TERMOTEHNIC

Cap.2

2.1

Curs 2+3 , Angela Plea

PRINCIPIUL NTI AL TERMODINAMICII

Forme de energie

Energia reprezint capacitatea unui sistem de a efectua lucru mecanic sau de a

produce cldur la trecerea dintr-o stare existent ntr-o alt stare.
Energia poate fi acumulat n interiorul unui sistem, la nivel macroscopic sub form de:
energie cinetic, energie potenial i energie intern. Energia se poate transfera ntre sisteme
diferite i se poate transforma dintr-o forma n alta. Pentru sisteme nchise, energia se poate
transfera sub forma de cldur i de lucru mecanic.
Formele de energie care compun energia unui sistem termodinamic pot fi clasificate n:

energii externe, datorate interaciunii dintre sistem i mediul ambiant: energia cinetic i
energia potenial.

energii interne, datorate condiiilor interioare ale sistemului: energia intern, energia de
dislocare i entalpia.
ENERGII EXTERNE
Energia cinetic reprezint energia unui corp aflat n micare cu o vitez w > 0. Energia
cinetic este egal cu lucrul mecanic necesar pentru a modifica viteza corpului din stare de repaus
la viteza curent w.
Dac deplasarea se produce pe orizontal i fr frecare atunci lucru mecanic efectuat
asupra corpului este folosit n ntregime pentru accelerarea corpului:

w w0
w w0 w w0
w2
Ec L F x m a x m
x m

dt m
[J ]
dt
dt
2
2
deci,

m w2
Ec
[J]
2

(2.1)

unde: F- forta, [N]; a- acceleraia corpului, [m/s2]; x- distana, [m]; w0, w- witeza iniial, respectiv
final; dt intervalul de timp [s].
Aplicaia 2.1: S se determine energia cinetic a unei maini cu masa de 900 de kg care se
deplaseaz cu viteza de 60 km/h.
Rezolvare:
2

60 1000
900

2
mw
3600

Ec

125 kJ
2
2
Energia potenial reprezint energia acumulat ntr-un corp datorit poziiei sale i este
egal cu lucrul mecanic de deplasare mpotriva forei gravitaionale:

E p L G h m g h [J]

(2.2)

unde: m - masa corpului, [m]; g acceleraia gravitaional [m/s2]; h nlimea la care se afl
corpul respectiv, [m].

1|14

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

Aplicatie 2.2: S se determine energia potenial a unei cantiti de 100 de kg de ap aflat ntrun rezervor la nlimea de 30 m.
Rezolvare:

E p m g z 100 9,81 30 29430 J

ENERGII INTERNE
Energia intern (U) este o mrime termodinamic care exprim coninutul de energie al
unui sistem termodinamic nchis.
n sens fizic, energia intern este egal cu suma energiilor particulelor sale elementare
(molecule, atomi, ioni) i se datoreaz energiilor de rotaie, translaie, vibraie i de interaciune
dintre molecule.

U U cin U pot U 0 , [J ]

(2.3)

unde:
Ucin - este suma energiilor cinetice moleculare, corespunztoare micrilor de rotaie,
translaie i vibraie ale moleculelor, [J];
Upot - suma energiilor poteniale datorate forelor de interaciune dintre molecule, [J];
U0 suma energiilor din interiorul moleculelor sau atomilor, [J].
n calculele uzuale se foloseste variaia energiei interne (U), cnd sistemul aflat n studiu
trece dintr-o stare n alta.

U U 2 U1 , [J ]
unde

(2.4)

U1 este energia intern a sistemului n starea iniial;

U2 energia interna a sistemului n starea final.

