Sunteți pe pagina 1din 13

1.

Felurile conventiei arbitrale


- Clauza compromisorie partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractul in care este
stipulata sau in legatura cu acesta, sa fie solutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub
sanctiunea nulitatii, modalitatea de numire a arbitrilor (este inscrisa in contractul principal ori
stabilita intr-un act aditional la contract).
Potrivit N.C.P.C., validitatea clauzei compromisorii este independenta de validitatea
contractului in care a fost inscrisa. Este o conventie accesorie fata de contractul principal care
da nastere litigiului. Este o exceptie de la principiul ,,accesorium sequetur principalem.
Asadar, daca contractul principal este lovit de nulitate, clauza compromisorie nu este nula.
- Compromisul apare dupa ivirea litigiului, partile convin asadar ca litigiul intervenit intre
ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea nulitatii, obiectul
litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de desemnare (in cadrul arbitrajului ad-hoc) sau
potrivit regulilor de procedura ale respectivei institutii arbitrale (in cazul arbitrajului
institutionalizat); se incheie chiar daca litigiul intervenit intre parti este deja pe rolul altei
instante.
- Conventia arbitrala implicita, neechivoca.
Forme: - se incheie in scris, sub sanct. nulitatii, prin schimb de corespondenta sau schimb de
acte procedurale.
In cazul unui litigiu legat de transferul dreptului de propr. sau constituirea altui drept real
asupra unui bun imobil, conventia arbitrala trebuie incheiata in forma autentica notariala, sub
sanctiunea nulitatii absolute.
2. Principiul Kompetenz-Kompetenz
- regula potrivit careia tribunalul arbitral are dreptul si totodata obligatia de a-si verifica si de
a se pronunta cu privire la propria sa competenta. Atributia arbitrului de a decide asupra
propriei sale competente isi gaseste fundamentarea in principiul procedural potrivit caruia
judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei.
P.K.K. permite tribunalului arbitral sa-si continue misiunea, chiar daca existenta sau
validitatea conventiei arbitrale este contestata de una dintre parti pt. cauze ce afecteaza direct
caluza compromisorie sau compromisul, si nu numai in cazul unei eventuale nulitati a
contractului principal. Asadar, putem afirma ca acest principiu reprez. o regula de propritate
inteleasa in sens cronologic si nu in sens ierarhic si este regula dupa care arbitrii trebuie sa se
pronunte primii asupra competentei lor, sub controlul ulterior al jurisdictiei statale.
3. Termenul arbitrajului
- incepe sa curga de la data constituirii tribunalului arbitral. Acesta trebuie sa pronunte
hotararea arbitrala intr-un termen de 6 luni de la data constituirii sale. Partile pot deroga de la
acest termen, putand stabili un termen mai scurt sau mai lung de 6 luni, dupa caz.
Depasirea termenului arbitrajului atrage caducitatea acestuia procedura arbitrala este
lipsita de efecte juridice.
Invocarea sanctiunii caducitatii este supusa unor anumite formalitati procedurale.
Partile trebuie sa declare ca invoca caducitatea pentru depasirea termenului o data, la primul
termen de arbitrare la care au fost citate printr-o declaratie scrisa. Daca partile nu invoca
caducitatea arbitrajului pt. depasirea termenului la primul termen de arbitrare la care au fost
legal citate si printr-o declaratie scrisa, acestea sunt decazute din acest drept.

