INSTRUMENTELE DE CREDIT I MODUL LOR DE UTILIZARE N CADRUL

ACTIVITILOR ECONOMICE

CUPRINS
INTRODUCERE
CAP.I CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE CREDIT
1.1. Dup modul lor de circulatie
1.2. Dup continutul lor
1.3. Dup cum cauza obligaiei este sau nu menionat n nscris
1.4. n raport de numarul de participanti
CAP.II PREZENTAREA SI MODUL DE UTILIZARE A INSTRUMENTELOR DE
CREDIT IN CADRUL ACTIVITATILOR ECONOMICE
2.1. Cambia
2.2. Biletul la ordin
2.3. Cecul
2.4. Conosamentul
2.5. Recipisa de depozit
2.6. Warantul
2.7. Scrisoarea de trsur
2.8. Biletul de banc
2.9. Bonul de tezaur
2.10. Mrcile potale
2.11. Aciunile
2.12. Obligaiunile
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Instrumentele de credit sunt documente negociabile care permit titularilor sa-si exercite,
la scadenta, drepturile de creanta mentionate in cuprinsul lor sau sa transmita aceste drepturi
unor terti. Acestea au rolul de a facilita circulatia comerciala a bunurilor. Astfel instrumentele de
credit servesc atat ca instrumente de credit cat si ca instrumente de plata. Acestea mai indeplinesc
si functia de instrument al transferului de credit, prin circulatia titlului, cu rol de mobilizare a
creditului sau de refinantare a creditorului.
Trasaturile esentiale ce particularizeaza titlurile de credit sunt: caracterul formal, literal,
autonom.
Formalismul. Titlurile de credit se exprima prin inscrisuri care au rolul de a constitui
drepturi. Cu alte cuvinte, nasterea, existenta, circulatia, dar si exerciatarea sau valorificarea
drepturilor patrimoniale pe care le incorporeaza depind de existenta inscrisului ce le contine.
Formalimul titlurilor de credit are rol d protectie a semnatarilor care se angajeaza precum si a
titularilor succesivi ai titlului, care pot verifica cu usurinta regularitatea formala a titlului.
Literalitatea. Existenta dreptului, intinderea si natura acestuia sunt determinate numai si
numai prin mentiunile cuprinse in document. Nu exista posibilitatea ca titlul de credit sa fie
interpretat sau completat cu alte inscrisuri.
Autonomia. Dreptul incorporat in titlul de credit este independent de raportul juridic
fundamental care i-a dat nastere. Astfel fiecare posesor al titlului dobandeste un drept propriu si
autonom, rezultand ca titlul de credit este independent de operatia de credit pe care o constata.
CAP.I CLASIFICAREA INSTRUMETELOR DE CREDIT
1.1. Dupa modul lor de circulatie instrumentele de credit se clasifica in nominative
(actiunile, obligatiunile), la ordin (cambia, biletul la ordin, cecul, recipisa de depozit) si la
purtator.
Titlurile nominative cuprind indicarea nominala a titularului dreptului patrimonial,
urmand ca transmiterea titlului sa se faca numai cu concursul emitentului, care trebuie sa o
mentioneze in registrul sau, dar si in titlu. Transmiterea lor se poate face prin gir si prin cesiune.
Titlurile la ordin sunt acele inscrisuri care cuprind drepturi ce pot fi exercitate numai de o
persoana determinata, adica de primul beneficiar sau de o alta persoana careia i-au fost transmise
aceste drepturi printr-o formalitate numita gir. Dobanditorul exercita drepturile la ordinul
beneficiarului.
Titlurile la purtator sunt acele inscrisuri care indica persoana debitorului fara al mentiona
pe creditor. In consecinta, titularul drepturilor mentionate in inscris este posesorul legitim al
inscrisului. Transmiterea titlurilor la purtator se realizeaza prin simpla remitere materiala a
inscrisurilor.
1.2. Dupa continutul lor, instrumentele de credit se impart in:
Titluri de credit propriu-zise sunt acelea care cuprind obligatia de a achita o suma de bani
determinata sau de a livra o cantitate de bunuri mobile. Unele titluri de credit propriu-zise sunt
perfecte, deoarece intrunesc toate trasaturile juridice ale acestor instrumente de credit. In aceasta
categorie se incadreaza doar cambia si biletul la ordin.