Lucru mecanic de dislocare (deplasare) - (Ld) reprezint energia necesar pentru

deplasarea unei mase de fluid la presiune constant.
Se consider o conduct prin care circul un gaz la presiune constant (fig.2.1). Lucrul
mecanic necesar pentru deplasarea masei m de gaz, de volum V, din poziia 1 n poztiia 2, pe
distana x este:

L d12 F x p S x p V , [ J ]

x
2

1
p
1

S
2

Fig. 2.1 Lucru mecanic de deplasare

2|14

(2.5)

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

Entalpia (H) - este o mrime ce caracterizeaz nivelul energetic al unui sistem

termodinamic deschis ntr-o anumit stare de echilibru, fiind egal cu suma dintre energia intern
i lucrul mecanic de deplasare:

H U p V,

[J]

(2.6)

Se definete entalpia specific care se raporteaz la masa sistemului termodinamic:

h u p v,
2.2

[ J / kg ]

(2.7)

Schimbul de energie

Schimbul de energie ntre sistem i mediul exterior se poate face sub form de lucru
mecanic i cldur.
Lucrul mecanic caracterizeaz interaciunile de ordin mecanic, produse prin variaie de
volum sau transmis prin intermediul unui arbore, pe care un sistem termodinamic le are cu mediul
exterior i se regsete sub dou forme:

lucru mecanic de dilatare (absolut sau exterior) L12;

lucru mecanic tehnic Lt 12.

Lucru mecanic de dilatare (exterior sau absolut) L12 este produs de dilatarea unui
fluid. Se consider un cilindru cu piston, care delimiteaz un sistem termodinamic (un gaz)
(fig.2.2.).
p
L p dV
1
p1
2
2
p2
L12 p dV
0 V1

dV

V2

p
x

dx

Fig. 2.2. Lucru mecanic exterior

La deplasarea infinetizimal a pistonulului cu dx, dac considerm constant fora care
acioneaz asupra pistonului (F) i implicit presiunea p=ct., se poate descrie lucrul mecanic de
dilatare elementar ca fiind:

L F dx p S dx p dV ,

[J]

(2.8)

unde: S este aria pistonului; dV-variaia volumului sistemului termodinamic.

n diagrama p-V aria cuprins ntre curba transformrii i axa volumului este
numeric egal cu lucrul mecanic de dilatare.
Pentru transformarea 1-2, lucrul mecanic de dilatare este:
2

L12 p dV J
1

3|14

(2.9)

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

iar pentru 1 kg de substan lucrul mecanic de dilatare specific este:

2

l = p.dv [J/kg]; l12 p dv ,

1

J
kg

(2.10)

Observaie:
Dac dV 0 i l 0, rezult c lucrul mecanic de dilatare este pozitiv la destindere.
Dac dV< 0 i l < 0, rezult c lucrul mecanic de dilatare este negativ la comprimare.
+ Q+
Lm+
+

Lm -

Sistem
Termodinamic

- QFig. 2.3. Regula semnelor pentru Lm i Q

Regula semnelor pentru Lm i Q:
Lucru mecanic tehnic
Lucrul mecanic tehnic este lucrul mecanic care se culege la arborele unei maini
termice i reprezint suma dintre lucrul mecanic de dilatare (L12) i lucrul mecanic de dislocare
sau deplasare la intrare (p1V1) i ieirea (p2V2) din maina termic. Pentru determinarea expresiei
de calcul al acestuia se consider o main termic n care agentul termodinamic are la intrare
parametrii: p1, V1 i t1 iar la ieire, datorit faptului c sufer o transformare termodinamic va
avea parametrii: p2, V2 si t2.
p 1, v1, t 1

p 2, v2, t 2

L V dp

p2

dp
1

L12 V dp

p1

0 V1

Lt12

2
V2

Fig. 2.4 Lucru mecanic tehnic

L t12 L12 ( p1 V1 p 2 V2 ) ,

(2.11)

Sub forma diferenial ecuaia (2.10) are forma:

L t L d (p V) pdV Vdp pdV Vdp [J ]

(2.12)

n diagrama p-V lucrul mecanic tehnic este numeric egal cu aria cuprins ntre curba
transformrii i axa presiunilor, (fig. 2.4).