O prima exceptie fata de termenul de arbitraj se refera la situatia in care, desi cel putin
una dintre parti a invocat caducitatea intr-un mod procedural corect in mom. implinirii
termenului, ambele parti declara ca doresc continuarea arbitrajului.
In privinta suspendarii termenului arbitrajului, aceasta intervine pe timpul judecarii
unei cereri adresaet instantei de asistenta. Curgerea termenului va fi reluata la mom. la care
tribunalul arbitral primeste comunicarea solutiei instantei de asistenta.
Prelungirea termenului arbitrajului apare:
- prin vointa partilor in cadrul termenului, partile pot consimti in scris la prelungirea
acestuia;
- din dispozitia tribunalului arbitral pt. o singura data, pt motive temeinice ( cu cel mult
3 luni);
- de drept, in cazul decesului uneia dintre parti, termenul arbitrajului se prelungeste cu
3 luni.
Tribunalul arbitral este obligat ca la expirarea termenului arbitrajului sa pronunte o
hotarare arbitrala prin care constata ca arbitrajul a devenit caduc. Partile pot reveni asupra
invocarii caducitatii printr-o declaratie scrisa ca renunta la caducitate, iar arbitrajul se va
derula in continuare.
In cazul in care caducitatea a fost invocata corect d.p.d.v. procedural si, totusi,
Tribunalul Arbitral nu pronunta o hotarare de constatare a caducitatii arbitrajului, aceasta
constituie motiv pt. promovarea actiunii in anulare impotriva hotararii arbitrale.
Caducitatea arbitrajului nu produce efecte asupra valabilitatii conventiei arbitrale
partile pot asadar proceda la initerea unui nou arbitraj.
4. Locul arbitrajului
Este unul din aspectele arbitrajului care poate fi determinat de parti prin conventia lor
si, totodata, este o fictiune juridica.
Determina normele dupa care se aplica arbitralitatea litigiului dar si normele in functie
de care se determina legea aplicabila: atat procedurala, cat si substantiala, cat si
jurisdictia/competenta instantei de asistenta in abitraj. Determina si jurisdictia instantei de
control de legalitate a hotararii arbitrale. Locul arbitrajului este deci important, pentru ca in
functie de nationalitatea hotararii arbitrale date de locul arbitrajului, hotararea arbitrala se
poate ataca sau nu prin actiune in anulare in fata instantelor judecatoresti.
De mentionat ca simpla alegere a locului arbitrajului ca fiind teritoriul unui stat strain
fata de statul nationalitatii partilor nu transforma arbitrajul intr-unul international doar pentru
acest motiv.
Daca arbitrajul este organizat de o institutie permanenta de arbitraj, locul arbitrajului
coincide, in principiu, cu sediul institutiei permanente.
5. Limba de procedura a arbitrajului
- poate fi stabilita de parti prin conventia arbitrala sau chiar ulterior. Daca nu a fost
convenita de parti, arbitrajul se va desfasura in limba contractului din care s-a nascut litigiul,
daca niciuna dintre parti nu se opune. Daca partile nu se inteleg asupra limbii de procedura,
Tribunalul Arbitral va stabili limba de circulatie internationala in care se va desfasura
procedura arbitrala.
- daca o parte nu cunoaste limba aleasa, se va asigura un traducator pe cheltuiala
partii, putand participa la dezbateri cu traducatorul.

6. Etapa scrisa a procedurii arbitrale


- consta in sesizarea instantei arbitrale, prin depunerea cererii de arbitrare, precum si
in actele procedurale in replica ale partii chemate in arbitraj, respectiv intampinarea si cererea
reconventionala.
Cererea de arbitrare. N.C.P.C. prevede 2 modalitati de sesizare a tribunalului arbitral:
- cererea de arbitrare in scris si care trebuie sa cuprinda pe langa continutul obisnuit al
unei cereri de chemare in judecata (date de identificare parti si reprezentanti, precizare obiect,
cuantumul si modalitatea de calcul a valorii cererii, motivele pe care se intemeiaza cererea,
probele propuse in dovedirea acestor motive, semnatura reclamantului), date despre conventia
arbitrala (temeiul recurgerii la arbitraj) si datele de identificare ale membrilor tribunalului
arbitral. Reclamantul care locuieste in strainatate trebuie sa-si aleaga un domiciliu in
Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile in procedura arbitrala.
- procesul verbal incheiat in fata tribunalului arbitral: acesta trebuie sa cuprinda
mentiunile amintite mai sus cu referire la cererea de arbitrare si trebuie semnat cel putin de
reclamant daca nu de toate partile si de arbitrii.
In privinta comunicarii cererii de arbitrare, reclamantul va comunica paratului si
fiecarui arbitru o copie de pe cererea de arbitrare si de pe inscrisurile anexate.
In cazul procedurii arbitrale ad-hoc, fiecare parte este responsabila pt. comunicarea
actelor de procedura care emana de la sine catre celelalte parti. De asemenea, actele
procedurale si inscrisurile care le insotesc trebuie comunicate in atatea copii cati arbitrii sunt.
Dupa primirea cererii de arbitrare, paratul are, la randul sau, dreptul de a formula
intampinare sau, respectiv, cerere reconventionala, atunci cand si acesta are pretentii
impotriva reclamantului, derivand din acelasi raport juridic. Intampinarea va fi depusa in
termen de 30 de zile de la primirea cererii de arbitrare, cu aceleasi mentiuni obligatorii ca si
cele impuse pentru cererea principala (va mai cuprinde exceptiile privind cererea
reclamantului, raspunsul in fapt si in drept la aceasta cerere, probele propuse pentru aparare),
in cadrul termenului pt. depunerea intampinarii sau cel mai tarziu pana la primul termen de
infatisare. In cazul cererii reconventionale, nedepunerea in termen nu este sanctionata cu
decaderea, ca in cazul intampinarii, ci cu disjungerea cererii de actiunea directa si
solutionarea ei separata.
Dispozitiile referitoare la comunicarea cererii de arbitrare se aplica in mod
corespunzator si intampinarii.
7. Masuri asiguratorii, provizorii si de constatare in arbitraj
Inaintea sau in cursul arbitrajului, oricare dintre parti poate cere instantei judecatoresti
competente sa incuviinteze masuri asiguratoare si masuri vremelnice cu privire la obiectul
litigiului sau sa constate anumite imprejurari de fapt. Incuviintarea acestor masuri va fi adusa
la cunostinta tribunalului arbitral de catre partea care le-a cerut.
In cursul arbitrajului, masurile asiguratoare si masurile vremelnice, ca si constatarea
anumitor imprejurari de fapt, pot fi incuviintate si de tribunalul arbitral. In caz de impotrivire,
executarea acestor masuri se dispune de catre instanta judecatoreasca.
O categoria de masuri provizorii cuprinde masurile destinate sa mentina status quo
sau sa evite producerea unui prejudiciu ireparabil, fiind necesare pentru a proteja obiectul
litigiului, respectiv pentru a reglementa relatiile dintre parti pana la rezolvarea conflictului. O
alta categorie de masuri provizorii sunt cele prin care se urmareste asigurarea. dovezilor.