Titlurile reprezentative ale marfurilor sunt acelea care confera titularului un drept real
asupra unei cantitati de marfuri aflate in depozit sau in curs de transport (exemplu: scrisoarea de
trasura, polita de incarcare, recipisa de depozit, warantul, conosamentul).
Titlurile de participare certifica un drept complex si anume calitatea de membru al unei
societati comerciale. , conferind o suma de drepturi patrimoniale(de exemplu:de a obtine
dividende, de a obtine restituirea cotei de participare in cazul dizolvarii) dar si nepatrimoniale,
cum ar fi: dreptul la vot, dreptul de control, deptul de a alege si de a fi ales in organele de
conducere,etc.
1.3. Dupa cum cauza obligatiei este sau nu mentionata in inscris, se clasifica in:
Titlurile cauzale sunt inscrisurile ce mentioneaza cauza obligatiei (actiunile societatilor
comerciale, conosamentele, obligatiunile, titlurile reprezentative).
Titlurile abstracte sunt inscrisurile care incorporeaza obligatia si dreptul colectiv, fara a
mentiona cauza obligatiei.
1.4. In raport de numarul de participanti,instrumentele de credit se impart in:
Titlurile la care participa trei persoane sunt reprezentate prin cambie, in mecanismul
careia sunt implicate tragatorul(emitentul), trasul si beneficiarul.
Titlurile la care participa doua persoane sunt reprezentate prin biletul la ordin, partile
acestuia fiind emitentul si beneficiarul.
CAP.II PREZENTAREA SI MODUL DE UTILIZARE A INSTRUMENTELOR DE
CREDIT IN CADRUL ACTIVITATILOR ECONOMICE
2.1.Cambia
Noiunea de cambie provine din cuvntul italian cambio care nseamn schimb.
Cambia este un titlu de credit sub semnatura privata care pune in legatura in procesul
crearii sale 3 persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Cambia este un inscris prin care o
persoana, denumita tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la
scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia.
Beneficiarul poate fi creditorul insusi (tragatorul) sau o terta parte. Cand cambia este
acceptata de debitor (trasul), ea reprezinta recunoasterea unei datorii catre tragator. Cambia poate
fi vanduta si poate fi transferat dreptul de proprietate prin andosare catre beneficiar. Beneficiarul
are drept de actiune asupra tuturor girantilor daca trasul nu plateste si in acelasi timp are drept de
recurs asupra tragatorului.
Specific cambiei este faptul ca tragatorul (debitor secundar) are obligatia neconditionata
de a plati contravaloarea cambiei daca trasul (debitorul principal) si girantii nu platesc.
Cambia indeplineste in circuitul comercial mai multe functii: de plata, de creditare, de
garantare, de obtinere de fonduri banesti.
Ca mijloc de garantare, operatiunile cu cambia se caracterizeaza printr-un inalt grad de
garantie conferit de mecanismul cambial.
Trasul este obligat sa accepte cambia la prezentare, iar din momentul acceptarii trasul
devine debitorul principal al obligatiei de plata.
Ca instrument de garantare, cambia poate fi avalizata, un tert asumandu-si obligatia de a
plati in locul debitorului daca acesta nu efectueaza plata.