4|14

TERMOTEHNIC

Schimbul de energie sub form de cldur

Curs 2+3 , Angela Plea

ntre un sistem termodinamic i mediul ambiant apare un schimb de energie dac exist
diferen de temperatur ntre acestea. Energia transmis n acest schimb energetic se numete
cldur.
S-a constatat experimental c energia schimbat este proporional cu cantitatea de
substan din sistem, cu variaia temperaturii i cu o mrime care depinde de tipul sistemului i de
starea acestuia, denumita cldur specific sau capacitate termic specific.
Dac cantitatea de substan din sistem se exprim n kg, cldura unui sistem (adic
energia schimbat de sistem prin contact termic) este dat de relaia calorimetric:
Q m c dT [ J ]

(2.13)

unde m = masa sistemului, c = cldura specific, iar dT variaia temperaturii sistemului.

Caldura pentru o variatie finita de temperatura (T2 - T1), se va nota Q12:
T2

Q12 m c dT [J]
T1

(2.14)

Trebuie precizat ca temperaturile T1 si T2 sunt temperaturile sistemului/corpului studiat la

doua momente diferite in timp.
Caldura specifica, numita si capacitate termica specifica, este caldura necesara unitatii
de cantitate de substanta pentru a-si mari temperatura cu 1K, fara a se produce o transformare de
faza.
n functie de modul in care se cuantifica cantitatea de substanta existenta in sistem
caldurile specifice pot fi:

masice, c, raportate la masa m a sistemului:

(2.15)

volumice, c, raportate la volumul la starea normala VN:

c'

Q J
m dT kg K

Q
J

VN dT m3 N K

(2.16)

molare, CM, raportate la numarul de kmol, n:

CM

Q
n dT

kmol K

(2.17)

Relatiile de calcul ale caldurii, in functie de fiecare tip de caldura specifica vor fi:

Q C M n dT kJ

(2.18)

Q m c dT kJ

(2.19)

Q VN c ' dT kJ

(2.20)

Intre cele trei tipuri de calduri specifice exista urmatoarea relatie de legatura:
C M c M c ' VMN

(2.21)

unde VMN = 22.414 m3N/kmol si reprezinta volumul molar in conditii normale iar M reprezinta
masa moleculara a fiecarei substante, [kg/kmol].
5|14

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

Caldura specifica a substantelor depinde de natura transformarii sistemului si de starea

termodinamica.

la corpurile solide si lichide se poate neglija influenta presiunii asupra lui c, luandu-se in
considerare numai variatia caldurii specifice cu temperatura, c=c(T).

la gaze, caldura specifica este dependenta de presiune si temperatura astfel incat, fiecare
transformare termodinamica are o caldura specifica proprie.

Relaiile lui Robert-Mayer pentru gazul perfect ia forma :

J
kg K

cp cv R,

J
3

mN K
J

kmol K

RM
,
22.414

c ,p c ,v

C Mp C Mv R M ,

(2.22)

unde RM este constanta universala a gazului perfect iar R este constanta de gaz perfect a gazului
real:
= = 8314,3
=

Indicele adiabatic al uni gaz este:

(2.23)

(2.24)
(2.25)

Rezolvnd sistemul format din ecuaiile (3) i (4) rezult calorile cldurilor specifice masice la
presiune respectiv volum contant:
=

(2.26)

Constanta universal a gazelor este aceeai pentru toate gazele, anume:

figura:

n general, odata cu cresterea temperaturii creste si caldura specifica, asa cum rezulta din
c

c =c(t)

ct2
1

1
0

t1

Q12 = cdt
1

t2

Fig. 2.5 Caldura specifica functie de temperatura

6|14

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

Caldura specifica medie (corespunzatoare unui interval de temperatura t1-t2 se determina

cu o relatie de forma:

CM

t2

CM

t2
0

t1

unde C M

t1

si C M

t2

t 2 C M t1
t 2 t 1

(23)

t1

kJ (2.27)
kg K

se iau din tabelul 3 in functie de temperatura si tipul gazului.

