Sunteți pe pagina 1din 20

DOPAJUL IN SPORT

Etimologic se pare ca dopingul vine din flamandul to doop asa cum apare in
dictionare in secolul al XVIII lea. Desigur ca incercarile de a stimula puterea, forta,
dorinta de a invinge pot fi gasite inca de la romani, care organizau luptele dintre
gladiatori si unde invingatorul, care era adult, cauta prin toate mijloacele sa castige.
Se pare ca s-au gasit inscrisuri din care reiese ca in intrecerile in trasurici
conducatorii absorbeau o licoare (vin + miere), care le dadea o anumita putere, o
anumita agresivitate.
Despre doping in acceptiunea de azi se poate vorbi cam din secolul XX. Astfel
prin anii 1900 1936 in Japonia, sportivii foloseau inainte de competitii cardiotonice
si nitriti (vasodilatatori coronarieni); cel de-al II lea razboi mondial a consfintit
efectele anfetaminelor (psihostimulante) asupra sistemului nervos, aviatorii germani,
care executau bombardamente de noapte primind aceste substante inainte de
plecare in misiune pentru intretinerea starii de vigilenta si agresivitate. De aici si pana
la trecerea in sport nu a fost decat un pas. Postbelic, cand viata sportiva si-a reluat
cursul a aparut si utilizarea substantelor dopante, amfetaminele, antidepresivele,
simpaticomimeticele si analgezicele cardio respiratorii fiind primele grupe de
substante folosite de sportivi din proprie initiativa sau la recomandarea unor cadre
sportive (antrenori, medici, masori, etc.).
In vremea aceea regulamentele anti doping erau inexistente iar lipsa unor
laboratoare de specialitate facilita aceasta actiune (dopaj), in mod nestintific si plina
de riscuri. Cine nu-si aminteste de ciclistul danez Olsem, care la Jocurile Olimpice de
la Roma din 1960 concurand in proba 100 km sosea echipe, pe o caldura
inabusitoare de 33 C isi pierde viata iar la necropsie se evidentiaza urme de
anfetamine in corpul sau. O prima actiune concentrate la nivel european o reprezinta
colocviul de la Ouriage les Bains din Franta cu care ocazie se da o prima definitie
dopajului (folosirea unor substante straine organismului, care pot adduce prejudiciu
starii de sanatate si eticii sportive) si se stabileste o prima lista de substante dopante,
care in principal cuprind: amphetamine si derivate antidepresive, analeptice cardio
respiratorii, alcaloizi excitanti ai sistemului nervos (exemplu: stricina, etc.). Dar
dorinta celor interesati sa-si creasca performantele sportive pe cai artificiale apeleaza
la alte droguri. Prin anii 1960 apare o noua clasa, steroizii anabolizanti (derivati de
testosteron) a carei prima utilizare s-ar parea sa fi avut loc in SUA cu punct de
plecare culturistii. La inceput tehnologiile de depistare erau ineficiente
(gazcromatografia, cromatografia in faza lichida, etc.). Abia dupa aparitia primelor
laboratoare dotate cu sistemul gazocromatografe spectrometru de masa (Koln
Prof. M. Donicke si Londra Prof. A. Beckett) si reactia Federatiilor Internationale
Sportive, se introduce controlul antidoping obligatoriu la marile competitii si adauga
listei de mai sus si steroizi anabolizanti.Pe plan olimpic primele controale oficiale au
loc la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972 pentru asa-zisele substante
conventionale; pentru steroizii anabolizanti primele controale oficiale au loc la
1

Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976 cand mai multi sportivi


medaliile de aur (halterofili in principal) la circa o luna dupa incheierea
Olimpice, ceea ce va crea numeroase discutii, care in final vor duce la o
CIO ce prevede ca rezultatele controalelor doping sa fie facute publice in
competitiei, cu exceptia probelor din ultimele doua zile.

isi pierd
Jocurilor
hotarare
interiorul

Este inceputul unei campanii deschise, care incepe din anii 1976 1980 pe de
o parte cei ce cauta si gasesc binenteles (avand mari resurse materiale) noi
substante, care nu sunt inca pe lista anti doping si cei de bartea cealalta a
baricadei, organismele oficiale, care dup ace afla de aceste noi substante le
creceteaza si apoi le introduce pe lista anti-doping. Este clar ca intre aceste operatii
este o diferenta de timp de 4 - 6 de ani (vezi cazul testosteronului, diureticelor,
gonadotrofinei chorionice placentare, etc.) care este in favoarea celor interesati sa
triseze. Introducerea controalelor doping inafara competitiei va reprezenta un nou
moment in campania anti doping (1989). In cele ce urmeaza vom face cateva
aprecieri asupra principalelor clase de substante si metode doping.
STIMULANTE. Cresc starea de alerta, vigilenta, agresivitatea organismului,
reduce senzatia de perceptie a oboselii, induc scaderea autocontrolului si judecatii
putand conduce la accidente. Dintre acestea amfetaminele au reputatia cea mai rea,
putand duce chiar la decese, mai ales in conditii de hipertermie, eforturi epuizante
(cazul ciclistului danez la Jocurile Olimpice de la Roma, al ciclistului englez Sympson
in Tour de France 1987 etc.).
Aminele simpatomimetice de tip efedrina si derivati (in doze mari) produc o stimulare
mentala, cresc fluxul sanguin si TA, produc cefalee, tahicardie, anxietate, tremor.
Atentie la folosirea unor produse locale (instalatii nazale) sau generale in stari
gripale, care contin efedrina, cathina, fenilpropanolamina etc. -2 adrenergice
Salbutamol, Salmeterol, Terbutalina, bronhodilatatoare folosite current in astmul
bronsic sunt admise cu notificare scrisa si certificate medical (pentru Salbutamol
exista o limita cantitativa de 100 ng/ml urina). Atentie la consumul unor produse
naturiste (ex. Ginseng) care pot contine efedrina, cafeina etc.
NARCOTICE. (heroina, morfina) si opioidele (metadona, pentazocina, petidina
si compusi inruditi) scad pragul perceptiei algice, produc euforie si dependenta
psihica, deprima functia respiratory, produc narcomania.
AGENTII ANABOLIZANTI. derivati de testosteron de tipul dihidro-clor-methil
testosterone, metandienona, nandrolon, stanozol, DHEA etc. sunt folositi inca pentru
cresterea masei musculare, a fortei musculare, a puterii, a psihoagresivitatii.
Principalele reactii adverse constau in: oprirea cresterii la copii si amenoree primara
la fete daca sunt administrate inaintea pubertatii, modificari psihologice, cardiace,
hepatice (icter colestatic,tumori hepatice), prostatice la barbati (cancer), reducerea
functiei testiculare, modificari la fete (hipotrofia sanilor, amenoree secundara,
hipotrofia organelor genitale, pilozitate crescuta pe fata si pe corp, modificari ale
vocii, suprimarea functiei ovariene etc.). Atentie la nutrientii care contin agenti
anabolizanti care nu sunt inscriptionati pe cutie sau la consumul de carne de vita
hranita cu anabolizante.