Datorita sigurantei de care se bucura, cambia poate fi utilizata ca instrument de garantare

in cadrul unor tehnici de plata nesigure sau ca mijloc de garantare a indeplinirii unor obligatii
contractuale.
Pentru emiterea cambiei, este necesar existena unui document sau act scris.Documentul
poate fi un nscris sub semntur privat sau un act autentic. nscrisul se redacteaz n limba
aleas de pri, putndu-se utiliza orice mijloace grafice. n mod obinuit, se folosesc formulare
tip.
Cambia, ca instrument de plata si ca titlu de credit, a avut de-a lungul secolelor un rol
deosebit in dezvoltarea si promovarea comertului european si mondial. Astfel, Conventia
Internationala de la Geneva din 1930 a asigurat in interiorul tarilor europene si in relatiile
economice internationale un cadru comun normativ de mare utilitate in extinderea relatiilor
comerciale. Reintroducerea expresa a legislatiei cambiei prin O. G. nr.11 / 4 august 1993 si apoi
prin Legea nr. 83/1994 nu este decat o reconfirmare romaneasca a legislatiei internationale a
cambiei.
Pentru a fi valabila, cambia trebuie sa contina mentiunile obligatorii cuprinse in Legea nr.
58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin modificata prin Legea nr. 83/1994.
Art. 1 din Legea nr. 58/1934 prevede urmtoarele condiii de form:
1.denumirea de cambie menionat n textul titlului i exprimat n limba ntrebuinat
pentru redactare cambia poate fi redactat n limba romn sau n orice alt limb
strin.
2.ordinul necondiionat de a plti o sum determinat trebuie s fie clar,precis i
necondiionat potrivit formulei pltii / vei plti. Ordinul are ca obiect plata efectiv a
unei sume determinate de bani. Determinarea sumei se face prin artarea cuantumului i
felul monedei. Suma de plat se poate indica att n cifre, ct i n litere. n situaia unei
neconcordante ntre indicaii, se va lua n considerare suma nscris n litere. Totui, cnd
suma este precizat de mai multe ori, n cifre sau n litere, va fi valabil obligaia cea mai
uoar.
3.numele i prenumele trasului obligaia trasului de a plti cambia rezult numai prin
operaiunea de acceptare a cambiei. Trasul se desemneaz prin indicarea numelui de
familie sau al firmei. Valorificarea cambiei impune caindividualizarea trasului s fie
complet i exact. Pentru plata sumei pot fiindica i mai muli trai. Indicarea lor se face
cumulativ sau alternativ. Ca tras poate figura i trgtorul. n caz de acceptare a cambiei,
el devine obligat principal.
4.stipularea scadenei trebuie s fie unic i posibil. Numai plata la scaden are efect
liberator pentru debitori. Scadena poate fi determinat prin mai multe modaliti. Cambia
la vedere se pltete la prezentare. Formula de redactare a scadenei are un caracter
facultativ, putndu-se folosi orice expresie echivalent . Cambia la vedere trebuie
prezentat ntr-un an de zile de la data emiterii. Termenul de prezentare poate fi mrit sau
micorat de ctre trgtor i numai redus de girani. n situaia n care cambia nu conine
o scaden, se consider c este fcut la vedere. n cambia cu scaden la un anumit timp
de la vedere, termenul se socotete din momentul acceptrii sau a actului de protest.
Termenul poate fi prevzut n zile, sptmni sau ani. n mprejurarea c acceptarea
cambiei nu este datat , posesorul trebuie s dreseze un protest de nedatare. n absena
protestului, se prezum c acceptarea a fost dat n ultima zi a termenului de prezentare.
La cambia cu scaden a la un anumit timp de la data emisiunii, termenul se indic n titlu.
El se calculeaz ncepnd cu ziua urmtoare datei emisiunii, indicate n cambie. Scadena

