Sunteți pe pagina 1din 20
fe PRINCIPIILE PREPARARII DINTILOR Principiile sunt: - Biomecanice Conservarea tesuturilor dentare restante Asigurarea formei de retentie si stabilitate Rezistenta structurala = Integritatea marginala -Biologice Integrarea sistemului stomatognat in contextul organismului Protectia psihicului pacientului Integrarea ocluzala a restaurarii Protectia biologiei pulpare Protectia parodontiului marginal Estetice \Viribilitatea minima a metalului Suprafete ocluzale din ceramica Grosime maxima a materialului din placare Margini subgingivale CONSERVAREA STRUCTURILOR DURE Unul din principiile baza ale prepararii dintilor pentru PPF este conservarea unei cantitati cat mai mari de tesuturi dure dentare si protejarea avestora. Recomandari: 1. Alegem BA care necesita sacrificiu redus de substanta dentara, Preferam coroanele partiale. Ca regula generala un dinte se prepara pentru coroana de invelis numai cand coroana partiala este contraindicata, 2. Peretii opozanti bontului sa aiba convergenta ocluzala minima. 3. prepararea uniforma a suprafetelor axiale ale dintelui “irasarea santurilor de orientare cu freze calibrate din carbura de tungsten sau folosirea unei chei din silicon chitos pentru controlul adancimii. Repozitionarea ortodontica a dintilor migrati, vertical, orizontal inainte de prepararea bontului: -alegerea unui ax de insertie a restaurarii care sa coincida cu axul lung al dintelui 4, Preparam anatomic suprafata ocluzala a bontului urmarindu-se pantele cuspidiene asigurand o grosime uniforma a restaurariis 5.Geometria zonei terminale aleasa cat mai conservatoare; chanfrein-ul conserva tesuturile mai bine decat pragul: ~6, Zona terminala a coroanelor de invelis va intra in contact eu tesuturile dentare dure sanatoase:nu cu suprafetele unor restaurari (cum ar fi obturatiile) ; se previn fracturile dentare sau cariile secundare, 7. Se evita intinderea inutila a prepararii in santul gingival; prepararea dintilor cu un suport parodontal redus presupune reducerea considerabila de tesuturi dentare daca rmarginile se plaseaza subgingival din motive estetice. De cate ori este posibil plasam marginile supragingival 8. Prineipiul de conservare al structurilor dentare inseamna si ca restaurarea trebuie sa protejeze tesuturile restante in speta smaltul si dentina restanta. In acest scop este necesara indepartarea suplimentara a unor tesuturi dentare pentru a evita pierderea ulterioara acestora. Exemplu este onlay-ul MOD unde se reduce 1-1,5 din inaltimea cuspizilor de sprijin pentru a-1 proteja ulterior cu metalul restaurar RETENTIA SI STABILITATEA RPF trebuie sa se adapteze intim pe bont pentru a satisface criteriile functionale, biologice si estetice. Retentia si stabilitatea asigurate de bont trebuie sa fie mari pentru a se opune fortelor care desprind sau disloca restaurarea. Retentia si stabilitatea depind de forma geometr de medie in timpul prepararii dentare. Forma de retentie se opune indepartarii restaurarii de-a lungul axei de insertie sau axei lungi a prepararii dentare: Forma de stabilitate previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax diferit de axa de insertie de forte care actioneaza apical sau in directie oblica; se previne astfel mobilizarea protezei sub influenta fortelor ocluzale..EA trebuic sa aiba o retentie si o stabilitate mai mare decat restaurarile unidentare. ‘a a bontului care este controlata RETENTIA Elementul fundamental al retentici consta in conformarea a doua suprafete opozante, Acestea pot fi = doua suprafete externe : peretii vestibulari si orali ai bontului preparat pentru 0 coroana de invelis ( retentie de manson); = doua suprafete interne : peretii vestibulari si orali ai unei cavitati ocluzale preparate pentru inlay ( retentie prin incastrare) = combinarea celor doua modalitati ( cazul bontului preparat pentru onlay MOD.Daca retentia nu este buna restaurarile se descimenteaza sub actiunea solicitarilor functionale. Retentia unei restaurari fixe este conditionata de urmatorii factori: a) Intensitatea fortelor; )Geometria bontului; - paralelismul sau gradul de convergenta ocluzala ai peretilor axiali opozanti; - marimea suprafetei bontului; -numarul posibilelor axe de insertie; ~zonele de ciment aflate sub influenta fortelor de forfecare; - concentrarea de stress a interfata bont-ciment-restaurare. ©) Rugozitatea suprafetei bontului @)Rugozitatea suprafetei interne a restaurarii ©) Materialul din care este confectionata restaurarea h)Tipul fixarii 2) Grosimea stratului de ciment Retentia unei proteze depinde de geometria bontului decat de