANTA

1. Scurta prezentare a tarilor
Frana este cel mai mai mare stat ca suprafaa din Europa Occidentala, cu doua fa ade maritime
(Oceanul Atlantic i Marea Mediteran), cu o clim temperat-oceanic, un relief variat i o re ea
hidrografic dens orientat ctre oceanul Atlantic.
Romnia este un stat situat n sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunrii, la nord
de peninsula Balcanic i la rmul nord-vestic al Mrii Negre, cu o clim temperat-continentala de
tranziie, un relief variat i o reea hidrografic bogat cu dispunere radiar.
Cele doua tari, Franta si Romania, prezinta diferente mari atat in plan economic, cat si in plan
social si politic. Franta este o tara aflata cu mult inaintea Romaniei in ceea ce priveste economia si
agricultura, fiind considerata in 2005 cea de-a sasea economie mondiala dupa Statele Unite, Japonia,
Germania, China si Regatul Unit.
In ceea ce priveste agricultura, Franta este principalul producator european, intr-o serie de sectoare
agricole, respectiv: cereale, vin, productia animala - bovine si pasari. Sectorul agricol reprezinta 3% din
PIB-ul Frantei, iar industria agricola si alimentara reprezinta 4.5% din PIB.
Pe de alta parte, in Romania agricultura reprezint 6% din PIB-ul rii (la nivelul anului 2007),
fa de 12,6% n anul 2004. Circa trei milioane de romni lucreaz n agricultur, aproximativ 30% din
totalul persoanelor ocupate (august 2009), comparativ cu doar 4-5 procente n rile occidentale.
Agricultura Romniei este departe de ceea ce se practic n Europa atat ca producie, ct i ca tehnologie.
Produsele romanesti sunt prezente n cantiti mici pe piaa extern, n timp ce importurile cresc de
la an la an, fostul grnar al Europei n perioada interbelic devenind un importator net, pe anumite
segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele i legumele.
Datorit Politicii Agricole Comune (PAC), Romnia beneficiaz de fonduri pentru agricultur n
valoare de 14,5 miliarde de euro, n perioada 2007-2013, dup cum precizeaz Banca Mondial n
Strategia de Parteneriat cu Romnia pentru 2009-2013.
Puterea economic a Romniei este concentrat pe producerea de bunuri de ctre IMM-uri n
industrii, precum cea a mainilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimic, farmaceutic, a
aparatelor electrocasnice i a mbrcmintei. Pe de cealalata parte, economia Franei, este o combinaie de
multe ntreprinderi private si importante intervenii ale guvernului care pstreaz o influen puternic
asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acionar la numeroase societi considerate drept
strategice (cale ferat, electricitate, construcii de aeronave, etc.).
In ceea ce priveste agricultura Frantei, procentajul mare de terenuri fertile, cumulate cu utilizarea
tehnologiilor moderne i importantele subvenii europene au fcut din Frana principalul productor i
exportator agricol din Europa i al doilea exportator mondial de produse agro-alimentare dup Statele
Unite.
Un avantaj deosebit de important al Romaniei il reprezinta formele de relief de inaltimi mici si
mijlocii (lunci, campii, depresiuni) care favorizeaza obtinerea de culturi bune de cereale si legume.
Fondul funciar al Romaniei are o componenta de o importanta valoare economica - terenul arabil, care
2

constituie principala si cea mai sigura bogatie a tarii. Astfel, din totalul suprafetei agricole, terenurile
arabile ocupa aproximativ 60 de procente.

2. Indicatori la nivelul economiei nationale

a) Suprafata.
Franta are o suprafata de 551.659 de km, in timp ce Romania are o suprafata de 238.391 km, la
mai putin de jumatate din suprafata Frantei, determinand astfel o diferenta majora intre acestea.
b) Populatie.
Evolutia populatiei pe 5 ani este reprezentata in urmatorul tabel:

An / Tara
2004
2005
2006
2007
2008

-locuitoriFranta

Romania
21711252

62292241

21658528

62772870

21610213

62998773

21565119

63645065

21528627

64004333

Tabel nr.1

Pentru o analiza mai buna, evolutia populatiei este reprezentata si grafic.

