Lect.Univ. Dr.

Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

Tema de control Nr.1:

Evidena stagiilor de cotizare

1. Cuprins :
2.1 Asigurari sociale de stat
2.2 Asigurari sociale private
3.1 Determinarea punctelor de pensie
3.2 Calculul punctajului mediu anual
3.3 Determinarea cuantumului pensiei
4. Calcului efectiv al cuantumului pensiei de limit de vrst i pensiei de invaliditate
gradului I, II, III n sistemul de asigurri sociale de stat
4.1 Calculul pensiei de limita de vrsta
4.2 Calculul pensiei de invaliditate
5. Concluzii

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

2. Introducere
Regimurile respective de pensii difera de la o tara la alta si ele pot fi obligatorii sau
facultative, respectiv publice sau private.
2.1 Asigurari sociale de stat
Natura acestor sisteme depinde de felul n care societatea umana priveste viata, de gradul de
dezvoltare economica si de ideile dominante cu privire la sensul vietii. Exista n lume o mare
diversitate de sisteme de asigurari sociale publice, ceea ce ar face dificila ncadrarea riguroasa a lor
n modele specifice. Pe fondul reducerii rolului familiei n ntretinerea persoanelor de vrsta
naintata, ca urmare a trecerii de la familia extinsa la familia nucleara s-au afirmat, ca principala
cale de protectie a persoanelor vrstnice, regimurile publice de pensii, acestea constituind
componenta esentiala a sistemelor de asigurari sociale.
n tara noastra, forma tipica de asigurari sociale publice o constituie sistemul public de pensii
si alte drepturi de asigurari sociale . Principalele functii ale asigurarilor sociale publice sunt:
- de reproducere, care asigura transformarea unei parti din salariu n fonduri/resurse de
asigurare, pentru utilizarea acestora cu o destinatie stricta n vederea satisfacerii cerintelor materiale
ale lucratorilor , atunci cnd apar riscurile sociale.
- redistribuire solidara a fondurilor de asigurare, n situatia asiguratii sunt afectati de efectele
riscurilor sociale asigurate, acesti sunt ndreptatiti la prestatii
Ocrotirea sociala n cadrul asigurarilor sociale se materializeaza prin mentinerea nivelului de
trai abrupt/atins al asiguratilor cu ajutorul mecanismelor de compensare a salariului pierdut sau a
cheltuielilor suplimentare neprevazute legate de tratament sau reabilitare .n concluzie, programele
complexe de asigurari sociale dezvoltate n aproape toate natiunile din lume variaza de la o tara la
alta, dar, n ansamblu, ele sunt marcate de urmatoarele caracteristice:

depind de "riscurile sociale", care apar n cursul vietii unui om, sunt stabilite prin lege;
-

acorda beneficii financiare/prestatii de asigurari sociale indivizilor asigurati care si-au

pierdut, total sau partial, veniturile profesionale, datorita batrnetii, invaliditatii,
accidentelor, mbolnavirii, maternitatii sau decesului.
obtinerea beneficiilor financiare este conditionata de plata contriutiei.
2.2 Asigurari sociale private

Este tot mai prezenta ideea ca sistemul de asigurari sociale publice se confrunta cu dificultati
financiare si ca este nevoie de o reforma fundamentala sau de continuarea reformelor ncepute.
Pentru tarile noi aderate la UE, mecanismele de finantare a pensiilor devin din ce n ce mai
amenintate de pericolul blocarii. Reforma sistemului de asigurari sociale publice a ncetat sa mai
reprezinte o optiune si a devenit o necesitate.

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

ngrijorarile determinate de imposibilitatea sustinerii pe termen lung, exclusiv a schemelor

