Sunteți pe pagina 1din 7

Actualitatea temei

Restaurare se numeste procesul de restabilire a integritii


( dinilor distrui), i corecia parametrilor estetici i funcionali ai
dinilor cu materiale de obturare estetice moderne nemijlocit n
cavitatea bucal. n nsi definiie este specificat deosebirea
restaurrii de plombarea dinilor : dac la plombare se restabilesc
n principal caracteristicile funcionale ale dintelui, atunci la
restaurare esuturile dure dentare pierdute sunt substituite cu un
material, ce imit dentina i smalul, transparena i gama de
culori.
Plombarea reprezint o procedur pur curativ, pe cnd
restaurarea mbin n sine
efecte curative i artistice
( restaurarea mrimii, formei anatomice corespunztoare, gamei
de culori, transparenei, luciului suprafeei etc.)

Indicaiile restaurrilor dentare


Procedurile de rutin se adreseaz :
* cariilor,
* liniilor de fisur,
* discromiilor,
* demineralizrilor,
* defectelor de suprafa,
* dentine expuse,
* treme,diasteme,
* dintilor fracturai,
* abraziunii, atriiei,
* uzurii de suprafa, fisurilor, fosetelor,
* defectelor de dezvoltare,
* fracturilor ceramice;

II
Materiale i Metode ale tratamentului restaurativ

Rezultatele nesatisfctoare a obturrii dinilor n practica de


mas se explic ntr-o oarecare msur prin inferioritatea
materialelor dentare, ceea ce l-a stimulat pe W.D. Miller la
sfritul sec. XIX nceputul sec. XX s formuleze principalele
cerine ctre un material stomatologic ideal.
1. S fie biologic compatibil cu esuturile dentare, membrana
mucoas a cavitii bucale i organismul uman n general.
2. S fie chimic stabil la aciunea fluidului dentinar i fluidului
bucal (salivei).
3. S posede o duritate mecanic aproximativ egal cu cea a
smalului, deoarece n procesul de mestecare apar solicitri
importante (30 -70 kg), i s fie deasemenea rezistent la
abraziere.
4. S adere strns la pereii cavitari, s asigure o adeziune
bun ctre esuturile dentare dure sau alte materiale n
condiii de umiditate
5. S posede caracteristici de manipulare bune
6. S pstreze pe timp ndelungat o stabilitate spaial(a formei
i a volumului).
7. S fac priz n prezena apei i salivei n cavitatea bucal
timp de 5-10 min.
8. S posede conductibilitate termic care s nu difere esenial
de conductibilitatea termic a smalului i dentinei pentru a
evita lezarea termic a pulpei.
9. Coeficientul de dilatare termic aproximativ egal cu cel al
esuturilor dure dentare.
10.
S aib pH-ul aproape de 7,0 n timpul i dup priza
materialului.
11.
S prezinte stabilitate a culorii , s nu coloreze.
12.
S fie radioopac.
13.
S prezinte un coeficient minim de absorbie a apei.
14.
S posede proprieti anti- carie, antiseptice, antiinflamatorii.

15.
Dup ntarire s aib efect cosmetic superior.
16.
S posede un termen ndelungat de folosire, s nu
necesite condiii speciale de pstrare i de transportare.
2

Clasificarea materialelor compozite


1. Dimensiunile particulelor umpluturii:
compozite macrofile (macroumplute, cu macroumplutura)
compozite minifile( miniumplute,) cu particule mici;
composite microfile ( cu microumplutura)
2. Modul de polimerizare:
- Termica
- Auto (chimica)
- Foto (cu lumina), cu radiatie UV
- Dubla( dual- cure, auto si foto )
3. Consistenta
Composite vscoase ( de consistenta obisnuita )
Composite fluide (flowable)
Composite compactabile ( condensabile, packable)
4. Compozitie
- Nesarjate- contin doar faza organic
- Sarjate sau Compozite- in faza organic sunt dispersate
particule de umplutura anorganica.
5. Tipul matricei organice:
Pe baza de Bis- GMA
Pe baza de uretandimetacrilati (UDMA)
Mixte
Alti monomeri de baza
6. Destinatia
*pt obturarea dintilor masticatori
* pt obturarea dintilor frontali
*composite universale
Cimentul silicat a fost unul dintre materialele utilizate de timpuriu
pt restaurari dentare. Acrilatele se intrebuntau rar deoarece
provocau pulpite si periodontite. Rafael Bowen a combinat rasina
acrilica cu rasina epoxy rezultand un compozit esthetic cu bune
proprietati fizice. Compozitele moderne se contracta si se
abraziaza mai putin. In plus , sunt mai rezistente in timp,
rezistenta mecanica mai buna, stabilitate coloristica, fiind
disponibile de la flowable la packable.