Observaie: Relatia (2.27) este valabila pentru toate caldurile specifice, cv, cp, cv, cp, CMv, CMp.
In tabelul 2.1 sunt prezentate marimile caracteristice ale unor gaze si ale apei si
mercurului iar in tabelul 2.2 caldurile specifice molare medii la presiune constanta.
Tabel 2.1
Mrimile caracteristice ale unor gaze
Denumirea
gazului

Acetilena
Aer
Amoniac
Argon
Azot
Bioxid de
carbon
Bioxid de sulf
Clorura de
metil
Etan
Etilena
Heliu
Hidrogen
Hidrogen
sulfurat
Metan
Oxid de carbon
Oxid de azot
Oxigen

C2H2
NH3
Ar
N2
CO2

Masa
moleculara
M
kg/kmol
26,038
28,964
17,031
39,944
28,016
44,010

SO2
CH3Cl

64,060
50,490

129,80
164,70

2,9263
2,3070

607,0
736,9

1,27
1,29

C2H6
C2H4
He
H2
H2S

30,070
28,054
4,003
2,016
34,080

276,53
296,40
2077,10
4124,40
243,90

1,3560
1,2605
0,1785
0,0898
1,5392

1729,0
1465,4
5233,5
14235,1
1105,3

1,20
1,25
1,66
1,41
1,30

CH4
CO
NO
O2

16,043
28,011
30,008
32,0

518,31
296,84
276,16
259,83

0,7168
1,250
1,3402
1,4285

2177,1
1050,9
1009,0
912,7

1,32
1,40
1,40
1,40

Denumirea
substantei

Formul
a
chimica
H2O
Hg

Apa
Mercur

Formul
a
chimica

Constanta de
gaz perfect
R J/(kgK)

Densitatea
kg/mN3

Caldura specifica la
00C, cp J/(kgK)

Indicele
politropi
ck

319,35
287,14
488,18
208,19
296,78
188,92

1,1709
1,2928
0,7714
1,7839
1,2505
1,9768

1641,2
1000,6
2059,9
523,3
1042,5
824,8

1,24
1,40
1,31
1,66
1,40
1,30

Marimile caracteristice ale apei si mercurului

Densitate
[kg/m3]
998.87
13595,1

Caldura
specifica

4186
138.12

7|14

Temperatura de fierbere in conditii normale

100
356.95

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

Tabel 2.2 Cldurile molare medii la presiune constant

pentru gazul perfect, n funcie de temperatur

C Mp kJ / ( kmolK)

t
0C
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800
2900
3000

H2
28,98
29,03
29,08
29,13
29,19
29,25
29,32
29,41
29,52
29,65
29,79
29,94
30,11
30,29
30,48
30,66
30,84
31,02
31,20
31,38
31,56
31,73
31,90
32,07
32,23
32,39
32,54
32,69
32,83
32,97
33,10

N2
29,12
29,16
29,25
29,40
29,61
29,86
30,15
30,46
30,76
31,05
31,33
31,59
31,84
32,08
32,30
32,51
32,71
32,90
33,08
33,24
33,39
33,54
33,68
33,81
33,93
34,05
34,16
34,26
34,36
34,46
34,55

O2
29,07
29,50
29,94
30,40
30,87
31,33
31,76
32,15
32,50
32,82
33,11
33,38
33,63
33,86
34,07
34,27
34,47
34,66
34,83
35,00
35,17
35,33
35,48
35,63
35,78
35,92
36,06
36,19
36,32
36,45
36,58

CO
29,09
29,16
29,31
29,53
29,80
30,11
30,46
30,77
31,09
31,39
31,68
31,95
32,20
32,44
32,66
32,86
33,05
33,23
33,40
33,56
33,71
33,87
34,00
34,12
34,24
34,35
34,46
34,56
34,65
34,74
34,83

8|14

H2O
33,48
33,76
34,12
34,55
35,05
35,61
36,18
36,77
37,37
37,98
38,59
39,19
39,78
40,36
40,92
41,47
42,00
42,50
42,98
43,45
43,90
44,34
44,77
45,19
45,59
45,98
46,36
46,73
47,09
47,44
47,78

CO2
36,11
38,24
40,15
41,65
43,36
44,70
45,89
46,96
47,92
48,79
49,58
50,29
50,93
51,51
52,06
52,58
53,06
53,50
53,90
54,28
54,63
54,96
55,27
55,57
55,85
56,12
56,37
56,61
56,84
57,05
57,25

