1) Titu Maiorescu este fiul unui profesor ardelean stabilit la Craiova,apoi la Brasov.

Face
studii stralucite,mai intai Colegiul la Viena(Institutul Theresianum -il termina ca sef de
promotie in 1858),apoi urmeaza stiintele juridice si filosofia in Germania si isi da
doctoratul la Paris.Dupa aceea,Maiorescu se stabileste in orasul Iasi.Se remarca repede
prin talentul pedagogic si prin cultura si face cariera universitara ca profesor de
filosofie.In paralel practica avocatura,iar apoi intra in politica(la conservatori) fiind in
mai multe randuri ministru ori senator.Totodata ,Maiorescu initiaza societatea literara
Junimea,unde se aduna elota culturii romanesti.Prin scrierile sale si prin revista
Convorbiri literare creeaza un spirit critic si traseaza principalele directii in dezvoltarea
literaturii din a doua jum a sec al 19-lea.
2)Studii despre cultura : In contra directiei de astazi in cultura romana,1868
Problematica(universul) : teoria formelor fara fond : ca principiu de critica a procesului
de modernizare
Trasaturi artistice : causticitate ;stil oratoric
3)Titu Maiorescu : Intemeietor al Junimii si al Convorbirilor Literare -publicist
temut
4)Activitatea criticului poate fi impartita in 2 perioade ,avand caracteristici oarecum
deosebite.Prima perioada,dintre 1867 si 1873 cuprinde sutiile care formuleaza principiile
teoretice si decanseaza campaniile polemice : despre scrierea limbei romane(1866) ;o
cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867 ;asupra poeziei populare(1867),in
contra directiei de astazi(1868),directia noua(1872) si betia de cuvinte(1973).A doua
perioada dintre 1882 si 1907,ciprinde mai ales,cele 3 studii fundamentale despre
eminescu(eminescu si poeziile lui),caragiale(comediile d-lui caragiale) alecsandri(poeti si
critici) si multe alte articole polemice,recenzii sau rapoarte academice.
Studiile primei perioade ilustreaza un tip de critica generala,care nu analizeaza
personalitati sau opere,cu priveste fenomenul literar si cultural in ansamblul lui.Aceste
studii au,datorita scopului lor,un pronuntat caracter polemic.Ele sunt,in sfarsit
preponderent teoretice si mai putin atrase de aplicarea practica a criticii.Caracterul
general,polemic si teorectic al acestor dintai studii este o strategie a criticlui in vederea
unui scop precis : descurajarea literaturii mediocre,impregnata de un spirit artistic
invechit,si promovarea unei literaturi valoroase si moderne.Pt a atinge acest
scop,Maiorescu trebuia sa puna problemele in general si sa atace frontal cauzele care
impiedicau afirmarea noului spirit.
5)Trasaturi junimism : inclinatia spre filosofie,spiritul oratoric,clasicismul,ironia,spiritul
critic.
Spiritul critic:
Ironia a stat la baza acelei atitudini generale a Junimii in problemele culturii,care
este cunoscuta sub numele de spirit critic.Uneori acest spirit critic a fost considerat ca un
criticism.Criticism inseamna critica exagerata.Spiritul junimist a fost legat adesea in
trecut de exagerarea criticii si membrii societatii,acuzati ca nu iubesc nimic,stramband