DIURETICE. provoaca o pierdere rapida de lichide si unele minerale (K, Na)


din corp, fiind utilizate mai ales in sporturile cu categorii de greutate. Prin dilutia urinei
poate ingreuna detectia agentilor anabolizanti in urina dar tehnicile moderne de
detectie a dopingului surmonteaza aceasta dificultate.
HORMONI PEPTIDICI, MIMETICI SI ANALOGI
Hormonul de crestere hipofizar (somatotropina) este cel mai puternic hormon
anabolizant din corpul omenesc. Administrat inainte de pubertate poate induce
gigantismul iar dupa pubertate acromegalie, reactii alergice, HTA craniana, diabet,
tulburari endocrine si de comportament; inainte cand produsul se prepara din
hipofize de cadavre a putut induce sindromul Krentzfield Jacob, insa azi se prepara
pe cale genetica.
Gonadotropfina corionica (exemplu: Pregnyl) hormon secretat de placenta,
care stimuleaza productia de androgeni in organism (celule Leydig din testicule la
barbati si corticosuprarenale la fete). Se controleaza numai la barbati.
Corticotrofinele (exemplu: ACTH) sunt hormoni secretati de hipofiza, care
stimuleaza secretia de cortizon de catre corticosuprarenale. In ceea ce priveste
cortizonul: administrarea prin injectii, tablete sau supozitoare este interzisa;
administrarea prin solutii oculare, auriculare, sau creme unguente dermatologice
etc. este permisa; administrarea prin spray-uri antiastmatice sau local in infiltratii este
supusa notificarii insotita de certificate medical.
Hormoni hipofizari si sintetici (exemplu: LH) cresc productia de androgeni in
corpul uman. O ultima subclasa este cea a inhibitorilor de aromataza (exemplu:
Femara, Novartis) care cresc indirect androgenii secretati de corticosuprarenale, in
special la femei blocand transformarea acestora in estrogeni. Se considera pozitiv
numai la barbati.
Insuline like factori (exemplu: IGF 1) sunt factori hormonali secretati la nivel
hipotalamo diencefalic si care induc o crestere a insulinei. Sunt folosite pentru
efectele anabolizante.
Eritropoetina hormon peptidic secretat la nivelul rinichiului stimuleaza vaduva
osoasa pentru a produce mai multe hematii, care vor asigura prin O2Hb un transit
crescut de O2 la muschi. Pana in momentul de fata CIO nu a validat metoda
franceza pe urina iar unele federatii internationale accepta controlul dublu: sange si
urina si declara un caz pozitiv numai atunci cand ambele probe sunt positive; UCI si
FIS (Federatia Internationala de Schi) determina hematocritul si daca acesta este
peste 50% (normal = 42-44% ) considera cazul pozitiv interzicand participarea la
competitie. Reactii adverse severe: tromboza, reactii alergice, etc.
Insulina hormonal pancreatic antidiabetic este folosit pentru efectele
anabolizante: este admis numai in cazul in care sportivul prezinta un certificat ca este
diabetic insulinodependent.
Dopingul cu sange si derivate de sange (auto- sau hetero-) asigura un
surplus de hematii, asadar de Hb, favorizand un aport crescut de O2 la muschi;
3

reactii adverse: soc de incompatibilitate, transmiterea unor boli grave cum ar fi