SO2
38,90
40,80
42,50
44,00
45,30
46,40
47,40
48,30
49,00
49,70
50,20
50,70
51,10
51,50
51,90
52,20
52,50
52,80
53,10
53,40
53,60
---------------------

Aer
29,03
29,16
29,33
29,54
29,79
30,08
30,40
30,73
31,04
31,33
31,61
31,87
32,12
32,35
32,57
32,77
32,96
33,15
33,33
33,49
33,65
33,80
33,94
34,07
34,20
34,32
34,43
34,54
34,65
34,75
34,85

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

EtapaI

Etape n determinarea cldurilor specifice

Clduri medii, corespunztor unui interval de temperatur (t1-t2)
Din tabelul 2 se extrag valorile caldurilor molare medii intre intervalele
(0-t1) si (0-t2) la p = ct in functie de temperatura:
t1

C Mp

si C Mp

Etapa II

t2

Utilizand relatia (23 )se determina caldura specifica medie molara la p=ct
in intervalul (t1-t2)
t2

CM

t2

CM

t 2 CM
t 2 t1

t1

t1

t1

kJ
kg K

Etapa III

Utilizand relatia (21) rezulta celelalte tipuri de calduri specifice (cp si cp)
t2

C Mp

t2

cp

t1

t2

t1

c' p

si

C Mp

t2

t1

VM

t1

Utilizand relatiile Robert-Mayer se determina caldurile specifice la

v = ct:

t2

Etapa IV

cv

t1
t2
c' v
t1

t2

t2

J
R

kg K
t1

cp
c' p

t1

t2

C Mv

C Mp
t1

RM
22.414

m 3N K

t2

RM

kmol K
t1

Aplicatia 2.3. Se considera 0.5 kg de apa la temperatura de 170C. Apa este incalzita cu ajutorul
unui termoplonjor electric pana la temperatura de 1000C. Stiind ca puterea termoplonjorului este
de 400 W, si ca 20% din caldura cedata se pierde, sa se determine timpul in care se incalzeste apa.
Rezolvare
Se scrie ecuatia de bilant termic sub forma:
Q cedata termoplonj or Q primita apa Q pierderi

unde:
Q primit apa m apa c apa ( t 2 t 1 ) ; Q cedat termoplonj or Ptermoplonj or

Q pierderi

20
Q cedat termoplonj or
100

9|14

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

prin inlocuirea termenilor in ecuatia de bilant:

m apa c apa ( t 2 t1 ) Ptermoplonj or

25
Ptermoplonj or
100

se determina timpul in care se incalzeste apa:

m apa c apa ( t 2 t1 ) 0.5 4186 (100 17)

608s 10 min
Ptermoplonjor (1 0.8)
400 0.8

Aplicatia 2.4. Intr-un rezervor se afla o cantitate de 16 kg de O2 la temperatura de 1000C.

Sa se determine cantitatea de caldura necesara pentru a-l incalzi pana la temperatura de 4000C.
Rezolvare
Rezervorul fiind inchis, incalzirea se face la volum constant. Cantitatea de caldura
necesara incalzirii cantitatii de oxigen se determina cu relatia :

Q m c v (T2 T1 ) [J ]

Se observa ca pentru a determina cantitatea de caldura necesara trebuie calculata caldura

specifica masica la volum constant in intervalul de temperatura 100 - 4000C.
Etapa I. Din anexa se extrag valorile caldurilor molare medii la presiune constanta pentru oxigen
in intervalele de temperatura 0-1000C si 0-4000C.

