Turnarea centrifugala

Nume si
Prenume : Arseni Cristian Octavian
Moldovan
Alexandru
Anul universitar: IV
Grupa: 3841

Disciplina: Ingineria
Calitatii

CLASIFICARE:

Masinile de turnare centrifuge se caracterizeaza prin aceea ca imprima

formei o miscare de rotatie. Datorita acestui fapt aliajul introdus in forma
este supus actiunii fortei centrifuge, alaturi de cea a fortei gravitationale.
Practica a demonstrat ca la turatii mici aliajul nu poate fi proiectat si
mentinut pe peretii formei permanente , rotitoare: in acest caz avem metoda
turnarii in forma rotitoare care prezinta un fapt tehnologic important si de
turnare . conventional s-a fixat asa cum a demonstratpractica tehnologica,
un raport de minimum 16 intre aceleratia centrifuga si cea gravotationala.

Caracteristicile aliajului: Superior XAL-RZ1-P2B

COMPONENTE
NUMAR CAS
expunere admisa
Oxid de bor
10mg/m3

1303-86-2

Fluorur de potasiu i aluminiu 14484-69-6

2.5mg/m3
Fluorur de sodiu aluminiu 15096-52-3
1.5mg/m3

Limita de

25-35%
30 50%
30 50%

UTILAJE:
Masinile cu axa orizontala sunt destinate turnarii centrifuge pure. In acest
caz cantitatea de aliaj lichid turnat in forma rotitoare are o foarte mare
importanta. Grosimea piesei turnate este direct legata de cantitatea de aliaj
introdusa in forma.

Prin intermediul masinilor de turnat centrifugale de rotatie se realizeaza

diverse piese cum ar fi: Bucse( din fonta, otel) pentru cilindri utilizate in
constructia de autovehicule.
Role de la instalatile de turnare continua; role de infasurare; role pentru
cuptoarele de maleabilizare role pentru productia sticlei; role pentru industria
celulozei si hartiei;
Diferite tuburi utilizate pentru exploatarea petrolului si gazelor; tuburi pentru
industria chimica; tuburi pentru canalizare; camasi pentru cilindri hidraulici;
conducte pentru transportul materialelor abrazive, piloni si coloane pentru
cladiri; inele coroane (din aliaje neferoase);
Contructia unei masini cu axa orizontala si cu forma in consola destinata
turnarii bucselor a fost proiectata de colectivul de la Catedra Ingineriei
Mediului din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca.

Pentru turnarea tuburilor din fonta sau otel sunt construite masini in doua
variante principale:
I - masina propriu-zisa este fixata de postament iar un dispozitiv deplaseaza
jgheabul de turnare,

II masina propriu-zisa este montata pe un dispozitiv de rulare si se

deplaseaza intre instalatia de turnare si cea de extragere

Reglajele specifice care se realizeaza sunt: reglarea rolelor antrenate si a

rolelor libere ; reglarea dispozitivului de apasare; reglarea rolelor verticale
reglarea cantitatii de amestec refractar etc.
Grupul generator este compus dintr-un motor asincron de 18.5 kw si un
generator de curent continuu de asemenea de 18.5 kw , cu o turatie de 300
rot/min, legate intre ele prin intermediul unui cuplaj elastic.

CICLUL DE ROTATIE:
Pentru obtinerea unor piese de buna calitate turatia trebuie sa varieze pe
parcursul unui ciclu de rotatie. In figura se prezinta o diagrama tipica de
variatie a turatiei pe parcursul unui ciclu de rotatie in cazul turnarii tuburilor
pe msini cu axa orizontala de roatie. Ciclul cuprinde trei perioade distincte:
I in campul turnarii forma se roteste cu o turatie suficient de mare astfel ca
aliajul lichid sa copieze configuratia formei;
II perioada de timp in care aliajul lichid ajunge in partea opusa a formei,
turatia;
III perioada in care turatia formei este constanta; durata rotirii la turatie
constanta variaza in functie de tipul formei, aliajul care se toarna , grosimea
peretelui tubului.

SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC

1 METAL
2 SARJARE
3 ELABORARE
4 MANIPULARE ALIAJ
LICHID
5 TURNARE
6 DEZBATERE
7 FINISARE +
CURATIRE
8 TRATAMENT
TERMIC
9 CONTROLUL
CALITATII

Operatii ulterioare turnarii

Dezbaterea formelor se realizeaza in urma solidificarii aliajului in forma cu
scopul separarii materialului metalic de amestecul de formare. In cazul pieselor
turnate in forme crude, ne uscate acest lucru se face cu usurinta prin simpla
scoatere a piesei solidificate din forma, operatie ce se poate realiza manual in cazul
pieselor mici sau cu ajutorul unor dispozitive de ridicat si transportat in cazul
pieselor mari. In cazul pieselor turnate in forme uscate sau din amestec rapid
intarite cu dioxid de carbon dezbaterea se realizeaza in instalatii speciale de
dezbatere prin vibrare si scuturare.
Curatarea. Dupa dezbatere piesa trebuie curatata de urmele de material de
formare ramase pe suprafetele piesei sau in intranduri si goluri. In cazul pieselor
mici curatarea se realizeaza prin tobare in tobe cilindrice rotative in care se introduc
piesele impreuna cu bucati de fonta, bile sau materiale abrazive. Curatarea se
realizeaza prin lovirea reciproca a pieselor si a elementelor introduse in tobele
rotative. In cazul pieselor mari curatirea se realizeaza prin sablare in instalatii
mecanizate. Sablarea consta din improscarea pe suprafetele pieselor de curatat a
unor particule abrazive din nisip cuartos alice de otel sau fonta sau alte materiale
dure. In urma acestei operatii suprafetele sunt curate la culoare metalica mata. In
locurile in care amestecul de formare ramane si dupa aceasta operatie se utilizeaza
curatarea cu dalti actionate manual sau cu aer comprimat.
Piesele turnate rezulta corp comun cu reteaua de turnare si elementele
tehnologice. Detasarea piesei de acestea se realizeaza prin taiere sau rupere. In
cazul pieselor din oteluri carbon si slab aliate se aplica taierea cu oxigen si flacara
de gaz, taiere care se bazeaza pe arderea in jet de oxigen a otelului adus la
temperatura de ardere. Piesele din materiale casante fonte, bronzuri, aliaje de
aluminiu etc. se rup prin lovire si pentru aceasta reteaua se ingusteaza in zona
legaturii cu piesa pentru crearea unui concentrator de tensiuni. Se mai pot utiliza
metode de taiere cu oxi-arc pentru oteluri inoxidabile si refractare, aliaje de cupru si
aluminiu etc. aliaje care nu se pot taia prin procedeul oxi-gaz.
Tot o operatie de curatire este indepartarea bavurilor care pot sa apara in
planul de separatie a formelor ca urmare a unei imperfectiuni la inchiderea formelor.
Bavurile se curata de regula prin polizare ca de altfel si alte elemente care nu au un
aspect corespunzator.
Tratamentul termic este o operatie care se aplica pieselor turnate cu scopul
reducerii tensiunilor interne aparute ca urmare a contractiei la solidificare
impiedicate de forma de turnare sau datorita configuratiei piesei.
Tratamentul termic aplicat este recoacerea de detensionare. In cazul in care
materialul pieselor trebuie sa dispuna de proprietati de nivel ridicat se pot aplica si

alte tratamente termice: recoacere de omogenizare pentru asigurarea unei

omogenitati chimice si structurale, recoacere de normalizare pentru obtinerea unei
structuri fine, imbunatatire pentru asigurarea unui nivel ridicat al proprietatilor etc.