de asigurari sociale publice, bazate pe plata pensiilor curente din contributii curente au devenit o
problema generalizata. Pentru rezolvarea acestor situatii, dupa modelele tarilor dezvoltate, este
promovata ideea de participare a populatiei la formarea fondurilor private de pensii.
Siguranta financiara a persoanelor vrstnice si dezvoltarea economica pot fi sustinute daca
sistemul de pensii se bazeaza pe diversificarea surselor de obtinere a pensiilor. Astfel, si n Romnia,
concomitent cu existenta unui sistem public national de asigurari sociale, se prevede posibilitatea de
organizare si de functionare a unor societati private de asigurari sociale.
Discutiile cu privire la reforma sistemului actual de pensii au nceput n la sfrsitul anilor 90.
n toata aceasta perioada au fost instituite nca doua componente esentiale, complementare
sistemului public (pilonul I) privind fondurile de pensii administrate privat (pilonul II) si Legea
nr.249/2004 privind pensiile ocupationale (pilonul III).
Trecerea la acest tip de asigurare complementara a batrnetii, principala financiar se impune
tot mai mult, forta care mpinge spre aceasta trecere este de ordin demografic, respectiv scaderea
natalitatii si mbatrnirea demografica a populatiei.
n cazul Romniei, exista doua elemente suplimentare, care accentueaza necesitatea trecerii
la acest sistem, pe de o parte, mbatrnirea demografica a populatiei n conditiile unei tari n curs de
dezvoltare, care nu dispune de resursele unui stat dezvoltat, iar pe de alta parte, este vorba de un
fenomen care nu poate fi oprit, respectiv cel al tinerilor care lucreaza n afara tarii si nu contribuie la
sistemul de asigurari sociale.
Pilonul II al sistemului de pensii obligatoriu administrat privat se bazeaza pe
capitalizarea contributiilor si este, administrat privat. Fondul de pensii administrat privat se
constituie printr-un contract de societate civila ncheiat ntre participantii initiali. Aderarea este
individuala, pe baza unui act de aderare ncheiat ntre participant si administrator. Fiecare persoana
participanta la acest fond va avea un cont personal n sistemul fondurilor de pensii administrat
privat. Sumele acumulate n cont vor fi investite de catre societatile de pensii si se asteapta sa fie tot
mai mari pna la data la care asiguratul respectiv va iesi la pensie.
Scopul sistemului fondurilor de pensii obligatorii administrate privat l constituie colectarea
si investirea contributiilor platite de catre si n numele participantilor de catre administratori, n
vederea asigurarii unei pensii obligatorii distincte si care suplimenteaza pensia acordata de sistemul
public
Pilonul III al sistemului de pensii facultativ administrat privat- salariatii, functionarii
publici, persoanele autorizate sa desfasoare o activitate independenta, orice persoana care realizeaza
venituri pot fi asigurati n sistemul de pensii facultativ administrat privat. Acestia vor ncheia un asanumit act individual de aderare cu administratorul fondului de pensii, act ce contine acordul
persoanei si prospectul schemei de pensii. Administratorul fondului de pensii nu poate refuza
semnarea actului individual de aderare nici unei persoane, care are dreptul de a participa la o schema
de pensii facultativa.

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

3. Aspecte teoretice
3.1 Determinarea punctelor de pensie
Calculul punctajului pensiei se face conform prevederilor legii pensiilor 263/2010 articolele
94-100. Art 2 litera e din legea de mai sus prevede ca sistemul public de pensii are la baza
"principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza
contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de
asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite.
Baza de calcul a fost stabilita prin legea 3/1977 si nu a fost direct de sumele pentru care s-a
platit contributie de asigurari sociale. In aceasta perioada angajatii nu au platit contributie de
asigurari sociale, aceasta a fost platita numai de angajator pentru intreg fondul de salarii.
Contributia platita de angajati s-a numit contributie pentru pensie suplimentara si pentru aceasta
se acorda separat o majorare a punctajelor anuale. Baza de calcul a pensiei este constituita din
salariul tarifar inscris in carnetul de munca si sporurile permanente prevazute in legea 57/1974
modificata prin legea 49/1992. Sporurile permanente au fost acordate sub forma de procent din
salariu tarifar sau ca suma fixa platita pentru diverse compensari.
Perioada dupa de 1 aprilie 2001 - In aceasta perioada baza de calcul a fost stabilita prin legea
19/2000 pana la 31 decembrie 2010 si prin legea 263 /2010 dupa 01 ianuarie 2011
Intre 1 aprilie 2001 -31 decembrie 2002 la 3 salarii medii pe economie utilizate la fundamentarea
bugetului asigurarilor sociale de stat.

Intre 1 ianuarie 2003 30 iunie 2007 la 5 salarii medii pe economie utilizate la

fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Dupa 1 ianuarie 2011 la 4 salarii medii pe economie utilizate la fundamentarea bugetului

asigurarilor sociale de stat.

Baza de calcul a punctajului pensiei pe perioadele asimilate cu stagiul de cotizare

1.
Pe perioada stagiilor asimilate cum ar fi studii universitare, stagiului militar sau scoala
militara in cazul cadrelor militare active se foloseste - salariul minim pe economie pe
perioada pana la 31 martie 2001 - 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din
perioadele respective dupa 01 aprilie 2001
2.
Pe perioada cat asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate se foloseste: - salariul
minim pe economie pe perioada pana la 31 martie 2001 - valoarea pensiei de invaliditate
primite dupa 01 aprilie 2001
3.
Pe perioada cat asiguratul a beneficiat de indemnizatie de somaj se iau in calculul pensiei
drepturile banesti primite in acea perioada. Pe perioada de somaj in care asiguratii
beneficiaza de salarii compensatorii sumele in calcul sunt diminuate prin inmultire cu
raportul intre cota de contributie individuala de asigurare sociala impartita la cota totala de
comtributie de asigurare socialaLa pensiilor de invaliditate in cazul in care pensionarul la
acordarea pensiei nu are indeplinit stagiul complet de cotizare sau in unele conditii stagiul
necesar de cotizare, se acorda stagii potentiale pentru perioada dupa data de iesire la pensie
Pe aceste perioade se acorda urmatoarele punctaje suplimentare:

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;

0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;

0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.