adeziune. Cimenturile nu adera la structurile dentare ele crese rezistenta frictionala dintre dinte si restaurare, Impiedica suprafetele aflate in contact sa alunece una pe cealalta dar nu si separarea lor. {efectul particulelor de praf patrunse intr-un ceasornic nu adera de metal dar crese frictiunea dintre suprafetele tangente si pot bloca mecanismul, Cimentul este eficient daca exista un ax unic de insertie iar forma bontului sa limiteze miscarea libera a restaurarii, Mecanica analitica spune ca un corp poate sa limiteze miscarile altuia doar atunci cand are forma cilindrica.In concluzie preparam bonturi cilindrice cu 0 freze cilindrica tinuta intr-un unghi constant. astfel bontul va asigura un ax unic de insertie al restaurarii.Cimentul va creste rezistenta frictionala dintre peretii axial si restaurare.Stratul de ciment va fi supus numai la forfecare. O convergenta accentuata spre ocluzal da nastere la mai multe axe de insertic.; particulele de ciment au tendinta de a se desprinde de pe suprafetele aflate in contact-Jau nastere tensiuni in masa cimentului care duc la decimentarea restauratiei.Mai toate cimenturile nu au rezistenta la tensiune. Nota: Pentru retentie conteaza zonele in care cimentul este supus la forfecare si nu la tensiune.; Recomandarea este ca peretii opozanti sa fie aproape paraleli intre ei.si cu axul de insertie al trestaurani Convergenta ocluzala a peretilor axial Peretii opozanti extemi ai bontului se vor prepara convergenti spre ocluzal. Se foloseste termenul de convergenta.iar la cavitati vorbim de unghi de divergenta.deoarece peretii opozanti intemi se vor prepara divergent spre ocluzal, Este greu de preparat un asemenea bont la ora actuala cu instrumentele pe care le avem; deoarece apar retentivitati ce nu permit inserarea lucrarii; dar apar probleme si la fixare cand cimentul nu are posibilitatea sa reflueze prejudiciind adaptarea marginala a luerarii Nota: Preferam realizarea unei convergente ocluzale a peretilor opozanti externi ai bontului, Analizam in continuare valoarea acestui unghi de convergenta. ‘S-a expcrimentat de catre Jorgensen in 1955 ca retentia scade pe masura ce unghiul de convergenta creste. Valoarea optima a unghiului de convergenta este de 6 grade ; acesta ia nastere prin inclinarea fieearui perete axial al bontului cu 3 grade fata de axa de insertie. Unghiul de convergenta de 6 grade il obtinem preparand peretii axiali cu o freza conica efilata cu un grad de inclinare al suprafetclor de 2-3 grade.instrumentul se tine la © angulatie constanta fata de suprafata axiala a bontului.; paralel cu viitorul ax de insertie al restaurarii,Unghiul de convergenta de 6 grade este foarte mic trebuie sa ne imaginam unghiul pe care il fac limbile unui ceas care arata 12:01 este de 5, 5 grade. Putem gresi usor exagerand convergenta bontului. De aceea nu cautam un anumit grad de convergenta deoarece perceptia vizuala variaza individual si ochiul inseala.Unghiul de convergenta este oferit de insstrumentul diamantat ales si folosit corect. Acest unghi de convergenta de 6 grade al bontului concentrarea de stress la interfata bont ciment- restaurare este minima, Tendinta de a realiza bonturi cu o convergenta accentuata trebuie evitata. Marimea suprafetei bontului Retentia apare ca rezultat al raportului intim dintre peretii axiali ai bontului si suprafata interna a testaurarii, Daca suprafata bontului este mai mare si retentia este mai buna. Suprafata totala a bontului depinde de marimea dintelui dar si de tipul restaurari protetice..Bonturile dentare preparate pe molari ofera o retentie mai mare decat cele preparate pe premolari.la acelasi unghi de convergenta. De aceasta corelatie se tine cont in cazul prepararii unor dinti mici. Suprafata ocluzala nu contribuie decisiv la marirea retentici importanta este lungimea peretilor axiali. In caz. de bonturi dentare scurte se indica cresterea retentiei prin prepararea peretilor axiali cu o convergenta ocluzala mai mica de circa 4 grade, Retentia variaza in functie de tipul de restaurare, Prin urmare retentia este mai mare la o coroana de invelis totala fata de 0 coroana partiala. Retentia creste cand exista o axa unica de insertie, Aceasta rezulta din prepararea peretilor axiali aproape paraleli si crearea de santuri si casete aditionale.Daca bontul este scurt si cu0 convergenta crescuta nu ofeta o retentie suficienta si restaurarea se va descimenta de-a Jungul unor nenumarate axe de insertie, Prepararea canelata a molarilor cu retractii sporeste retentia bontului. Concentrarea de stress O analiza a unci restaurari descimentate