SIDA, hepatita virala B si C, etc.
Transportori de oxigen (exemplu: RSR 13, hemoglobina reticulate, etc) si
inlocuitori de plasma (plasma expanders) induc aceleasi efecte ca mai sus.
Manipulari fizice (manipularea urinei: sondaj vezical, adaos de apa sau alte
lichide, schimbari de flacoane, etc.),chimice (manipulari de pH: acidificari
alcalinizari) si farmacologice (agenti mascatori: Probenecid, Bromantan,
Epitestosteron mai mare de 200 ng/ml urina, etc.).
Alcool numai la cererea unei organizatii sportive competente (exemplu: CIO,
Federatii internationale sportive) exemplu: tir, pentathlon modern si biatlon pentru
tir etc.
Canabinoide (exemplu: marijuana, hasis) au efecte halucinogene. Se
controleaza numai la cererea unei organizatii sportive competente (CIO, Federatia
Internationala de Schi etc.).
Anestezice locale cu exceptia cocainei sunt admise chiar impreuna cu 1%
adrenalina. Controlul doping se efectueaza numai la cererea unei organizatii sportive
competente (exemplu: Federatia Internationala de Box, Federatia internationala de
Pentatlon modern). Un certificat medical si notificarea scrisa inainte de control pentru
infiltratiile locale sunt necesare numai pentru aceste doua federatii internationale
(numele, proba, diagnosticul, substanta si cantitatea infiltrata, locul anatomic si data,
ziua, ora).
Corticosteroizi in infiltratii (exemplu: Diprofos, Solumedrol) sunt admisi cu
obligatia notificarii scrise inainte de control.
Beta-blocante (exemplu: propanol) sunt substante care scad tonusul simpatic
(starea de teama si tensiunea psihica) fiind folosite de unii sportivi pentru aceste
efecte inafara utilizarii in patologie: hipertensiunea arteriala, migrene, tulburari de ritm
cardiac, angina pectorala, etc. Controlul doping are loc numai la cererea unor
organizatii sportive competente: auto moto, tir, tir cu arcul, pentatlon, biatlon, inot
sincron, sarituri in apa, sarituri cu schiurile,etc. Ca reactii adverse mentionam:
bradicardia sinusala cu tulburari secundare de irigare cardiaca, cerebrala,
hipertensiune arteriala, alergii in special cutanate,etc.
Un moment de referinta il reprezinta Conferinta mondiala asupra dopajulu,
Lausanne, 2-4 februarie 1999 cand pentru prima data in istoria sportului se intalnesc
la aceasi masa: CIO, federatiile sportive internationale, Comitetele Olimpice
Nationale, organe guvernamentale si neguvernamentale, mass media care prin
hotararea finala (Declaratia de la Lausanne) dau o noua turnura campaniei
antidoping. Printre principalele hotarari semnalam: infintarea agentiei internationale
antidoping (WADA, AMA) ca singur organism neguvernamental, independent de
conducere a politice in lume; armonizarea sanctiunilor in caz de doping: doi ani
pentru agenti anabolizanti desi la permisiunea FIFA (Federatia Internationala a
Fotbalului Amator) si UCI (Uniunea Ciclista Internationala) se admite ca in urma unor
anchete amanuntite se acorda si sanctiuni mai mici de 2 ani; accentul trebuie pus pe
4

activitatea de educatie informare. Astfel la Jocurile Olimpice de la Sydney


(2000) pentru prima oara in istoria olimpica se iau probe de sange inaintea
competitiei (304 teste pentru eritropoetina) si se executa circa 700 de teste out of
competition chiar la Sydney inainte, in timpul si dupa Jocurile Olimpice.
Incepand cu anul 2001 WADA isi intra in drepturi iar din august 2001 are un nou
sediu la Montreal.
Campania antidoping a luat proportii in special pe plan economic: sute de milioane
de dolari se cheltuiesc anual pe glob pentru aceasta actiune. Merita, nu merita, este
greu de raspuns in conditiile societatii contemporane (milioane de oameni, inclusive
copii mor zilnic prin inanitie, boli, etc.). As reda ca semnificativ raspunsul printului
Alexandre de Merode, presedintele Comisiei Medicale CIO cu ocazia unui interviu
privind dopajul. Sunt intrutotul de acord cu aceasta campanie mondiala impotriva
dopajului in sport dar nu cred in eradicarea dopajului ci numai in atenuarea acestui
flage si am trei argumente:
sportul olimpic (de inalta performanta in general) a ajuns o afacere, un spectacol
pentru care spectatorii sunt dispusi sa plateasca iar sportivii sunt dispusi sa-si
assume orice riscuri privind propria sanatate pentru a satisface exigentele publicului
si a castiga din punct de vedere material;
stiinta (anumite laboratoare private bine echipate si sustinute financiar) este
implicate in aceasta actiune si este greu de presupus ca organismele sportive ii pot
face fata;
nu in ultimul rand exprim o parere personala si anume ca trisajul face parte din
fiinta umana.
In tara noastra fiinteaza Comisia Nationala Anti-doping, infiintata in 1966 si
reorganizata in 2001 de Ministerul Tineretului si Sportului, care isi desfasoara
activitatea in cooperare cu Laboratorul national de control doping, ce apartine
Ministerului Tineretului si Sportului. Activitatea se desfasoara in conformitate cu
prevederile Consiliului Europei (Grupul de monitorizare a Conventiei anti-doping).
Directiile de activitate sunt urmatoarele: - activitate informativ educativa privind
dopajul; controale doping preventive la marile competitii si in afara competitiilor;
cercetari in privinta agentilor dopanti.
DOPINGUL CU GENE. Gene artificiale produse in laboratoarele de biologie
moleculara, care forteaza organismul de a produce o anumita substanta sau
hormon, care vor induce efectele dorite.
Practic acest doping se poate realize pe trei cai:
Prin injectie fibrele musculare pot absorbi direct ADN. Injectand in muschi gene
artificiale, care contin ADN artificial muscular, fibrele musculare vor accepta acest
ADN si noul ADN va modula caracteristicile fibrelor musculare (albe, rosii,
intermediare,etc.)