Baza de calcul a punctajului pensiei pe perioadele lucrate in agricultura Pe perioade lucrate in

agricultura se disting doua perioade:

Inainte de intrarea in vigoare a legii 80/1992. In aceasta perioada in functie de normele

lucrate la fostele CAP-uri Casa de pensii calculeaza vechimea in munca exprimata in ani
utili. Pentru fiecare an util pentru cei care au lucrat la CAP precum si pentru fiecare an de
contributie realizat de taranii cu gospodarie individuala se acorda un punctaj annual de
0,57255 puncte

Dupa intrarea in vigoare a legii 80/1992 pana la 31 martie 2001 se ia in calculul pensiei
venitul asigurat la care s-a platit contributia de asigurari sociale.
Pe perioada in care in carnetul de munca nu sunt trecute salariile sau acestea sunt mai mici decat
salariile medii pe economie si nu se prezinta adeverinte cu aceste salarii:

In perioada anterioara datei de 01 ianuarie 2011 pentru militarii activi sau asimilatii
acestora se acorda un punct.
In perioada anterioara datei de 01 ianuarie 1963 se acorda un punct .

In perioada dupa 01 ianuarie 1963 se ia in calculul pensiei salariul minim pe economie.

Pe perioada in care in carnetul de munca sunt trecute salariile orare: Se calculeaza salariile
lunare luanduse in calcul numarul de ore lucrate lunar conform art 162 alin (1) din legea
263/2010 ,Datele necesare calculului pensiei pentru perioada anterioara lui 1 aprilie 2001 trebuie
sa fie dovedite prin carnetul de munca si prin adeverinte eliberate de cei in drept. Datele necesare
calculului pensiei pentru perioada dupa 1 aprilie 2001 nu mai trebuie dovedite deoarece atat
sumele pentru care s-a platit contributie de asigurari sociale cat si contributia platita au fost
transmise pe suport electronic la Casa de Pensii si sunt inregistrate in arhiva acesteia. Baza de
calcul a punctajului pensiei pentru perioada dupa 1 aprilie 2001 poate fi ceruta la Casa de Pensii
mentionad in cerere Situatia stagiului de cotizare dupa 1 aprilie 2001 Punctaje suplimentare.
Se acorda urmatoarele punctaje suplimentare:
1. 1. Pentru contributia la pensie suplimentara cu 2%, 3% sau 5% in perioada 1
ianuarie 1967 31 martie 2001 se acorda o majorare a punctajelor medii anuale
cu procentele prevazute la art 165 alin (3) din legea 263/2010
2. 2. Pe perioada stagiilor de cotizare lucrate in grupele de munca I si II si in
conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii se majoreaza punctajele
medii anuale astfel:
cu 50 % pentru stagiul in gr I, conditii speciale sau alte conditii.
cu 25 % pentru stagiul in gr II.
cu 25 % pentru stagiul in conditii deosebite. Aceasta majorare se aplica
si celor iesiti la pensie inainte de 01 ianuarie 2011 dar numai dupa 01
ianuarie 2012.

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

4.3 Calculul punctajului mediu anual

Punctajul mediu anual - numrul de puncte realizat de asigurat, calculat prin

raportarea punctajului total realizat de acesta n ntreaga perioad de activitate la
numrul anilor corespunztori stagiului complet de cotizare prevzut de Legea nr.
263/2010 la data pensionrii

Punctajul anual - numrul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an

calendaristic, obinut prin mprirea la 12 a sumei punctajelor lunare.

Punctajul lunar - numrul de puncte realizat de asigurat ntr-o lun, calculat prin
raportarea ctigului salarial brut lunar/soldei brute lunare sau, dup caz, a venitului
lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuiei de asigurri sociale, la
ctigul salarial mediu brut din luna respectiv, comunicat de Institutul Naional de
Statistic;

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza,

dupa caz:

Cuantumul pensiei de invaliditate;

Cuantumul altor drepturi de asigurari sociale obtinute in perioada respective

25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioada in care a urmat cursurile
de zi ale invatamantului universitar, a fost elev al unei coli militare/coli de ageni de
poliie sau student al unei instituii de nvmnt din sistemul de aprare naional,
ordine public i siguran naional pentru formarea cadrelor militare, poliitilor i
funcionarilor publici cu statut special din sistemul administraiei penitenciare, cu
excepia liceului militar respectiv din perioada in care a satisfacut serviciul militar.
Numarul de puncte realizate de someri se calculeaza prin raportarea cuantumului drepturilor
banesti lunare acordate la salariul mediu brut lunar din luna respective, comunicat de
Institutul National de statistica.
Pentru stagiul potential, acordat asiguratilor in drept sa obtina o pensie de invaliditate,
punctajul anual al asiguratului este de:

0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate,

0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate,

0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate,

In cazul persoanelor care beneficiaza de perioadele asimilate si care in acelasi interval obtin
venituri pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale, la calculul punctajului anual
al asiguratului se iau in considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite
pentru perioadele asimilate.
Pentru asiguraii care au realizat stagiul minim de cotizare i care contribuie la sistemul
public de pensii dup mplinirea vrstei standard de pensionare prevzut n anexa nr. 5,
punctajul lunar realizat n perioada respectiv se majoreaz cu 0,5%.

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

Majorarea punctajului lunar prevzut la aliniatele de mai sus nu se acord pentru

perioadele n care se cumuleaz pensia cu venituri de natur salarial.
Valoarea unui punct de pensie se majoreaz anual cu 100% din rata inflaiei, la care se
adaug 50% din creterea real a ctigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.
n situaia n care unul dintre indicatorii prevzui la alin.de mai sus, realizai pe anul
precedent, are valoare negativ, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizeaz
indicatorul cu valoare pozitiv
n situaia n care indicatorii prevzui la alin. (2), realizai pe anul precedent, au valori
negative, se pstreaz ultima valoare a punctului de pensie.
ncepnd cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majoreaz anual cu 100% din rata
inflaiei, la care se adaug 45% din creterea real a salariului mediu brut, realizate pe anul
precedent. Procentul din creterea real a salariului mediu brut, luat n considerare la
majorarea anual a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu cte 5% n fiecare an
ncepnd cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majoreaz anual cu 100% din
rata inflaiei realizat pe anul precedent.
Pentru a calcula punctajul lunar se mparte venitul din fiecare lun, din prima zi de activitate
pn n ultima, la venitul mediu brut din anul respectiv. Urmeaz calculul punctajului anual, prin
adunarea sumelor fiecare lun i mprirea lor la 12, formul care se repet pentru fiecare an de
munc. Toate punctajele anuale se adun i se mpart la numrul de ani contribuabilului. Astfel
rezult punctajul mediu anual al pensionarului, adic numrul de puncte pe care acesta a reuit s
l acumuleze de-a lungul perioadei n care a muncit. Cel mai probabil, rezult o cifr cu zecimale.
Pentru calculul punctajului mediu anual nu se iau n considerare veniturile neimpozabile,
cu doar salariul ctigat i sporurile permanente pentru care s-au pltit contribuii de asigurri
sociale.

3.3 Stabilirea perioadei efective de cotizare

1. Stagiul de cotizare reprezint nsumarea perioadelor de activitate n care au fost pltite
contribuiile de asigurri sociale la fondul de pensii.
2. Realizarea stagiului de cotizare constituie o condiie necesar a stabilirii pensiilor pentru
limit de vrst, de invaliditate, de urma, n conformitate cu Legea privind pensiile.
3. Stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei include perioade contributive i perioade
necontributive.
Perioadele contributive includ activitile la desfurarea crora persoana este supus
asigurrilor sociale.
Se consider necontributive perioadele, n care persoana nu este supus asigurrilor sociale, dar
n temeiul legii ele se includ n stagiul de cotizare
4. Pentru persoanele asigurate perioadei contributive se asimileaz perioada n care persoana
asigurat a beneficiat de indemnizaie pentru incapacitatea temporar de munc sau indemnizaie de
omaj.

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

5. Indiferent de durata lor, se includ n stagiul de cotizare perioadele de absen forat de la

serviciu, pentru care s-a pltit venitul asigurat i au fost achitate contribuiile de asigurri sociale.
6. n perioadele contributive se includ urmtoarele perioade necontributive:
perioada de satisfacere a serviciului militar n termen sau cu termen redus;
perioada de ngrijire a copilului pn la vrsta de 3 ani de ctre unul din prini sau de tutore, n
caz de deces al ambilor prini
7. n stagiul de cotizare, pe lng perioadele specificate la pct. 4-6, se includ urmtoarele
activiti, realizate nainte de 1 ianuarie 1999:
activitatea n calitate de membru de colhoz, indiferent de caracterul i durata programului de
munc. La calcularea vechimii n munc n colhoz pe perioada posterioar anului 1965, n cazul n
care membrul de colhoz nu ndeplinea nemotivat minimul stabilit, se ia n calcul perioada efectiv
de prestare a activitii;
activitatea de creaie a membrilor uniunilor de creaie, confirmat de ctre secretariatele
comitetelor de direcie ale uniunilor respective;
activitatea n calitate de slujitor i lucrtor al cultelor ncepnd cu 1 aprilie 1992.
8. n stagiul de cotizare se includ urmtoarele perioade necontributive realizate nainte de 1
ianuarie 1999:
perioada ngrijirii unui invalid de gradul I;
perioada ngrijirii unui copil-invalid sub vrsta de 16 ani;
perioada ngrijirii unei persoane care a depit vrsta de 75 de ani;
perioada
de
studii
n
instituiile
de
nvmnt
universitar
de
zi
9. Perioada n care asiguratul s-a aflat n concediu nepltit, nainte de 1 ianuarie 1999, la dorina
acestuia, poate fi exclus din stagiul de cotizare, excluzndu-se concomitent i la determinarea
venitului mediu lunar asigurat.