3
12 parametri pentru realizarea de calitate a
restaurarilor dentare cu materiale composite : aspectul
zambetului, culoarea, pozitia , rorma si textura dintelui,
obiectivele estetice, prepararea dintelui, tehnicile adezive,
selectia materialului si aplicarea lui, modelarea si finisarea.

Metode ale tratamentului restaurativ


Cele mai commune metode de restaurare dentara sunt
restaurarile cu material fotopolimerizabil, coroanele si puntile
dentare. Exista 2 tipuri de restaurari dentare : directa si indirecta.
Restaurarile directe implica actionarea directa asupra dintelui cu
plombe- restaurari estetice (fotopolimer), in timp ce restaurarile
indirecte sunt create in laboratorul dentar pe baza unor amprente
ale dintilor pacientilor.( exemple: inlay- uri, onlay-uri, coroane,
punti dentare.)
Restaurarile din compozit nu necesita prepararea clasica dupa
Black. Prepararea cavitatilor pt restaurarea compozita se numeste
``preparare adeziva`` deoarece in asememea cazuri materialul
formeaza o legatura chimica trainica cu tesuturile dure dentare si
mecanica- cu smaltul. De aceea, in majoritatea cazurilor decade
necesitatea crearii punctelor de retentie si a trecerii peretilor
preparati sub unghi drept.
Etape:
*Deschiderea cav. carioase (include indepartarea marginilor
subminate ale smaltului)
*Necrectomia ( Una din punctele forte ale prepararii adezive e
posibilitatea crutatoare, in care poate fi omisa urmatoarea etapa
formarea cavitatii in caseta, pt retentia materialului. Din contra
unghiurile ascutite ale cavitatii se recomanda a le netezi si rotunji
putin, deoarece poate aparea pericolul ruperii materialului la
polimerizarea acestuia.)
*Prepararea cav. Carioase finalizeaza cu prelucrarea marginii
smaltiere si crearea bizoului pe intreaga margine a cavitatii si se
face pt sporirea adeziunii si mascarea liniei de trecere smalt-

compozit. La restabilirea dintilor frontali, bizoul sub un unghi de


45 grade, e deosebit de importanta
*Slefuirea si poleirea obturatiei ( stripsuri cu abraziv fin, freze de
finisare din aliaj dur, perii cu pasta abraziva, discuri si cupe de
cauciuc.)
4
Primul caz (fig. 1-2) ilustreaz rezultatul unei restaurri de clasa a V-a fr
retenii mecanice, pentru care s-a utilizat un compozit cu sistem adeziv modern.

Fig.1, 2
n figurile 4-5 sunt ilustrate restaurri compozite realizate dup completarea
tratamentului ortodontic. Defectele rezultate la nivelul feelor vestibulare ale frontalilor,
lipsa papilei dintre incisivii centrali, uzura sever a incisivului central stng i forma
deficitar a incisivului lateral drept au fost restaurate cu compozit, utilizndu-se o
matrice transparent. S-a permis astfel adeziunea i plasarea subgingival a
compozitului la nivelul ambrazurii interincisive.

Fig.3,4
n cazul prezentat n imaginile 6-7, diastema existent a fost completat cu compozit,
considernd cei 12 parametrii enunai anterior. Incisivii laterali maxilari au fost ulterior

remodelai pentru obinerea unor dimensiuni proporionale cu cele ale incisivilor centrali

Fig. 6, 7

Cuprins
I Actualitatea

temei
Indicatiile restaurarilor dentare....................................................... ..1

II Materiale si Metode ale tratamentului restaurativ


Cerinte catre un material stomatologic ideal 2
Clasificarea materialelor composite....3
Parametri pentru realizarea calitativa a restaurarilor dentare cu
materiale composite...4
Metode ale tratamentului restaurativ..4
III Cazuri clinice5

Bibliografie

Gh.Nicolau, Odontologie 2010


Revista ``Actualitati stomatologice``
http: // www. Startsmile.com
http:// www. Pubmed.com