arata ca cimentul se gaseste atat in interiorul protezei unidentare cat si pe peretii bontului, Fortele de coeziune din interiorul cimentului au fost depasite de stess-ul tensional. Analiza computerizata a acestuia arata ea ele este repartizat neuniform in pelicula de ciment.; el este concentrat la muchia ocluzo-axiala a bonmtului. De accea important este sa rotunjim muchiile bontului pentru a reduce concentrarea de stress Ia interfata bont- ciment- restaurare pentru a creste retentia restraurarii Rugozitatea suprafetei bontului Rugozitatea bontului dentar nu imbunatateste semnificativ retentia, Finisarea bontului se poate realiza cu freze din carbura de tungsten cu striatii orizontale sau cu instrumente diamantate cu granulatie mica,Aceste instrumente creaza o rugozitate superficiala care imbunataste retentia. Factorii care conditioneaza retentia unei restaurari cimentate Retentie mai mare Releniie mai mica Convergent Pereti axial paraleli 6 grade, on ENE ocluzala a peretilor axiali Marimea suprafetei | Mare en maica | axiale a bontului Z Tipul restaurarii Coroana de Coroana de oroana restaurare invelis pe invelis pe partiala intracoronara ‘molar premolar | Calitatea suprafetei RUBOBSE.ssseesse = neteda bontului | [Tipul de ciment Ciment compozit.jonomeri de sticla .Policarboxilat_......zine oxid Fosfat de zine ceugenol feet neconcludent aa (feummericienncaoseomeumn STABILITATEA Previne dislocarea unei restaurari prin efectul de pivotare sau torsionare generat de s icale, oblice sau orizontale. Acestea iau nastere in timpul masticatiei si pearafunctiilor. Daca rapoartele ocluzale sunt normale forta masticatorie este distribuita uniform la nivelul tuturor dintilor. Cea masi mare parte din aceste solicitari este transmisa jn axul lung al dintilor laterali.Conformarea corecta a a fetelor ocluzale a restaurarii fixe repartizeaza si direetioneaza favorabil solicitarile pe dinti stalpi.Obiceiurile vicioase ( bruxism, fumarea pipei) da nastere unor forte oblice considerabile.Asadar, restaurarile fixe trebuie sa reziste atat la solicitarile in ax cat si la cele oblice. Forma de stabilitate se obtine prin conformatrea bontului de asa natura incat el sa reziste dislocarii restaurarilor.In conditii normale fortele se exercita in sens apical si dau nastere tunor forte de compresiune in stratul de ciment. Compresiunea conduce mai rar la esecuri decat forfecarea.; directia fortelor trece in interiorul peretului coroanei aceasta nu basculeaza pentru ca se opune bontul care suporta toate solicitarile,Dislocarea unei restaurari se realizeaza prin ofectul de parghie care genereaza tensiune si forfecare. In pelicula de ciment.Efectul de parghie este cauza freeventa a descimentarilor si apare cand directia fortei trece in afara structurilor de sprijin al dintelui, Se descriu 2 situati: = Daca tabla ocluzala a restaurarii este larga chiar o forta verticala va aetionara in afara suprafetei de sprijin a bontului provocandu-1 bascularea.; acelasi fenomen apare si pe dintii malpozitionati sau in eazul protezelor partiale fixe cu extensie. =O forta opblica exercitata asupra unei coroane cimentate da nastere unei linii de actiune care va trece in afara structurilor dentare de sprijin. Stabilitatea depinde de urmatorii factori = lungimea bontului = diametru bontului = convergenta ocluzala a suprafetelor axiale. = Proprietatile fizice ale cimentului,Procentul bonturilor care ofera stabilitate este urmatorul: ~~ 5% incisivi = -8% canini = -19 % premolari = -4% molari Lungimea bontului Lungimea ocluzo-gingivala a bontului este importanta atat pentru retentie prin suprafata de contact cat si pentru stabilitate coroana nu va fi dislocata sub actiunea solicitarilor functionale sau parafunctionale daca bontul poseda o lungime suficienta.Anumite zone ale peretilor axiali vor fi mai solicitate si se vor opune bascularii coroanei pe bont. Aceste zone pentru a fi eficiente trebuie sa formeze cu solicitarea un unghi cat mai apropiat de 90 grade. La nivelul zonelor de stabilizare cimentul va fi supus la grade diferite de compresiune. Un bont cu pereti scurti nu ofera 0 stabilitate suficienta. Scurtarea excesiva a unul bont determina reducerea disproportionala a zonei sale de stabilizare.Se evita prepararea exagerata a dintelui daca acesta poseda un diametru mare. Trebuie acordata atentie adeosebita prepararii fetei ocluzale. restaurare inalta va fi dislocata mai usor de pe bont cu lungime redusa decat una scurta Stabilitatea restaurarii scurte este suficienta pentru a preveni bascularera. Sub ‘actiunea unei anumite forte,Grija totdeauna sa realizam