Romania

Franta

62292241 62772870 62998773 63645065 64004333

21711252 21658528 21610213 21565119 21528627

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.1

In urma reprezentarilor observam mari diferente in ceea ce priveste populatia celor 2 tari.
Populatia Romaniei cunoaste o tendinta descrescatoare ajungand de la valoarea de 21.711.252 locuitori in
anul 2004, la valoarea de 21.528.627 locuitori. Pe de cealalta parte in Franta populatia are un trend
ascendent, crescand din anul 2004 pana in anul 2008 cu 1,71 milioane locuitori. Tinand cont ca analiza s-a
efectuat pe o perioada relativ scurta de timp, si anume 5 ani, putem sublinia faptul ca este o cretere
semnificativa.
c) PIB/locuitor.
Evolutia acestui indicator pe perioada 2004-2008 este sintetizata in urmatorul tabel si grafic:
3

Tara/An
Romani
a
Franta

2004

2005

2006

2007

-euro2008

7400

7900

9100

10400

11700

23800

24900

25700

27000

26700

Tabel nr.2
Romania

Franta

23800

24900

25700

27000

26700

7400

7900

9100

10400

11700

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.2

Produsul intern brut pe locuitor este unul dintre cei mai reprezentativi indicatori al competitivitii
regionale. Tinand cont de tabelul si graficul de mai sus putem face o analiza a celor 2 tari, Romania si
Franta, in ceea ce priveste standardul lor de viata. Deasemenea acest indicator pune in evidenta diferentele
majore dintre cele 2 tari.
In Romania PIB/loc. evolueaza de la valoarea de 7.400 euro/cap de locuitor in anul 2004, la
11.700 euro/cap de locuitor in anul 2008. In Franta valoarea PIB/loc. este mult mai mare decat cea a
Romaniei, urmand acelasi trend ascendent. Se observa ca in anul 2004 PIB/loc. a atins valoarea de 23.800
euro/cap de locuitor, ajungand in anul 2007 la 27.000 euro/cap de locuitor, urmand ca in anul 2008 sa
scada la valoarea de 26.700 euro/cap de locuitor.
d) VAB/ locuitor la preturile de baza.
Acest indicator este prezentat in tabelul si graficul urmator pe o perioada de 5 ani:

Tara/An
Romania
Franta

2004

2005

2006

2007

-milioane
Euro2008

54,537.9

70,488.7

86,298.1

110,441.7

1,489,648.0

1,547,758.0

1,614,340.0

1,697,407.0

Tabel nr.3

Romania

Franta

1,697,407.00
1,614,340.00
1,547,758.00
1,489,648.00

54,537.90 70,488.70 86,298.10 110,441.70

2004
2005
2006
2007

0.00
2008

Grafic nr.3

Valoarea adaugata bruta este soldul contului de productie reprezentand valoarea nou creata in
procesul de productie. Raportarea valorii adugate brute la numarul de locuitori ne ofera o perpectiva mai
clara asupra sumei care revine in medie pe cap de locuitor privind valoarea nou creata in procesul de
productie.
Valoarea acestui indicator in Romania, in anul 2004 este de 54,537.9 euro/locuitor. Pe perioada
analizata inregistreaza un trend crescator, ajungand la valoarea de 110,441.7 euro/locuitor in anul 2007.
Pentru Franta VAB/locuitor inregistreaza valori mult mai mari fata de Romania si cunoaste acelasi trend
ascendent, evoluand de la 1,489,648.0 euro/locuitor in 2004 la 1,697,407.0 euro/locuitor in 2007.
e) Rata inflatiei
Acest indicator este prezentat in urmatorul tabel si grafic pe o perioada de 5 ani:
Tara/An
2004
Romania 11.9
2.3
Franta

2005

2006

2007

-%2008

9.1

6.6

4.9

7.9

1.9

1.9

1.6

3.2

Tabel nr.4
Romania
2008
2007
2006
2005
2004

7.9
4.9

Franta
3.2

1.6

6.6

1.9
9.1

1.9
11.9

2.3

Grafic nr.4

Inflatia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei ri, reprezentat de o cretere
generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a monedei naionale.
Unul din indicatorii care masoara inflatia este rata inflatiei (exprimata procentual). In Romania, pe
perioada analizata, rata inflatiei a atins valoarea maxima in anul 2004 11,9 %, acest indicator are un
trend descendent ajungand in anul 2007 la valoarea de 4,9%, apoi inregistrand o crestere cu 3% in anul
2008.
Spre deosebire de Romania, in Franta, rata inflatiei inregistreaza valori mult mai mici, si anume
1,9% in 2005 si 2006, scazand pana la 1,6% in anul 2007.
Situatia favorabila a Frantei poate fi explicata prin puterea mare de cumparare a monedei
nationale. O alta explicatie este aceea ca politicile guvernamentale, monetare si fiscale reusesc sa se
coordoneze cu politicile Bancii Centrale, conducand astfel la o stabilitate a preturilor.
f) Rata somajului
Evolutia acestui indicator este reprezentata pe o durata de 5 ani in urmatorul tabel si pentru o
analiza mai buna sub forma grafica:
Tara/An
Romani
a
Franta