Transplante prin virusi virusul poate fi manipulat cu, de exemplu, gene


EPO; injectand virusul in muschi noile gene vor forta muschiul sa produca EPO.
Acest lucru a fost deja realizat pe animale si pare a fi eficient 1-2 ani.
Introducerea in organism de celule cu gene modificate practic se pot
extrage celule din corp,care in laborator se moduleaza cu gene artificiale si apoi se
reintroduce in organism. Este metoda cea mai laborioasa dar realizabila si controlata
in laboratoarele de biologie moleculara.
O alta metoda este aceea de a creste factorii de transcriere. In acest mod tipul de
fibre musculare poate fi modificat (alterat) insa crescand volumul muscular.

Capitolul I
Dispoziii generale

Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeaz prevenirea si combaterea dopajului n sport.


(2) Dopajul n sport reprezint:
a) folosirea unei substante si/sau metode care sunt potential duntoare pentru sntatea sportivilor
si/sau mbunttesc performantele acestora;
b) prezenta n organismul sportivului a unei substante interzise sau a metabolitilor acesteia.
(3) Conform reglementrilor Comitetului International Olimpic ale Conventiei Antidoping a Consiliului
Europei si ale Codului Mondial Antidoping, elaborat de Agentia Mondial Antidoping, se interzice
dopajul n sport din ratiuni de natur etic si medical.
Art. 2. - n ntelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc dup cum urmeaz:
a) sportiv - orice persoan care particip la activitti sportive la nivel international, national sau la un
nivel inferior;
b) sportiv de nivel international - sportivul desemnat de o federatie sportiv international ca fcnd
parte din esantionul de testare doping al acelei federatii;
c) personal din anturajul sportivului - antrenori, instructori, manageri, personal din colectivul tehnic,
personal medical si oficiali care lucreaz cu sportivi;
d) organizatie national antidoping entitate responsabil, la nivel national, cu promovarea si
coordonarea politicii antidoping n sport, conducerea activittii de recoltare de probe biologice,
gestionarea rezultatelor la testele efectuate si cu conducerea audierilor;
e) control doping - procesul care include planificarea testrilor, recoltarea si transportarea de probe
biologice, analiza de laborator, managementul rezultatelor, audierile si apelurile;
f) control doping n cadrul competitiei - o testare doping n care sportivii sunt selectionati pentru a fi
testati n legtur cu o anumit competitie;
g) control doping n afara competitiei - orice testare doping care nu se realizeaz n cadrul competitiei;
h) control doping tint - testare doping a unor sportivi care sunt selectionati pe o baz guvernat de
regulile specifice efecturii acestor testri, precum sportivi ale cror performante s-au ameliorat
surprinztor de repede sau cei ai cror antrenori au avut mai multi sportivi depistati pozitiv la testele
doping;
i) control doping fr aviz prealabil - testare doping care se desfsoar fr vreo atentionare prealabil
a sportivului si n timpul creia sportivul este nsotit n permanent, ncepnd cu momentul anuntrii si
pn la prelevarea probei biologice;
j) ofiter de control - persoana abilitat de ctre Agentia National Antidoping s efectueze controlul

doping;
k) prob biologic - orice material biologic recoltat n vederea realizrii controlului doping;
l) testare doping - parte a procesului de desfsurare a controlului doping, ce presupune planificarea
testelor, recoltarea de probe biologice, manipularea si transportul lor la laboratorul de control doping;
m) lista doping - lista care denumeste substantele si metodele interzise;
n) substanta/metoda interzis (substant dopant) - substanta/metoda cuprins n lista doping, care a
dus sau este susceptibil s duc la cresterea artificial a performantelor sportivului si/sau care
prezint un risc real ori potential pentru sntatea sportivului;
o) substante speciale - substante care pot constitui subiectul nclcrilor fr intentie ale
reglementrilor antidoping, deoarece sunt folosite pe scar larg n realizarea medicamentelor, si a
cror utilizare n scop de dopaj este putin probabil;
p) standard international - standard adoptat de Agentia Mondial Antidoping n vederea implementrii
prevederilor cuprinse n Codul Mondial Antidoping;
q) rezultate pozitive constatate - raport de analiz emis de un laborator de control doping care certific
prezenta ntr-o prob biologic a unei substante interzise sau a metabolitilor si markerilor si, inclusiv
nsemnate cantitti de substante endogene sau dovezi ale utilizrii de metode interzise;
r) metabolit - orice substant produs n organism n urma unui proces de biodegradare;
s) marker - un compus/grup de compusi sau parametri biologici care indic utilizarea de substante
si/sau metode interzise;
s) audiere provizorie - audiere ce are loc imediat dup primirea unui rezultat pozitiv la controlul doping,
efectuat de comisia antidoping a federatiei sportive nationale, si care precede audierea propriu-zis;
t) suspendare provizorie - interzicerea temporar a participrii sportivului sau a altei persoane la
competitii, pn la luarea deciziei finale n urma audierii conduse n conformitate cu prevederile
prezentei legi;
t) suspendare - interzicerea pe o perioad determinat a participrii sportivului sau altei persoane la
competitii ori la alte activitti sportive;
u) descalificare - invalidarea rezultatelor obtinute de sportivi n cadrul unei anumite competitii sau
manifestri sportive, cu toate consecintele ce decurg din aceasta, inclusiv retragerea de medalii,
puncte si premii;
v) falsificare - modificarea sau influentarea neregulamentar a rezultatelor controlului doping ori
mpiedicarea desfsurrii normale a procedurilor obisnuite de testare doping;
w) utilizare - aplicarea, ingerarea, injectarea sau consumul prin orice mijloace al oricrei substante
si/sau metode interzise;
x) exceptii terapeutice - situatiile n care organizatia national antidoping poate aproba utilizarea unei
substante si/sau metode interzise sportivilor care prezint o afectiune dovedit medical, n scopuri
terapeutice.