la o zi fix se indic printr-o dat precis sau calendaristic. Pentru a fi complet

,indicaia va cuprinde ziua, luna i anul scadenei.
5.menionarea locului unde trebuie facut plata pe faa titlului n colul stng sub
adresa trasului; dac exist mai multe locuri de plat , plata poate fi fcut la oricare
dintre acestea; dac nu este indicat nici un loc se va lua nconsiderare localitatea de lng
numele trasului.
6.numele i prenumele beneficiarului are dreptul de a prezenta cambia la acceptare, la
plat si de a o gira. Beneficiarul poate fi o persoan fizic sau juridic. Pot exista mai
muli beneficiari, care pot fi desemnai cumulativ sau alternativ. n unele situaii, mai ales
cnd exist rezerve asupra acceptrii titlului, ca beneficiar se poate indica nsui
trgtorul. O asemenea cambiecuprinde expresia pltii la ordinul meu sau vei plti ctre
mine nsumi.
7.menionarea datei i a locului emiterii data trebuie s fie unic i se menioneaz de
obicei pe faa titlului n partea de sus prin indicarea urmtoarelor elemente: ziua, luna i
anul. n raport de data emiterii, se calculeaz scadena i se determin capacitatea
tragtorului, iar locul emisiunii indic legea aplicabil condiiilor de form. Locul se
menioneaz lng dat ,iar n cazul n care acest loc nu este stipulat se prezum c este
localitatea scris lng semntura trgtorului. Dac nu este menionat nici o localitate
lng semntura trasului titlul va fi nul.
8.semntura trgtorului trebuie s fie autograf i s cuprind numele i prenumele
trgtorului; este valabil semntura n care prenumele este reprezentat numai prin
iniial. Semntura se exprim pe cale autograf i manuscris . Persoanele care din
diferite motive nu pot semna vor folosi un nscris autentic sau un reprezentant cu procur
special.
9. condiia formei scrise obligaiile cambiale nu rezult dect dintr-un act scris
autentificat sau sub semntur privat.
Nendeplinirea condiiilor de form stipulate n art. 1 din lege are drept efect nulitatea
cambiei. Dei nul ca titlu de credit, nscrisul poate da natere la alte efecte juridice. Ele
vor fi reglementate de normele dreptului comun.
2.2.Biletul la ordin
Este un instrument de transfer credit, prin care o persoana numita emitent, se obliga sa
plateasca la o anumita data, o anumita suma de bani fixata, care este datorata unei persoane
numita beneficiar. Elementele obligatorii pe care biletul la ordin trebuie sa le contina sunt:
denumirea de bilet la ordin; promisiunea expresa si neconditionata a emitentului de a plati o
anumita suma de bani; scadenta platii; locul unde se va efectua plata; locul si data emiterii
biletului la ordin; semnatura emitentului. In cazul in care lipseste una din mentiunile amintite,
biletul la ordin nu este valabil, decat in cazul in care: daca lipseste scadenta, biletul la ordin e
platibil la vedere; daca lipseste locul platii, plata se va efectua la locul unde a fost emis titlul
respectiv; daca lipseste locul emiterii, acesta se considera a fi cel mentionat langa numele
semnatarului. Biletul la ordin indeplineste functia de instrument de plata si de titlu de credit, el
putand fi utilizat pentru garantarea unor tranzactii financiare internationale.
Principalele trasaturi ale biletului la ordin care il deosebesc de cambie sunt urmatoarele:
la biletul de ordin cel care se angajeaza sa plateasca este chier emitentul;
biletul de ordin nu se prezinta la acceptare; nici chiar in cazul biletului la ordin cu
scadenta la un anumit timp de la vedere care trebuie prezentat in termen de 1 an de la emitere,

aceasta prezentare nu are valoare de acceptare a titlului, ci serveste doar la determinarea