bonturi lungi pentru ca restaurarile sa nu fie prea inalte. Vom recurge la reconstituiri corono-radiculare si/sau alungirea chirurgicala a coroanei clinice. Diametrul bontului Diametrul dintelui influenteaza invers proportional stabilitatea. Un bont scurt cu diametru mic ofera stabilitate buna decat un bont cu diametru mai mare la aceiasi Jungime.Bontul va oferi stabilitate daca diametrul sau maxim este mai mare decat diagonala sa. Alungirea chirurgicala a coroanei clinice are un efect favorabil asupra stabilitatii deoarece prin deplasarea spre apical a zonei terminale a bontului lungimea diagonalei creste in raport cu diametrul maxim al bontului. ‘Convergenta axiala a peretilor axiali Cu cat convergenta ocluzala a peretilor axiali este mai redusa cu atat stabilitatea este mare. Zona de stabilizare a unui bont cilindrie estre fioarte intinsa si reprezinta aproape 7 din inaltimea peretilor axiali.Daca unghiul de convergenta creste scade stabilitatea.Stabilitatea optima se obtine cand bonturile dentare au o lungime si un diametru corespunzator La bonturi scurte preparam peretii axiali cat mai paraleli. In eaz. ‘dc bont dentar inalt si ingust unghiul de convergenta poate fi mai mare. In caz de bonturi scurte poseda si un diametru mare atunei nici chiar realizarea peretilor paraleli nu rezolva problema stabilitatil In acest caz preparam santuri si casete aditionale pe peretele mezial Si distal al bontului paralele cu axul de insert al trestaurarii.Plasarea acestor elemente aditionale pe fata vestibulara si orala nu imbunatatese stabilitatea deoarece se wasese Pe directia dislocarii. Pentru ca aceste elemente sa fie eficiente ele trebuie sa prezinte: © directic paralela cu axul de insertie © unghiuri bine exprimate + pereti perpendiculari pe direetia fortelor care tind sa produca di restaurarii Se recurge la tot felul de artificii pentru a spori stabilitate santuti in “U” ofera o stabilitate dubla fata de cele in “ © Santurile si casetele previn rotatia restaurarii in jurul unui ax vertical « santurile aditionale se prepara paralel cu viitoarea axa de insertie. « stabilitatea coroanei partiale este asigurata de santul verti bontului. ‘© Peretrele oral al bontului ofera zona de stabilizare si se va prepara perpendicular pe directia de actiune a fortei de dislocare. Jocarea distal al Axa de insertie ‘axa de insertie/dezinsertie reprezinta linia imaginara de-a lungul careia se adapteaza sau se indeparteaza restaurarea de pe bont.Se stabileste de catre medic inainte de a incepe prepararea dintelui.toate detaliile bontului se vor executa astfel incat sa coincida cu axa de insertie sau sa fie paralele cu aceasta linie.Daca creste numarul de dint stalpi creste si difieultatea stabilirii axei de insertie, Toate bonturile dentare trebuie sa aiba axe paralele intre ele.Este necesara analiza ‘modelului de studiu la paralelograf: Vom alege acea axa care permite adaptarea perfecta a marginilor restaurarii pe zona terminala a bontul reducem o cantitate minima de substanta dentara.Axa de insertie unica va proteja vitalitatea organului pulpar si dintii veeini. ‘Axa de insertie se considera in doua planuri: = vestibulo-oral - -mezio-distal In plan vestibulo-oral: ‘Axa de insertie se va orienta dupa axul lung al dintelui aliniat corect pe areada. La dintit frontali preparati pentru o coroana partiala axa de insertie este paralela cu Ys incizala a fetci vestibulare, Daca s-ar realiza paralelizarea axei de insertie a unei coroane % cu cu axul lung al dintelui se determina vizibilitatea inutila si inestetica a unei cantitati exagerate de metal pe vestibular.; marginea vestibulara este subminata si expusa la fractura,Daca axa de insertie va fi paralela cu jumatatea incizala a fetei vestibulare a dintelui metalul este putin vizibil iar santurile proximale vor fi mai lungi marind retentia si stabilitatea. In caz de dinte posterior basculat paralelizarea axei de insertie cu axul lung conduce la blocarea inserarii restaurarii de catre contururile proximale ale dintilor vecini care se vor cu axul de insertie, Prin urmare axa de insertie corecta a restaurarii va fi perpendiculara pe planul de ocluzie. In plan mezio-distal Inclinarea axei de insertie trebuie sa fie paralela cu zonele de contact ale dintilor adiacenti ; altfel apar forte care imping in afara restaurarea si impiedica adaptarea corecta a acesteia pe bont. Nu este corect sa realizam retusuri ulterioare deoarece apar consccinte negative la nivelul suprafetelor proximale si anume aparitia leziumilor carioaser. Zona de contact interdentar va fi aplatizata cu consecinte