8. Procedura arbitrala cu parti absente


Cand una dintre parti, cu rea-credinta, nu participa la procedura arbitrala, trebuie
respectate principiile fundamentale ale procedurii arbitrale: neprezentarea partii legal citate
nu impiedica nici dezbaterea litigiului, nici solutionarea acestuia. Totusi, partea care doreste
amanarea dezbaterii trebuie sa faca o cerere in acest sens bazata pe motive temeinic
justificate, sa comunice cererea atat tribunalului arbitral, cat si celeilalte parti, urmand ca
tribunalul arbitral sa aprecieze daca motivele justifica amanarea cauzei.
- oricare dintre parti poate cere solutionarea litigiului in lipsa sa, pe baza probelor aflate
la dosar;
- daca niciuna dintre parti nu se prezinta la termenul la care au fost legal citate,
tribunalul arbitral are 3 variante de a proceda:
Sa solutioneze litigiul pe baza probelor aflate la dosar.
In cazul in care considera ca prezenta partilor este necesara pt. solutionarea litigiului
poate dispune amanarea judecatii, citand partile pt. un nou termen de arbitrare.
Tribunalul arbitral amana pronuntarea hotararii arbitrale, oferind posibilitatea partilor
sa depune concluzii scrise.
9. Probatiunea in procedura arbitrala
- propunerea, admnistrarea si aprecierea probelor in procedura arbitrala
Tinand cont de caracteristica de celeritate a arbitrajului, N.C.P.C. impune regula
propunerii probelor prin chiar primul schimb de documente scrise intre parti: reclamantul
trebuie sa-si propuna probele prin cererea de arbitrare, paratul, prin intampinare, paratulreclamant, prin cererea reconventionala si reclamantul-parat, prin intampinarea la cererea
reconventionala. Sanctiunea prin omisiunea partii de a propune probele prin intermediul
acestor acte procedurale este decaderea din dreptul de a mai propune probe. Exista totusi 5
exceptii, in cazul carora chiar daca probele nu au fost propuse prin actele procedurale
mentionate, acestea pot fi in continuare propuse si partea nu este decazuta din acest drept si
se refera la:
- modificarea cererii, daca reclamantul si-a modificat cererea de arbitrare le poate propune
noi probe in dovedirea cererii modificate;
- in cazul in care nevoie administrarii unei probe reiese din dezbateri, iar partea nu putea sa
prevada nevoia adminstrarii acelei probe;
- cand partea a fost impiedicata sa propuna probele in termenul mentionat din motive
temeinic justificate;
- cand administrarea probei respective nu ar conduce la amanarea arbitrajului;
- cand exista acordul expres al tuturor partilor privind propunerea unor probe noi.
In ceea ce priveste administrarea probelor, N.C.P.C. prevede posibilitatea tribunalului
arbitral de a fixa anumite termene limita pt. adminstr. anumitor probe, in caz contrar
intervenind sanct. decaderii din acest drept, cu exceptia cazului in care tribunalul arbitral
apreciaza ca proba in cauza este esentiala pentru solutionarea corecta a litigiului. Probele sunt
administrate potrivit principiului nemijlocirii in fata tribunalului arbitral. Totusi, ca exceptie,
unele probe pot fi administr. numai in fata unui supraarbitru sau cu acordul partilor in fata
unui arbitru.
Tribunalul arbitral are competenta de a dispune prezentarea mijloacelor de probe care
sunt detinute de una dintre parti.