Agentia National Antidoping

Art. 3. - n vederea combaterii fenomenului de dopaj n sport, functioneaz Agentia National


Antidoping, institutie public cu personalitate juridic, finantat din venituri extrabugetare si alocatii
acordate de la bugetul de stat, cu sediul n municipiul Bucuresti, bd. Basarabia nr. 37-39, sectorul 2.
Art. 4. - Agentia National Antidoping are urmtoarele obiective:
a) prevenirea si combaterea, la nivel national, a fenomenului de dopaj;
b) ncurajarea practicrii unui sport curat n vederea protejrii snttii sportivilor si a respectrii
principiilor fairplay-ului n sport.
Art. 5. - n vederea realizrii obiectivelor propuse, Agentia National Antidoping ndeplineste
urmtoarele atributii:
a) elaboreaz strategia national antidoping;
b) prezint propuneri pentru armonizarea legislatiei nationale antidoping cu reglementrile
internationale n domeniu;
c) initiaz, sustine financiar si/sau promoveaz, dup caz, programe educative si de prevenire a
dopajului n sport;
d) asigur aplicarea de msuri concrete pentru sanctionarea dopajului n sport;
e) initiaz, sustine financiar si/sau ncurajeaz programe de promovare a fairplay-ului n sport;
f) ncurajeaz structurile sportive si Comitetul Olimpic Romn n adoptarea unor programe de testare
coerente si uniforme;
g) colaboreaz cu autorittile si institutiile publice, cu organizatiile guvernamentale si
neguvernamentale nationale si internationale cu atributii n domeniu;
h) propune autorittilor si institutiilor publice msuri ce pot fi luate n sensul intensificrii luptei
mpotriva traficului ilicit de substante dopante;
i) public anual lista substantelor si a metodelor interzise, n conformitate cu lista Agentiei Mondiale
Antidoping;
j) public si reactualizeaz anual, n colaborare cu Ministerul Snttii, list cu specialittile
farmaceutice autorizate si comercializate n Romnia, care au n component substante dopante;
k) stabileste programul national anual de testare doping, n competitie si n afara competitiei, care
cuprinde toti sportivii de nivel national si international;
l) ntocmeste lista cu sportivii nationali si internationali, adresele acestora si locurile de pregtire;
m) organizeaz si efectueaz controalele doping att n cadrul competitiilor, ct si n afara acestora,
cu exceptia controalelor efectuate de federatiile internationale n timpul competitiilor internationale

organizate pe teritoriul Romniei;


n) planific si asigur desfsurarea audierilor sportivilor susceptibili de nclcarea regulamentului
antidoping ntr-un cadru corect si echitabil, n conformitate cu legislatia n vigoare si cu standardele
internationale;
o) desemneaz laboratoarele de control doping care s efectueze analizele probelor recoltate n urma
testrilor;
p) aprob exceptiile terapeutice pentru sportivii de nivel national, la solicitarea scris a comisiilor
antidoping din federatiile sportive nationale si/sau ligi. Pentru sportivii de nivel international, trimite
dosarele depuse, spre aprobare, Agentiei Mondiale Antidoping;
q) comunic Agentiei Mondiale Antidoping cazurile de dopaj semnalate n rndul sportivilor romni, pe
plan national sau international;
r) elaboreaz normele metodologice privind organizarea si desfsurarea controalelor doping;
s) asigur instruirea si perfectionarea ofiterilor de control doping, precum si eliberarea unui atestat n
acest sens;
t) prezint anual un raport de activitate Guvernului si Parlamentului;
u) organizeaz periodic actiuni privind informarea, prevenirea si combaterea fenomenului de dopaj n
sport;
v) initiaz si promoveaz activitti de cercetare pentru eradicarea dopajului n sport.
Art. 6. - Posturile publice de radio si de televiziune pun la dispozitie Agentiei Nationale pentru Sport si
Agentiei Nationale Antidoping un spatiu de emisie de minimum 30 de minute sptmnal, din care
50% la ore de maxim audient, pentru difuzarea de materiale promotionale de prevenire si
combatere a dopajului n sport.
Art. 7. - Conducerea Agentiei Nationale Antidoping este realizat de ctre Consiliul director, ca organ
de decizie.
Art. 8. - (1) Consiliul director al Agentiei Nationale Antidoping are n component 9 membri, dup cum
urmeaz:
a) presedinte;
b) doi reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Sport;
c) un reprezentant al Comitetului Olimpic Romn;
d) un reprezentant din domeniul farmacologiei, desemnat de Ministerul Snttii;
e) un reprezentant al Laboratorului de Control Doping, desemnat de Institutul National de Cercetare
pentru Sport;
f) un reprezentant din domeniul medicinei sportive, desemnat de Ministerul Snttii;
g) un reprezentant al sportivilor de performant, desemnat de Comitetul Olimpic Romn;

10

h) un reprezentant al federatiilor sportive nationale, desemnat de Comitetul Olimpic Romn.