C M p 100
0 29.50

kJ
kJ
; C M p 0400 30.87
kmol K
kmol K

Etapa II. Caldura molara medie la presiune constanta in intervalul de temperatura 100 - 4000C se
determina cu expresia:

400
C M p 100

C M p 0400 400 C M p 100

0 100
400 100

30.87 400 29.50 100

kJ
31.32
300
kmol K

Etapa III. Caldura masica medie la presiune constanta :

400
c p 100

400
C M p 100

31.32
kJ
0.97
32
kg K

Etapa IV. Caldura masica la volm constant se determina din relatia lui Robert- Mayer:

kJ
400
400
c v 100
c p 100
R 0.97 0.259 0.71
kg K

Inlocuind in expresia caldurii se obtine:

Q 16 0.71 300 3408 kJ

10 | 1 4

TERMOTEHNIC

2.3

Curs 2+3 , Angela Plea

Enunturile principiului I al termodinamicii

Primul principiul al termodinamicii este o expresie a legii generale a conservarii si

transformarii energiei in procesele termodinamice.
Exista mai multe formulari ale principiului intai al termodinamicii, dupa cum urmeaza:
1. Referitor la conservarea si transformarea energiei: Nu se poate realiza o masina termica
care sa produca lucru mecanic fara sa consume caldura sau alta forma de energie
echivalenta lucrului mecanic produs. Adica este imposibila realizarea unui perpetuum
mobile de speta intai.
2. In legatura cu echivalenta dintre lucru mecanic si caldura: Caldura poate fi produsa din
lucru mecanic si se poate transforma in lucru mecanic totdeauna in baza aceluiasi raport
de echivalenta.
Valoarea echivalentului mecanic al caldurii a fost stabilita experimental de Joule (1842),
Helmholtz (1847) si Miculescu (1892). Echivalenta dintre caldura si lucru mecanic se exprima
prin relatia:
1kcal 427 kgf m 426 ,7 9.81 4186 N m 4185 J

3. Pentru sisteme izolate, principiul intai se enunta astfel: Energia unui sistem termic izolat
se mentine constanta oricare ar fi procesele care se desfasoara in interiorul sistemului.
2.4

Ecuatiile principiului I al termodinamicii

Principiul intai al termodinamicii are mai multe expresii matematice, in functie de tipul
sistemului: inchis sau deschis.
2.4.1 Ecuatiile principiului I pentru sisteme inchise
Se considera un sistem termodinamic inchis care primeste din exterior energie sub forma
de caldura si produce lucru mecanic. Daca energia interna a sistemului in starea initiala este U1,
datorita schimbului de energie cu mediul exterior Q12 si L12, sistemul isi modifica energia interna,
astfel incat in starea finala va avea energia interna U2 (fig. 6).
1

L12

Q12

Stare
intermediara

2
Fig. 6. Trecerea unui sistem termodinamic
inchis dintr-o stare in alta
Astfel , ecuatia principiului intai pentru sisteme inchise are forma:

Q12 U1 L12 U 2 sau Q12 L12 U 2 U1

(2.28)

sau raporta la pentru 1kg de substanta:

q12 l12 u 2 u1
11 | 1 4

(2.29)

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

Ecuatiile de mai sus scrise sub forma diferentiala sunt:

Q L dU si q l du

(2.30)

tinand cont ca L pdV si l pdv relatiile (24-26) se rescriu:

(2.31)

Q dU pdV siq du pdv

pentru o transformare deschisa din starea 1 in starea 2, prin integrare se obtine :

2

(2.32)

Q12 U 2 U1 pdV
1

pentru o transformare inchisa (ciclica), ecuatia principiului intai ia forma:

Q L pdV; q l pdv

(2.33)

tinand cont de definitia entapiei (h = u + pV), ecuatiile principiului intai pot fi rescrise in
functie de aceasta:
Q dH Vdp si q dh vdp

(2.34)

2.4.2 Ecuatiile principiului I pentru sisteme deschise

Se considera o masina termica motoare, in care agentul de lucru intra prin sectiunea 1,
aflata la inaltimea z1 (fata de un nivel de referinta), cu viteza w1, si parametrii U1,p1,V1. Agentul de
lucru primeste din exterior caldura Q12, produce lucrul mecanic tehnic L12 si iese din sistem prin
sectiunea 2, aflata la cota z2, cu viteza w2 si parametrii U2,p2,V2,.
1

P1, V1,T1,U1

Q12

w2

w1

Lt12

P2, V2,T2, U2
z2

z1
Fig. 7. Masina termica in interactiune mecanica
si termica cu mediul ambiant
Conform ecuatiei conservarii energiei, suma energiilor intrate in sistem, este egala cu suma
energiilor iesite din sistem.
Energiile intrate in sistem se compun din:
- energia interna:

U1 = u1.m [J];

- energia intrata odata cu masa m sub forma de energie de deplasare L d1 p1V1 m p1v1 [J ]

m w12
[J] ;
2

- energia cinetica:

E c1

- energia potentiala:

E p1 m g z1 [J] ;

- caldura

Q12.