momentului exigibilitatii;
in lipsa precizarii in titlu a locului emiterii se subintelege ca acesta este cel mentionat ca
loc de plata(pentru ca emitentul este cel care plateste);
din natura specifica a biletului la ordin rezulta ca din dispozitiile aplicabile cambiei nu
vor fi valabile biletului la ordin cele privind acceptarea si regresul dupa acceptarea partiala.
Este reglemetat de Legea nr. 58/1934 privind cambia si biletul la ordin cu modificarile si
completarile ulterioare.
2.3. Cecul
Cecul este un nscris prin care o persoan d ordin unei bnci, la care are fonduri, s
plteasc o sum de bani unei tere persoane. Conform punctului 4 din Legea 59/34, cecul este
instrument de plat prin care persoana numit trgtor (emitentul cecului) d ordin unui tras
(ntotdeauna, n cazul cecului, acesta este o banc, unde trgtorul are deschis un cont) s
plteasc n favoarea unei tere persoane - beneficiar - o sum de bani de care trgtorul dispune
n momentul respectiv.
Cecul este att instrument de credit ct si instrument de plata. Calitatea sa de instrument
de credit are la baza urmatoarele considerente:
- emiterea cecului precede operatia de acordare a creditului, atunci cand creditul acordat
se utilizeaza ulterior pentru efectuarea unor plati pe baza de cec;
- cecul se foloseste n procesul de rambursare a creditului, deci serveste unei operatii
propriu-zisa de creditare;
- cecul a aparut si s-a dezvoltat odata cu aparitia si dezvoltarea sistemului bancar,
indeosebi cu aparitia si dezvoltarea bacnotei;
- cecul nlocuieste bacnota indeplinind functiile monetare ale acesteia de mijloc de
circulatie si de plata.
Partile implicate n emiterea unui cec sunt:
- tragatorul, este persoana care emite cecul.Aceasta, n baza unui disponibil constituit n
prealabil la o banca, da ordin neconditionat acesteia, aflata n pozitia de tras, sa plateasca la
prezentare o suma determinata de bani, unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat n pozitia
de beneficiar.Tragatorul este cel care dispune plata si poate fi un cumparator, beneficiar al unei
prestatii sau debitor intr-o cauza data si care prin emiterea cecului se achita de obligatia de plata.
Pentru ca tragatorul sa poata emite cecuri,banca i elibereaza acestuia(clientul sau),
formulare de cecuri n alb,daca acesta detine un disponibil corespunzator n cont si exista rulaje
n mod frecvent. Posesorul carnetului de cecuri,completeaza formularul, l semneaza si l preda
beneficiarului care la randul sau il va prezenta bancii sale pentru ncasare.
- trasul, este persoana care efectueaza plata din dispozitia tragatorului. In ipoteza de tras
nu poate aparea decat o banca sau o institutie de credit, de unde provine si denumirea de banca
trasa;
- beneficiarul, este persoana fizica sau juridica n favoarea careia se face plata, urmare a
faptului ca a avut calitatea de vnzator de marfuri, prestator de servicii sau creditor pentru
tragator.Exista si situatii n care beneficiar este chiar emitentul (tragatorul) cecului.
Cecul, n calitatea sa de titlu de credit, prezinta o serie de trasaturi cu ajutorul carora se
individualizeaza n ansamblul titlurilor de credit:
spre deosebire de cambie, cecul este un titlu de credit cu trei calitati:formal,
deoarece legiuitorul i-a stabilit o anumita forma (este tiparit, este confectionat din
hrtie speciala); complet, adica cuprinde toate elementele necesare valorificarii