2004

2005

2006

2007

-%2008

8.1

7.2

7.3

6.4

5.8

9.3

9.3

9.2

8.4

7.8

Tabel nr.5
Romania

Franta

2008

5.8

7.8

2007

6.4

8.4

2006

7.3

9.2

2005

7.2

9.3

2004

8.1

9.3
Grafic nr.5

Rata omajului o calculam ca proportia de muncitori aflati in somaj raportata la numarul total al
populatiei active. In Romania rata omajului pe perioada analizata a cunoscut diferite valori, 8,1% in anul
2004, 7,3 % in anul 2006 si cea mai mica valoare inregistrata 5,8% in anul 2008. In Franta rata omajului
a inregistrat valori descrescatoare, din 2004 cand ia valoarea de 9,3%, pana in anul 2008 cand ajunge la
valoarea de 7,8%.
g) Importuri, Exporturi, Balanta comerciala

Importurile
Tara/An
Romani
a
Franta

2004

2005

2006

-milioane Euro2007
2008

8955

12056

14931

14726

17321

114996

131535

132960

140326

155081

Tabel nr.6
Romania

Franta

114996

131535

132960

140326

155081

8955
2004

12056
2005

14931
2006

14726
2007

17321
2008

Grafic nr.6

Din tabelul si graficul care arata evolutia importurilor, se observa faptul ca valoarea importurilor
este diferita in ceea ce priveste cele 2 tari analizate. Daca in Romania valoarea acestora nu depaseste
suma de 17321 milioane euro ( in anul 2008 ), in Franta valoarea importurilor ajunge pana la 155081
milioane euro in anul 2008.
Exporturile
Tara/An
Romani
a
Franta

2004

2005

2006

-milioane Euro2007
2008

4796

6657

7683

8277

9921

123654

136033

136239

140719

152470

Tabel nr.7

Romania

Franta

123654

136033

136239

140719

152470

4796
2004

6657
2005

7683
2006

8277
2007

9921
2008

Grafic nr.7

Exporturile pot fi definite ca operatiunea comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau
servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
In cazul Romaniei, valoarea exporturilor este mult mai mica de cat valoarea importurilor, ceea ce scoate
in evidenta dependenta tarii noastre de produsele de import. Exporturile Romaniei inregistreaza valori
crescatoare de la 4796 mil euro in anul 2004 la 9921 mil euro in anul 2008. Diferenta dintre Romania si
Franta in ceea ce priveste acest indicator este semnificativa. Franta realizeaza exporturi in anul 2008 de
pana la 152470 milioane euro, cu 28816 mil euro mai mult decat la inceputul perioadei analizate, adica in
anul 2004.
Balanta comerciala
Tara/An
Romani
a
Franta

2004

2005

-milioane Euro2007
2008

2006

-4159

-5399

-7248

-6448

-7400

8658

4499

3279

393

-2610

Tabel nr.8
Romania

8658

4499

Franta

3279
393

1
2004
-4159

#REF!

2005

2006

2007

2008
-2610

-5399

-7248

-6448

-7400

Grafic nr.8

Balanta comerciala reprezinta diferenta neta dintre valoarea importurilor si cea a exporturilor de
bunuri ale unei tari, intr-o anumita perioada de timp. In cazul nostru este vorba de perioada 2004-2008.
Putem observa faptul ca Romania, are o valoare a importurilor mai mare decat cea a exporturilor,
ceea ce duce la o valoare negativa a balantei comerciale pe toata perioada analizata. Astfel balanta
comerciala este nefavorabila. Franta are o balanta comerciala favorabila, dar cu un trend descendent,
ajungand in anul 2008 la o situatie nefavorabila si anume o balanta commerciala cu o valoare negativa
-2610 mil euro.
3. Indicatori la nivelul agriculturii

Potential agricol
a) Suprafata agricola pe categorii de folosinta.

Suprafata Agricola.
Tara
Frana
Romnia

-1000ha2008

2004

2005

2006

2007

29611.00

29550.00

29503.00

29418.00

29242.06

14130.00

14180.00

14039.00

13546.00

13546.00

Tabel nr.9
Romania

Franta

29611

29550

29503

29418

29242.06

14130

14180

14039

13546

13546

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.9

Franta detine o suprafata agricola dubla decat cea a Romaniei, putem astfel intui si potentialul
agricol al acestei tari. In anul 2008 Franta inregistra 29242.06 mii ha suprafata agricola, spre deosebire de
Romania cu 13546 mii ha suprafata agricola.

Teren arabil.
Tar
Frana
Romni
a

-1000ha2008

2004

2005

2006

2007

18461.00

18517.00

18482.00

18433.00

18260.32

8915.00

8985.00

8939.00

8553.00

8721.00

Tabel nr.10
Romania

Franta

18461

18517

18482

18433

18260.32

8915

8985

8939

8553

8721

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.10

Terenul arabil al Romaniei era de 8915 mii ha in anul 2004, si inregistreaza o usoara scadere
ajungand in anul 2008 la 8721 mii ha. Pe de cealalta parte Franta detinea 18461 mii ha teren agricol in
2004, suprafata terenului agricol inregistrand deasemenea o scadere pana la 18260 mii ha in 2008.