In privinta inscrisurilor, acestea trebuie depuse pana la cel tarziu primul termen de
arbitrare la care partile au fost legal citate.
Tribunalul arbitral poate solicita informatii scrise de la autoritatile publice care sunt
obligate sa le formuleze, cu exceptia celor privind siguranta nationala, in caz contrar,
tribunalul arbitral se poate adresa instantei de asistenta.
In ceea ce priveste principiul aprecierii probei, aceasta se face de catre arbitrii potrivit
intimei lor convingeri.
10. Cereri, exceptii si sanctiuni procedurale in procedura arbitrala
Partile pot formula cereri si exceptii pana la cel tarziu primul termen de arbitrare, sub
sanctiunea decaderii, printre care: exceptii de competenta, privind existenta si validitatea
conventiei arbitrale, privind constituirea tribunalului arbitral, limitele insarcinarii arbitrilor si
desfasurarea procedurii etc.. Neregularitatea in sensul invocarii exceptiilor dupa acest termen
se acopera daca nu a fost invocata de cel interesat la termenul la care s-a produs ori daca a
lipsit la acel termen, la primul termen la care a fost prezent sau legal citat si, in toate cazurile,
inainte de a se pune concluzii pe fond.
In ceea ce priveste necompetenta tribunalului arbitral, legislatia romana in domeniu,
interzice in mod expres invocarea acesteia dupa ce partile si-au nominalizat arbitrii si paratul
a formulat, fara sa invoce si acest aspect, intampinarea.
Legat de competenta tribunalului arbitral, se pune problema admisibilitatii a doua
exceptii specifice dreptului comun, aceea a conexitatii ( in cazul in care cauzele s-ar afla pe
rolul aceluiasi tribunal arbitral) si a litispendentei (au fost investite cu aceeasi cauza doua sau
mai multe tribunale arbitrale, respectiv situatia in care a fost investita, pe de o parte, o
instanta arbitrala si, pe de alta parte, o instanta de stat).
Tribunalul arbitral nu poate recurge la masuri de constrangere si nu poate aplica
sanctiuni, in acest scop se poate adresa instantei de asistenta.
11. Incheierea de sedinta. Atacarea separata a incheierilor de sedinta
Dezbaterile arbitrale, precum si orice dispozitie a tribunalului arbitral motivata vor fi
consemnate in incheierea de sedinta. Pe langa mentiunile prevazute de art. 603 NCPC,
incheierea va cuprinde si : o scurta descriere a desfasurarii sedintei, cererile si sustinerile
partilor, motivele pe care se sprijina masurile dispuse, dispozitivul si semnaturile arbitrilor.
Acestia din urma pot formula opinie seaparata (cand solutia este diferita) sau concurenta (
cand solutia este aceeasi, dar motivele pentru care s-a dispus difera).
Partile au dreptul sa ia cunostiinta de continutul incheierilor si de actele dosarului. La
cererea partilor sau din oficiu, tribunalul arbitral poate indrepta sau completa incheierea de
sedinta, printr-o alta incheiere. Partilor li se comunica, la cerere, copie de pe incheierea de
sedinta.
NCPC prevede posibilitatea atacarii anumitor incheieri de sedinta pentru anumite
motive, cele trei situatii in care incheierile de sedinta se ataca cu actiune in anulare sunt in
cazul in care tribunalul arbitral s-a pronuntat asupra masurilor asiguratorii, suspendarii
litigiului sau respingerea ca inadmisibila a unei exceptii de neconstitutionalitate, partea
putandu-se adresa instantei de control de legalitate (Curtea de Apel) in termen de 5 zile de la
comunicarea incheierii.

Actiunea in anulare nu suspenda cursul arbitrajului. Solutiile pronuntate de instanta de


control de legalitate pot fi de mentinere, de modificare sau de desfiintare a incheierii.
Hotararea instantei de control este definitiva, nu este supusa niciunei cai de atac,
12. Cheltuielile arbitrale
Similar cheltuielilor judiciare, in cazul arbitrajului exista cheltuieli arbitrale, ce vor fi
stabilite de tribunalul arbitral caruia ii este recunoscuta o larga marja de discretie in ceea ce
priveste stabilirea si acordarea cheltuielilor arbitrale. Cu toate acestea, arbitrii trebuie sa
respecte cateva principii atunci cand decid asupra chelt. arbitrale:
- partea care a pierdut litigiul suporta cheltuielile arbitrale;
- cheltuielile arbitrale vor fi acordate in masura in care sunt rezonabile. Tribunalul arbitral
poate limita onorariile avocatilor;
- partile trebuie sa-si dovedeasca chelt. arbitr. si au posibilitatea sa le sustina in fata
tribunalului arbitral intr-o procedura contradictorie ca si in celelalte pretentii;
- posibilitatea acordarii de catre unele institutii de arbitraj a unui ajutor judiciar.
Potrivit NCPC, chelt. arbitr. cuprind: chelt. pt organizarea si desfasurarea arbitrajului,
onorariile arbitrilor, chelt. care intervin in legatura cu administrarea probelor si chelt. de
deplasare ale arbitrilor, martorilor, expertilor.
Referitor la modalitatea de suportare a cheltuielilor, partile pot conveni asupra
modului cum sunt suportate chelt. de arbitrare, iar partea care a pierdut litigiul suporta
cheltuielile. Daca pretentiile au fost admise in parte si chelt. vor fi sustinute proportional.
Masuri anterioare procedurii arbitrale: - posibilitatea stabilirii unui avans la
cheltuielile arbitrale si consemnarea acestuia; - stabilirea provizorie a onorariilor arbitrilor. In
privinta avansarii chelt. poate aparea problema neachitarii avansului. Tribunalul arbitral se va
pronunta in mod definitiv prin hotararea arbitrala, in acel moment avand loc si regularizarea
chelt. care au fost avansate sau care au fost stabilite in mod provizoriu.
13. Solutionarea litigiului. Deliberarea, pronuntarea si comunicarea hotararii
arbitrale
Hotararea arbitrala este manifestarea de vointa a tribunalului arbitral, prin care acesta
solutioneaza litigiul, indeplinindu-si misiunea cu care a fost investit si in acelasi timp se
dezinvesteste, incheind astfel procedura arbitrala.
Solutionarea litigiilor 2 posibilitati:
- se face in baza normelor de drept, a uzantelor, aplicarea prin analogie a
legii/principiilor generale ale dreptului;
- in echitate (in cazul in care a fost expres prevazuta de catre parti prin conventia
arbitrala) astfel, tribunalul arbitral nu este tinut sa aplice dupa norme de drept.
Arbitrilor le este interzis sa nu solutioneze o cauza pe motiv ca legea nu prevede, este
neclara si incompleta.
Deliberarea presupune consultarea tuturor arbitrilor asupra solutiei ce va fi pronuntata
in cauza. Deliberarea are loc in secret, cu participarea tuturor arbitrilor in persoana sau prin
mijloace audio-video, de comunicare scrisa sau electronica.
In practica apare situatia in care unul dintre arbitrii este impiedicat sau refuza sa
participe la deliberare, existand doua solutii: - tribunalul arbitral trunchiat: ceilalti arbitrii
delibereaza si decid in lipsa acestuia (Elvetia); - arbitrul va fi inlocuit, cauza se repune pe rol