drepturilor ce decurg din el, drepturi ce nu sunt subordonate vreunei

contraprestatii; abstract, n sensul ca nu cuprinde cauza sa, adica nu cuprinde
faptul juridic din care se naste obligatia;
cecul nu poate fi emis dect asupra unei societati bancare, dar exista cazuri n care
cecul este tras si platibil n strainatate, acesta fiind valabil, chiar daca trasul nu
este o societate bancara;
cecul nu poate fi emis numai daca tragatorul are disponibilitati n contul sau;
n cazul cecului nu apar operatiile de acceptare de catre tras, ci cel mult
certificarea facuta de banca cum ca tragatorul are disponibilitati n cont;
cecul este platibil la vedere cu conditia ca plata sa fie facuta intr-un termen expres
prevazut de lege.
Problematica cecului n Romnia a fost reglementata, n conditiile economiei de plati n
anul 1934, odata cu reglementarea cambiei si biletului de ordin.
Modificrile legii asupra cecului, nr. 59/1934, se concentreaz pe urmtoarele aspecte:
- reglementarea asa-numitei trunchieri;
- definirea mai clar a cuprinsului semnturilor de pe cec si eliminarea cecului postdatat;
- alte reglementri pentru facilitarea prezentrii electronice la plat a cecului, adic: stabilirea
unui termen unic de prezentare la plat a cecului, indiferent dac acesta este pltibil n localitatea
n care a fost emis sau nu; eliminarea foii de prelungire (allonge) si a referirilor la verso-ul
cecului.
2.4. Conosamentul (polita de incarcare)
Conosamentul - instrument de credit repretzentativ. Pentru a intelege mai bine aceasta
functie a conosamenului, este necesar sa reailizam caracteristlcile titluiui de credit, imprimat,
semnat transmisibil si negoclabil, care face obiectul tranzactiilor financiare si a carui proprietate
confera drept de asociere sau de creanta.
Caracteristica tuturor instrumentelor de credit sau de valoare consta in faptul ca cel care
le semneaza se obliga fata de cei ce dobindesc docurnentul prin gir (mijloc de transnitere a unui
titlu prin ordinul dat de transmitator emitentuui), andosare (operatiunea prin care se indica pe
verso-uI unui titlu de credit numele persoanei care urmeaza a beneficla de acesta), daca este la
ordin, sau prin simpla predare, daca el este la purtator, obligatie izvorita din cele inscrise in
document, iar nu potrivlt raporturilor juridice existente intre semnatar si primul primitor a1
documentului. Dobnditorul titlului de credit nu se substituie in drepturile ce le avea predecesorul
sau, ci dobindeste drepturile asa cum reies din titlu, ca si cum semnatarul s-a obligat direct catre
el.
Intre diferite instrumente de credit exista anumite diferente. Astfel, cambie (polita) este
un titlu de credit complet, adica continutul sau nu poate fi completat cu alte inscrisuri. Totul
trebuie sa rezulte din cuprinsul acesteia. Sint insa instrumente de credit care pot fi complectate si
cu alte documente la care se face trimitere in cuprinsul lor. Totusi si acestea sunt guvernate de
principiul conform caruia nu se supune altor exceptii dect celor rezultate din nscris (document).
Tot asa se ntmpla si n cazul conosamentelor, care fac trimitere la clauzele din contractul
de navlosire. In aceasta situatie tertul dobnditor al conosamentului stie care-i snt drepturile si ce
exceptii i se pot opune, rezultate din litera conosamentului, sau clauzele la care face trimitere
charter-party-ul, daca acestea snt ngaduite de lege.
Cea de-a doua functie a conosamentului estc aceea de a constitui titlu de credit
reprezentativ, el reprezentnd chiar marfa ce s-a ncarcat si care se transporta. Cel ce are n
posesie un conosament, este considerat ca proprietar al marfurilor. Comandantul detine marfa

incarcata pentru posesorul conosamentului (posesorul legitim al conosamentului), urmnd ca, o