(2) Activitatea consiliului director este condus de presedinte, care este si presedintele Agentiei
Nationale Antidoping, numit de Agentia National pentru Sport.
(3) Mandatul membrilor consiliului director este de 4 ani si este irevocabil, cu exceptia cazurilor n care
acestia si pierd calitatea pentru care au fost numiti.
(4) Membrii consiliului director sunt obligati s respecte secretul profesional.
Art. 9. - (1) Consiliul director se ntruneste n sedinte ordinare trimestrial si n sedinte extraordinare ori
de cte ori este nevoie, la solicitarea presedintelui sau a cel putin dou treimi din numrul membrilor.
(2) Convocarea la sedintele consiliului director se face cu cel putin 5 zile lucrtoare nainte si va
cuprinde, n mod obligatoriu, ordinea de zi ce urmeaz a fi dezbtut si documentatia necesar.
(3) Deciziile consiliului director sunt adoptate cu votul a cel putin dou treimi din numrul membrilor. n
caz de egalitate de voturi, presedintele consiliului director are votul decisiv.

11

CAPITOLUL III
Asistena medical a sportivilor

Art. 10. - Medicii de specialitate medicin sportiv si asistentii medicali din anturajul sportivilor trebuie
s acorde o atentie deosebit tratamentului medical al acestora si s respecte urmtoarele reguli:
a) s nu recomande, s nu prescrie sau s nu administreze medicamente ce au n compozitie
substante interzise, atunci cnd acestea pot fi nlocuite cu altele care nu contin astfel de substante;
b) s nu recomande, s nu prescrie sau s nu colaboreze la utilizarea unor metode interzise care sunt
incluse pe lista doping;
c) s previn folosirea de ctre sportivi a substantelor si/sau metodelor interzise;
d) s informeze sportivii si federatiile sportive nationale responsabile asupra medicatiei administrate, a
compozitiei si efectelor asupra organismului;
e) s informeze federatia sportiv national responsabil, precum si Agentia National Antidoping n
cazul n care suspecteaz un sportiv c ar folosi substante si/sau metode interzise, pentru ca acesta
s fie supus unor controale tint.
Art. 11. - Sportivul de nivel national sau international trebuie s si precizeze calitatea, la orice
consultatie medical, de orice natur.
Art. 12. - (1) Agentia National Antidoping asigur pentru toti sportivii de nivel national desfsurarea
unei proceduri prin care cei care prezint o afectiune dovedit medical si care necesit utilizarea unei
substante si/sau metode interzise s poat solicita exceptarea pentru utilizarea n scopuri terapeutice.
(2) Aceste solicitri sunt evaluate n concordant cu standardele internationale referitoare la exceptii
terapeutice.

12

CAPITOLUL IV
Aprobarea i publicarea listei doping

Art. 13. - Lista doping se aprob prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport si intr n
vigoare la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Art. 14. - (1) Agentia National Antidoping public lista doping ori de cte ori apar modificri n lista
publicat de Agentia National Antidoping.
(2) Agentia National Antidoping are obligatia s informeze n scris toti factorii responsabili din
miscarea sportiv asupra oricror modificri din lista doping.
(3) Modificrile aprute n lista doping sunt supuse aprobrii prin ordin al presedintelui Agentiei
Nationale pentru Sport.

CAPITOLUL V
Controlul doping

Art. 15. - Controlul doping, n competitie si n afara competitiei, se efectueaz conform programului
national anual stabilit de Agentia National Antidoping, cu respectarea standardului international
pentru testri al Agentiei Mondiale Antidoping.
Art. 16. - (1) Controlul doping poate fi solicitat de:
a) Agentia National Antidoping;
b) Agentia National pentru Sport;
c) Comitetul Olimpic Romn;
d) federatiile sportive nationale, cluburi sau ligi profesioniste;
e) alti organizatori de manifestri sportive, care nu sunt cuprinse ntr-un cadru federal.
(2) Controlul doping se solicit Agentiei Nationale Antidoping sau unui laborator de control doping
numai cu avizul Agentiei Nationale Antidoping.
(3) Procedura de desfsurare a controlului doping este reglementat n normele metodologice privind
organizarea si desfsurarea controlului doping, care se elaboreaz de Agentia National Antidoping.
(4) n cazul sesizrilor de urgent, presedintele Agentiei Nationale Antidoping este abilitat s
hotrasc controlul doping.

13

Art. 17. - (1) Testtile doping pot fi efectuate numai de ctre ofiterii de control doping autorizati, care
au absolvit un curs de perfectionare si detin un atestat n acest sens, eliberat de Agentia National
Antidoping.
(2) Rspunderea privind recoltarea si transportarea probelor apartine Agentiei Nationale Antidoping.
(3) Proba biologic recoltat n urma testrii doping se mparte n dou recipiente, denumite proba A si
proba B.
(4) Analiza probelor biologice si emiterea buletinului de analiz se fac de ctre Laboratorul de control
doping din cadrul Institutului National de Cercetare pentru Sport, n conformitate cu standardul
international pentru laboratoare al Agentiei Mondiale Antidoping.
Art. 18. - (1) Sportivul participant la o competitie sportiv este obligat s se supun controlului doping,
n conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Recordurile nationale se pot omologa numai n urma efecturii controlului doping asupra sportivului
n cauz.
(3) Controalele doping tint si cele n afara competitiilor pot fi efectuate oricnd si fr preaviz, n toate
locurile si incintele n care se desfsoar activitti fizice si sportive.
Art. 19. - Controlul doping se efectueaz n spatii adecvate care s asigure conditiile minime
prevzute de standardele internationale pentru testri.
Art. 20. - (1) Rezultatul analizei de laborator este emis sub forma unui buletin de analiz semnat de
conductorul laboratorului de control doping sau, n lipsa acestuia, de adjunctul su.
(2) Rezultatul controlului doping se comunic structurii sportive care a comandat controlul, precum si
Agentiei Nationale Antidoping care gestioneaz rezultatele.
(3) n cazul unui rezultat pozitiv, Agentia National Antidoping informeaz sportivul n cauz si
federatia sportiv national responsabil, Agentia National pentru Sport si Comitetul Olimpic Romn.
Art. 21. - Sportivul are dreptul s cear analiza probei B sau, dac renunt la acest drept, d o
declaratie scris n acest sens.
Art. 22. - (1) Agentia National Antidoping organizeaz o procedur de audiere pentru sportivul sau
persoana din anturajul acestuia, nvinuit de comiterea unei nclcri a reglementrilor antidoping.
(2) Procedura de audiere se desfsoar potrivit principiilor prevzute n Codul Mondial Antidoping.
Art. 23. - Identitatea sportivilor ale cror probe biologice sunt pozitive sau a sportivilor ori persoanelor
din anturajul acestora, care sunt suspectati de nclcarea reglementrilor antidoping, poate fi fcut
public de ctre Agentia National Antidoping numai dup solutionarea definitiv a cazului.