3.4 Determinarea cuantumului pensiei.

Stagiul de cotizare reprezint perioada de timp pentru care s-au datorat contribuii de
asigurri sociale la sistemul public de pensii, precum i cea pentru care asiguraii cu declaraie
individual de asigurare sau contract de asigurare social au datorat i pltit contribuii de asigurri
sociale la sistemul public de pensii.
Pensia pentru limita de vrst
Varst standard 60-65, n cretere de la 57 i 62
Stagiul minim n cretere de la 10 la 15 ani
Stagiul complet n cretere de la 25, respectiv 30 de ani la 30, respectiv 35 de ani
Cazuri particulare pentru condiii de handicap preexistent.
Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare n condiii calitii de asigurat, n
funcie de gradul handicapului, beneficiaz de reducerea stagiilor de cotizare i a vrstelor
standard de pensionare, astfel:
cu 15 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, dac au realizat cel puin o treime din
stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;
cu 10 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, dac au realizat cel puin dou treimi din
stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

cu 10 ani, reducerea vrstei standard de pensionare, dac au realizat stagiul complet de

cotizare, pentru cei cu handicap mediu.
Alte cazuri particulare
Pensia anticipat
Beneficiari: Asiguraii care au depit stagiul complet de cotizare cu cel puin 10 ani, dar cu
cel mult 5 ani naintea vrstelor standard de pensionare.
Stagiul de cotizare dur.
Pensia anticipat parial
Beneficiari: Asiguraii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum i cei care au
depit stagiul complet de cotizare cu pn la 10 ani, dar cu reducerea vrstelor standard de
pensionare cu cel mult 5 ani.
Stagiul de cotizare dur.
Pensia de invaliditate
Beneficiari: asiguraii care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc,
din cauza:
accidentelor de munc;
bolilor profesionale i tuberculozei;
bolilor obinuite i accidentelor care nu au legtur cu munca.
de gradul I;
de gradul II;
de gradul III.
Pensia de urma
Beneficiari:
copiii i soul supravieuitor, dac persoana decedat era pensionar sau ndeplinea condiiile
pentru obinerea unei pensii.

Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma pe tot timpul vieii, la mplinirea vrstei
standard de pensionare, dac durata cstoriei a fost de cel puin 15 ani.
n cazul n care durata cstoriei este mai mic de 15 ani, dar de cel puin 10 ani, cuantumul
pensiei de urma cuvenit soului supravieuitor se diminueaz cu 0,5% pentru fiecare lun,
respectiv 6,0% pentru fiecare an de cstorie n minus.

4 . Calcului efectiv al cuantumului pensiei de limit de vrst i

pensiei de invaliditate gradului I, II, III n sistemul de asigurri
sociale de stat
4.1 Calculul pensiei de limita de vrsta
Pentru calculul pensiei pentru limita de vrsta se determina mai nti numarul de
puncte realizat de asigurat n fiecare luna de asigurare. Pentru aceasta se mparte salariul brut
lunar individual sau, dupa caz, venitul lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a
contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut din luna respectiva,
comunicat de institutia nationala de statistica.

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

Npl= Sbi : Sbe

unde:

Npl = numarul de puncte realizat ntr-o luna;

Sbi = salariul brut lunar individual sau, dupa caz, venitul asigurat din luna de calcul;

Sbe = salariul mediu brut lunar din luna respectiva, pe economie, comunicat de Institutul
National de Statistica.
Se determina apoi punctajul anual al asiguratului, prin mpartirea la 12 a punctajului
rezultat n anul respectiv din nsumarea numarului de puncte realizat n fiecare luna, pentru
aceasta utilizndu-se urmatoarea formula:
Pa = Npl : 12
n care:

Pa = punctajul anual al asiguratului;

Npl = suma punctelor realizate luna de luna, n anul de calcul.

n fine, se calculeaza punctajul mediu anual, prin mpartirea sumei punctelor obtinute
anual n perioada de cotizare la numarul de ani corespunzatori stagiului complet de cotizare.
Pentru acest calcul poate fi utilizata urmatoarea formula:
Pma = Pa : Nas
unde:

Pma = punctajul mediu anual realizat n toata perioada de cotizare;

Pa = punctajul anual al asiguratului
Nas = numarul anilor din care se constituie stagiul complet de cotizare.