negative supra ambrazurilor. Si a spatiului interdentar. Favorizand inflamatia parodontiului. Un al caz particular il reprezinta migrarea dintelui vecin in spatiul creat prin evolutia unei leziuni carioase proximal. Axa verticala de insertie nu va permite introducerea restaurarii pe bont fara fara indepartarea unei cantitati apreciabile de tesut dentar de pe suprafata proximala a dintelui vecin, Problema s-ar putea rezolva prin inelinatrea usoara a axei de insertie spre mezial si indepartarea unei cantitati muici de tesut dentar proximal din dintit vecini adaiacenti..Daca inclinarile sunt accentuate se recurge la tratament ortodontic de repozitionare.Pana aici am vazut importanta axei unice de insertic dar problema se pune cum sa reusim sa ajungem la aceasta axa unica de insertie.. Totdeauna anulam orice posibilitate de dislocare a restaurarii de bont in raport cu stalpul si se pastreaza translati in sens ocluzo-cervical. Care permite inserarea restaurarii pe bont, si aceasta unica posibilitate va fi anulata dupa cimentare. Reducerea posibilitatilor de dislocare la una singura se face astfel: + evitarea unui design exclusiv circular (se suprima rotatia) + climinarea translatiei in sens V-O ( prepararea peretilor opozanti extern ( peretii axiali vestibulari si orali ai unui bont pentru eoroana de invelis) sau interni ( peretii axiali vestibulari si orali ai santurilor ocluzale si ai casetclor proximale la un bont preparat pentru inlay sau onlay + Pliminarea translatiei in sens M-D ( prezenta unor planuri opozante ( per meziali si distali ai unui bont preparat pentru coroana de invelis sau peretii parapulpari ai casetelor proximale la bonturile preparate pepentru inlay sau onlaY) «Se indeparteaza orice retentivitate a bontului pentru ca impiedica adaptarea restaurarii pe bont. + Gradul de convergenta a bonturilor se evalueaza cu un singur ochi la 0 distanta de 30 cm.Toti peretii axiali care poseda 0 convergenta de 6 grade spre ocluzal trebuie sa fie vizibili din aceasta incidenta Diametrul maxim al bonturilor sa fie la colet. + vederea binoculara nu permite aprecierea corecta a eventualelor retentivitati © Folosirea oglinzii dentare cand examinarea vizuala nu este posibila.Peretii axiali sunt inclinati corect cand intreaga zona terminala a bontului este vizibila dispusa in afara circumferintei suprafetei ocluzale. Verificarea paralelismului axelor de insertie a mai multor element de agregare se centreaza in oglinda imaginea unui bont.; se sprijina ferm degetele si se misca oglina fara a-I ‘modifica angulatia pana cand si imaginea cclui de al doiule bont este centrata in oglinda.Daca apare necesitatea modificarii angulatiei oglinzii pentru a vedea intreaga zona terminala a celui de al doilea bont inseamna lipsa de paralelism intre axele de insertie ale celor doua bonturi. De mare ajutor este realizarea unui model de studiu. REZISTENTA STRUCTURALA. «RDF trebuie sa fie rezistenta la orice deformare si/sau uzura ce poate sa apara sub actiunea solicitarilor functionale si /parafunctionale. + sa fie suficient de rigida pentru a nu se flecta « rigiditatea RPF depuinde de grosimea si tipul materialului din care este realizata ‘© tipul materialului determina si rezistenta la uzura Rezistenta structurala poate fi asigurata printr-o # preparare corecta a dintelui prin adaugarea unor structuri de intarire ‘© alegerea judicioasa a designului zonei terminale a bontului ‘« materialul din care se confeetioneaza. Prepararea bontului: « saasigure spatiul necesar pentru confectionarea unei RPF cu pereti suficienti de grosi care sa reziste la fortele ocluzale. © grosimea materialului sa fie suficient de mare pentru a conferi rigiditate si rezistenta la uzura © grosimea restauratiei se va limita la spatiul creat prin preparare si nu se va recurge la supraconturarea suprafetelor axiale si/sau ocluzale ale restaurari © _astfel proteza va reface rapoartele ocluzale functionale ‘© contururile axiale normale vor preveni aparitia problemelor parodontale. Nota: Coordonalele majore care ghideaza toate fazele clinice si de laborator sunt profilaxia afectiunilor parodontale si a dizarmoniilor ocluzale, Prepararea suprafetei ocluzale + Rezistenta RPF depinde de grosimea materialului la nivelul suprafetei ocluzale + in timpul prepararii asiguram un spatiu sufieient de mare interocluzalzaltfel RPF va fi subtire se va perfora va fi aplatizata fara reliefuri cuspidiene. «se evita sacrificiu inutil de substanta dentara prin slefuirea diferentiata a suprafetei ocluzale + aliajele de aur si crom cobalt necesita 0 slefuire de 1,5 mm a nivelul