Seminar 6, sem 2, 2015

Seminar nr 6
Gestiune bancara

ASE FABBV, AN 3 Seria A si C Pag 1

Seminar 6: Riscul de rata a dobanzii (II)

Acoperirea extrabilantiera a riscului de rata a dobanzii cu ajutorul instrumentelor financiare derivate
Forward Rate Agreement / Futures pe rata dobanzii / SWAP pe rata dobanzii / Optiuni pe rata dobanzii
Recapitularea unor notiuni de baza:

Contractul forward1, reprezinta un acord intre doua parti, prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv sa vanda o anumita
cantitate din activul de baza (o marfa, un instrument financiar guvernamental, o valuta sau un alt instrument financiar) la un anumit
pret, cu livrarea la o data viitoare, avand toate condiitile convenite in prezent: pret, cantitate, calitate, data reglementarii, obiectul
livrarii si orice alte conditii se impun. Pretul forward este compus din pretul spot si un anumit cost de derulare a contractului (cost of
carry).
Contractul futures reprezinta un acord de a cumpara sau de a vinde o cantitate specificata dintr-un activ denumit activ suport, sau
activ de baza (de exemplu, o marga sau un instrument financiar), la o data viitoare, la un pret predeterminat. Prin acest acord, partile
se obliga sa-si preia reciproc riscul pierderilor potentiale cauzate de evolutia pretului, printr-un transfer zilnic al unui flux de numerar
compensator determinat prin marcare la piata (mark to market. Emisiunea lor este deschisa, nedefinita, continua si variabila ca
marime.
Cand pretul futures este mai mare decat cel spot, se spune ca intre cele doua preturi exista o relatie de tip contango (pretul futures
se tranzactioneaza cu prima fata de spot), daca pretul futures este sub pretul spot, atunci ele se spune ca exista o relatie de tip
backwardation (pretul futures se tranzactioneaza cu discount fata de spot), iar diferenta intre cele doua preturi (futures si spot) se
numeste baza. Pe langa contractele futures pe marfuri, exista si contracte futures pe valute (currency futures), contracte futures
pe rata dobanzii (interest rate futures) si contracte futures pe indici (equity index futures).
Open interest este un indicator important in previziunea evolutiilor bursiere, in special in anumite momente cheie: spre sfarsitul
unui trend major, dupa inregistrarea unei cotatii maxime (cand odata cu scaderea pretului se inregistreaza si scaderea brusca a
open-interest-ului), in timpul range-ului (consolidarilor de pret) sau in timpul momentelor de inversiune (top sau bottom). Exista in
principal cateva situatii ce modifica sau nu nivelul open-interest, astfel2:
daca si cumparatorul si vanzatorul initiaza noi pozitii, Open Interest creste
daca si cumparatorul si vanzatorul isi lichideaza vechile pozitii, Open Interest scade
daca doar unul dintre ei lichideaza, in timp ce altul initiaza o noua pozitie, Open Interest ramane neschimbat.
Principalele diferente intre produsele derivate tranzactionate la bursa si cele tranzactionate OTC, pot fi sintetizate in tabelul urmator3:
Derivative tranzactionate la bursa
Derivative tranzactionate OTC
Produse derivate disponibile: futures, optiuni si
Produse derivate disponibile: futures si optiuni
swap
Produse derivate tranzactionata pe o baza privata
si negociate individual
Produse derivate tranzactionate intr-un ring
competitiv, prin strigare directa
Nu exista specificatii standard desi intrumentele
Specificatii contractuale standardizate si publicate
cele mai simple sunt curent intalnite (instrumente
tip plain vanilla)
Preturile sunt transparente si usor accesibile

Preturile nu sunt foarte vizibile

Jucatorii de pe piata nu se cunosc intre ei
Jucatorii de pe piata trebuie sa se cunoasca intre
Orele de tranzactionare sunt publicate, iar regulile
ei
bursei trebuiesc respectate.
Piete 24/24h, 5 zile din 7, care sunt mai putin bine
Existenta unor case de clearing
reglementate
Pozitiile se pot inchide si tranzactiona cu usurinta
Pozitiile nu se pot inchide sau transfera cu usurinta
Sunt putin contractele finalizate prin expirare sau
Majoritatea contractelor se finalizeaza prin
livrare fizica
expirare sau prin livrare fizica
Contractele pot fi tranzactionare de investitori
Utilizate de regula de marile corporatii, banci,
particulari.
Tipuri de operatiuni
Operatiunile de acoperire Hedging
o dac se dorete acoperirea mpotriva creterii ratei dobnzii se cumpr contracte FRA
o dac se dorete acoperirea mpotriva scderii ratei dobnzii se vnd contracte FRA
Baroga, C., Boboc, St., Popescu, V. Dictionar Englez Roman, Piata de capital, Termenii Esentiali, Editura Hrema, Bucuresti, 2003.
Sursa: http://bursier.ro/dea10/2009/02/18/volumul-si-open-interest/
3 Reuters Introducere in studiul pietelor de obligatiuni, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Economica 2001. Pg 178
1
2

GESTIUNE BANCARA

Pag 2

dac se dorete acoperirea mpotriva creterii ratei dobnzii se vnd contracte futures;
dac se dorete acoperirea mpotriva scderii ratei dobnzii se cumpr contracte futures;
activele cu rat variabil se transform n active cu rat fix prin vnzare de swap, iar activele cu rat fix se pot
transforma n active cu n active cu rat variabil prin cumprare de swap;
o datoriile cu rat variabil se pot transforma n active cu rat fix prin cumprare de swap, iar datoriile cu rat fix se pot
transforma n datorii cu rat variabil prin vnzare de swap.
Operatiuni speculative
o dac se anticipeaz creterea ratelor dobnzii se cumpr contractul FRA;
o dac se anticipeaz scderea ratelor dobnzii se vinde contractul FRA
o dac se anticipeaz creterea ratelor dobnzii se vnd contracte futures;
o dac se anticipeaz scderea ratelor dobnzii se cumpr contracte futures.
o dac se anticipeaz creterea ratelor dobnzii se cumpr contractul swap;
o dac se anticipeaz scderea ratelor dobnzii se vinde contractul swap.
o
Operatiuni de arbitraj
o ntre diferenele de preuri pentru FRA, futures pe rata dobnzii i ratele forward.
o
o
o

Utilitatea, limitele si riscurilor produselor financiare derivate

Chiar daca menirea lor este sa redistribuie riscurile pietei, utilizarea instrumentelor financiare derivate intr-un mod necorespunzator, poate fi
un factor de instabilitate atat la nivel individual cati si la nivel sistemic. In mod paradoxal, instrumentele derivate, in anumite circumstante pot
accelera volatilitatea, datorita speculatiilor intensive practicate de unii jucatori din paita. Speculatia pura este inlesnita pe piata produselor
derivate si datorita efectului ridicat de levier pe care le caracterizeaza. Dupa cum profiturile se pot multiplica intr-un ritm spectaculos, la fel si
pierderile. Perturbatiile si volatilitatea excesiva a activelui suport pot duce la riscuri sau variatii brutale ale randamentelor in portofoliile celor ce
le tranzactioneaza. Trei mari factori pot genera sau creste aceste riscuri: lipsa transparentei din punct de vedere informational, lipsa educatiei
actorilor din piata financiara cu privire la utilizarea acestora, si folosirea inadecvata a acestor instrumente datorita masurarii incorecte a
riscurilor.
Forward Rate Agreement reprezinta o intelegeree intre doua parti, prin care se fixeaza rata dobanzii ce urmeaza a se aplica unui imprumut
(principalul) sau al unui depozit ce incepe si se termina la o date viitoare bine determinate.FRA-urile sunt cotate prin preturi pereche (cotatii
bid-offer) si sunt cotati in termeni standard. De pilda FRA 1X4 inseamna un contract ce incepe de-acum intr-o luna si se termina de-acum in
patru luni. FRA nu presupune un schimb de principal, decat diferenta neta intre dobanda FRA si dobanda pietei la momentul expirarii
contractului FRA. Cand se cumpara un FRA, este stabilitat o rata a dobanzii pentru un credit iar cand se vinde, se stabileste o rata a dobanzii
pentru un depozit.Contractele FRA sunt instrumente extrabilaniere, negociate pe piaa over-the-counter (OTC).
Elementele unui contract FRA sunt:
1) Valoarea noional (VN) suma ipotetic de bani care este mprumutat sau dat cu mprumut ntr-un FRA este utilizat pentru a
calcula sumele ce trebuie decontate n cadrul contractului;
2)

Rata FRA ( rFRA ) rata fix a dobnzii din contractul FRA;

3)

Rata de referin ( rref ) rata variabil a dobnzii, de regul LIBOR, EURIBOR sau ROBOR.

4)

Data decontrii momentul n care ncepe mprumutul ipotetic din FRA i este i data la care se pltete/primete diferena dintre
rata variabil i rata FRA. De ex., pentru un FRA 2v5, data decontrii este peste 2 luni;
Data maturitii data la care mprumutul ipotetic ajunge la maturitate. Pentru un FRA 2v5, data maturitii este peste 5 luni.
Data fixingului data la care se determin valoarea ratei de referin 2 zile nainte de data decontrii.
Cumprtorul (cel care este long pe un contract FRA) este debitorul sau mprumutatul, cel care este de acord ca la data decontrii
s plteasc rata fix a dobnzii i s primeasc rata variabil a dobnzii.
Vnztorul (cel care este short pe un contract FRA) este creditorul sau mprumuttorul, cel care este de acord ca la data
decontrii s plteasc rata dobnzii variabil i s primeasc rata dobnzii fix.

5)
6)
7)
8)

La data decontrii se stabilesc sumele ce trebuie pltite/primite de cumprtor, respectiv de vnztor.

-

dac rref rFRA , atunci cumprtorul primete de la vnztor diferena dintre cele dou rate de dobnd aplicate valorii noionale;

dac rref rFRA , atunci cumprtorul pltete vnztorului diferena.

Seminar 6, sem 2, 2015 Riscuri bancare Riscul de rata a dobanzii (II)

ASE FABBV, AN 3 Pag 3

Contracte futures pe rata dobnzii au ca suport un activ ce depinde de o rat a dobnzii i pot fi grupate n dou tipuri principale:
a) futures pe rata dobnzii pe termen scurt (money market futures) suportul acestor contracte este un depozit pe piaa monetar (cel mai
adesea un depozit Eurodolar) ntr-o sum standard i pe un termen specificat (de regul un depozit pe trei luni sau o lun) sau o cantitate
standard dintr-un instrument al pieei monetare.
b) futures pe rata dobnzii pe termen lung (capital market futures) suportul acestor contracte este reprezentat de obligaiuni.
Cumprtorul/vnztorul de capital market futures este obligat s cumpere/vnd obligaiunea suport la o dat prestabilit i la un pre fixat.
Cotaia futures este un index egal cu 100-rata dobnzii corespunztoare activului suport. Deci preurile futures mai mici reflect rate ale
dobnzii mai mari.
Contracte Swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swaps IRSs)
Un swap pe rata dobanzii (IRS Interest Rate Swap) reprezinta o intelegere intre doua parti, prin care o parte este de acord sa plateasca
celeilalte o rata variabila a dobanzii (care depinde de nivelul ratelor dobanzii de pe piata), iar cealalta este de acord sa plateasca primei parti o
rata fixa a dobanzii. Fiecare plata a dobanzii se calculeaza in functie de aceeasi suma fixa de bani care este denumita suma valoarea
imprumutului suport (notional principal/ amount) al contractului swap. Aceasta este folosita doar la efectuarea calculelor, nici o astfel de suma
nu este platita de una din parti, celeilalte. Fiecare parte datoreaza celeilalte o anumita suma de bani, asa incat, pentru a regla conturile, partea
care datoreaza suma mai mare plateste celeilalte doar diferenta. Acesta este motivul pentru care uneori, IRSs sunt denumite si contracte
pentru diferenta (CFD Contracts for Difference).
Nici un imprumut sau depozit de baza nu este afectat de swap, deoarece swap-ul este o tranzactie separata. Cel mai simplu tip de IRS, este
cunoscut sub denumirea de swap plain vanilla si implica plati de dobanzi fixe pentru plati de dobanzi flotante (fixed for floating). Swap-urile
floating floating mai sunt cunoscute si sub denumirea de basis swaps sau diff swaps.
Participantii pe pietele swap pot fi:
Institutii supranationale, ca de exemplu, Banca Mondiala, BERD, BRI, BCE
Institutii guvernamentale sau apartindn sectorului public
Firme transnationale
Societati comerciale de talei mica, medie si mare
Banci, in calitate de intermediari pentru clientii lor, dar si in calitate de contrapartide in tranzactiile in care isi utilizeaza capitalurile
proprii (proprietary trading). Bancile pot fi totodata si formatori de piata in cadrul pietelor swap (market-maker). Aceasta calitate
presupune cotarea regulata a dobanzilor pentru clientela interesata.
Organizatii profesionale care emit documentatii standard privind la tranzactionarea acestor instrumente, cum ar fi: British Bankers
Association (BBA) si International Swap and Derivatives Association (ISDA).
Avantajele utilizarii instrumentelor financiare de tip swap:
Reducerea costurilor de finantare swapurile ofera posibilitatea unui acces mai usor imprumuturi denominate intr-o valuta si pe
anumite piete care in mod normal sunt mai putin accesibile. Barierele de intrare pe unele piete de imprumut sau valutare, precum
si tratamentele diferentiate pe categorii de operatori, pot sa determine un swap, pentru a profita de cele mai bune cai de acces pe
respecitvele piete si /sau de cele mai bune tratamente fiscale. 4
Flexibilitate exista o multitudine de posibilitati in care un contract swap poate fi perfectat, astfel incat sa convina ambelor parti.
Tranzactie unica dat fiind faptul ca printr-o singura tranzactie, se pot realiza o serie de fluxuri financiare, se poate economisi timp
si bani
Asigurare datorita schimburilor reciproce de riscuri intre partile implicate, swapul prezinta o forma de asigurare a riscurilor de piata.
Termenii unui contract swap:

Data efectiva - data de la care incep sa se calculeze dobanzile pentru ambele parti
Data incheierii data scadentei sfarsitul contractului
Principalul pe baza acestei sume sunt calculate dobanzile de catre ambele parti
Rata fixa platitor / primitor.
Baza ratei de dobanzi (include informatii privind rata dobanzii de referinta aplicata, perioadele si termenele de plata, convetia
aplicabila pentru numararea zilelor
Spezele si eventualele costuri suplimentare, comisioane de derulare a swap-urilor.

Stancu, I. Finante, , Ed a III a, Editura Economica 2002 Pg 507

GESTIUNE BANCARA

Pag 4

Swap-urile sunt cotate de catre formatori de piata (market-makers) sub forma de cotatii Bid si cotatii Ask. Diferenta dintre bid si ask este
cunoscuta sub denumirea de spread (swap spread). De exemplu, in cazul in care un formator de piata afiseaza o cotatie de genul 55/60 over,
pentru un swap pe certificate de tezaur la 5 ani ce ofera un randament de 4.00% pe an, inseamna ca respectivul formator de piata plateste fix
la o rata a dobanzii de 4,55% si incaseaza 4.60% pentru un swap similar pentru 5 ani.
La incheierea unui swap pe rata dobanzii, valoarea neta a acestuia este zero. Exista mai multe modalitati in care se pot calcula platile de
dobanzi: in cazul unei rate fixe, cotatia cu rata poate fi sub forma unui nivel absolut, spread peste sau in functie de un instrument de tezaur,
respectiv in cazul unei rate flotante, cotatia cu rata poate depinde
de un instrument etalon ce poate fi orice rata
LIBOR/EURIBOR/PIBOR,BUBOR/SIBOR, etc, sau o rata preferentiala, un certificat de depozit/T-bill, etc. In privinta graficului de plati in cazul
ratei fixe, poate fi trimestrial, semianual sau anual, iar in cazul unei rate flotante, graficul de plati poate lua forma unui grafic periodic sau
neregulat. In privinta bazei, ea poate fi euroobligatiune, T-bond, sau lua forma unui instrument de piata monetara iar in cazul ratei flotante,
baza poate fi o obligatiune, sau un instrument pe piata monetara. Baza de contare (numarare) a zilelor este Actual / 360 sau Actual / 365 in
functie de moneda utilizata.
Spread-urile de swap sunt influentate de bonitatea contrapartidei si de ratele dobanzii, astfel: daca pe piata se manifesta asteptarea ca ratele
dobanzii sa scada, multi investitori care platesc rate fixe, vor dori initieze swapuri cu plati flotante si sa primeasca plati fixe. In acest caz,
spreadurile se ingusteaza. Invers, cand pe piata se manifesta asteptarea cresterii ratelor dobanzilor, atunci cei care au imprumuturi cu rate
variabile, vor dori sa initieze swapuri, in care ei sa faca fluxuri de plati fixe, contra incasarii de fluxuri variabile. Dat fiind faptul ca cei care vor
dori sa primeasca plati fixe contra platilor variabile se imputineaza, spread-urile se largesc. Schimbul de obligatii de plata se numeste swap
pasiv, iar schimbul de venituri din investitii swap activ. Daca la inceputul unui swap, produsul derivat nu are nici o valoare, odata cu trecerea
timpului si modificarea conditiilor pe piata (in speta cresterea/descresterea ratelor dobanzilor), produsul derivat capata valoare. Capata o
valoare pozitiva sub forma unui castig / profit (va fi considerat un activ) pentru partea care a intuit corect si o valoarea negativa sub forma unei
pierderi (va fi considerat un pasiv), pentru partea care nu a intuit corect evolutia ratelor dobanzilor pe piata. De pilda, in cazul in care rata
dobanzii la LIBOR urca, atunci o parte va castiga bani pe seama celeilalte (contrapartidei lui), deoarece primul plateste o rata fixa si primeste
o rata variabila (care tocmai a crescut), iar contrapartida pierzatoare, primeste un flux de bani fix si plateste un alt flux variabil, cu dobanda
proaspat majorata. Astfel primul castiga pe pierderea celuilalt chiar daca inainte de majorarea dobanzii LIBOR, nici unul cu castiga nimic. Abia
dupa ce conditiile de pe piata financiara (marirea dobanzii) s-a schimbat, abia atunci un produs derivat de tip swap capata valoare. Pentru
primul, o valoare pozitiva (un venit, deci un activ, o creanta de incasat), iar pentru celalalt o valoare pozitiva (un pasiv, o datorie de plata).
Exista mai multe tipuri de contracte swap pe rata dobanzii:
1.

Swap fix-contra-variabil, aceeai valut (plain vanilla swap) cumprtorul de swap se angajeaz sa plteasc o rat fix de
dobnd, iar vnztorul de angajeaz s plteasc o rat variabil de dobnd (de obicei raportat la o rat a dobnzii de referin).
Ambele fluxuri de numerar sunt denominate n aceeai valut. Acesta este cel mai cunoscut tip de swap.

2.

Swap fix-contra-variabil, valute diferite asemanator cu primul tip prezentat mai sus, dar fluxurile de numerar sunt denominate n
valute diferite.

3.

Swap variabil-contra-variabil, aceeai valut cumprtorul se angajeaz s plteasc o rat variabil de dobnd raportat la o
anumit rat de referin, iar vnztorul se angajeaz s plteasc o rat variabil de dobnd ancorat la o alt rat de referin.
Ambele fluxuri de numerar se pltesc n aceeai valut, iar cele dou rate de referin se refer la aceeai valut, dar se formeaz
pe piee diferite.

4.

Swap variabil-contra-variabil, valute diferite la fel ca la precendentul dar valoarea noional este exprimat n valute diferite, iar
ratele variabile se refer la valute diferite.

5.

Swap fix-contra-fix, valute diferite cumprtorul se angajeaz s plteasc o rat fix de dobnd cu valoare noional ntr-o
anumit valut, n timp ce vnztorul se angajeaz s plteasc o rat fix de dobnd cu valoare noional o alt valut.

Aplicatia 1
Sunteti trezorierul unei companii farmaceutice si doriti sa va protejati compania de o eventuala crestere a ratelor dobanzii in cazul unui credit
deja contractat la o alta banca (cu o rata a dobanzii variabile EURIBOR + 0.75 puncte). In acest sens, ati contactat o banca care va poate oferi
protectia printr-un aranjament pe rata dobanzii (FRA) pe 6 luni (180 zile), cu rata contractuala de 4.44% p.a. la suma de 8.000.000 EUR. In
ipoteza ca la data reglementarii (fixing date) contractului FRA, EURIBOR-ul ar fi 5.55%, care va fi valoarea contractuala a FRA-ului? Datorati
sau veti avea de primit o suma de bani din partea bancii care va este contrapartida? Dar in ipoteza in care EURIBOR ar fi 3.33%?

Rezolvare:

Seminar 6, sem 2, 2015 Riscuri bancare Riscul de rata a dobanzii (II)

ASE FABBV, AN 3 Pag 5

Varianta A: EURIBOR = 5.55% p.a.

Valoarea contractual a unui FRA = principal x (

(
(

Valoarea contractual a unui FRA = 8.000.000 x (

) (
(

))
)
)
)

) (
(

))

= 8.000.000 x

= - 43.201,18 EUR

Rezultatul fiind negativ, inseamna ca trezorierul corporatiei va incasa de la banca suma de 43.201,18 EUR
Varianta B: EURIBOR = 3.33% p.a.
Valoarea contractual a unui FRA = principal x (

Valoarea contractual a unui FRA = 8.000.000 x (

) (
(

)
)
)

) (
(

))

))

= 8.000.000 x

= 43.672,85 EUR

Rezultatul fiind pozitiv, inseamna ca trezorierul corporatiei datoreaza suma de 43.672,85 EUR bancii sale care ii este contrapartida

Aplicatia 2
Se consider un contract FRA 3v9 tranzacionat pe data de 12 martie n urmtoarele condiii: valoarea noional 10 mil USD, rata FRA 3,5%,
rata de referin LIBOR6M. S se analizeze situaia n care rata dobnzii LIBOR6M la data fixing-ului este 3,7% i situaia n care aceasta
este 3,1%. S se precizeze care este data decontrii, data maturitii i data fixingului.
Rezolvare:
Data decontrii este 3 luni dup ncheierea contractului adic 12 iunie. Data maturitii este 9 luni dup ncheierea contractului adic 12
decembrie. n ceea ce privete data fixingului, aceasta este 2 zile naninte de decontare adic 10 iunie.
-

dac LIBOR6M=3,7% rFRA

(
(

)
)

dac LIBOR6M=3,1 rFRA

(
(

)
)

3,5%

3,5%

atunci cumprtorul primete de la vnztor diferena

= 9.979,011459 USD

atunci cumprtorul pltete vnztorului diferena

= -20.017,88483 USD

Aplicatia 3
Un investitor a cumprat 500 de contracte futures cu suport un depozit pe 3 luni cu valoarea noional de 1 mil USD la un pre de 96,5%. n
ultima zi de tranzacionare rata dobnzii aferent depozitului este 3,35%. Ce sum va fi decontat?
Cotaia de la scaden este egal cu 100%-3,35%=96,65%. Investitorul a achiziionat contractele la 96,5% i le-a vndut la 96,65% deci
ncaseaz:
Rezolvare:
500ctr 1000000USD / ctr (96,65% 96,5%)

90
187500USD
360

Aplicatia 4
Pentru a-i acoperi cheltuielile curente, compania Best mprumut ocazional USD pe termen scurt la o rat a dobnzii legat de LIBOR.
Pentru a facilita planificarea fluxurilor de numerar, compania utilizeaz FRA pentru a fixa rata dobnzii la care se va mprumuta, imediat ce s-a
stabilit necesitatea unui mprumut.
Pe 15 aprilie, compania Best stabilete c va mprumuta 40 milioane USD pe 20 August. mprumutul va fi rambursat pe 16 februarie, iar rata
dobnzii va fi LIBOR+200 bp. Deoarece compania Best anticipeaz creterea ratei dobnzii pn pe 20 august, decide s i acopere riscul
cumprnd un FRA. Acest contract FRA i va permite s primesc diferena dintre LIBOR din data de 20 august i rata FRA cotat de dealer
pe data de 15 aprilie. Rata cotat de dealer-ul de FRA este 5,25%, iar rata de referin din contract este LIBOR6M.
Calculati rezultatul FRA in cazul in care LIBOR6M pe 20 august va fi de 6%? Dar daca va fi 2% sau 10%? Pentru toate aceste cazuri calculati
suma imprumutata, suma rambursata si rata efectiva a imprumutului.
Rezolvare:
S presupunem c pe 20 august, LIBOR6M este 6%. Cumprnd contractul FRA, compania Best s-a angajat s plteasc rata FRA (5,25%)
i s primeasc rata variabil (6%), deci va primi din cotractul FRA:

GESTIUNE BANCARA

Pag 6

(
(

(
(

)
(

n consecin, va trebui s mai mprumute doar 40.000.000-145.631,068=39.854.368,93 USD la o rat a dobnzii de

LIBOR6M+200bp=0,06+0,02=0,08, adic 8%.
Sau 40.643.564,3564 USD la o rata de 4% (2%+2%)
Sau 39.095.238,1 USD la o rata de 12% (10% + 2%)
Pe data de 16 februarie compania Best ramburseaz mprumutul pltind :
(
Adica un cost efectiv (rata) de: (

)(

))

) = 7,2427% (rata efectiva a utilizarii strategiei)

Efectul net este urmtorul: Best primete 40 mil pe 20 august i ramburseaz 41.448.544 pe 16 februarie la o rat a dobnzii de 7,24%.
Aceast rat a fost de fapt blocat pe 15 aprilie la rata FRA 5,25% plus cei 200 bp pe care Best i pltete peste LIBOR la mprumuturile pe
care le contracteaz.
Mai jos sunt prezentate rezultatele strategiei n cazul n care LIBOR6M pe 20 august este 2%,respectiv 10%.
Pe data de 16 februarie compania Best ramburseaz mprumutul pltind :
(
Adica un cost efectiv (rata) de: (

)(

))

) = 7,28821782% (rata efectiva a utilizarii strategiei)

Pe data de 16 februarie compania Best ramburseaz mprumutul pltind :

(
Adica un cost efectiv (rata) de: (

)(

))

) = 7,2047619% (rata efectiva a utilizarii strategiei)

Aplicatia 5
O banc comercial are nevoie de finanare n valoare de 1.000.000 EUR pe o perioad de 6 luni peste 3 luni. Banca alege s se mprumute
n momentul apariiei nevoii de finanare, dar pentru a-i acoperi poziia ncheie un contract FRA 3v9 la o rat FRA de 5%, valoarea
contractului 1.000.000 EUR, rata variabil LIBOR6M. Stabilii ct a ctigat sau a pierdut din contractul FRA banca comercial dac la data
fixing-ului LIBOR6M este 4,5%, respectiv 5,5%
Rezolvare:
banca cumpr un contract FRA.
Dac LIBOR6M=4,5%, atunci banca comercial pltete 2445.
(

Deoarece:

Dac LIBOR6M=5,5%, atunci banca comercial primete 2433.

(
(

)
)

Aplicatia 6
O banc comercial anticipeaz c va avea un deficit de resurse de 2 mil USD pe 3 luni peste 3 luni i un excedent de resurse de 1 mil USD
pe 3 luni peste 6 luni. Banca alege s se acopere mpotriva riscului de rat a dobnzii prin contracte FRA cu urmtoarele caracteristici: a) FRA

Seminar 6, sem 2, 2015 Riscuri bancare Riscul de rata a dobanzii (II)

ASE FABBV, AN 3 Pag 7

3v6, rata fix 3%, rata variabil LIBOR, b) FRA 6v9, rata fix 3,35%, rata variabil LIBOR. Determinai ct ctig sau pierde banca
comercial dac LIBOR la data fixing-ului este 2,9% peste 3 luni i 3,2% peste 6 luni.
Rezolvare:
banca cumpr un contract FRA 3v6 i vinde un contract FRA 6v9
(
(

)
(
(

)
)

Net: -124,3772 USD

n contractul 3v6, banca pltete rata fix adic 3% i primete rata variabil 2,9%, deci pltete o sum egal cu 496,4 USD.
n contractul 6v9, banca primete rata fix adic 3,35% i pltete rata variabil 3,2%, deci primete 372 USD
Aplicatia 7
O banc comercial ncheie un contract swap din poziia de cumprtor cu un dealer care are afiat cotaia 2,75%-3%. Contractul swap este
incheiat pe 2 ani, rata variabil este EURIBOR6M, decontrile se fac semestrial, iar valoarea noional este egal cu 10 mil EUR. Precizai ce
sume se deconteaz la fiecare scaden, dac EURIBOR6M la cele 4 date de fixing a fost egal cu: 3,25%, 3%, 2,75%, respectiv 2,5%.
Dac banca comercial este cumprtoare de swap, atunci dealer-ul este vnztor de swap la cotaia ask (offer) de 3% - aceasta este rata
fix din swap. Rata variabil este EURIBOR6M.
Rezolvare:
1. Prima scaden dupa 6 luni de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la data fixing-ului
este egal cu 3,25%). Deci banca primete (implicit dealer-ul pltete) o sum egal cu
6
(3, 25% 3%) 10.000.000 12.500 EUR .
12
2. A doua scaden dupa 1 an de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la data fixing-ului
este egal cu 3%). Nu se schimb nici un flux de numerar.
3. A treia scaden dupa 1 an i jumtate de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la data
fixing-ului este egal cu 2,75%). Deci banca pltete (dealer-ul primete) o sum egal cu
6
(3% 2,75%) 10.000.000 12.500 EUR .
12
A patra scaden dupa 2 ani de la ncheierea contractului: banca pltete rata fix (3%) i primete rata variabil (care la data fixing-ului
este egal cu 2,5%). Deci banca pltete (dealer-ul primete) o sum egal cu
6
(3% 2,5%) 10.000.000 25.000 EUR
12
Aplicatia 8
Banca A se finaneaz de la banca X prin mprumuturi la o rat variabil a dobnzii pe termen de 5 ani cu dobnda LIBOR6M+0,15%. Banca
anticipeaz o cretere a ratelor dobnzii n urmtorii ani i dorete transformarea dobnzii variabile n dobnd fix. Acest lucru l poate face
pltind anticipat datoria i contractnd simultan un mprumut la rat fix. Plata anticipat a datoriei cu rat variabil se poate dovedi foarte
costisitoare. O soluie alternativ este acoperirea mpotriva riscului de rat a dobnzii utiliznd un swap cu rata variabil LIBOR6M. Un dealer
de swap i ofer urmtoarele cotaii: 4,25%/4,5%. Ce poziie va lua banca A n contract i ce rat fix va obine?
Rezolvare:Deoarece banca A pltete o rat variabil de dobnd n contractul de mprumut, va alege s primeasc din swap o rat variabil
de dobnd i s plteasc o rat fix, deci va fi cumprtoare de swap. n consecin, dealer-ul de swap va fi vnztor la o rat a dobnzii
de 4,5%.

GESTIUNE BANCARA

Pag 8

4,5%
Banca A

Dealer de swap
LIBOR6M
LIBOR6M+0,15%

Banca X, creditorul
lui A
Costul strategiei mprumut+swap pentru banca A va fi:
-4,5%+LIBOR6M-(LIBOR6M+0,15%)=-4,65%, adic va plti o rat fix de 4,65% indiferent de ceea ce se va intmpla cu LIBOR6M

Bibliografie orientativa:

Dedu Vasile, Gestiune si audit bancar, Editura Economica,

2008
Dedu Vasile, Bistriceanu Gabriel, Gestiune bancara
Culegere de aplicatii, Editura Economica, 2010, pp 9-17
Lupulescu Grigore, Gestiunea interna a profitabilitatii
bancilor comerciale, Editura Economica, 2011
Moinescu, Bogdan, Codirlasu Adrian, Strategii si
instrumente de administrare a riscurilor bancare, Editura
ASE, 2009

Nicolae Danila, Lucian Anghel Marius Danila,

Managementul lichiditatii bancare, Editura Economica 2002
Olteanu Alexandru, Olteanu Florin Manuel, Leonardo Badea,
Management bancar caracteristici, strategii, studii de
cazDareco 2003
Untaru, Florin, Penu Daniela, Moneda si Management
bancar, ProUniversitaria, 2012