Vii i livezi.
Tar
Frana
Romni
a

2004

2005

2006

2007

-1000ha2008

1123.00

1126.00

1115.00

1086.00

1071.08

429.00

510.00

469.00

460.00

375.00

Tabel nr.11

1123

429

2004

Romania
Franta
1126
1115
1086

510

2005

469

2006

460

2007

1071.08

375

2008

Grafic nr.11

Suprafata ocupata cu vii si livezi, in Romania, este in scadere din 2005 pana in 2008, aceasta
reducandu-se cu 135 mii ha. In Franta intalnim aceiasi situatie, suprafata ocupata cu vii si livezi se reduce
si aici cu 52 mii ha.
10

Puni i fnee.

Tar
Frana
Romnia

2004

2005

2006

2007

-1000ha2008

10027.00

9907.00

9906.00

9899.00

9910.67

4786.00

4685.00

4631.00

4533.00

4450.00

Tabel nr.12

Romania
10027

4786

9907

4685

2004

Franta

9906

4631

2005

9910.67

9899

4533

2006

4450

2007

2008

Grafic nr.12

In cazul suprafetei ocupate cu pasuni si fanete, Romania are si aici o situatie nefavorabila.
Suprafata ocupata se reduce cu 336 mii ha, de la valoarea de 4786 mii ha in 2004, scade la 4450 mii ha in
anul 2008. Si in Franta suprafata ocupata este in scadere, de la 10027 mii ha in 2004, ajunge la 9899 mii
ha in 2007.
b) Suprafete irrigate.
Evolutia suprafetei irigate este prezentata in urmatorul tabel si grafic:
Tar
Frana
Romni
a

2004

2005

2006

-1000ha2007
2008

2650

2678

2675

2670

2670

327

46

96

320

257

Tabel nr.13

11

Romania
2678

2650

2675

327

2670

2005

2670

320

96

46
2004

Franta

2006

257

2007

2008

Grafic nr.13

Suparafata irigata se exprima in mii hectare, iar in Romania inregistreaza valori maxime pentru
perioada analizata de 327 mii ha irigate in anul 2004, si minime de 46 mii ha suprafata irigata in anul
2005.
Franta detine o suprafata irigata mult mai mare decat a Romaniei, si anume 2650 mii ha in anul
2004, 2678 mii ha in 2006. Pana in 2008 valorile inregistrate prezinta mici diferente situandu-se in jurul a
2670 mii ha . Acest decalaj existent intre Franta si Romania poate fi explicat prin faptul ca Franta detine
un sistem dezvoltat de irigatii, iar Guvernul Frantei acorda stimulente considerabile utilizatorilor de apa
pentru irigatii.
c) Mecanizare (Incarcatura pe tractor)

Numarul de tractoare
Tara
Frana
Romni
a

2004

2005

2006

2007

2008

1205300

1176425

1151542

1135000

1130000

171811

173043

174563

174003

174790

Tabel nr.14
Romania
1205300

171811
2004

1176425

173043
2005

Franta

1151542

174563
2006

1135000

174003
2007

1130000

174790
2008

12

Grafic nr.14

In Romania numarul mediu de tractoare este de 173000 tractoare, iar in Franta de 1170000
tractoare. Se observa astfel diferenta dintre cele doua tari in ceea ce priveste gradul de mecanizare.

Incarcatura pe tractor exprimata prin numarul de hectare ce revin in medie unui tractor.

Tar
Frana
Romni
a

2004

2005

2006

2007

-ha/tractor2008

16.25

16.70

17.02

17.20

17.11

54.39

54.87

53.89

51.80

52.04

Tabel nr.15

Romania
54.39

16.25

2004

54.87

53.89

52.04

51.8

17.2

17.02

16.7

2005

Franta

2006

2007

17.11

2008

Grafic nr.15

Se observa ca in cazul Romaniei incarcatura pe tractor este mult mai mare decat in cazul Frantei,
explicatia poate fi data prin faptul ca tara noastra dispune de un numar mult mai mic de tractoare,
crescand astfel numarul de hectare ce revin pe un tractor. Daca in Romania numarul de hectare ce revin pe
un tractor oscileaza intre 51,80 ha si 54,87 ha, in Franta numarul lor este cuprins intre 16,25 ha si 17,20
ha.
d) Chimizare
Consum de ingrasaminte chimice (tone)

Franta

2004

2005

2006

2007

-tone2008

3896000

3537000

3491426

3828000

2668175

13

Romania

380004

461392

362884

387216

397965

Tabel nr.16
Romania
3896000

3537000

Franta

3491426

3828000
2668175

380004

461392

362884

387216

397965

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.16

Consumul de ingrasaminte chimice este redat prin cantitatea de ingrasaminte chimice substanta
activa. In Romania cantitatea maxima de ingrasaminte chimice s-a folosit in anul 2005, si anume 461392
tone ingrasaminte.
In ceea ce priveste Franta cantitatea maxima s-a folosit in anul 2004 3896000 tone. In urma
anlizei tabelului si graficului putem observa o discrepanta mare a consumului de ingrasaminte chimice
dintre cele 2 tari, o explicatie ar putea fi si nivelul diferit de dezvoltare economica al fiecarei tari.