Cuantumul pensiei este data de produsul dintre punctajul mediu anual, realizat de
asigurat n perioada de cotizare, si valoarea unui punct de pensie din luna pensionarii.
Adica:

QP = Pma x Vp

n care:

QP = cuantumul pensiei;
Pma = punctajul mediu anual;
Vp = valoarea unui punct de pensie din luna pensionarii.

Valoarea unui punct de pensie se calculeaza pe baza unei rate de nlocuire convenit n
parlament, din salariul mediu brut pe economie, prognozat utilizat fundamentarea bugetului
asigurarilor sociale de stat pentru anul urmator. Astfel, de pilda se voteaza o rata de nlocuire
de 40% din salarul mediu prognozat de 2000 de lei, rezulta ca valoarea unui punct de pensie

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

este de 800 lei. La determinarea punctajului mediu anual se au n vedere si cuantumul lunar
ale altor drepturi de asigurari sociale.
Din categoria altor drepturi de asigurari sociale fac parte: pensia de
invaliditate, indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, prestatii pentru
prevenirea mbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, indemnizatie pentru
maternitate, indemnizatie pentru cresterea copilului sau ngrijirea copilului bolnav. Pentru
perioadele n care asiguratul a urmat cursurile de zi ale unei institutii de nvatamnt superior
sau si-a satisfacut stagiul militar, se foloseste ca baza de calcul a punctajului anual un sfert
din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective.
Asiguratii care, dupa ndeplinirea conditiilor de pensionare pentru limita de vrsta,
contribuie o anumita perioada la sistemul public, beneficiaza de majorarea punctajului
realizat n aceasta perioada cu 0,3% pentru fiecare luna, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an
suplimentar.
Calculul pensiei anticipata si anticipata partiala
La stabilirea stagiului de cotizare pentru deschiderea dreptului la pensie anticipata si pensie
anticipata partiala nu se au n vedere perioadele asimilate, si nici perioadele n care asiguratul
a beneficiat de pensie de invaliditate. Acestea nu se folosesc nici la determinarea punctajului
mediu anual utilizat la calculul pensiei anticipate si al pensiei anticipate partiale . n vederea
deschiderii dreptului la pensie anticipata si la pensia anticipata partiala, stagiul complet de
cotizare cuprinde si sporul acordat n baza legislatiei anterioare pentru activitati desfasurate
n grupa I si II de munca pna la data de 1 aprilie 2001.
n conditiile n care beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate
partiale, avnd plata pensiei suspendata, contribuie o anumita perioada la sistemul public de
pensii, stagiul de cotizare realizat n aceasta perioada va putea fi valorificat numai la
stabilirea pensiei pentru limita de vrsta. Pentru asiguratii care au desfasurat activitati n
conditii deosebite si/sau speciale de munca si care solicita pensie anticipata partiala,
diminuarea prevazuta nu se aplica pentru numarul de luni cu care s-a redus vrsta standard
de pensionare datorita conditiilor respective.
Aceeasi reglementare se aplica si n situatia persoanelor care beneficiaza de reducerea
vrstelor standard de pensionare pentru activitati desfasurate in grupa I sau II de munca si
Legii nr. 128/1997 si care solicita pensia anticipata partiala.
La mplinirea vrstei standard de pensionare prevazute sau, dupa caz, la mplinirea
vrstei standard reduse, beneficiarul unei pensii anticipate ori al unei pensii anticipate
partiale poate solicita trecerea la pensia pentru limita de vrsta.La trecerea la pensie pentru
limita de vrsta, pensia anticipata se recalculeaza, prin adaugarea perioadelor asimilate si a
eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada n care plata pensiei anticipate a fost
suspendata.
La trecerea la pensie pentru limita de vrsta, pensia anticipata partiala se recalculeaza,
prin eliminarea diminuarii aplicate asupra cuantumului pensiei, precum si prin adaugarea

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate n perioada n care plata

pensiei anticipate partiale a fost suspendata.