12 | 1 4

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

Energiile iesite din sistem sunt:

U 2 m u 2 [J ] ;

- energia interna:

- energia iesita odata cu masa m sub forma de energie de deplasare: L d 2 p 2 V2 m p 2 v 2 [ J ] ;

m w 22
[J] ;
2

- energia cinetica:

Ec2

- energia potentiala

E p 2 m g z 2 [J ] ;

- lucrul mecanic tehnic

Lt12.

De reinut ecuaiile Principiului I al termodinamicii:

Ecuaia 1:

Ecuaia 2:

Astfel, ecuatia principiului intai al termodinamicii pentru sisteme deschise are forma:

U1 p1V1

mw12
mw 22
mgz1 Q12 U 2 p 2 V2
mgz 2 L t12 J
2
2

(2.35)

si, tinand cont ca suma dintre energia interna si lucrul mecanic de deplasare este egala cu entalpia,
rezulta:

H1

mw12
mw 22
mgz1 Q12 H 2
mgz 2 L t12 J
2
2

(2.36)

sau:

Q12 L t12 H 2 H1

m( w 22 w12 )
mg(z 2 z1 ) [J]
2

pentru 1kg de substanta care strabate sistemul:

( w 22 w12 )
q12 l t12 h 2 h1
g(z 2 z1 ) [J / kg]
2

(2.37)

(2.38)

forma diferentiala a ecuatiei primului principiu :

q l t d h w d w gd z

13 | 1 4

(2.39)

TERMOTEHNIC

Curs 2+3 , Angela Plea

Aplicaia 2.5. O pompa de apa, situata la cota 1000 este folosita pentru alimentarea unui
.

consumator situat la cota 1800, debitul realizat de acesta fiind m apa 1,5 kg / s . Cunoscand
presiunea la intrare in pompa p1 = 1,25 bar, presiunea la iesire din retea p2 = 1,5 bar, viteza la
intrare in pompa w1 = 0,6 m/s iar cea la iesire w2 = 1,5 m/s sa se calculeze puterea consumata de
pompa.
Rezolvare. Se aplica ecuatia principiului intai al termodinamicii pentru sisteme deschise, pentru
un kilogram de substanta:

l t12 z 2 z1

( w 22 w12 )
g(h 2 h1 ) [J / kg]
2

unde:
q12= 0 deoarece pe durata desfasurarii procesului nu se efectueaza schimb de energie sub forma
de caldura.
h 2 u 2 p 2 v 2 si h1 u1 p1 v1 ;
- deoarece temperatura apei nu se modifica (t1 = t2) nici energiile interne nu se modifica (u1 = u2)
- presiunile sunt p1 = 1,25 bar si p2 = 1,5 bar, care transformate in S.I sunt
p1 = 1.25.105 N/m2 si p2 =1.5.105 N/m2.
- volumele specifice ale apei sunt egale deoarece densitatea apei nu se modifica (fiindca
temperatura nu se modifica): v1 v 2

1
1 m3
;

1000 kg

vitezele sunt : w1 = 0,6 m/s si iesire w2 = 1,5 m/s;

inaltimile (cotele): z1 = 1000m si z2 = 1800m;
Prin inlocuire in ecuatia principiului intai se determina lucrul mecanic tehnic specific
necesar antrenarii pompei:
l t12

( w 22 w 12 )
1
(p 2 p1 )
g (z 2 z1 ) 10 3 (1.5 10 5 1.25 10 5 )

1 .5 2 0 .6 2
J
9.81 (1800 1000) 7843.94
2
kg

Puterea de antrenare a pompei se determina cu relatia:

.

P m l t 12 1 . 5 7843 . 94 11765

14 | 1 4

W 11 . 76 kW