Consum de ingrasaminte chimice la hectar (t/ha)

Franta
Romani
a

2004

2005

2006

2007

t/ha
2008

0.132

0.120

0.118

0.130

0.091

0.027

0.033

0.026

0.029

0.029

Tabel nr.17
Romania
Franta
0.19
0.13

0.13

0.12

0.09
0.03
2004

0.03
2005

0.03
2006

0.03
2007

0.03
2008

Grafic nr.17

Indicatorul consumul de ingrasaminte chimice la hectar s-a calculat dupa formula : [cantitatea de
ingrasaminte chimice/suprafata agricola]. Dupa ce s-a raportat cantitatea de ingrasaminte chimice la
14

suprafata agricola constatam ca pe perioada analizata Romania a utilizat in medie 0,027 tone/ha, iar
Franta 0,120 tone/ha. Se observa faptul ca Franta utilizeaza o cantitate de ingrasaminte chimice de
aproximativ 4-5 ori mai mare decat Romania.
e) Efective de animale
Mii capete
Bovine
2004
2005
2006
2007
2008

Romania
Porcine
Ovine

Caprine

Bovine

Franta
Porcine
Ovine

Caprine

2897

5145

7447

678

19319.86

15004.32

9150.82

1240

2808

6495

7425

661

19310.31

14951.34

9096.54

1224.75

2862

6622

7611

687

19417.86

14840.32

8905.18

1114.23

2934

6815

7678

727

19359

14736

8459.38

1091.92

2819

6565

8469

865

19887.45

14805.55

8187.32

1224.39

Tabel nr.18

Efective animale Romania

Bovine
7447

7425
6495

Porcine

Ovine

7611
6622

Caprine
7678
6815

8469
6565

5145
2897
678
2004

2934

2862

2808

2006

865

727

687

661
2005

2819

2007

2007

Grafic nr.18.1

15

Efective animale Franta

Bovine
19319.86
15004.32

9096.54

1240
2004

Ovine

19417.86
14840.32

19310.31
14951.34

9150.82

Porcine

19887.45

19359
14736

8905.18

1224.75
2005

Caprine
14805.55

8459.38

1114.23
2006

8187.32

1091.92
2007

2008

Grafic nr.18.2

Efectivele de animale reprezinta totalitatea animalelor domestice crescute pentru productie,

reproductie si tractiune. Daca urmarim valorile inregistrate de cele doua tari, observam ca Franta dispune
de un efectiv mult mai mare de animale pe toti cei 5 ani de analiza.
Astfel in Romania in anul 2004 efectivul de bovine se ridica la 2897 mii capete, ajungand la 2819
mii capete in anul 2008. Comparativ in Franta numarul bovinelor in anul 2004 era de 19319 mii capete,
crescand pana la 19887 mii capete in 2008. Diferente la fel de mari sunt si in cazul efectivelor de porcine
si ovine si caprine.
f) Animale la 100ha
Acest indicator, animalele la 100 ha, a fost calculat dupa formula: [numar de animale pe fiecare
specie / suprafata agricola]*100.

