Splina este cel mai mare organ limfoid secundar din organism.

Prezinta o capsula in care exista fibre

musculare netede si din care pornesc septuri ce nu compartimenteaza organul. Parenchimul splinei se
numeste pulpa. Macroscopic, daca sectionam orgaanul fara sa il fixam, el apare rosu cu puncte albe. Acestea
reprezinta
pulpa
alba
iar
partea
rosie
se
numeste
pulpa
rosie.
Pulpa
alba
a
splinei
este
alcatuita
din:
. mansonul de tesut limfoid care inconjoara arteriola si se numeste teaca limfoida periarteriala. Mansonul
contine
predominant
limfocite
T.
. foliculii limfoizi splenici care sunt alcatuiti din manta si centru germinativ, Ei semana cu foliculii secundari
insa se asociaza cu o arteriola pozitionata excentric, acest ansamblu (folicul si arteriola) alcatuind
corpusculul
Malpighi.
Foliculii
contin
prediominant
limfocite
B.
La limita dintre pulpa alba si pulpa rosie exista zona marginala ce contine sinusuri, numite sinusuri
marginale. Aici se deschid ramurile arteriolelor foliculare si ramuri din artera centrala a pulpei albe. Aceasta
zona este importanta d.p.d.v. functional deoarece este locul prin care patrund anumite tipuri de limfocite
circulante
iar
antigenele
vin
pe
cale
sangvina.
Pulpa rosie este alcatuita din cordoane celulare ce delimiteaza sinusurile venoase. Sinusurile pulpei rosii au
in structura lor celulel epiteliale cu propritati contractile. Aceste celule au forma alungita cu axul lung paralel
cu axul sinusului iar in jurul sinusului sunt dispuse circular fobre de reticulina. Apar estfel niste spatii prin
care
patrund
elementele
figurate
lae
sangelui.
Tipuri
de
celule:
In foliculii limfoizi se gasesc celulel foliculare dendritice, celule interdigitate, macrofage si limfocite B. In
mansonul de tesut limfoid se gasesc de asemenea celule foliculare dendritice, celule interdigitate si
macrofage dar exista limfocite T in loc de B.

Siusurile marginale contin macrofage distincte: imobile, cu capacitate crescuta de a fagocita antigene aduse
prin sange pana la nivelul sinusurilor marginale. Apoi aceste macrofage prezinta antigenul limfocitelor B.
Cordoanele celulare al pulpei rosii (cordoanele Billroth) sunt alcatuitte dintr-o stroma, un citoreticul, in
ochiurile caruia exista multe limfocite B, limfocite T, macrofage, plasmocite ca si celelalte elemente figurate
ale angelui. Macrofagele de aici sunt cele ce fagociteaza eritrocitele imbatranite.
Circulatia la nivelul splinei
Arterele dau ramuri trabeculare ce dau la randul lor ramuri ce se distribuie parenchimului. Aceste ramuri se
inconjoara de tesut limfoid si formeaza arterele centrale ale pulpei albe. Din acestea se desprind ramuri arteriolele foliculilor limfoizi din pulpa alba splenica. Ramurile terminale ale a. centrale sunt arteriolele
penicilate (au forma de pensula - scurte si drepte) care conduc sangele spre sinusurile venoase ale pulpei
rosii.
Exista doua ipoteze privind trecerea sangelui din arteriolele penicilate in sinusurile venoase. Prima sustine ca
exista continuitate intre arteriolele penicilate si sinusurile venoase, circulatia fiind de tip inchis si sangele
neparasind arborele circulator. A doua ipoteza sustine ca arteriolele penicilate se termina printre cordoanele
de celule ale pulpei rosii. Sangele strabate spatiul dintre aceste celule pana la capilarele sinusoide ale pulpei
rosii. Aceaasta circulatie este deschisa deoarece sangele paraseste arborele circulator. Din sinusoidele pulpei
rosii iau nastere venele pulpei rosii care se unesc si formeaza venele trabeculare ce nu prezinta un perete
muscular propriu. Acestea vor forma in final venele splenice ce parasesc splina prin hil.
Splina nu are circulatie limfatica.