si se reiau astfel dezbaterile. Absenta deliberarii, neparticiparea tuturor arbitrilor sau


incalcarea caracterului secret al deliberarii, inlocuirea nelegala a unui arbitru, reprez. motive
de anulare a hotararii arbitrale.
In cadrul deliberarii, tribunalul arbitral adopta si solutia in litigiul supus arbitrajului.
Daca nu exista unanimitate intre arbitrii, solutia se adopta cu majoritate de voturi; rezultatul
deliberarii se va consemna intr-o minuta, cuprinzand dispozitivul/solutia/ ce a dispus
tribunalul arbitral si daca este cazul, opinia minoritara.
In privinta pronuntarii solutiei hotararii, spre deosebire de justitia statala, aceasta nu
este publica si poate fi amanata daca arbitrii nu au avut timp sa decida, cu cel mult 21 de zile,
cu conditia ca amanarea de 21 de zile sa nu depaseasca termenul arbitrajului.
Hotararea arbitrala va fi comunicata partilor in termen de cel mult o luna de la
pronuntare, termen ce poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile, pt. motive bine intemeiate,
conform Regulamentului Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa C.C.I.R.
Hotararea comunicata partilor are aceleasi efecte ca si o hotarare judecatoreasca definitiva.
14. Hotararea arbitrala si efectele ei. Lamurirea, completarea si indreptarea
hotararii arbitrale
Hotararea arbitrala este manifestarea de vointa a tribunalului arbitral, prin care acesta
solutioneaza litigiul, indeplinindu-si misiunea cu care a fost investit si in acelasi timp se
dezinvesteste, incheind astfel procedura arbitrala.
Continutul acesteia:
- componenta tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii hotararii;
- date identificare parti, reprezentanti si persoane care au participat la dezbaterea litigiului;
- mentionarea conventiei arbitrale;
- obiectul litigiului asa cum a fost determinant prin cererea de arbitrare/reconventionala,
sustinerile pe scurt ale partilor;
- motivele de fapt si de drept pe care tribunalul arbitral isi intemeiaza hotararea;
- dispozitivul;
- semnaturile tuturor arbitrilor si daca este cazul, semnatura asistentului arbitral.
Hotararea poate cuprinde un termen in care trebuie executata obligatia sau obligatiile
din dispozitiv. Lipsa acestor prevederi poate conduce la nulitatea hotararii arbitrale.
Hotararea arbitrala poate fi lamurita, completata sau indreptata. Sunt necesare lamuriri
cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului hotararii ori aceasta cuprinde
dispozitii potrivnice. Completarea apare atunci cand tribunalul arbitral a omis sa se pronunte
asupra unui capat de cerere, asupra unei cereri conexe sau incidentale.
Pentru lamurire si completare, cererea se face in termen de 10 zile de la data primirii
hotararii si se solutioneaza de tribunalul arbitral printr-o hotarare separata cu citarea partilor.
Indreptarea hotararii se refera la greselile materiale in cuprinsul acesteia sau alte
greseli evidente care nu schimba fondul solutiei, precum si la greselile de calcul. Acestea pot
fi facute si din oficiu, iar partile vor fi citate daca tribunalul arbitral apreciaza ca este necesar.
Se solutioneaza de tribunalul arbitral prin incheiere.
Efectele hot. arbtr.: - este def. si obligatorie, nu este supusa nicunei cai de atac.
Aceasta se duce la indeplinire de buna voie de partea impotriva careia s-a pronuntat, de indata