Bovine
2004
2005
2006
2007
2008

Romania
Porcine Ovine

Caprine

Bovine

Mii capete la 100ha

Franta
Porcine Ovine
Caprine

20.50

36.41

52.70

4.80

65.25

50.67

30.90

4.19

19.80

45.80

52.36

4.66

65.35

50.60

30.78

4.14

20.39

47.17

54.21

4.89

65.82

50.30

30.18

3.78

21.66

50.31

56.68

5.37

65.81

50.09

28.76

3.71

20.81

48.46

62.52

6.39

68.01

50.63

28.00

4.19

Tabel nr.19

16

Animale la 100ha Romania

Bovine
52.7

52.36
45.8

Porcine

Ovine

Caprine
56.68
50.31

54.21
47.17

62.52
48.46

36.41
20.5
4.8
2004

21.66

20.39

19.8

20.81

2005

6.39

5.37

4.89

4.66
2006

2007

2008

Grafic nr.19.1

Animale la 100ha Franta

Bovine
50.67

50.6

30.9

Caprine
68.01

65.81

50.3

30.78

4.19
2004

Ovine

65.82

65.35

65.25

Porcine

30.18

4.14

28.76

3.78

2005

50.63

50.09

2006

28
4.19

3.71
2007

2008

Grafic nr.19.2

Indicatorul animale la 100 ha in cazul Romaniei in ceea ce priveste bovinele are valori cuprinse
intre 19,80 mii capete la 100 ha, in anul 2005 si 21,66 mii capete la 100 ha in anul 2007. In cazul Frantei
acest indicator inregistreaza valoarea de 65,25 mii capete la 100 ha in 2004, iar in 2008 de 68,01 mii
capete la 100 ha. Pe toata perioada analizata observam valori mai mici in Franta decat in Romania in ceea
ce priveste ovinele si valori relativ egale in cazul caprinelor. Acest lucru se poate explica prin faptul ca
suprafata la care se raporteaza numarul de animale in Franta este mult mai mare decat in Romania,
obtinandu-se astfel valori mai mici.

Rezultate economice
a) Productii medii la principalele culturi vegetale

Anul/p
rodusu
l

Grau

Porum
b

Romania
Sfecla Seminte Legume Grau
de
de Fl.
zahar Soarelu
i

Porum
b

Kg/ha
Franta
Sfecla Seminte Legume
de
de Fl.
zahar Soarelu
i
17

2004
2005
2006
2007
2008

3477.4

4549.7

32393.8

1682.9

16700

7578.7

8990.5

80061.6

2366

18449.6

2998.4

3981.6

29159.4

2773.6

3575.3

29431.1

1401.0

2400

6988.6

8253.8

82299.7

2337.6

19065.6

1554.4

8526.2

6741.3

8720.2

78745.2

2232.6

25269.6

1610

1702.9

26327.7

730.6

11125.7

6254.2

9672.7

84526.2

2524.1

18198.5

3422.1

3227.1

34889.8

1446.5

12883.9

7100.9

9293.9

86762.9

2554.2

18003.5

Tabel nr.20

Evolutia productiilor medii din Romania

40000
35000

Grau

30000

Porumb

25000

Sfecla de zahar

20000

Floarea soarelui

15000

Legume

10000
5000
0

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.20.1

Evolutia productiilor medii din Franta

100000
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0

Grau
Porumb
Sfecla de zahar
Floarea Soarelui
Legume

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.20.2

Culturile analizate au fost cele de grau, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar si legume. Cea
mai nefavorabila situatie o intalnim in cazul culturii de legume, unde diferenta cu Franta este de peste
50% in ceea ce priveste productia medie.
In Romania, productia de grau la ha a scazut din anul 2004 pana in anul 2007 cu 1867 kg/ha,
revenind in 2008 la o productie de 3422,1 kg/ha. In Franta, productia a inregistrat deasemenea un trend
descendent din 2004 pana in 2007 revenind in anul 2008 la o productie medie de 7100 kg/ha.
Aceste diferente majore se datoreaza faptului ca Franta practica o agricultura de tip industrial, cu
un grad de mecanizare si chimizare ridicat, favorizand astfel imbunatatirea productiilor medii si totale.
18

b) Producii totale/locuitor la principalele produse de origine vegetal.

kg/locuitor
Romania

Franta

Anul/produsul

Grau

Porumb

Sfecla
de
zahar

Seminte
de Fl.
Soarelui

Legume

Grau

Porumb

Sfecla
de
zahar

Seminte
de Fl.
Soarelui

Legum
e

2004
2005
2006
2007
2008

359.83

669.77

30.98

7.69

7.69

637.21

262.83

494.26

23.39

8.83

338.93

479.65

33.69

0.55

0.55

587.60

218.05

496.23

24.06

8.32

255.72

415.76

53.32

1.38

1.38

561.34

202.78

474.16

22.85

8.09

141.18

178.71

34.72

1.31

1.31

514.78

225.58

522.11

20.60

7.92

333.55

364.59

32.82

1.72

1.72

609.36

247.15

473.50

25.12

7.88

Tabel nr.21

Evolutia productiei totale pe locuitor in Romania

800
700
Grau

600

Porumb

500

Sfecla de zahar

400

Floarea Soarelui

300

Legume

200
100
0

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.21.1

19

Evolutia productiei totale pe locuitor in Franta

700
600
Grau

500

Porumb

400

Sfecla de zahar

300

Floarea Soarelui

200
100
0

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.21.2

Indicatorul productia totala/locuitor se calculeaza prin raportarea productiei totale la populatie,

exprimand cantitatea de produse vegetale ce revin pe locuitor. Ca si in cazul productiei medii, situatia cea
mai nefavorabile o intalnim tot in cazul productiei de legume. Cantitatea de legume ce revine unui
locuitor in cazul Romaniei creste de la 0.55 kg/cap de locuitor in 2005, la 1.72 kg/cap de locuitor in anul
2008. Cantitatea medie inregistrata de Franta in cazul legumelor se situeaza in jurul a 8 kg/cap de locuitor
pe intreaga perioada analizata.
c) producii medii la principalele produse de origine animal
Romania
Franta
Carne de Carne de Oua
Lapte
Carne de Carne de Oua
Lapte
porc
bovine
(grame/ (litri/
porc
bovine
(grame/ (litri/
(kg/animal) (kg/animal) animal) animal) (kg/animal) (kg/animal) Animal) animal)
2004
2005
2006
2007
2008