data cu transmiterea conosamentului, acesta sa transmita si proprietatea asupra marfuriior.
Persoana careia i se da amanet (gaj) conosamentul devine prin aceasta creditor al marfii. Deci,
conosamentele snt documente transmisibile, aceasta caracteristica a lor avnd ca efect trecerea
dreptului de proprietate sau de gaj asupra posesorului conosamentului, cu toate consecintele
juridice aferente. Potrivit Regulilor de la Haga, conosamentul, in ccea ce priveste faptul
ncarcarii marfurilor si al descrierii ei, face dovada numai pina la proba contrarie.
Conosamentul se intocmeste in trei exemplare: un exemplar insoteste marfa pe tot
parcursul transportului, unul revine expeditorului marfii, iar al treilea apartine importatorului
pentru introducere lui in banca si efectuarea platii.
2.5. Recipisa de depozit
Recipsia de depozit este un inscris care confera titularului dreptul de proprietate asupra
marfurilor depozitate in magazii specializate(docuri, antrepozite etc.).
2.6.Warantul
Warantul este inscrisul care confera calitatea de titular al unui drept de garantie reala
mobiliara asupra marfurilor depozitate.
Este un document care atesta existenta marfurilor intr-un depozit general (porturi,vami).
El permite transmiterea proprietatii, fiind utilizat pentru obtinerea si garantarea creditului bancar.
Warantul se utilizeaza fie ca efect de comert (cambie) asigurand creditorului, respectiv bancii
garantia asupra marfurilor si posibilitatea rascumpararii creditului acordat, fie se poate mobiliza,
respectiv negocia, respectiv poate fi vandut bancii obtinandu-se pe seama lui un imprumut.
2.7.Scrisoarea de trasura
Scrisoarea de trasura este un document in baza caruia se face transportul de marfuri pe
cale ferata.
Scrisoarea de trasura serveste:pentru insotirea transportului de marfuri de la statia de
predare pana la statia de destinatie; ca dovada pentru predator de prezentare si prelucrare a
marfurilor pentru a fi expediate; ca aviz si adeverinta de primire de catre destinatar, ce se
pastreaza in arhiva statiei de destinatie si ca act de taxare a transportului efectuat si de
inregistrare in evidenta.
2.8. Biletul de banca
Biletul la banca este instrumentul de credit emis si pus in circulatie de banca de emisiune,
care exprima obligatia acesteia de a-l converti la cererea si prezentarea detinatorului. Mai poate
fi definit ca mijloc de plata pus in circulatie sub forma de bancnote, titluri de credit (cambii,
cecuri etc.) emise de catre bancile de emisiune pe baza functiei banilor ca mijloc de plata.
2.9. Bonul de tezaur
Bonul de tezaur este instrumentul de credit emis de stat in vederea atragerii unor resurse
suplimentare pe termen scurt(pana la 1 an) necesare unor cheltuieli bugetare ce nu suporta
intarziere. Statul se imprumuta, dobandind calitatea de debitor fata de persoanele fizice si
juridice care cumprara bonurile de tezaur.
Bonurile de tezaur se disting prin urmatoarele note de soecificitate: sunt purtatoare de
dobanzi diferentiate in functie de durata imprumuturilor; sunt negociabile, ceea ce le confera un
grad risicat de lichiditate
Emiterea bonurilor de tezaur poate avea loc numai in primele zece luni ale anului
financiar, iar retragerea lor trebuie sa se faca cu incepere din luna decembrie urmand a se finaliza
pina la expirarea anului financiar in curs.