cuspizilor de sprijin ( vestibulari mandibulari si palatinali maxilari)si 1 mm [a nivelul cuspizilor de ghidaj care sunt solicitati mai putin ‘© coroana metalo-ceramica placata si pe ocluzal necesita eam 1.5: + coroanele integral ceramice 2 mm «© prepararea suprafetei ocluzale se face uniform urmarind pantele cuspidiene si santurile intercuspidiene ‘+ suprafata ocluzala a bontului va reproduce in mod stilizat forma suprafetei ocluzale a bontului ‘* Metoda previne scurtarea excesiva a bontului dentar, fara a fi prejudiciata vitalitatea organului pulpar, retentia si stabilitatea restaurarii ¢ suprafata ocluzala preparata anatomic confera rigiditate restaurarii prin efectul ondulat al planurilor cuspidiene Prepararea corecta a suprafeteoi ocluzale se face prin: © crearea santurilor de orientare si/sau instrumente diamantate calibrate ‘© cheie confectionata din silicon chitos Particularitati de preparare: © dinti migrati vertical suprafata ochuzala ; cea a antagonistilor ‘¢ medicul trebuie sa aiba imaginea viitorului bont inainte de-a-1 prepara; / sau orizontal prepara individualizat nem cont de morfologia dintelui in cauza si de «se poate confectiona un model de studiu. montat in articulator pe care preparam bontul dentar sau honturile dentare realizam machetele din ceara asa numitele machete de diagnostic si in felul acesta determinam exact cantitatea de substanta dentara care va fi indepartatata. © Undinte extruzat necesita 0 indepartare mai mare de 1,5. mm pentru ca RPF sa se incadreze in planul de ocluzie* «© Undinte basculat sau malpozitionat care are suprafata ocluzala neparalela cu tabla ocluzala nu poate fi suprafata ocluzala preparata uniform pentru a nu da nastere unui spati prea mare fata de dintii ‘antagonisti si implicit scurtarea nejudicioasa a peretului axial mezial al bontuluis prin urmare reducem putin din cuspizii meziali ai bontului basculat. Nu preparam niciodata suprafata ocluzala plana deoarece: © scurtam exagerat peretii ax « prejudiciem retentia si stabilitatea producem apropierea exagerata de coarele pulpare ‘materialul va avea o grosime mica in dre[ptul santurilor si fosetelor aparand riscul de perforare pe de alta parte sa nu cadem in extrema cealalta creand pante cuspidiene prea abrupte, nenaturale care formeaza muchii ascutite ce determina concentrare de stress si impiedica aplicarea restaurarii pe bont; se vor prepara pante line cu muchii rotunjite se evita adancirea exagerata a fosetei centrale. Bizotarea cuspizxilor de sprijin © In zona cuspizilor de sprijin materialul va trebui sa aiba 0 grosime mai mare pentru ea aici solicitarile functionale sunt mai intense «se creaza un plan inclinat ( un bizou larg) pe versantele orale ale cuspizilor palatinali si pe versantele vestibulare ale cuspizilor vestibulari mandibular Directia bizoului va fi paralela cu panta cuspidului antagonist se asigura rezistenta in aceasta zona. se rotunjeste muchia ascutita dintre suprafata ocluzala si cea axiala zona de stress In caz de ocluzie inerucisata valoarea functionala a cuspizilor este inversata bizoul se va prepara pe cuspizii vestibulari maxilari si pe cei linguali mandibulari © rolul bizoului este de a obtine un spatiu adecvat fata de dintii antagonisti fara sacrificiu inutil de substanta dentara, Problemele care pot sa apara prin omiterea crearii bizoului: 10 ‘« modelarea unei machete subtiri in dreptul muchiei formate de peretii ocluzali cou cei axiali ai bontului; RPF este putin rezistenta in aceasta zona de suprasolicitar « macheta poate fi modelata mai groasa dar RPF va apare supraconturata cu contacte premature si interferente ocluzale, medicul fara experienta va realiza echilibrarea slefuind din antagonistis © Grosimea adecvata si conturul normal al restaurarii fara bizou la nivelul pontului se vor putea obtine numui printr-o slefuuire exagerata a peretelui axial; procedeul nu este indicat deoarece pericliteaza retentia. Prepararea suprafetelor axiale Suprafetele axiale ale preparatiei trebuie sa aiba o grosime suficienta pentru ca si restauratia sa reziste , sa nu sufere distorsionari si nu perforari + Suprafata axiala preparata insuficient da nastere unei restaurari supraconturate asigurandu-se rezistenta structurala pe seama sanatatii parodontale conducand la inflamatie gingivala prin favorizattea acumularii de placa bacteriana. Strueturile de intarire Se realizeaza elemente aditionale precum santuri si casete care marese rigiditatea restaurari si rezistenta. INTEGRITATEA MARGINALA © proteza fixa se mentine in mediul bucal daca marginile sale se adapteaza intim la limita terminala a