Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Stiinte ale Naturii si Stiinte

Agricole

Tursiops truncatus

Student:Balaban
Daniela
Anul:al II-lea

Distributia pe Glob a delfinilor Tursiops truncatus

ETIMOLOGIA DENUMIRII STIINTIFICE

Numele de gen provine dintursio, numele mai multor specii de
pete.Tursiops
asemntor cu petursio. Numele speciei deriv dintruncatus tiat
(brusc), cu
membrele tiate, mutilat, de fapt cu referire la botul scurt, ca tiat al
animalului.

TAXONOMIE
Categoria:Animalia
Clasa:Mammalia
Ordinul:Cetacea
Familia:Delphinidae
Genul:Tursiops
Specia:T. truncatus

Areal
De obicei delfinul cu botul gros traieste in apele care au o teperatura la suprafata cuprinsa
intre 10 si 32 grade Celsius. Cu toate acestea unele grupuri migreaza in functie de sezon. De
exemplu populatiile de pe coasta Atlanticului se gasesc in zone tropicale, subtropicale si
temperate.

Habitat
Delfinii cu botul gros se gasesc in toate apele oceanelor mai putin in zonele polare. Acestia
traiesc in golfuri, estuare, in apropierea tarmurilor sau in raurile mari care au estuar. Cei care
traiesc in zonele apelor adanci ies la suprafata cam o data la doua minute sa respire, iar cei care
traiesc aproape de tarm respira de doua sau trei ori pe minut. Exista si situatii in care delfinii cu
botul gros se scufunda foarte adanc incat respira doar o data la patru, cinci minute.

Reproducerea
Delfinul mare cu bot gros se imperecheaza de regula primavara sau vara, iar dupa o gestatie de 1012
luni femelele dau nastere unui singur pui, sub apa.
La nastere, mama este ajutata de alti 2 delfini cu rol de "moasa", care o apara de eventualele atacuri
ale rechinilor, acestia fiind atrasi de mirosul de sange rezultat in urma nasterii. Puiul nou-nascut este
insotit de un grup de delfini la suprafata apei pentru a lua prima gura de aer. La nastere mama
depinde in totalitate de ajutorul "moaselor". De acelasi sprijin au parte si delfinii raniti.
La strigatele disperate ale delfinului ranit, ceilalti delfini se grabesc sa-l ajute. Acestia incearca sa-l
duca la suprafata apei, sa poata respira.
Mamaisi alapteaza puiul timp de cel putin 16 luni, drept urmare femelele dau nastere cate un pui
doar la o perioada de 2-3 ani. Cel mai probabil, de fiecare darta se imperecheaza cu alt mascul.

Mod de hranire si vanatoare

Delfinii se hranesc cu diferite specii de pesti.Comportamentul lor de pradatori se adapteaza la
tipul de hrana existent in momentul respectiv. Daca se intalnesc cu un grup mare de pesti,
delfinii apartinand aceleiasi specii se aduna cu sutele pentru a se ajuta reciproc in capturarea
prazii. La apropierea delfinilor pestii incearca sa se disperseze, dar aceste animale destepte isi
"trimit indicatii" unul altuia, adunand pestii inapoi in grup. Suprafata apei serveste ca o capcana
fara scapare pentru pesti. Se presupune, ca delfinii induc pestii in eroare si prin intermediul
sunetelor puternice emise. Daca pestii inoata in larg sau migreaza in grupuri, atunci delfinii ii
vaneaza toata ziua. In perioadele in care bancurile de pesti se imputineaza delfinii vaneaza
noaptea, consumand sepii si chiar si pesti ce traiesc pe fundul apei.

Durata de viata
Delfinii cu botul gros sunt amenintati de o serie de factori atat naturali cat si umani. Moartea
naturala survine din cauza ranirii, a bolilor si prin pradare. Masculii pot trai 40 45 de ani, iar
femelele pot trai peste 50 de ani (varsta documentata a celei mai batrane femele este de 53 de
ani). Din cauza faptului ca in multe instante delfinii cu botul gros se gasesc in ape putin adanci
acestia intalnesc oamenii. Echipamentele folosite in pescuitul sportiv pot cauza moartea
delfinilor. Acestia se pot prinde in plase sau pot inghiti carlige de pescuit. Cateodata delfinii pot
fi atacati de catre rechini, desi aceasta problema este mai rar intalnita din cauza declinului
populatiei de rechini. Una dintre cele mai mari amenintari pentru delfini este cauzata de
contaminarea mediului, in special din cauza dezvoltarii asezarilor umane de-alungul tarmurilor.
Foarte multe substante chimice isi gasesc drumul catre apele oceanelor afectand ecosistemele
de coasta.

Bibliografie
www.zooland.ro
www.google.ro
www.descopera.ro
www.e-pets.ro