14

CAPITOLUL VI
Obligatiile structurilor sportive

Art. 24. - (1) Federatiile sportive nationale au obligatia de a-si modifica si completa statutele si
regulamentele n concordant cu dispozitiile prezentei legi, ale Codului Mondial Antidoping, cu
reglementrile federatiilor sportive internationale si cu normele elaborate de Agentia National
Antidoping.
(2) Federatiile sportive nationale au obligatia de a constitui o comisie antidoping proprie, responsabil
cu prevenirea si combaterea dopajului, care urmreste instruirea sportivilor si a personalului asupra
efectelor si consecintelor ce pot decurge din utilizarea substantelor si metodelor interzise.
(3) Federatiile sportive nationale au obligatia de a constitui o instant de apel, independent de cea
care a impus sanctiunea n prealabil, la care poate apela orice sportiv sau persoan din anturajul
acestuia, nvinuit de nclcarea reglementrilor antidoping.
Art. 25. - (1) Federatiile sportive nationale sunt obligate s comunice Agentiei Nationale Antidoping, la
nceputul fiecrui an calendaristic, informatii detaliate privind calendarul sportiv intern si international,
precum si planurile de pregtire a echipelor si sportivilor lor, cu precizarea exact a locurilor si orelor
de desfsurare, precum si lista cu sportivii nationali si internationali si adresele acestora.
(2) Federatiile sportive nationale au obligatia de a comunica Agentiei Nationale Antidoping, cu cel putin
5 zile nainte, orice modificare intervenit n calendarul sportiv sau n planul de pregtire.
Art. 26. - Cluburile sportive si ligile profesioniste sunt obligate s respecte prevederile art. 24 si 25 din
prezenta lege.

15

CAPITOLUL VII
Abateri i sanctiuni

Art. 27. - Constituie abateri disciplinare urmtoarele:


a) prezenta n organismul sportivului a unei substante interzise sau a metabolitilor acesteia;
b) utilizarea unei substante interzise, a metabolitilor sau markerilor acesteia si/sau utilizarea ori
tentativa de a utiliza o metod interzis;
c) detinerea de substante sau metode interzise;
d) refuzul sau sustragerea, n mod nejustificat, de la recoltarea probei biologice;
e) falsificarea rezultatelor controlului doping de ctre sportiv.
Art. 28. - Orice nclcare de ctre sportiv a reglementrilor antidoping n timpul competitiei atrage
descalificarea, avnd ca rezultat invalidarea rezultatelor individuale obtinute n acea competitie,
retragerea medaliei, a punctelor sau a premiilor.
Art. 29. - (1) Utilizarea unei substante interzise, a metabolitilor sau markerilor acesteia, cu exceptia
substantelor speciale din lista doping, precum si utilizarea sau tentativa de a utiliza o metod interzis,
detinerea de substante sau de metode interzise se sanctioneaz cu suspendarea din activitatea
sportiv pe o perioad de 2 ani la prima abatere si pe viat la cea de-a doua abatere.
(2) Sanctiunea prevzut la alin. (1) poate fi micsorat pn la minimum un an, cnd faptele au fost
svrsite din culp.
(3) n conditiile inexistentei oricrei forme de vinovtie, sanctiunea prevzut la alin. (1) nu se aplic.
(4) Chiar si n cazul n care nu exist vinovtie a sportivului privind prezenta n organism a unei
substante care figureaz pe lista doping, acestuia i se va interzice participarea la o competitie
ulterioar, dac prezenta substantelor respective ar putea influenta rezultatele individuale.
Art. 30. - n situatia n care un sportiv dovedeste c utilizarea unei substante speciale nu a avut ca
scop mrirea performantei sportive, perioada de suspendare prevzut la art. 29 alin. (1) va fi nlocuit
dup cum urmeaz:
a) pentru prima abatere, avertisment sau suspendare pn la un an;
b) pentru a doua abatere, 2 ani de suspendare;
c) pentru a treia abatere, suspendare pe viat.
Art. 31. - Refuzul sau sustragerea de la recoltarea probei biologice se sanctioneaz conform art. 29
alin. (1).
Art. 32. - (1) Falsificarea rezultatelor controlului doping se sanctioneaz conform art. 29 alin. (1), n
cazul n care fapta este svrsit de sportiv.

16

(2) Tentativa se pedepseste cu suspendarea din activitatea sportiv pe o perioad de un an la prima


abatere si de 2 ani la cea de-a doua abatere.
Art. 33. - (1) Perioada de suspendare ncepe de la data emiterii deciziei de suspendare.
(2) Perioadele de suspendare provizorie se deduc din perioada total de suspendare.
(3) n cazul ntrzierii pronuntrii deciziei de suspendare din motive neimputabile sportivului, perioada
de suspendare poate ncepe de la data prelevrii probelor biologice.
(4) Pe perioada suspendrii sportivii nu pot participa n nici o calitate n cadrul unei competitii sau
manifestri sportive.
(5) Pe perioada suspendrii sportivii respectivi nu mai beneficiaz, pentru activitatea sportiv, de
sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.
Art. 34. - (1) n vederea relurii activittii sportive, sportivii suspendati trebuie s se supun testrilor
doping n afara competitiei, realizate de Agentia National Antidoping.
(2) Pe perioada suspendrii sportivii au obligatia de a comunica Agentiei Nationale Antidoping adresa
exact unde pot fi gsiti.
Art. 35. - (1) n cazul echipelor sportive, cnd mai mult de un membru al unei echipe a nclcat
reglementrile antidoping, n timpul unei competitii, echipa va fi supus controalelor tint.
(2) Pentru cazul prevzut la alin. (1) echipa sportiv este sanctionat cu anularea rezultatelor obtinute
n timpul competitiei sau cu alte sanctiuni disciplinare prevzute de reglementrile federatiei sportive
nationale respective.
Art. 36. - (1) Procurarea, distribuirea, oferirea, vnzarea ori administrarea de substante dopante
sportivilor se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend de la 50.000.000 lei la
100.000.000 lei.
(2) Prescrierea sau administrarea de substante dopante sportivilor de ctre medici se pedepseste cu
nchisoare de la un an la 4 ani sau cu amend de la 75.000.000 lei la 150.000.000 lei.
(3) n cazul svrsirii faptelor prevzute la alin. (2), se sesizeaz si Colegiul Medicilor din Romnia.
(4) Tentativa la infractiunile prevzute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
Art. 37. - (1) ndemnul prin orice mijloace la consumul de substante dopante n vederea sporirii
capacittii de performant, dac este urmat de executare, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni la
2 ani sau cu amend de la 25.000.000 lei la 75.000.000 lei.
(2) Dac ndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este nchisoarea de la dou luni la 2 ani
sau amend de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei.
Art. 38. - Constituie circumstante agravante urmtoarele mprejurri si situatii:
a) svrsirea faptei de ctre o persoan care are, potrivit prezentei legi, atributii n prevenirea si
combaterea dopajului;
b) oferirea, prescrierea, administrarea de substante sau proceduri interzise unui sportiv minor;

17

c) svrsirea faptei mpreun cu un minor;


d) svrsirea faptei de ctre o persoan care ndeplineste o functie ce implic exercitiul autorittii
publice, iar fapta a fost svrsit n exercitarea acestei functii.
Art. 39. - Persoanelor condamnate pentru infractiuni prevzute n prezentul capitol li se poate aplica
una sau mai multe pedepse complementare.
Art. 40. - Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiunile prevzute n prezentul capitol se
confisc.
Art. 41. - (1) n aplicarea sanctiunilor sportivilor sau persoanelor din anturajul sportivilor, federatiile
sportive nationale trebuie s respecte prevederile prezentei legi, precum si ale reglementrilor
internationale n domeniu.
(2) Nendeplinirea de ctre federatiile sportive nationale a obligatiilor prevzute n prezenta lege se
sanctioneaz cu amend de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei, retragerea oricrui sprijin financiar de
la bugetul de stat, suspendarea temporar a certificatului de identitate sportiv sau radierea din
registrul sportiv.
Art. 42. - Cluburile sportive si ligile profesioniste, n cadrul crora au fost gsite persoane vinovate de
nclcri ale reglementrilor antidoping, dac au avut cunostint de aceste nclcri, se sanctioneaz
cu amend de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Art. 43. - n cazul n care substantele descoperite pe parcursul controlului doping intr si sub incidenta
Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificrile si
completrile ulterioare, sau a Legii nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la
fabricarea ilicit a drogurilor, Agentia National Antidoping are obligatia de a nstiinta Agentia National
Antidrog si organele de urmrire penal.

18

CAPITOLUL VIII
Dispoziii finale i tranzitorii

Art. 44. - Pentru informarea si educarea personalului implicat n activittile antidoping, toate institutiile
de nvtmnt superior de educatie fizic si sport din tar si Centrul National de Formare si
Perfectionare a Antrenorilor introduc n programele de nvtmnt cursuri de prezentare a
reglementrilor nationale si internationale antidoping, precum si programul national antidoping.
Art. 45. - n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi, Agentia National pentru
Sport va elabora structura organizatoric si regulamentul de organizare si functionare ale Agentiei
Nationale Antidoping, care se aprob prin hotrre a Guvernului.
Art. 46. - n termen de 30 de zile de la aprobarea Regulamentului de organizare si functionare, Agentia
National Antidoping va elabora normele metodologice privind organizarea si desfsurarea controlului
doping, care se aprob prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport.

Aceast lege a fost adoptat de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art.
76 alin. (1) din Constitutia Romniei, republicat.

19

CUPRINS

Dopajul in sport.....................................................................................

pag 1

HORMONI PEPTIDICI, MIMETICI SI ANALOGI...................................

pag 3

CAPITOLUL I. Dispoziii generale........................................................

pag 7

Agentia National Antidoping................................................................

pag 9

CAPITOLUL III. Asistena medical a sportivilor...................................

pag 12

CAPITOLUL V. Controlul doping...........................................................

pag 15

CAPITOLUL VII. Abateri i sanctiuni....................................................

pag 16

CAPITOLUL VIII. Dispoziii finale i tranzitorii.......................................

pag 19

20