81.5

159

8364.3

779.3

90.4

292.4

17315.3

4084.5

81.1

150

7043.8

788.9

90.5

287.8

17916.8

4181.3

82.6

137.7

7470

914.6

80.5

288.8

18537.4

4144.2

83

138.3

6486.4

848.6

80.4

301.4

17908.2

4237.2

82.9

139

7574.2

691.8

80.2

298.6

17065.6

4370.2

Tabel nr.22

20

Evolutia productiilor medii pentru principalele produse de origine animala din Romania
9000
8000
7000

Carne de porc

6000

Carne de bovine

5000

Oua

4000

Lapte

3000
2000
1000
0

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.22.1

Evolutia productiilor medii pentru principalele produse de origine animala din Franta
20000
18000
16000
14000

Carne de porc

12000

Carne de bovine

10000

Oua
Lapte

8000
6000
4000
2000
0

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.22.2

Productia medie s-a analizat pentru urmatoarele produse principale de origine animala: carne de
porc, carne de bovine, oua si lapte. Pentru Romania productiea de carne de porc inregistreaza valori
crescatoare pe intreaga perioada analizata. Carnea de vita are insa un tred descendent, de la 159kg/animal
in anul 2004 la 139kg/animal in anul 2008. Deasemenea productia de oua si lapte inregistreaza valori
descrescatoare.
In ceea ce priveste Franta, productia medie la principalele produse de origine animala inregistreaza
valori mai mari decat Romania cu exceptia productiei de carne de porc.
d) Producii totale/locuitor la principalele produse de origine animal.

21

Carne
de
porc
2004
2005
2006
2007
2008

Romania
Carne Oua
de
bovine

Lapte

Carne
de porc

Kg/loc
Franta
Carne Oua
de
bovine

Lapte

17.23

7.44

17.00

253.51

36.80

25.13

15.18

405.64

20.15

8.78

16.88

256.35

36.23

24.17

14.82

409.63

20.91

7.37

17.19

308.29

31.92

23.38

14.42

397.39

21.80

7.63

15.12

291.67

31.91

24.07

13.80

396.18

20.39

6.95

16.02

284.51

31.69

23.72

14.79

396.03

Tabel nr.23

Evolutia productiilor totale/locuitor la principalele produse de origine animala din Romania

350
300
Carne de porc

250

Carne de bovine

200

Oua

150

Lapte

100
50
0

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.23.1

Evolutia productiilor totale/locuitor la principalele produse de origine animala din Franta