4.2 Calculul pensiei de invaliditate

ncadrarea sau nencadrarea ntr-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de
medicul expert al asigurarilor sociale. Propunerea pentru ncadrarea n grad de invaliditate se
face de catre medicul specialist care asigura asistenta medicala. Stagiul de cotizare
necesar pentru deschiderea dreptului la pensia de invaliditate se raporteaza la vrsta avuta la
data expertizarii medicale.
n situatiile prevazute la din lege pensia de invaliditate se acorda indiferent de stagiul
de cotizare realizat de asigurat in cazul n care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident
de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplazii, SIDA precum si n situatia n
care invaliditatea s-a ivit n timpul si din cauza ndeplinirii obligatiilor militare, asiguratul
poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.
La stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential, determinat ca
diferenta ntre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat efectiv pna la data
ncadrarii ntr-un grad de invaliditate.
n cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar,
stagiul potential se determina ca diferenta ntre stagiul complet de cotizare si stagiul de
cotizare necesar.
Stagiul potential rezultat conform celor de mai sus nu poate fi mai mare dect stagiul
de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii pna la
mplinirea vrstei standard de pensionare prevazuta, vrsta la care, n conditiile prezentei
legi, poate solicita o pensie pentru limita de vrsta.
Pentru stagiul potential, acordat asiguratilor n drept sa obtina o pensie de invaliditate,
punctajul anual al asiguratului este de:
- 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;
- 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;
- 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.
n vederea deschiderii dreptului la pensie de invaliditate stagiul complet de cotizare cuprinde
si sporul acordat n baza legislatiei anterioare pentru activitati desfasurate n grupa I si II de
munca pna la data de 1 aprilie 2001.

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

Stagiul potential acordat asiguratilor care au realizat un stagiu de cotizare n conditii de

handicap preexistent calitatii de asigurat se determina ca diferenta ntre stagiile de cotizare
necesare pentru fiecare tip de handicap din lege si stagiile de cotizare realizate efectiv, astfel:
- o treime din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap grav si pentru nevazatori;
- doua treimi din stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap accentuat;
- stagiul complet de cotizare pentru cei cu handicap mediu.
Stagiul potential se determina n ani, luni si zile. n cazul ncadrarii n alt grad de
invaliditate pensia de invaliditate se stabileste cu respectarea conditiilor existente la data
deciziei initiale, n cuantumul aferent noului grad, conform prevederilor legii.
Pensionarii de invaliditate ncadrati n gradul I de invaliditate au dreptul, n afara
pensiei, la o indemnizatie pentru nsotitor, n cuantum fix. Cuantumul indemnizatiei pentru
nsotitor se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai
mic dect salariul de baza minim brut pe tara. n timpul executiei bugetare cuantumul
indemnizatiei pentru nsotitor se reactualizeaza prin hotarre a Guvernului.
Suma fixa pentru ngrijire, acordata n baza legislatiei anterioare, devine la data de 1
aprilie 2001 indemnizatie pentru nsotitor n ntelesul prezentei legi.
Beneficiarii pensiei de invaliditate, la mplinirea vrstei standard prevazute , devin
pensionari pentru limita de vrsta, putnd opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii. n
aceasta situatie indemnizatia de nsotitor se mentine indiferent de pensia pentru care se
opteaza. Persoanele care au mplinit vrsta standard de pensionare nu mai pot solicita
nscrierea la pensia de invaliditate.

4. Concluzii
Asemanari si deosebiri ntre sistemul public de pensii i sistemul privat de pensii
ntregul sistem de pensii din Romnia este alctuit, potrivit legislaiei n vigoare din trei
tipuri de pensii (piloni) i anume pilonul I (pensia de stat), pilonul II (pensia privat obligatorie) i
pilonul III . Prin urmare n Romnia se poate vorbi despre un sistem public de pensii i despre un
sistem privat de pensii. ntre cele dou sisteme de pensii pot fi identificate att asemnri ct i
diferenieri. Ca i asemnari poate fi menionate :

Ambele sisteme de pensii ,att cel public ct i cel privat sunt componente ale
asigurarilor sociale
Ambele sisteme au la baza contribuiile participanilor la fondul de pensii

ntre cele dou sisteme de pensii exist ns multiple deosebiri,cum ar fi:

Sitemul public de pensii folosete contribuiile pltite de salariai pentru plata

pensiilor curente,fr a investii banii respectivi,fcnd o simpl redistribuie,pe

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

cnd contribuiile pltite ctre fondurile private de pensii sunt investite n

instrumente financiare aductoare de profit financiar
n cazul sistemului public de pensii,exist riscul de a nu primi niciodat pensia
pentru care ai pltit contribuii,deoarece n caz de deces aceasta nu se transmite
motenitorilor aa cum se ntmpl cu contribuiile pltite la fondul privat de
pensii
Spre deosebite de asigurarea la fondul privat de pensii, asigurarea n sistemul
public de pensii ofer asiguratului dreptul de a primi una dintre categoriile de
pensii stabilite n condiiile legii, de a beneficia de ajutoare i indemnizaii,de
prestaii pentru prevenirea imbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc.
n cazul sistemului privat de pensii statul nu ofer garanii,spre deosebire de
sistemele publice de pensii care sunt programe de securitate social administrate
i garantate de ctre stat.
Sistemul privat de pensii acord un drept de opiune contribuabililor 1, n sensul c
acestia pot s i aleag furnizorul pensiei private, avantaj care nu este oferit i de
sistemul public de pensii care este un sistem unic i impus de lege,nu exist o alt
alternativ ,este obligatoriu ,toate persoanele active se supun reglementrilor
acestui sistem i este generalizat n sensul c nu este adaptat nevoilor personale
ale ceteanului
Cuantumul pensiei cuvenite n sistemul public poate fi diminuat datorit creterii
numrului de pensionari i al diminurii numrului contribuabililor pe cnd aceti
factori nu infleneaz pensia datorat ca urmare a contribuiilor pltite ctre
sistemul privat de pensii
De asemenea modul de calcul al pensiei acordate n sistemul public difer de cel
acordat n sistemul privat
De asemnea cuantumul contribuiei pltite n sistemul public de pensii difer de
cel pltit n sistemul privat
De asemenea spre deosebire de sistemul public, in sistemul privat pot fi asigurate
mai multe categorii de persoane
o alt diferen ntre cele dou sisteme de pensii ar fi aceea c pentru pensiile
private facultative, plata contribuiilor n limita a 200 de euro pe an pentru
angajator i pentru angajat este deductibil din impozitul fiscal global
categoriile de pensii oferite de sistemul public de pensii difer de cele oferite de
sistemul privat. Astfel n sistemul public de pensii se acord urmtoarele categorii
de pensii: pensia pentru categorie de vrst, pensia anticipat ,pensia anticipat
parial, pensia de invaliditate i pensia de urma, categorii de pensii care nu se
regsesc i n sistemul privat de pensii, acesta din urm are dou componente
majore i anume : sistemul pensiilor administrate privat obligatorii i sistemul de
pensii facultative
o alt deosebire const n aceea c fondul de pesii administrate privat nu
beneficiaz de garaniile directe pe care statul le ofer sistemului public de
pensii, pentru sistemul de pensii administrat privat sunt instituite prin lege
anumite ganaii specifice care, n principal constau n creearea unei autoriti

Lect.Univ. Dr. Cornelui Bente

Fodor Calina Ioana

CIG an III , ID

administrative autonome specializate n autorizarea participanilor la acest sistem

i supravegherea prudenial a activitii acestora precum i n excluderea
aplicrii fondurilor de pensii a legislaiei privind falimentul i constituirea unui
fond special de garantare a pensiilor.
Spre deosebire de sitemul privat de pensii , sistemul public de pensii din Romnia
este un sistem de tipul pay as you go, respective contribuiile de la persoanele
active se transform n indemnizaii pentru pensionari
Cele dou sisteme de pensii sunt reglementate prin acte normative diferite

Concluzii
Se poate concluziona spunnd c dei fiecare dintre cele dou sisteme de pensii are specificul
su, ntre ele exista o anumit interdependen, deoarece sistemul privat de pensii a fost
implementat tocmai pentru ca o completare a sistemului public, pentru a soluiona unele dintre
problemele la care sistemul public nu mai putea raspunde. Dei interesele vizate de sistemul public
de pensii sunt mult mai largi, ntre acestea se regsete i scopul principal urmrit de sistemul privat
de pensii i anume acela de a constitui n perioada activ a persoanei o sum de bani consistent i
sigur, care ar putea acoperi uor ocul ieirii din activitatea muncii prestate n prima perioad a
vieii.
n Romnia, problema cu care se confrunt actualul sistem public de pensii este acela c el nu
poate face fa nevoilor reale ale pensionarilor al cror numr este din ce n ce mai mare.Soluia la
aceast problem o constituie fondurile de pensii administrate privat. Administrarea privat va aduce
cu siguran pensii mai mari dect actualul sistem public de pensii,deoarece sistemul de pensii
private urmrete mai nti de toate asigurarea unui trai decent pentru viitorii pensionari. Mai mult
dect att, fondurile de pensii private i pot asuma un rol suplimentar n societate sub forma
contribuiilor aduse la dezvoltarea economiei prin investiii majore o dat cu acumularea unui venit
suficient al activelor n condiiile creterii volumului contribuiilor i a investirii profitabile e
acestora.
Peste ani administrarea privat a contribuiilor de pensii va avea dou avantaje:n primul rnd va
reduce presiunea asupra sistemului public de pensii, iar pentru contribuabili ea va atrage ansa unei
pensii mai mari i mai corecte dect cea pltit astzi de ctre stat care nu are legtur cu
contribuiile fcute n perioada activ.
Bibliografie:
1)Szarka Arpad Asigurri i protecie social, Editura Universitii din Oradea, 2009 - Tema 5,
Tema 6;
2)Legea nr. 411/2004 - privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificrile ulterioare;
3)Legea nr. 3/1977 - privind pensiile de asigurri sociale de stat i asisten social.
4)Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice