INTOXICATIA CU INGRASAMINTE AZOTATI/NITRATI-NITRITI/AZOTATI-AZOTITI

Ex: Azotatul de Na (Salpetrul de Chile): Silitra, Azotatul de Ca (Salpetrul de Norvegia), Azotatul de K, Azotatul de
amoniu (Salpetru de Montana/Salpetrul de Leuna),Azotitul de Na, Azotitul de Ca, Urea, Sulfatul de amoniu, Clorura de
amoniu, Cianamida de Ca, Amoniacul
Etiol:
Cons unor plante cu mare kpacitate de acumulare a nitratilor si nitritilor, mai ales sub forma de masa verde (ovaz,
orz, sekra, porumb, trifoi, frunzele si coletele de sfecla 626l113g de zahar, frunzele de krtof) in deosebi in cond unui timp
secetos urmat apoi de precipitatii knd plantele cresc luxuriant, situatie in kre cont in nitrati se poate ridik la un niv toxic.
Asimilarea N de plante e infl de cond meteorologice dar si de diferite oligoelem: Mn si Molibden (Molibdenul face
parte din molibdat reductaza fiind antagonizat), solubilitatea si asimabilitatea subst.
Etapele succesive a reducerii nitratilor in nitriti mai necestita Cu, Fe si Mg.
Tratarea plantelor cu erbicidele 2,4-D si 2,4,5-T si pentaclorfenol kre modifik metabolismul protidic al unor plante
din fam Crucifere in directia producerii de nitrati.
Cond de depozitare a pl (umiditate, kldura/mucegaire) kre favorizeaza transf nitratilor in nitriti.
Nitritii sunt de 10-12 ori mai toxici dekt nitratii.
Manifestarile de pik la anim kre face k purceii sa consume purinul iar bovinele manifesta o adev placere a
consumarii ingrasamintelor.
Intox cu nitrati-nitriti in urma consumului de apa de baut kre poate fi poluata prin antrenarea acestora in apele
freatice dupa tratarea terenurilor, cu purin, balegar, ape amoniakle, saramura din siloz, materii organice descompuse. E cun
methemoglobinemia taurinelor in mom substituirii laptelui cu apa cu nitrati.
Intox consecutiv adm repetate a unor medikm:subnitratul de bismut fol in tratam enteritelor la tineret
Intox indusa de gazul de siloz.
Patog:
Nitratii au act iritanta lokla provoknd congestie si hemoragii la niv tubului dig, congestie renala.
Nitratii in prezenta nitrat reductazei kre se gaseste indeosebi in rumen dar si in furaje si sange se transf in nitrite
kre sunt de 10-12 ori mai toxici si act diferit. Nitritii sunt descompusi in ammoniac si hidroxilamina. O molecula de nitrit
interactioneaza cu 2 molec de oxihemoglobina: oxidarea Fe2+, adik Fe normal, in Fe3+ = methemoglobina. Se face cu ajutorul
a 2 enzime sistemice din sange.
Principala act a nitritilor e cea de conversie a hemoglobinei in methemoglobina kre nu mai e kpabila sa transporte
O2 anoxie tisulara moarte.
Val nitratilor: bovine: 3,4 0,2 mg/100kg, porci 5,4 1,2 mg/100kg, ovine 3,5 0,3 mg/100kg
Nitritii au o puternik act vasodilatatoare, efect pt kre nitrii sunt fol si in terapeutik dar kre in kzul intox det colapsul
vascular periferic.
Nitritii reduce factorii vitaminici A si E, inhiband convertirea krotinidelor in vit A prin act inhibitoare asupra tiroidei.
Acestea au consecinte negative asupra reproductiei produknd avorturi/infertilitate si asupra sporului de crestere.
Nitritii reduce activit acetilcolinei esterase ceea ce face k proc fiziopat si o parte din manif clinice sa fie f
asemanatoare cu cele din intox cu I OP.
Oxizii de azot inhalati din silozuri det pneumonia atipik la rumeg.
Nitrii au act kncerigena.
Factorii favorizanti kre agraveaza intox sunt:

infometarea kre sensibilitatea la intox

bovinele furajate cu o ratie adecvata pot tolera fara efecte daunatoare, ingerarea unei knt de nitrati/nitrite suficiente pt
a transf 50% din hemoglobina in methemoglobina
tratarea solului cu ingrasaminte potasice in knt mari are k urmare incidentei intox cu ingrasaminte azotate det "tetania
de iarba la bovine"
modif pH-ului ruminal
existenta eventuala a unor anemii/a altor boli ce diminua hemoglobina
ratiile sarace in glucide, molibden, Cu, Fe.
Simpt:

Efectele nitratilor asupra ap dig: vomituritie, vomizari, colici si diaree, act asupra rinichilor: colachisurie si poliurie
consecinta congestiei renale.
Act nitritilor: methemoglobinemie, 1,2% methemoglobina in sange e normal.
Principalul efect e hipoxia/anoxia tisulara kre se exprima prin: la debut neliniste, polipnee si dispnee cu resp bukla,
extremitatile urechilor si reg subabd au o cul violeta mai ales la purcei (mare atentie - confuzie cu salmoneloza), cord
accelerat pocnitor, zgomote krdiace diminuate, vertij, astazie, crampe musculare, vasodilatatie periferik: colaps periferic si in
final moarte. Femelele gestante avorteaa iar cele kre supravietuiesc fac emfizem pulm interstitial.
in kzul cons prelungit al unor doze subtoxice de nitrati se constata: accentuarea avit A, intarziere in crestere la
tineret, prod de lapte, aparitia indig recidivante, tulb de reprod traduse prin avorturi, mortalitate la nou nascuti, infertilitate,
consecutiv epuizarii rezervelor hepatice de vit A a mamei.
Leziuni:
Sangele e ciocolatiu, uneori e rosu viu prin formarea a nitroxihemoglobinei.
Atentie! Se impune diag dif fata de intox cu cianogenice.
Mirosul intepator de gaze de azot surprins la deschiderea kdavrelor, congestii si hemoragii severe ale
prestomacelor, stomacelor si intest, congestie renala, hemoragii submuc si sub seroase dat efectului vasodilatator al
nitritilor.
Avortonii sunt mumifikti/cu modifikri consecutive axfisiei: hidrotorax, ascita, hemoragii subepikrdice/perirenale,
hemoragii sub muc si seroase, fokre necrotice splenice si hepatice, necroze circumscrise klcifikte.
23.04.08
Diagn diferential in intox cu nitrati/nitriti, azotati/azotiti, fertilizanti

Se impune la rumeg fata de tetania de iarba, fata de pneumonia interstitiala atipica, intox cu gaz de siloz, intox cu
acid cianhidric, intox cu H2S (sg este rosu-inchis), intox cu CO (carboHb da sg o color rosu-inchis), intox cu medicamente
sau plante - Digitoxin, sulfat de Mg, gluconat de Ca, oleandrul
La porcine - fata de salmoneloza, pesta porcina, rujet, afectiuni cardiace si resp
Exista si un diagn terapeutic executat cu albastru de metilen.
Se face pt diagn determinarea met-hemoglobinemiei si det nitratilor si nitritilor din furaje, apa, ser, urina si suc
ruminal.
Profilaxie: -supravegherea depozitarii si manipularii ingrasamintelor azotoase
-intezicerea depozitarii furajelor langa ingrasaminte
-controale periodice ale apei si furajelor
-respectarea intervalului de cateva sapt de la tratarea unui teren si darea in consum al furajelor
-folosirea unor ratii abundente in glucide care maresc toleranta fata de nitriti.