Controlul calitatii:
Controlul calitatii pieselor turnate se poate face :
-

vizual, cu ochiul liber pentru defectele de suprafata, si de geometrie ,

incercarea la cadere libera pentru identificarea pieselor cu fisuri interioare,

incercari de etansare prin umplerea pieselor cu lichide sub presiune pentru

evidentierea porozitatilor,

incercari defectoscopice pentru defectele interioare,

incercari mecanice,

controlul structurii, etc.

Calitatea pieselor turnate se verifica in cadrul controlului final, urmarinduse detectarea defectelor si a cauzelor care le-au generat.Se controleaza:
aspectul exterior,compactitatea, dimensiunile si masa, compozitia chimica,
structura, proprietatile mecanice.
Aspectul exterior.Prin aceasta cercetare se poate constata nerespectarea
formelor exterioare ale pieselor turnate, defecte superficiale si uneori chiar
defecte interioare care ies la suprafata.
Compactitatea.Se constata defectele interioare printr-o serie de metode:
Incercarea la presiune ( proba hidraulica).Se aplica pieselor care in
exploatare sunt solicitate la presiuni interioare sau exterioare exercitate de
diverse fluide.Incercarea se face de regula asupra unei presiuni superioare
celei din exploatare.Aparitia picaturilor de apa pe peretii piesei pune in
evidenta neatanseitatile produse de defectele interioare.
Detectarea defectelor interioare cu ajutorul ultrasunetelor,razele X,prin
defectoscopie magnetica.Se aplica pieselor deosebit de importante.
Metode indirecte masurarea greutatii specifice a piesei,determinarea
proprietatilor mecanice, ciocanirea.

Controlul dimensiunii si a masei.Se face cu instrumente universale sau

speciale de control.La piesele mari si complicate, verificarea dimensiunilor se
face prin trasaj, pe placa de trasare.
Compozitia chimica.Se determina prin metode obijnuite de analiza
chimica cantitativa sau prin metode speciale (spectroscopice,
colorimetrice).Proba supusa analizei trebuie sa fie reprezentativa pentru
metalul turnat.Se pot folosi probe turnate (din aceeasi sarja) idependent de
piese sau probe martor, solidare cu piesa.
Controlul structural.structura metalelor turnate depinde de compozitia
chimica, de conditiile de racire si de tratamentul termic aplicat
piesei.Controlul se poate face prin:
Analiza macroscopica. Examinarea se face cu ochiul liber sau la
marime mica (lupe) pe probe luate din piese, pe epruvete
speciale, sau direct in ruptura.
Analiza microscopica. Examinarea se face cu ajutorul
microscopului pe probe metalografice slefuite si atacate cu
reactivi.
Controlul proprietatilor mecanice.

Caracteristicile mecanice care se verifica uzual sunt duritatea, rezistenta

la rupere (la curgere) la intindere si incovoiare, alungirea, gatuirea, rezilienta.
Incercarile nedistructive (duritatea) se pot executa direct asupra pieselor;
pentru cele distructive sunt necesare epruvete turnate care pot fi:
Epruvete martor se toarna odata cu piesele, fiind legate de
acestea prin canale de alimentare.
Epruvete turnate separat.Se toarna in aceleasi conditii ca si
piesa, din aceiasi sarja si sunt supuse aceluiasi tratament termic.
Epruvete prelevate din piesa.Se sacrifica un numar de piese
turnate si din ele se confectioneaza epruvete.
Detectarea defectelor la pieselor turnate este urmata de analizarea
cauzelor care le-au generat,in vederea preintamplarii aparitiei lor in
viitor.Acelasi tip de defect poate fi generat de mai multi factori iar acelasi
factor (denumit factor de productie) poate provoca mai multe defecte.

BIBLIOGRAFIE:
C.Stefanescu, I. Cazacu Tehnologii de executare a pieselor prin turnare, Editura
tehnica
Eugen Dragos, Emil Nagy Elaborarea si Turnarea Aliajelor Feroase, Institutul
Politehnic Cluj-Napoca, 1991
V. ZUBAC Utilaje Pentru Turnatorie , Editura didactica si
pedagogica , Bucuresti - 1982