preparatiei; configuratia zonei terminale conditioneaza atat forma si grosimea marginilor restaurarii cat si adaptarea transversala a acestora.La ora actuala restauratrile pot fi realizate cu o precizie mare pe bont O dehiscenta marbinala de 50 microni se accepta . Daca sunt deficiente mai mari la nivelulu inchiderii marginilor apare fracturarea si dizolvarea cimentului cu retentionarea consecutiva de placa bacteriana.Apreciem inchiderea marginala prin examen radiografic inainte de cimentare sau cu o sonda dentara cu varf ‘ascutit, Pentru ca adaptatea sa fie cat mai corecta, limitele cervicale ale prepararii trebuie sa fie foarte precise, reproductibile si vizibile clar pe modelul de Iuera Forma ideala a zonei terminale a bontului trebuie sa satisfaca urmatoarele criterii: sa fie usor de preparat sa se observe usor in amprenta si pe model «sa ofera o limita precisa pe care sa se adapteze marginea finisata a machetei ‘© sapermita adaptarea marginala precisa a restaurati saasigure o grosime suficienta a materialului din restaurare sa conserve pe cat posibil structurile dentare jonctiunea gingivo-protetica trebuie localizata intr-o zona controtabila de medic si pacient preferabil supragingival re se realizcaza i ‘© sae intalneasca un numar mic de materiale Ja nivelul muchiei zingivale pentru o sanatate parodontala optima Formele de preparare a zonei terminale: © cuprag © prageubizou © chanfrein fara prag Nu exista 0 forma ideata de preparatie Se pune problema daca bizotam sau nu marginal. ‘© Coroanele metalice turnate chiar intim adaptate prezinta o diserepanta intre rmarginea restaurarii si bont; bizotarea a fost propusa ca un mijloc dea reduce discrepanta marginala. © preparatia cu prag de 90 grade pate a fi cea mai deficitara forma de jonetiume cervicala a coroanelor turnate. © marginile in unghi ascutit sa se foloseasea pentru restaurarile metalice la un unghi de 30-45 grade «se vor evita bizourile largi aproape paralele cu axa de insertie ; vor conduce la margin foarte subtiri care se vor deforma sau se va supracontura axial restaurarea Prepararea cu prag Pragul gingibval clasic este o suprafata terminala orizontala care formeaza un unghi de 90 grade cu axul lung al dintelui.; jonctiunea dintre marginea restaurari si prag este de tipul cap la cap: folosim instrumentul diamantat cilindrie sau cilindro-conie xcu varful plat. Avantaje: limita de preparare precisa v ¢ ofera tehnicianului sificient spatiu pentru prelucrare corecta si estetica a materialului ‘ peticolul supraconturarii este minim Dezavantaje: «© sacrificiu mare de tesuturi dentatre, traumatizant pentru pulpa dentara «orice imprecizie cat de mica determina aparitia unui spatiu in zona de jonetiune cervicala « distantarea marginii restaurarii de prag datorita dificultatilor de refluare a cimentului de fixare ‘¢ unghiul intern bine exprimat concentreaza stress Indicatia majora este conditionata de materialul din care se realizeaza restaurarea si cand marginile unei restauratii ofera rezistenta doar la 0 grosime apreciabila (ceram.uica necesita 0,75-1 mm ) 12 pragului: ‘© Restaurari integral ceramice ( pragul lat ofera rezistenta la actiunea fortelor ocluzale si reduce stressul care ar putea duce la fraeturarea materialului © CMMC(pe fata vestibulara si % fetele proximale) din ceramica cevolutia unei cari in zona cervical Nota Preparatia cu prag 0 folosim numai la inchiderile cu ceramica. © varianta a pragului gingival este pragul inelinat. Unghiul format de peretele gingival cu peretele axial este un unghi obtuz (120 grade: indicat pentru incisivii maxilari pe care se aplica CMMC coleteta metalica se va ascunde in santul gingival; acesta diminueaza concentrarea de strss la nivelul restaurari sia riscului aparitieri smaltului nesustinut la muchia marginala a bontului. © alta varianta este pragul cu unghi intem rotunjit; acesta micsoreaza putin latimea pragului ; concentrarea de stress este mai redusa: ofera un sprijin suficient pentru teramica: nu face economic de tesuturi dentare ; indicat sisteme integral ceramice/ Contraindicatie: coroanele metalice tunate pentru ca apare unhiatus intre marginea restaurarii dsi pragul gingival destul de mare: ir intre suprafata esterna a bontului si cea interna a restaurari poate sa apara un contact prematur Pragul eu bizou ¢ -a fost creat pentru a compensa contractia metalului in cursul turnarii @ are avantajele pragului si adaptarea in manson la nivelul izoului ¢ marginea subtire a metalului poate fi brunisata imbunatatind inchiderea marginala a restaurarii * bizotarea pragului se face cu o freza din carbura