450
400
350

Carne de porc

300

Carne de bovine

250

Oua

200

Lapte

150
100
50
0

2004

2005

2006

2007

2008

Grafic nr.23.2

22

Acest indicator s-a calculat raportand productia totala la fiecare produs de origine animala la
populatie. Obtinem astfel productia de produse animale ce revine pe cap de locuitor. In Franta productia
totala/locuitor de carne de vita a scazut din 2004 pana in 2008 cu 1,41 kg/cap de locuitor. In Romania a
inregistrat tot o scadere, dar mai mica, de 0,49 kg/cap de locuitor fata de anul de referinta. In ceea ce
priveste productia totala/locuitor la carnea de porc, in Romania a crescut cu 3,16 kg/cap de locuitor din
anul 2004 in anul 2008, iar in Franta pe aceiasi perioada a scazut cu 5,11 kg/cap de locuitor.
Ca o concluzie a analizei efectuate putem spune ca intre cele 2 tari, Franta, respectiv Romania,
exista mari diferente atat in ceea ce priveste indicatorii de natura economica, precum populatia, rata
omajului, rata inflatiei, PIB-ul/locuitor sau balanta comerciala, cat si in ceea ce priveste indicatorii de la
nivelul agriculturii.
Aceste diferente apar ca urmare a gradului inegal de dezvoltare a celor 2 tari. Franta este prima
tara agricola a Uniunii Europene, are o economie puternic dezvoltata si traditie in agricultura. Lansarea
Romaniei se face insa greoi, atat din punctul de vedere al economiei, cat si al agriculturii. In timp ce
Franta practica o agricultura de tip industrial, Romania se bazeaza pe o agricultura de tip traditional si
acest lucru se reflecta in rezultatele obtinute in productia agricola.
4. Principalele reglementari pe pietele agricole
Politica agricol a Europei se decide la nivelul UE de ctre guvernele statelor membre i este pus
n aplicare de ctre statele membre. Aceast politic urmrete sprijinirea veniturilor agricultorilor,
ncurajndu-i totodat s produc mrfuri de nalt calitate cerute de pia i s gseasc noi modaliti de
a-i mbunti activitatea, precum sursele ecologice regenerabile de energie.
PAC i are rdcinile n Europa de Vest a anilor '50, unde societatea fusese profund marcat de
anii de rzboi i unde agricultura fusese paralizat, mpiedicnd astfel aprovizionarea cu alimente. Iniial,
PAC a pus accentul pe ncurajarea creterii productivitii agricole, pentru a le asigura consumatorilor o
aprovizionare constant cu produse alimentare la preuri accesibile, dar i pentru a crea un sector agricol
viabil pentru UE. Datorit PAC, agricultorii beneficiau de subvenii i sisteme care le garantau preuri
ridicate ce i stimulau s produc mai mult. De asemenea, se acordau ajutoare financiare pentru
restructurarea agriculturii, de exemplu prin sprijinirea investiiilor n ferme n scopul dezvoltrii i
gestionrii capacitilor lor tehnologice, astfel nct s se poat adapta la condiiile economice i sociale
ale vremii. Anumite msuri au fost introduse sub forma unor ajutoare pentru pensionarea anticipat,
pentru formarea profesional i pentru regiunile defavorizate. PAC i-a atins cu succes obiectivul de
autoaprovizionare a Uniunii Europene ncepnd cu anii '80. Cu toate acestea, UE a ajuns s se confrunte
dintr-o dat cu excedente aproape permanente din principalele produse agricole, dintre care unele au fost
exportate (cu ajutorul subveniilor), n timp ce altele au trebuit depozitate sau dispersate n interiorul UE.
Aceste msuri au atras cheltuieli bugetare ridicate, au distorsionat anumite piee mondiale, nu au servit
ntotdeauna cel mai bine intereselor agricultorilor, devenind astfel nepopulare n rndul consumatorilor i
contribuabililor. n acelai timp, societatea a devenit tot mai preocupat de durabilitatea agriculturii n
contextul proteciei mediului, Summitul mondial de la Rio (1992) fiind, n acest sens, un reper important
la nceputul anilor '90.
Multe dintre schimbrile importante ale PAC avuseser deja loc n anii '80, dar s-au accentuat n
special la nceputul anilor '90. Limitarea produciei a contribuit la reducerea excedentelor (cotele de lapte
din 1983) i s-a pus un nou accent pe agricultura ecologic.
Pentru a beneficia de ajutoare directe, agricultorii au fost nevoii s i ndrepte atenia spre pia i
s rspund noilor prioriti ale publicului (reforma MacSharry din 1992). Aceast schimbare de strategie,
23

care a avut loc n 1999 prin reforma Agendei 2000 i care favorizeaz competitivitatea agriculturii
europene, include, de asemenea, un element fundamental nou i o politic de dezvoltare rural destinat s
ncurajeze numeroase iniiative rurale, ajutnd totodat agricultorii s i restructureze fermele i s
diversifice i s mbunteasc comercializarea produselor. S-a stabilit un plafon bugetar pentru a asigura
contribuabilii c nicio cheltuial legat de PAC nu va scpa de sub control. n 2003 s-a convenit n cele
din urm asupra unei reforme fundamentale noi. Agricultorii nu mai sunt pltii doar pentru a produce
produse alimentare. Astzi, cererea este principala for motrice a PAC. Ea ine seama pe deplin de
preocuprile consumatorilor i contribuabililor, lsnd n acelai timp agricultorilor din UE libertatea de
a-i adapta producia la cerinele pieei. n trecut, cu ct agricultorii produceau mai mult, cu att primeau
mai multe subvenii. n viitor, marea majoritate a ajutoarelor destinate fermierilor vor fi pltite
independent de cantitile produse. n cadrul noului sistem, agricultorii vor continua s primeasc pli
directe cu scopul de a menine stabilitatea veniturilor, dar legtura cu producia a fost eliminat. n afar
de aceasta, agricultorii trebuie s respecte standarde de protecie a mediului, de siguran a alimentelor i
de protecie a plantelor i animalelor. n cazul nerespectrii acestor standarde, vor risca reduceri ale
plilor directe de care beneficiaz (o condiie cunoscut sub denumirea de eco-condiionalitate).
Eliminarea legturii dintre subvenii i producie (denumit de obicei decuplare) i va face pe
agricultorii UE mai competitivi i mai orientai ctre pia. Acetia vor fi liberi s produc ceea ce este
mai profitabil pentru ei, bucurndu-se totodat de dorita stabilitate a venitului.
Aceast serie de reforme a conturat un viitor mai limpede pentru PAC, evideniind i mai mult
valoarea pe care o are pentru ntreaga societate.

24