din nas la tot,ca sunt snobi,etc.Este,desigur,o eroare.Ei au fost partizanii spiritului critic in
cultura,adica ai acelei atitudini care priveste totul in fata,lucid,care nu se imbata cu apa
rece,cum spune proverbul,si nu admite nimic decat sub rezerva discutiei si argumentatiei
temeinice.Aceasta pozitie le-a fost inspirata junimistilor de o anumita evolutie a
societatii,a gandirii romanesti in epocile precedente.Titu Maiorescu,intr-un studiu foarrte
important din 1868,intitulat ,a facut observatia ca,in epoca moderna,a istoriei
noastre(de la 1821 incoace) dezvoltarea tarii s-a realizat prin imprumuturile de la alte
civilizatii europene a unor forme(institutii sociale sau culturale,manifestari politice,etc)
ce nu ar corespunde fondului,adica spiritului profund,traditiilor,felului de viata de la
noi.Formula maioresciana a devenit celebra sub numele de :forme fara fond.Maiorescu
voia sa spuna ca reformele economice,sociale,politice,culturale nu s-au bazat pe o
studiere atenta a lucrurilor din tara,ci au fost rezultatul dorintei claselor suprapuse de la
noi de a fi cu orice pret in pas cu Apusul.Stim ca o parte din cei care au infaptuit
Revolutia de la 1848 si apoi Unirea din 1859 au fost oameni puternic influentati de
revolutiile si reformele burgheze din Europa secolului lor.Dar,oare,erau ei atat de
necunoscatori ai situatiei din tara lor ?Maiorescu se referea mai ales la unele exagerari,in
limbajul politic al postpasoptistilor,la superficialitatea unor schimbari etc.Teoria
maioresciana se baza pe o conceptie sociala si filozofica a timpului cunoscuta sub numele
de evolutionism si care pretindea ca orice dezvoltare sociala trebuie sa fie
lenta,metodica,incepand cu fondul si imprumutul doar acelor forme care corespund
necesitatilor adevarate.Dar studiul istoriei arata ca uneori evolutia nu e organica si ca
imprumutarea unei forme poate juca,la randul ei,un rol destul de mare in schimbarea
fondului.Uneori simpla moda influenteaza comportarea profunda a oamenilor.Asa cum
Unirea Principatelor a fost anticipata de uniunea vamala,de constitutia numita
Regulamentul organic,care era valabila si pt Moldova si pt Muntenia,adica de forme
partiale de unificare a institutiilor,orice schimbare de fond poate fi anticipata si
influentata de schimbari de forma.Maiorescu gresea mai ales cerind ca formele noi si
necorespunzatoare sa fie distruse.N-avem inca muzica nationala(fondul),la ce ne trebuie
scoala de muzica,conservatorul(forma)-se intreaba el si cerea desfiintarea acesteia din
urma.Dar s-a dovedit ca scoala a jucat un rol important.Din spiritul critic junimist a
rezultat insa si o consecinta absolut remarcabila : introducerea in mentalitatea publica a
cultului pt adevar.Insanatosirea vietii publice,a limbajului parlamentar9dar si
literar),combaterea exceselor de tot felul au facut posibile conditiile pt aparitia marii
literaturi si culturi clasice,a acelor opere de valoare,datorate lui
Eminescu,Caragiale,CreangamSlavici etc care reprezinta un stadiu nou,evoluat,al culturii
nationale.
6)Junimea a aspirat spre o cuprindere ,totala a problemelor de cultura,adoptand o pozitie
critcica severa fata d eorice tendinta,idee sau fapta care putea compromite procesul de
realizare a civilizatiei romane moderne.Temeliile acestei civilizatii fusesera puse prin
actiunea generatiei de la 1848.Dar junimistii considera ca burghezia romana s-a grabit
sa intemeieze institutii politice si culturale fara sa fi existat conditii pe masura.Tarile
romane, din motive istorice cunoscute, au fost tinute cateva secole inafara ciclului de
civilizatie europeana.In consecinta,tot ce s-a creat prin imitatie, prin imprumut, nu are un
fond autohton,nu e cerut de dezvoltarea gradata , organica. In situatia concreta a

secolului trecut s-a produs o adevarata ruptura ,intre forma si fond ,astfel incat
formele au devenit realitati prost intocmite lipsite de adevar, periculoase prin
mediocritatea si superficialitatea lor pentru viitorul civilizatiei si culturii romane.
Afirmand ca o forma fara fond este stricatoare intrucat nimiceste un mijloc
puternic de cultura,Maiorescu va critica deci superficialitatea si netemeinicia unora dintre
aceste forme.
Teoria formelor fara fond poate fi considerata valabila in conjunctura epocii,
in masura in care a fost folosita ca principiu de critica impotriva mediocritatii si
imposturii.In judecata procesului revolutionar care a determinat ivirea Romaniei
moderne,junimistii nu au adoptat totusi o pozitie de respingere absouta.Maiorescu, in
special, dorea o dezvoltare in sens modern, european( sa fim nationali cu fata inspre
universialitate), o ridicare a fondului autohton la inaltimea formelor imprumutate, pentru
ca a da inapoi este cu neputinta .