de tungsten sau cu un instrument ‘mana ascutit Avantaje: ‘limita bine definita « sulicient spatiu pentru modelarea machetei © nu apar hiatusuri deoarece limita de preparare este in unghi ascutit ¢ bizotarea elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului este greu de realizat # se poate leza parodontiul marginal impune plasarea marginii restaurarii in santul gingival pentru mascarea coleretei metalice © terminatia bizoului marginilor in muchie de cutit creaza dificultati in modelarea_ Indicatii: “zona vestibulara si partial proximala a CMMC si CMMP pentru mascarea coleretei metalice in santul gingival. -in zona terminala gingivala la cavitatile proximale preparate pentru inlay si onlay la pragul ocluzal al onlay-ului si al coroanei % la mandibula “cand pragul gingival este deja prezent prtint-o carie incipienta sau restaurari anterioare ~ nue folosim ea solutie de rutina in cazul coroanelor tumate deoarece se sacrifica tesuturi inutil. Chanfrein-ul (sinonime: chamfer, preparare escvata, “en conge) Se defineste ca terminatia gingivala care formeaza un unghi obtuz.rotunjit de 135 grade cu axul lung al dintelui. Zona terminala apare concava, prezentand o latime mai mica dlecat pragul gingival sio muchie terminala cu unghi ascutit; ofera avantajele unghiului ascutit si asigura o grosime suficienta marginilor restaurarii. Avantaje: ‘¢ limita prepararii este definita ‘© spatiu suficient pentru modelare marginala ‘© mu necesita sacrificiu mare de tesuturi dure dentare si menajeaza biologi pulpei in cursul agregarii restaurarii pe bont cimentul are posibilitatea de refluare. deficientele minore marginale sunt compensate de forma in unghi aseutit a limitei terminale prepararea este relativ simpla ‘unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stress « ofera o inchidere marginala buna si o grosime suficienta marginilor restaurarii Dezavantaje: © coroanele dentare mici creaza probleme de retentie daca adaptarea restaurarii pe bont este deficitara poate sa se acumuleze placa dentara, Indicatii: -coroanele metalice tumate si pentru zona linguala a CMMC Prepararea se face cu un instrument diamantat special conformat tinut paralel eu axa de insertie a restaurarii, Portiunea laterala a instrumentului diamantat face slefuirea reductionala a peretilor axiali ai bontului iar varful confera forma de chanfrein zonei terminale; chanfreinul ia nastere ca imagine negativa exacta a instrumentului diamantat, Jatimea lui este de jumatate din diametrul instrumentului diamantat cu grija deosebita c: preparatia sa nu fie prea profunda © varianta a chanfreinu-lui este chanfrein-ul lat care pe langa unghiul obtwz. rotunjit realizeaza un unghi de 90 grade al muchiei marginale a bontulu; se preparara cu un instrument diamantat cilindro-conic cu varful rotunjit Chanfrein-ul lat asigira pentru restaurarile integral ceramice un sprijin mai bun decat chanfrein-ul conventional dar nu la fel de bun precum pragul. Prepararea fara prag (“tangential muchie de cutit”, “de dalta” , “in pana” 14 Rezulta in urma prepararii bontului cu instrumente foarte efilate (“in flacara); limita gingivala va forma cu axul lung al dintelui un unghi Avantaje’ foarte ascutit © sacrificiu redus de substanta dentara si menajarea pulpei; «in caz de deficiente de adaptare ale restauratiei pe bont spatiul marginal nu se mareste el fiind aproape paralel cu axul de insertie; © prepararea simpla Dezavantaje: ‘* limita de preparare imprecisa atat pe bont cat si pe model © macheta are margini subtiri care se pot deforma atat in timpuil indepartarii de pe bont cat si in timpul ambalarii; © margi ile restaurarii sunt subtiri, nu sunt netede si cu porozitati; se pot deforma sub actiunea fortelor ocluzale si cimentul se dizolva, ‘© pentru ca aceste margini ale restauratrii sa fie rezistente tehnicianul le supracontureaza cu consecinte nefaste asupra parodontiului” # are indicatii restranse si anume la suprafetele linguale ale dintilor laterali inferiori dinti cu suprafete axiale foarte convexe, suprafete dentare greu accesibile dinti cu diametre reduse(incisi inferiori), dintii basculati ‘© restaurari metalice turnate sia Linie terminala la coroancle partiale. Particularitati ale diferitelor forme de preparare a zonei terminale Forma zonei terminale ‘Avantaje Dezavantaje Tndicati | Muchie de cutit (preparare fara prag) Conserva structurile dentarte Nu ofera o grosime suficienta marginit restaurarit Localizarea marginii este dificila de controlat ‘Nu se recomanda. Se realizeaza ca 0 solutie de compromis pe suprafetele lingual ale

S-ar putea să vă placă și