sau in termenul aratat in cuprinsul acesteia sau daca nu este executata, potrivit procedurii
executarii silite.
- constituie titlu executoriu si trebuie investita cu formula executorie, putand fi
executata intocmai ca o hotarare judecatoreasca. Cererea de investire cu formula executorie
se solutioneaza in camera de consiliu fara citarea partilor; instanta va verifica numai daca hot.
arbitr. indeplineste toate conditiile de forma pt. a fi pusa in executare si se pronunta printr-o
incheiere. Daca se respinge cererea de investire, partea poate ataca numai cu apel.
In cazul arbitrajului instit., pastrarea dosarului arbitral are loc la institutia de arbitraj,
iar in cazul celui ad-hoc, pastrarea va fi facuta de catre instanta de asistenta in arbitraj, adica
tribunalul.
15. Motivele actiunii in anularea hotararii arbitrale
Aciunea n anulare din dreptul nostru reprezint un mijloc de control judectoresc
specific asupra legalitii hotrrii arbitrale, care include motive specifice cilor de atac
extraordinare (recurs, revizuire, contestaie n anulare) cu anumite motive ce in de specificul
procedurii arbitrale.
Motivele de desfiintare a hotararii in anulare:
a) litigiul nu era susceptibil de soluionare pe calea arbitrajului;
b) tribunalul arbitral a soluionat litigiul fr s existe o convenie arbitral sau n temeiul
unei convenii nule sau inoperante;
c) tribunalul arbitral nu a fost constituit n conformitate cu convenia arbitral;
d) partea a lipsit la termenul cand au avut loc dezbaterile i procedura de citare nu a fost legal
ndeplinit
e) hotrrea a fost pronunat dup expirarea termenului arbitrajului;
f) tribunalul arbitral s-a pronunat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori s-a dat mai mult
dect s-a cerut;
g) hotrrea arbitral nu cuprinde dispozitivul i motivele, nu arat data i locul pronunrii,
nu este semnat de arbitri;
h) hotrrea arbitral ncalc ordinea public, bunele moravuri ori dispoziii imperative ale
legii;
i) admiterea exceptiei de neconstituionalitate.
16. Exercitarea si judecarea actiunii in anularea hotararii arbitrale
Actiunea de anulare va putea fi introdusa in termen de o luna de la data comunicarii
hotararii arbitrale. Nerespectarea acestui termen legal conduce la decaderea partii interesate
din dreptul de a exercita actiunea in anulare. In cazul admiterii exceptiei de
neconstituionalitate, termenul este de 3 luni de la data publicarii deciziei de neconstit. in
Monitorul Oficial.
Dupa introducerea actiunii, instanta de control de legalitate va putea suspenda
executarea hotararii arbitrale potrivit regulilor de la suspendarea in cazul contestatiei la
executare. Actiunea in anulare va fi solutionata in completul prevazut de lege pentru judecata
in prima instanta, putandu-se pronunta in sensul admiterii sau respingerii acesteia, printr-o
hotarare.

In situatia admiterii, instanta va putea anula hotararea arbitrala si: in cazul lipsirii de
efecte sau legat de cauzele care afecteaza valabilitatea arbitrajului, va trimite cauza la instanta
care ar trebui sa judece in prima instanta litigiul, conform legii, iar in cazul chestiunilor
procedurale exista 2 posibilitati:
- daca cel putin una dintre parti insista in solutionarea litigiului prin arbitraj, instanta de
control de legalitate va trimite cauza spre rejudecare tribunalului arbitral;
- in cazul in care niciuna dintre parti nu solicita acest luru, instanta va solutiona fondul cauzei
in limitele conventiei arbitrale. In cazul in care e nevoie de administr. de noi probe, instanta
va dispune administr. acestora. Daca partile au convenit astfel, instanta va solutiona cauza in
echitate.
Impotriva hot. pronuntate in solutionarea actiunii in anularea hot. arbitr., partea
interesata poate formula recurs la ICCJ.
17. Regulile de procedura aplicabile in arbitraj
Procedura arbitrala este guvernata de principiul libertatii partilor in a alege regulile
aplicabile. De principiu, partile stabilesc dupa ce reguli de procedura se va desfasura
arbitrajul. Aceste reguli trebuie sa respecte ordinea publica si dispozitiile imperative ale legii.
In cazul arbitrajul ad-hoc: -regulile de procedura sunt stabilite de parti prin conventia
arbitrala; -daca nu sunt stabilite de parti, regulile vor fi stabilite de catre tribunalul arbitral; daca nu sunt stabilite nici de parti, nici de tribunalul arbitral, se va aplica NCPC.
In cazul arbitrajul institutionalizat: - se aplica regulile institutiei respective; - orice derogare
de la aceste reguli facuta de parti este nula daca nu este incuviintata de catre institutia de
arbitraj(exceptie).
18. Constituirea tribunalului arbitral
- prima etapa procedurala in procedura arbitrala;
Tribunalul arbitral este format din arbitrii investiti de catre parti prin conventia
arbitrala sau in conformitate cu aceasta sa solutioneze litigiul si sa pronunta hotararea
definitva si obligatorie pentru ele.
Poate fi arbitru orice pers. fizica cu capacitate deplina de exercitiu; nu este valabila
conditia cetateniei; partile pot impune prin conventia arbitrala si alte conditii in privinta
arbitrilor.
Cat priveste numarul arbitrilor, acesta trebuie sa fie impar si, de principiu, este stabilit
de catre parti. Daca partile nu au stabilit nr. arbitrilor, litigiul va fi solutionat de un tribunal
arbitral constituit din 3 arbitrii. Arbitrul nu este un reprezentant al partilor si are obligatia sa
solutioneze litigiul in conditii de impartialitate, el nu apara in solutionarea litigiilor interesele
partii care l-a desemnat. Partile care au acelasi interese procesuale vor desemna un singur
arbitru.
NCPC instituie principiul deplinei egalitati a partilor in desemnarea arbitrilor, fiind
nula clauza din conventia arbitrala care confera uneia dintre parti un privilegiu cu privire la
desemnarea arbitrilor ori care prevede dreptul uneia dintre parti de a numi arbitrul in locul
celeilalte sau de a avea mai multi arbitrii decat cealalta. (nulitate partiala)
Arbitrii sunt numiti, revocati sau inlocuiti potrivit conventiei arbitrale a partilor.
Probleme apar cand nu sunt numiti prin conventie si nici nu s-a prevazut modalitatea de

numire. In acest caz partea care va dori sa apeleze la arbitraj va comunica celeilalte parti sa
procedeze la numirea arbitrilor. In termen de 10 zile de la comunicarea intentiilor de
solutionare prin arbitraj, partea care primeste comunicarea trebuie sa transmita raspunsul la
propunerea de numire a arbitrului unic. Cand propun arbitrii partile vor propune si un arbitru
supleant pt cazul in care arbitrul titular ar fi sau ar ajunge in situatia de a nu-si indeplini
insarcinarea.
Acceptarea insarcinarii de arbitru trebuie facuta in scris si trebuie comunicata partilor in
termen de 5 zile de la data primirii propunerii de primire prin orice mijloc care asigura
transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia.
Daca avem un tribunal arbitral de 3 arbitrii, cei 2 arbitrii vor proceda la numirea
supraarbitrului si al unui supleant al acestuia in termen de 10 zile de la ultima acceptare.
Supraarbitrul si supleantul sau trebuie sa faca acceptarea in 5 zile de la primirea propunerii de
numire.
In caz de neintelegere intre parti, cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu
numeste arbitrul ori daca cei doi arbitrii nu cad de acord asupra numirii supraarbitrului, partea
care vrea sa recurga la arbitraj poate cere tribunalului sa procedeze la numirea arbitrului sau
dupa caz, a supraarbitrului. Tribunalul se pronunta in termen de 10 zile de la sesizare, cu
citarea partilor, prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac.
In caz de recuzare, revocare, abtinere, renuntare, deces, precum si in orice alt caz in care
arbitrul este impiedicat sa-si indeplineasca misiunea si daca supleantul la randul sau este
impiedicat sa-si exercite insarcinarea se va proceda la inlocuirea arbitrului potrivit
dispozitiilor referitoare la numirea acestuia.
19. Incompatibilitatea, abtinerea si recuzarea arbitrilor.
Arbitrii sunt incompatibili pentru motive care pun la indoiala independenta sau
impartialitatea lor.
NCPC face referire la doua categorii de motive de incompatibilitate: * se face trimitere la
incompatibilitatea judecatorilor aplicandu-se si arbitrilor; *cauze speciale de incompatibilitate
ale arbitrilor:
-neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitrii prevazute in
conventia arbitrala;
-cand o persoana juridica al carui asociat este sau in ale carei organe de conducere se afla
arbitrul are un interes in cauza.
-daca arbitrul are raporturi de munca ori de serviciu dupa caz sau legaturi comerciale directe
cu una dintre parti cu o societate controlata de una dintre parti sau aflata sub un control
comun cu aceasta
-daca arbitrul a prestat consultanta uneia dintre parti, a asistat sau a reprezentat una dintre
parti ori a depus marturie in una dintre fazele precedente ale litigiului.
Partea nu poate recuza arbitrul pe care l-a desemnat pentru motive de care avea
cunostinta inainte de numire. Partea poate recurge la recuzarea arbitrului pe care l-a numit
numai pt cauze survenite sau de care a luat cunostinta ulterior.
Arbitrii au o obligatie de informare a partilor asupra cauzelor de incompatibilitate
inainte de a accepta insarcinarea sau daca asemenea cauze intervin ulterior acceptarii, arbitrul

are obligatia de informare de indata. Chiar in cazul in care partile instiintate nu fac recuzarea,
arbitrul are dreptul sa se abtina. Abtinerea produce efecte la data formularii ei; recuzarea
trebuie sa fie ceruta sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand partea care
formuleaza recuzarea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau dupa caz, de la data aparitiei
cauzei de recuzare. In cazul recuzarii, aceasta se judecata de instanta de asistenta (tribunalul),
prin incheiere, cu citarea partilor si arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare;
incheierea nefiind supusa niciunei cai de atac. In cazul arbitrajului institutionalizat cererea de
recuzare poate fi solutionata si potrivit regulilor de procedura ale institutiei de arbitraj
respective.
20. Raspunderea arbitrilor
Cazuri:
- Dupa acceptarea misiunii de arbitru, acesta renunta in mod nejustificat la insarcinare;
- Daca fara motiv justificat, nu participa la solutionarea litigiului;
- Daca fara motiv justificat, nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala
sau de lege;
- Daca nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, facand publice sau divulgand catre
terti date de care iau cunostinta in calitate de arbitrii fara a avea autorizarea partilor;
- Incalcarea cu rea-credinta sau grava neglijenta a altor indatoriri ce-i revin. #
Diferita fata de celelalte cazuri ale raspunderii civile, este forma de vinovatie, aceeasi ca si pt
raspunderea magistratilor prevazuta in Constitutia Romaniei.
21. Reprezentarea partilor in arbitraj
Portrivit NCPC, in litigiile arbitrale, partile pot formula cereri si isi pot exercita
drepturile procesuale personal sau prin reprezentant; acestia pot fi asistati de alti specialisti.
Asadar, persoanele care asista partea in proces trebuie sa prezinte o anumita calitate in
vederea solutionarii litigiului.
In procedura arbitrala, imputernicirea data avocatilor, potrivit legii, valoreaza alegerea
domiciliului sau, dupa caz, a sediului profesional la avocat, daca in cuprinsul acesteia nu se
prevede altfel, si cuprinde dreptul avocatului de a exercita optiunile cu privire la caducitatea
arbitrajului, precum si de a solicita ori accepta prelungirea termenului arbitrajului.
In cazul in care reprez. nu face dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru
suplinirea acestor lipsuri, in caz contrar, cererea va fi anulata.
22. Principiile procedurii arbitrale
Principiile aplicabile procesului civil sunt aplicabile in mod corespunzator si in
procedura arbitrala: obligativitatea judecarii unei cereri, principiile egalitatii si
disponibilitatii, obligatiile partilor, buna-credinta, respectarea dreptului la aparare, principiile
contradictorialitatii, oralitatii, nemijlocirii, principiile continuitatii, respectarii drepturilor
fundamentale, incercarea de impacare a partilor, principiile aflarii adevarului si al rolului
activ al tribunalului arbitral cu exceptia introducerii in cauza a altor persoane si respectul
cuvenit actului jurisdictional.
Exista si principii ale procesului civil care nu sunt aplicabile in procedura arbitrala:

- principiul publicitatii; procedura arbitrala este confidentiala, existand obligatia arbitrilor si


partilor de a pastra confidentialitatea asupra tuturor datelor de care iau cunotinta in cadrul
procedurii;
- limba in care se desfasoara arbitrajul este o derogare de la principiul proc. civil;
- anumite aspecte referitoare la obligatiile tertilor
- principiul ofcialitatii: tribunalul arbitral nu comunica actele partilor
Partile au obligatia de a comunica actele de procedura celeilalte parti in arbitrajul ad-hoc.
23. Arbitralitatea litigiilor
Pentru ca un litigiu sa poata fi sustras procedurii judiciare de solutionare si sa fie
supus procedurii arbitrale, conform vointei partilor, trebuie indeplinite anumite conditii de
arbitralitate a litigiului.
Arbitralitatea unui litigiu constituie asadar punctul care delimiteaza contractualul de
jurisdictional in materia conflictelor nascute sau viitoare pe care partile intentioneaza sa le
supuna arbitrajului.
Distingem intre arbitralitatea obiectiva (care stabileste capacitatea unui litigiu de a fi
supus procedurii arbitrale in functie de obiectul acestuia) si arbitralitatea subiectiva ( rationae
personae, notiune care inglobeaza conditiile de capacitate pentru a supune un litigiu
procedurii arbitrale).
24. Interventia instantei judecatoresti in arbitraj
(1) Pentru nlturarea piedicilor ce s-ar ivi n organizarea i desfurarea arbitrajului, precum
i pentru ndeplinirea altor atribuii ce revin instanei judectoreti n arbitraj, partea
interesat poate sesiza tribunalul n circumscripia cruia are loc arbitrajul, tribunalul va
soluiona cauza n completul prevzut de lege pentru judecata n prim instan.
(2) Instana va soluiona aceste cereri de urgen i cu precdere, prin procedura ordonanei
preediniale, hotrrea nefiind supus niciunei ci de atac.