Prin sudura se intelege rezultatul operatiei de sudare , iar prin cu satura sudata se defineste aceea zona a imbinarii in care au actionat efectiv fo rtele de coeziune interatomica. Zona imbinarii este diferita de zona materialului de baza, deosebire a datorandu-se si modului in care s-a realizat cusatura: prin topire sau prin pr esiune. Cordoanele de sudura obtinute prin topire au o structura si o compoz itie chimica proprie. In cazul obisnuit al sudurii cu adaos de material cusatura inglobeaz a pe langa acesta si materialul de baza. Baia de sudura astfel rezultata intra i n reactii chimice cu elemente din mediul inconjurator (O2,H2,N2) si cu diferite elemente de aliere(Si , Mn, C, Cr). Oxigenul da nastere la oxizi, hidrogenul se dizolva si usureaza apar itia fisurilor, iar azotul formeaza nitruri dure care reduc plasticitatea suduri i. In plus se pot introduce elemente de aliere prin materialul de adaos sau prin materialele menite sa protejeze baia. Trebuie sa tinem cont de faptul ca unele elemente de aliere se pot pierde prin ardere. Dupa solidificare la locul imbinarii apar patru zone cu structuri ca racteristice. Fig.1. Structura imbinarii sudat e prin topire Cusatura (1) are o structura dendridica tipica metalelor turnate. Intre cusatura si metalul de baza se distinge o zona foarte ingusta de trecere (2) provenita dintr-un amestec de metal topit si metal de baza suprai ncalzit si format din constituenti de difuzie reciproca. Cu cat deosebirea dintr e compozitia chimica a metalului de adaos si cea de baza este mai mare, cu atat aceasta zona este mai vizibila. In metalul netopit din apropierea cusaturii, datorita incalzirii si racirii rapide, au loc transformari structurale, fara modificarea compozitiei ch imice intr-o zona numita zona de influenta termica (Z.I.T.) (3). In aceasta zona au loc recristalizari si transformari de faza ,difuziuni. Adancimea ei depinde de regimul termic folosit. 959h71j In functie de viteza de racire se obtin in Z .I.T. structuri de calire care maresc duritatea otelului. Zona (4) este a materialului de baza. La sudarea prin presiune absenta materialului de adaos si prin incalzirea la tem peraturi mai mici determina o structura mai simpla. Nu apar diferente sensibile de compozitie chimica si se obtin structuri cu graunti mari care inrautatesc pro prietatile mecanice.