-aplicarea cu discernamant a erbicidelor si a acidului 2,4-D

-tratam sindromului de pica
-adm de vit A
Tratam: Se face convertirea rapida a metHB in oxiHb cu subst reducatoare: albastru de metilen - sol 2%, 8mg/kg
i.v., tionina, acid ascorbic
Albastrul de metilen poate det anemie hemolitica cu evidentierea corpusculilor Heinz la caine si pisica.
Tratam cu subst reducatoare se completeaza cu purgative uleioase (ulei mineral), transfuzie si oxigenoterapie.
Se adm antibiotice cu spectru larg - 18-20L in apa rece pt a impiedica conversia microbiana a nitrilor
Se suplimenteaza ratia cu vit A,B,E, cu saruri iodate si cu microelemente

Nitratii si nitritii - factori generatori de nitrozamine

(intox cu nitrozamine)

Transform nitritilor in nitrozamine cand se hranesc rumeg cu faina de peste conservat cu nitrit de Na det hepatoza
grava.
Prezenta nitrozaminelor s-a pus in evidenta si in faina de grau si in branzeturi.
Nitrozaminele sunt cancerigene, mutagene, teratogene
Act cancerigena este atribuita produsului de metabolizare a nitrozaminelor, dupa care se form un radical organic
ce produce leziunea maligna pornind de la nivel biochimic
DL50 = 200-2000 mg/kg GV, incadrandu-se in categ de toxicitate medie, dar prezinta importanta prin potentialul
cancerigen ridicat.
Prezenta nitritilor in alimente a devenit o adevarata problema igienico-sanitara mondiala

Intoxicaia cu cianuri are o frecven sczut comparativ cu celelalte tipuri de intoxicaii, deoarece
accesul populaiei la cianuri este limitat. Totui, atunci cnd aceasta se produce este n scop criminal
sau suicidar, mai rar accidental.

Cele mai frecvente cianuri implicate n acest tip de intoxicaii sunt: cianura de sodiu, cianura de
potasiu, ferocianura de potasiu. Intoxicaia se produce frecvent prin ingestia cianurii, mai rar prin
inhalare sau prin piele. Dup ptrunderea cianurii n organism, aceasta elibereaz gruparea cian
(CN) ce va inhiba o serie de reacii chimice din organism. Efectul va fi imposibilitatea utilizrii
oxigenului de ctre esuturi cu consecine grave. Doza letal de acid cianhidric (intr n componena
pesticidelor) este de 100 mg, iar doza letal de cianur de sodiu sau potasiu este de 200 mg (prin
ingestie).

Cum

se

manifest

intoxicaia

cu

cianuri?

Cel mai frecvent simptomele debuteaz brusc, cu evoluie rapid spre deces moartea se produce n
cteva minute de la ingestie prin stop cardio-respirator, nsoit de convulsii i com. Timpul scurt de
instalare a simptomelor i a decesului face ca intervenia terapeutic s fie de multe ori inutil. Dac
doza ingerat este sub doza letal, evoluia este mai puin rapid i se manifest prin durere toracic,
episoade de apnee (imposibilitatea de a respira), cefalee, vrsturi i tahicardie. Intoxicaia poate
evolua cu apariia convulsiilor, comei i a decesului. Pielea devine roz n intoxicaia moderat cu
cianuri datorit suprasaturrii sngelui cu oxigen, acesta nefiind capabil s ajung la celulele din
esuturi.
Intoxicaia cu vapori de cianuri apare n mediile industriale poluate cu cianuri. Primul simptom care
apare sunt tulburrile respiratorii, nsoite de tulburri digestive greuri i vrsturi, i neurologice

colaps,
convulsii.
Dac victima intoxicaiei cu cianuri supravieuiete, va prezenta sechele neurologice datorate
hipoxiei la nivel cerebral oboseal fizic, scderea capacitii de concentrare i memorare, ce pot
dura
cteva
luni
dup
intoxicaie.
Tratamentul

intoxicaiei

cu

cianuri

Timpul de instituire a tratamentului trebuie s fie foarte scurt. Semnele caracteristice intoxicaiei cu
cianuri fiind coloraia roz a pielii i halena de migdale amare (mirosul respiraiei este asemntor cu
mirosul migdalelor amare). Dup constatarea intoxicaiei se supravegheaz funciile vitale i se
administreaz antidotul nitritul de amil sau nitritul de sodiu.