Emiterea bonurilor de tezaur se poate face in doua moduri si anume: prin subscriere
curenta si prin adjudecare la licitatie publica. Aceste moduri de emitere apartin pietei primare a
bonurilor de tezaur. Se practica doua tipuri de licitatie si anume: cu oferta competitiva si cu
oferta necompetitiva. Cea dintai se caracterizeaza prin faptul ca ofertantul cumparator declara
numarul bonurilor pe care doreste sa le achizitioneze la pretul stipulat iar vanzarea la oferta cea
mai ridicata. Cea de a doua ( necompetitiva ) se concretizeaza in cererea de cumparare a unei
cantitati de bonuri de un anumit fel la pretul mediu al tuturor titlurilor oferite spre vanzare in ziua
licitatiei. Bonurile de tezaur au si o piata secundara care este bursa de valori unde ele sunt
negociate mai inaite de implinirea scadentei lor, imprejurare ce le demonstreaza gradul de
lichiditate.
2.10. Marcile postale(timbre postale)
Inainte de aparitia marcii postale, costurile livrarii scrisorilor erau achitate de destinatar.
Realizarea primelor marci postale a revolutionat serviciile postale deoarece functia de baza a
timbrelor o reprezinta plata in avans a unui serviciu postal. De-a lungul timpului, aceasta functie
s-a diversificat, dar se bazeaza pe acelasi principiu.
Marcile postale indeplinesc trei roluri principale: chitanta cu o anumita valoare pentru o
plata in avans a unui serviciu postal, mijloc de celebrare si promovare a patrimoniului national si
piesa de colectie.
2.11.Aciunile
Actiunile sunt titluri reprezentative ale contribuiei asociailor, constituind fraciuni ale
capitalului social, care confer posesorilor calitatea de acionar.
Aceste nscrisuri dau titularului anumite drepturi: dreptul la dividende, dreptul la vot in
adunarea generala, dreptul la restituirea valorii nominale, in caz de lichidare a societatii etc.
Aciunile sunt titluri de credit negociabile, care circula in conditiile legii.
2.12.Obligaiunile
Obligatiunile sunt inscrisuri emise de o societate comerciala in schimbul sumelor de bani
imprumutate, care incorporeaza indatorirea societatii de a rambursa aceste sume si de a plati
dobanzile aferente. Titularii inscrisurilor sunt creditori ai societatii si, in aceasta calitate au
dreptul la restituirea sumei datorate la scadenta si la plata dobanzilor cuvenite.
Sunt instrumente financiare purtatoare de dobanda, emise de guvern, de societati
comerciale pe actiuni sau de alte organizatii si institutii, si vandute investitorilor in scopul
acumularii de capital.
Obligatiunile pot fi comercializate de mai multe ori pe piata secundara inainte de a fi
rascumparate. Ele sunt vandute cu un anumit discont (sau premium) la valoarea lor nominala ce
va fi restituita la scadenta.
Elementele unei obligatiuni sunt:
denumirea de obligatiune (scris cu majuscule);
seria si numarul de emisie ( pentru identificarea obligatiunii la purtator);
locul si data emiterii (importante din punct de vedere juridic in materie de
prescriptie, capacitate juridica a emitentului etc.);
numele si adresa emitentului;
numele si adresa investitorului (in cazul emisiunii de obligatiuni nominative);
valoarea nominala (valoarea investita, care genereaza profit, numit dobanda);
valoarea totala a imprumutului social subscris si varsat (insumarea valorilor
nominale ale tuturor obligatiunilor subscrise si efectiv varsate);

numarul obligatarilor (poate sa fie mai mic decat numarul obligatiunilor deoarece
un obligatar poate sa detina una sau mai multe obligatiuni);
data maturizarii imprumutului (scadenta la care trebuie rambursat imprumutul);
dobanda sau cuponul (profitul cuvenit investitorului);
numele si sediul bancii depozitare (emisiunea este intermediata de o banca de
investitii - banca garant - care este si depozitarul obligatiunilor. Banca garant sau
administratorul garant implica in procesul emisiunii un sindicat de banci);
imprimari speciale (necesare pentru a ingreuna falsificarea);
semnatura emitentului (se cere semnatura olografa, adica scrisa de mana);
n) diverse clauze speciale (clauze referitoare la: indexarea valorii nominale in cazul
obligatiunilor pe termen lung; clauze de retragerea obligatiunilor din circulatie inainte de data
maturizarii in conditii determinate; clauze de convertire a obligatiunilor in actiune etc.).
Obligatiunile sunt emise pe termen lung si sunt producatoare de dobanda, care poate fi
variabila sau fixa. In mod traditional poarta denumirea de cupon.
BIBLIOGRAFIE

www.cpea.ro/cambia.php
www.scribd.com/doc/37550109/Titlurile-de-Credit
www.scribd.com/doc/49722081/63/Cambia
www.scribd.com/doc/55193783/8/Warantul
www.efin.ro/garantii_bancare/cambia/ghid_ce_este_cambia.html
www.euroavocatura.ro/dictionar/1043/Bilet_la_ordin
www.sfin.ro/articol_12428/cecul_cambia_si_biletul_la_ordin_recunoscute_in_forma_ele
ctronica.html
www.facultate.regielive.ro/proiecte/economie/cecul_si_cambia-4372.html
www.scritube.com/economie/comert/CONOSAMENTUL-POLITA-DEINCARCA102131582.php
www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=203
www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=3208
www.e-juridic.manager.ro/dictionar-juridic/bonuri-de-tezaur/571.html